Lupta, august 1887 (Anul 4, nr. 314-337)

1887-08-05 / nr. 317

L pentru Galaţi. La gară a fost petrecut de Giurgea din Bârlad. Catargiu la casa de bilete a cerut explicaţie dacă poate rămâne în Brăila. Sub-comisar N. Dumitrescu. Aşa poliţie şi aşa mai înţelegem şi noi. Se spune că negocierile cu Turcia pentru încheierea convenţiei comerciale sunt terminate. Nu se poate şti dacă aceste negocieri s’au terminat cum a vrut reprezentanţii români sau ei au trebuit să facă noul concesiuni. In ori ce caz n’ar fi reu dacă gazetele oficioase ar spune un client. La direcţia căilor ferate, lucrătorii din atelier, focari şi salahori, n’au luat lefurile încă nici pe luna Iunie, pe câtă vreme funcţionarii cei mari ’şi-au luat’o pe luna trecută la 25 stil nou şi astăzi iau din nou pe luna curentă. România Liberă dând această ştire întreabă: Ce fac bieţii oameni cari Muncesc din zori de zi până noaptea pentru 3 lei, când nu ’şi iau această răsplată la timp ? Dacă nu li se dă nimic pe datorie sunt expuşi a muri de foame.—Când nenorociţii se plâng celor mari: „dacă vă place !“ li se răspunde ; „dacă nu, avem cu cine să vă înlocuim.“ Stăpânirea însă e tot liberală şi democratică. In comuna Bradetu din districtul Argeş, care este proprietatea statului, s’ar fi descoperit nişte isvoare de ape minerale care face mult bine suferinzilor de diferite boli. Concursul ţinut pentru catedra de ştiinţele naturale de la esternatul secundar de fete din Craiova, nedând un rezultat satisfăcător, ministerul a fixat ziua de 15 ianuarie 1888, pentru ţinerea unui nou, concurs. U■ ce pare-c£ ministerul domenielor nu prea poate aşa lesne să încaseze de la diferiţii cumpărători de pământuri din Dobrogea, căci a dat ordin casierilor să -l urmărească. „ Se zice că mulţi din aceşti cumpărători au renunţat cu totul la aceste pământuri, pe cari nu le pot exploata din causa de lipse de braţe şi alte dificultăţi ce mai întâmpină Se vorbeşte de înfiinţarea în ţară unei a doua fabrici de zahăr. De astă dată această fabrică va avea a profita de înlesnirile ce se acordă prin legea industrielor naţionale. Peste 30 de subofiţeri de la şcoala din Bistriţa vor fi înaintaţi la gradul de sub-locotenenţi, în urma examenului depus. Aceste înaintări nu se vor face însă decât pe ziua de 1 Octombrie. D. Persiceanu, prefectul judeţului Mehedinţi, a venit în Capitală, pentru a mai primi ordine relativ la ce are să juca în alegerile judeţene din cest oraş, cari vor începe peste câteva zile. „ Aflăm că cu ocazia ducerei sale la Iaşi, d. Gheorghian, ministru al domeniilor, a fost informat că viile de la Cotnari sunt atinse de filoxeră. Dorim ca această ştire să nu se confirme. „ Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi trimite pe preşedintele ei, colonel dr. Otremba, şi pe primul ei secretar dr. S. Conya, ca să o reprezinte în congresul internaţional de igienă ce se întruneşte în luna viitoare la Viena, dresa Rusiei, dar că aceasta îşi va păstra sângele rece. Londra, 15 August. — „Times11 constată că toate puterile observă o atitudine pasivă în chestiunea bulgărească. Bulgaria, zice organul Cetăţii, este un câmp de acţiune neutralizat prin jocul intereselor rivale. Bulgarii pot să profite de această situaţiune, abţinându-se la orice ar putea să distrugă acest echilibru delicat. Sofia, 15 August. — După sosirea prinţului, regenţa şi ministerul au crezut de cuviinţă să demisioneze. Până acum nu sunt ştiri de la Tîrnova asupra formăreî noului cabinet. Sofia, 15 August.—Azi dimineaţă la lagăr, garnizoana de la Sofa întreagă a prestat jurământ prinţului de Coburg, în mâinele monseniorului Clement. După ceremonie, ofiţerii şi soldaţii au semnat un protocol. La 11 ore, aceiaşi ceremonie va avea loc la catedrală, pentru a primi jurământul funcţionarilor Statului. (Agenţia Havas) regim liberal TELEGRAME Paris, 15 August. — O depeșe din Oscova zice că plecarea prințului de Coburg este o provocare directă la a- T DIVERSE O sinucidere.— Citim în „Ori du Peuple: Mai multe ziare au istorisit ori că un tânăr doctor, locuind în cartierul Des Champs- Élysées, s’a debarasat într’un mod criminal de metresa sa Else Pfeiffer, cunoscută sub numele de Marie Pierson, locuind în strada Mascou, a căreia moarte am istorisit’o acum câteva zile. După aceste ziare, tânărul doctor, dorind să se însoare,și-a hipnotizat amanta și ’i-a sugerat ideia de a se omorî. Sunt opt zile de când Maria Pierson s’a omorât trăgându’și un glonte în tâmplă. Ea iubea foarte mult pe doctor. Furioasă, văzând că se însoară, ’i-a făcut maî multe scene violente. In noaptea de Luni către Marţi a săptămânei trecute, ea să duse la el şi’l declară că nu va eşi până la ziua. Doctorul pentru a evita orice scandal consimţi la aceasta. Către orele de dimineaţă, doctorul fu deşteptat de o detunătură, văzu pe amanta sa în picioare cu un revolver în mână, după oarecare luptă. In timpul căreia, își mai dădu două focuri, putu să’i ia revolveru și o dădu afară. Ea se duse acasă, și scrisej două scrisori, una, sorei sale care locuia Rue des Calais, și alta amantului sau. Pe când servitoarea se dsese cu aceste scrisori ea se omorî. După cât se vede nu poate fi vorba de un suicid sugerat prin hypnotism. * * * Un puior tragic.— Soţii Marcillac din Campagnac, aveau trei copii : o fată Maria în vîrsta de 16 ani, un băiat Lucian, de 14 ani şi o altă fată Eugenia de 10 ani, aceasta era foarte nervoasă, întru câtva atinsă de somnambulism şi chiar atinsă de epilepsie. Câte şi trei copii dormau în aceiaşi odae dar fiecare în patul său In timpul nopţei cei doi copii mai mari, auziră căzând pe Eugenia din patul său şi dând un ţipăt; pe jumătate adormiţi el nu dădură nici o atenţiune, mai pe urmă însă, Lucian, văzând că sora s’a nu să deşteaptă se sculă şi pipăind’o băgă de seamă că ’şi perduse cunoştinţa. Părinţii, chemaţi, veniră cu o lampă şi constatară că Eugenia, căzând a spart oala de noapte şi ’şi tăiase artere carotidă, astfel că tot sângele curgându’l încetase din viaţă. împușcat.— Azi dimineață, cîrciumarul Dimitrie Butuc, de pe strada Horei, a fost găsit mort. Dînsul s’a împușcat cu un revolver în partea dreaptă a pieptului. Se spune că D. Butuc a ajuns la această hotărâre extremă din pricina unor încurcături în comerț. —x—— Spânzurată. — Sâmbătă pe la 3 după amiazi s’a găsit spânzurată în pimnița caselor din calea Dorobanților N. 86, unde era servitoare, femeia Rosa. Cadavrul ei a fost dus la spitalul Brâncovenesc. ÎNTÂMPLĂRI Un copil înecat.— In ziua de 30 iulie pe la orele 5 seara, mai mulţi copii, spune Bomba din Brăila, se jucau pe o plută ce staţiona în faţa fabricei Gerbolini, lângă un şlep, căruia î se făcea o mică reparaţie. Unul din ei în etate ca de 10 ani, anume Nicolae, care se zice că venise pentru a aduna surcele, din nebăgare de seamă căzu de pe plută în apă şi se înecă, fără a avea cineva timpul necesar de a-l veni în ajutor spre a-l scăpa de această moarte îngrozitoare. Mama sa înştiinţată de această mare nenorocire veni repede la locul întâmplări şi cu ţipetele sale sfâşietoare făcu pe toţi asistenţii a se înduioşa de mila acestei mame, şi chiar mulţi varsau lacrămi. Trebue să spunem că în timp de o jumătate oră s’a strâns în faţa Dunărei o mulţime de lume atrasă de ţipetele mamei. S’au pus pe dată 4 luntrii mici în căutarea copilului, dar toate au fost în zadar. Atunci disperarea mamei se mări şi mal mult, şi se încercă de maî multe ori a se arunca în Dunăre după fiul el, dar fu oprită şi ţinută în loc de maî mulţi oameni dusă apoi mai târziu la domiciliu el cu mare greutate. Era ceva înfiorător de a asista cineva la această scenă. —x— _______LUPTA__________ Ultime Informaţiuni Ni se comunică că Duminica trecută regele a primit în audienţă pe principele Dimitrie Ghica, cu care a avut o lungă întrevedere în privinţa afacerilor esterioare. Regele tot pare a fi îngrijit de oarecari complicaţiuni esterioare cari s’ar putea ivi din cauza cestiunei bulgare. m Se confirmă zgomotul că preşedintele consiliului este decis de a face ca unele persoane cu o poziţiune înaltă în politica exterioară să intre în cabinet sub preşedinţa sa. ss Cu toate laudele pe care reptilele guvernamentale le cântă asupra strălucitei situaţii financiare în care se află tezaurul public, ni se comunică că până acum tezaurul public ar avea un deficit de aproape zece milioane lei. „ Se vorbeşte din nou că în curând d. Hitrovo, ministrul Rusiei în capitală, va fi mutat de guvernul său în alt post diplomatic, înregistrăm ştirea sub rezerva cuvenită. Se vorbeşte că unul din scopurile călătoriei d-lui Radu Mihai, în Dobrogea, este şi aceea de a îndemna cât se poate pe d. Paul Stătescu să primească a fi numit prefect al poliţiei capitalei, în locul d-lui Moruzi pe care tot vrea să-l înlocuiască. Aceasta o ţinem de la o persoană bine informată. D. Paul Stătescu însă se zice că nu ar vrea să părăsească paşalâcul său. „ Ştirea despre o convocare a acţionarilor societăţii de construcţie în adunare extraordinară, ia din ce în ce mai multă consistenţă în cercurile financiare. Această convocare ar fi devenit imperios necesară. Agenţia Havas ne comunică următorul aviz : Corespondentul nostru din Tîrnova ne face cunoscut că ne-a trimes o telegramă de 298 de cuvinte în noaptea de la 14 spre 15 August, pentru a ne relata evenimentele de la 14. Până acum, această telegramă nu ne-a sosit. £ Zilele acestea ministerul de rezbel trebue să primească o importantă comandă de material de rezbel de la uzina Krupp. £ Mai mulţi reprezentanţi ai diferitelor case franceze de vinuri au sosit în capitală, pentru a contracta însemnate cumpărări de vinuri din viile mai principale din ţară. £ D. doctor Manolescu a plecat ori seară la Paris. Aci se va întâlni cu d. doctor Assaki cu care va merge la Washington unde vor lua parte la congresul medical ce va avea loc în Septembrie. £ Aseară a sosit d. I. Brătianu în Bucureşti. Intr’o trăsură se afla preşedintele consiliului pe care prefectul poliţiei în ţinea în braţe. In a doua trăsură se afla căpitanul de geandarmi pedeştrii Stănciulescu. Spionii în urmă. ULTIMA ORA AGENŢIA LIBERA Constantinopol, 16 August. — In urma protestărilor Rusiei contra alegerea principelui de Coburg şi contra intrărei sale în Bulgaria, o mare zăpăceală domneşte la Poartă. Partidul palatului pledează pentru recunoaşterea faptului îndeplinit, şi cere ca să se ţină în seamă protestările Rusiei în mod cu totul platonic. Viena, 16 August.— „Neue Preie Presse“ zice că în nota sa de protestare guvernul rus începe prin a declara alegerea principelui de Coburg ca nulă şi contestă principelui dreptul de a intra pe pământul bulgar. Guvernul rus, arată apoi că dacă vreo putere ar recunoaşte alegerea principelui Ferdinand, Rusia n'ar mai putea considera tractatul de la Berlin ca existând. Petersburg, 16 August.— Toate jurnalele insistă asupra necesităţi mesurilor energice în cestiunea bulgară. Pesta, 16 August. — Se anunţă din Bucureşti că emigraţii Bulgari au intenţiunea de a publica o protestare contra intrări principelui de Coburg în Bulgaria. Lucruri hazlii Ni se comunică din Galaţi. Duminecă 2 August, orele 12 noaptea, în Galaţi, în centrul oraşului, la otelul „ România “, s’a petrecut un scandal ne maipomenit. Un judecător de ocol cu numele de Ştefan Macri, spionul şi creatura lui Sărăţeanu, după ce s’a îmbătat la cârciuma Cealâc, s’a dus noaptea turmentat de băutură, în otela „ România“ şi a voit cu sila să intre la d-na A.... Relnerii şi portarul oprindu-l, dânsul începu a răcni şi a-i bate. Lumea, peste 200 de persoane, să adună să vadă ce este, iar el, judecătorul striga : în numele legel sunt arestaţi. Poliţia vine, în acelaşi timp soseşte şi procurorul Constantinescu care văzând pe acest judecător, într un aşa hal îl luă pe sus şi îl duse acasă. înainte de a sosi autorităţile acest judecător a mâncat o bună bătae în sala oţelului de la nişte ofiţeri. Ministrul de justiţie a fost înştiinţat. Nichi Percea AGENŢIA HAVAS Primim azi la 10 ore dimineaţa depeşa de mai jos plecată de la Tîrnova la 14 August, la 9 ore şi 50 m. seara. Azi dimineaţă un Te-Deum a fost cântat la catedrală, iar prinţul a prestat jurământ în faţa Sobraniei. Regenţii şi miniştrii aşteptaţi pe prinţul sub portalul micei biserici în care se găsia o mulţime compactă. Compania de onoare strigă uralele reglementare în momentul sosirea prinţului Ferdinand. Acesta intră în biserică, urmat de un cortegiu numeros; el ocupă locul rezervat suveranului: în jurul lui se grămădesc o mulţime de bărbaţi, femei şi copii, pentru a vedea mai de aproape pe noua alteţă. Corul şi clerul în picioare, lângă prinţul, în jurul unei mese pe care sunt depuse cărţile sfinte, cântă Te- Deumul. In urmă toată lumea merge la Sobranie situată nu departe de acolo. Prinţul se urcă în trăsură urmat de o escortă princiară sosită ieri de la Sofia. La intrarea Prinţului, toată adunarea în picioare manifestează un mare entusiasm: nu e decât un lung ura ce ţine mai multe minute. Prinţul se urcă pe estradă, având la dreapta sa pe d. Stamboloff, iar la stânga pe d. Stoiloff. Ofiţerii şi ceilalţi membrii ai guvernului precum şi suita prinţului formează gardul. Monseniorul Antim, purtând cârja episcopală, adresează prinţului un discurs în care el îl felicită pentru că a răspuns dorinţelor Sobraniei. Un popă citeşte în urmă câteva rugăciuni, după aceia monseniorul Antim ia textul Constituţiunei şi citeşte paragrafele privitoare la prestarea jurământului. In timpul acesta, prinţul şi-a scos mănuşa din mâna dreaptă şi a desfăşurat hârtie ce o ţinea în mâna stângă. Acestea sunt răspunsurile, în limba bulgărească, la întrebările ce i le pune exarcul. Prinţul le rosteşte cu o voce mai înceată, aceasta ţine câteva minute. Un popă dă crucea Monseniorului Antim şi acesta o înfăţişează prinţului. Prinţul sărută crucea, se apropie în urmă de masa cea mică şi semnează textul jurământului. După dânsul d. Stambuloff contra-semnează. Prinţul se întoarce la fotoliul său şi se aşează după ce s’a acoperit. D. Stoiloff citeşte atunci proclamaţiunea adresată Adunării. Aclamaţiunî lungi se aud. Prinţul se scoalăşi strigă: Trăiască naţiunea bulgărească!“ Ceremonia este sfîrşită. Prinţul iese din sala şedinţelor, străbate adunarea, salutat în dreapta şi în stânga de uralele deputaţilor. Astă-seară, se va da un mare banchet Mâine, întrunirea Adunării şi probabil formarea cabinetului. Poimâine, plecarea spre Filipopol, unde va ajunge fără îndoială joi. SPECTACOLE Concertul ce era să aibă loc în seara de 6 August, în grădina Oteteleșanu în beneficiul artistului Kneisel, s-a amânat pentru Sâmbătă 8 August. OPERAȚIUNILE CEREALELOR Portal Brăila 1-13August1887 Atanasie M. Thann Mijlocitor de Mărfuri și Cereale BURSA BRAILA Producte Ect.Libre L. B.Ol Tamarian Pauli por. 4200 614 6,76 SBach G. Mendl 1900 59 6,421C. Waller „ sec. 2000 59 7,10 C. Vamvuri Feider por. 8803 611 6,70 C. Verona L. Dreifus jt 1500 611 6,55 M. Wechsler Schmierer orz 2200 52i 5,971M. Lombardo „n 1450 50 5,60 C. L Dreifus „ sec. 2130 581 6,55 C. Perlea Otoman orz 1500 47 4,80 c. „ Hirschenn 1653 49 î 5,75 c. Carantino Feiter grâu 2800 92 10,25 c. I. Sgardeli Petriceani „ 1460 61 10,60 c. Grosovichi „ JJ 900 60110,15 M. I. Blumen Pauli jj 1090 63 11,25 M. Petriceani Feider jj 6000 624 11,80C Sasu Nicolopolo orz 900 49 5,45 C. Pollini Secheanu por. 3070 68 11 6 40p Emberico „n 3530 59 1 ° wV CASSA DE SCHIMB N. & D. Moroeanu Strada Lipscani Noua cladire a societatii DACIA-ROMANIA numita «FASAGIU1» Dimitrie Ghica O. Cump&r&si vine« efect« publice ci face ori«« schimb de monei Pe ziua de 4 August 1887 CASA DE SCHIMB IOANIAN & NICOLESCU 33 Strada Lipscani 33 Cursul pe ziua de 4 August 1887 D-rul N. CONSTANTINESCU Consultațiuni de la or6—4p. m. Pentru maladiele de femei. PÎ®1® Jp ^yphlis. Str. Doamnei 15, (Banca Prevederea). ________________ Girant responsabil • L O. Bacalbașa NB. Cursul este socotit in ani Cumpăr Vândute Gump&r.Vândut.