Lupta, noiembrie 1887 (Anul 4, nr. 386-410)
1887-11-01 / nr. 386
ANUL IV—No. 386 În țară Un an...................................................4 0 lei la an...................................................20 „ 3 luni.................................... . . 10 . In atreiufttate Un an...................................................50 lel Va an...................................................25 , 8 luni...................................................15 , 15 Bani Num érülLUPTA ÂBQWAMMÎB EDITIA A.BITJB5X.A. BUCURESTII*DUMINICA 1 NOEMBRIE 1887 âwmcimi Anuadlurl pe pagina III . XIV REDACŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte Director politic, G. PANU ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 1 leu linia 25 bani _ A. SE ADRESA In Romania, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia In AGENTIA LIBERA, rue Notre-Da«5 etteSvVictoire 8, 56 (place de la Bourse) Paris. « 'V\ In Orient, la EASTERN AGI nopol s ifî'kji r. Q Ibrik ai -77 V'/ UN ULTIM CUVÎNT ALT TRIUMF Imorbilitatia «stratai LIGA DE REZISTENTA CRONICA CASTELUL TELEŞ O VIATA CRIMINALA UN ULTIM CUVÎNT ! Sunt şarlatanii sau inepţii cărora eşti nevoit să le faci onoarea unui răspuns, pentru cuvântul că mulţi din cetitori nu’şi dau seamă câte infamii şi meschinării să ascund sub fraze şi tirade. Ignobilul ziar care să numeşte Voinţa Naţională a găsit în fine o chestie în care a dat mâna cu câteva ziare din opoziţie. Dar mai Intuiu să lămuresc despre ce ziare şi despre ce opoziţie este vorba. Sunt nevoit să revin asupra chestiei, fără a-mi călca cuvântul ce’l dasem, de vreme ce unul din aceste ziare îşi permite în o notiţă a face din nou aluzie la mine. Opoziţia din ţară să compune ca pressă din următoarele: Există o opoziţie formată în comitete şi paracomitete care are deja format pe hârtie ministerul viitor, ca să compune, după cum să ştie, din conservatori, din un fel de liberali, nuanţa Vernescu, şi din alt soiu de liberali nuanţa D. Brătianu. Această opoziţie dispune de patru ziare şi anume: trei conservatoare: România, Epoca şi l’Indépendance şi al patrulea, chipurile liberal, Naţiunea. Această opoziţie este coteria oficială, aceea care aspiră şi umblă de a lua puterea după colectivişti. Până acum, Epoca să părea că voeşte aşi păstra independenţa ei de ziar. De câtva timp însă, îmi pare rău să o spun, şi acest ziar a căzut în categoria de ziar de coterie, între Epoca şi România nu mai este nici o deosebire; raţiunea de a fi a Epoceî a încetat, ea ar putea perfect să ia locul Românieî, după cum aceasta ar putea să ia locul Epoceî. Acea furie tinerească, acel avânt independent care dăduse naştere Epocă şi care îi făcuse sucesul, au dispărut. Epoca a îmbătrînit în câteva luni, ea a ajuns în vârstă pe România. Frământarea de ambiţii şi spiritul de coterie ’i-a ucis partea original. îmi pare rău că sunt nevoit să mă exprim astfel, dar aşa este adevărul şi cred că nimenea nu mă va putea acuza de nedreptate. Cititorii ştifi cum totdeauna am fost de o colegialitate ireproşabilă cu confraţii de la Epoca şi că neînţelegerea, de câte ori a fost, a pornit de la numitul ziar, nu de la mine. Astăzi încă sunt dispus a continua relaţiile dacă nu amicale cel puţin politicoase cu numita foae. Şi ştiţi de ce ? Fiindcă răfuiala de principii, de program care este și trebue să fie între noi, nu cred că ei-a venit timpul, lupta de idei și de principii de sigur că va avea loc odată între ambele ziare. De cât, aceasta socot că ar fi bine să se întâmple mai târziu, acum o asemenea polemică ar fi intempestivă, ar deturna pe public de la chestia de actualitate, care este răsturnarea guvernului. Dar dacă sunt dispus a păstra relații bune cu d-nii de la Epoca, este cu o condiție ca să fie buni a nu a se pune pe terimul personalităților, căci le pot spune că pe acel terim, ca și pe cel al principiilor, mă pot pune și eu. Deci e mai bine a amâna ambele chestii pentru timpul când războiul se va declara între noi în regulă. Despre L’Indépendance nu am nimic de zis. Și știți de ce? Fiindcă am prea multe de zis. Rămâne Națiunea]... Trec mai departe !... Aceste patru ziare, fiind expresia opoziţiei cu comitete, s’a declarat făţiş în contra mea. Această ostilitate coincidează straşnic cu articolele care le-am scris în chestia agrară !... Pe lângă opoziţia de care m’am ocupat, în ţară mai există, din fericire, şi alte ziare şi alte nuanţe, aşa mai sunt încă trei ziare şi anume: „Românul“ reprezintând grupul Rosetist, „România Liberă“ organul junimiştilor şi „Războiul“ ziar independent. Ei bine, sunt adânc pătruns de mulţumire că nici unul din aceste organe independente nu au intrat în vederile coteriei opoziţioniste, nici unul nu a reprodus, nu a zis un cuvânt măcar din ploaia de atacuri In contra mea. Acest fapt este caracteristic. Dacă coteria comitetelor ar avea puţină judecată, faptul care îl relevez ar trebui să ’l facă să se ruşineze, să vadă ce meschină a fost şi cât de jos s’a scoborât. Căci, mărturisesc, dacă „Românul“ sau „Războiul“ sau „România Liberă“ ar fi intervenit în polemică dând dreptate organelor de coterie, acest lucru m’ar fi afectat foarte mult. Căci aşi fi văzut că nu coteria colectivistă, nici ceal’altă coterie, care aspiră după putere şi pe care am atacat-o pentru inepția ei, mă blamează, ci mă blamează organe independente, organe care nu au nici o legătură fie cu una, fie cu ceal altă dintre coterii. Când însă văd pe organele serioase și independente stând de o parte, ba două din ele abondând în mod discret în sensul „Luptei“, acest fapt îmi dă toată dreptatea ca să surâd cu dispreţ la atacurile comune a celor două coterii, la loviturile zadarnice ale colectiviştilor prezenţi şi ale viitorilor colectivişti. Mai mult, organe valoroase ca „Vocea Botoşanilor“, cel mai principal organ din opoziţie din judeţe, să pronunţă în favoarea felului de politică adoptat de „Lupta“. Va să zică, ce am eu înaintea mea? Am două coterii reprezentate prin şease ziare. Iată acele ziare : România, Epoca, Vindependance, Naţiunea, Telegraful şi Voinţa Naţională. Acest ansamblu duios este foarte caracteristic, el conţine multe învăţăminte, între altele el probează că îndată ce loveşti în un sistem, în un comun fel de făcut politică, îndată toţi cei ce să simt loviţi, fie ei cei mai aprigi adversari, să găsesc la un loc, să găsesc alăturea faţă cu inimicul comun. Alianţa să impune,ea este în natura lucrurilor. Acordul rupt din cauza de apetiturî şi ambiţii meschine să stabileşte, sistemul fiind ameninţat, toţi sectatorii lui să găsec îndată grămadă. Iată de ce cetitorii au văzut duiosul spectacol ca cele şease ziare numite să adopte acelaşi mod de atac in contra mea. îmi pare bine deci că găsesc ocazia ca, revenind asupra acestor atacuri, să pot răspunde deodată şi României şi Voinţei Naţionale. Ceea ce voia face mâine. G. Panu. SUB VICIUL JUMNIFIC AGENŢIA HAVAS Paris, 11 Noembrie. —Tribunalul corecţional a ordonat liberarea provizorie a generalului Caffarel şi a d-nei Limousin El a terminat dezbaterile relative la afacerea d’Andrau şi Rattazzi. Sentinţa s’a amânat pe Luni. Chicago, 11 Noembrie. -- Patru anarhişti au fost spânzuraţi; nu s’a întâmplat nici un incident. Berlin, 1 Noembrie. — împăratul s’a retras eri seară pe la 9 ceasuri, şi a petrecut o noapte foarte bună. San-Rep'o, 11 Noembrie.—Consultaţiunea decisivă a doctorilor să va amâna probabil până ce umflătură gâtului va descreşte, ceea ce va ţine de sigur câteva zile. Viena, 11 Noembrie. — „Corespondenţa Politică“ anunţă că convenţiunea relativă la canalul de Suez, a fost comunicată până acum numai Porţii. Nici un alt cabinet n’a putut deci să fie în stare de a se exprima in această cestiune, din cauza lipsei unui text autentic. Sofia, 11 Noembrie. — Prinţul Ferdinand a creat o nouă decoraţiune comemorativă a intrării sale în Bulgaria. Această decoraţiune are trei clase : aur, argint şi bronz. Ea va fi conferită membrilor diferitelor deputaţiuni cari s’au înfăţişat Alteţei Sale, Ex-regenţilor, miniştrilor, deputaţilor Marei Adunări şi primarilor oraşelor prin cari a trecut Prinţul la sosirea sa. AGENŢIA LIBERA Paris, 11 Noembre.—Ex-generalul Caffarel şi concusaţii săi au fost puşi în libertate provizorie pentru tot timpul cât va dura suspensiuneaafacere!, suspensiune necesitată de ancheta cu care se ocupă justiţia în privinţa scrisorilor antidatate Wilson. Afacerea generalului d’Andrau continuă. Paris, 11 Noembre. — Astăzi comisiunea de anchetă a ascultat pe d. Gragnon, prefectul poliţiei, care este de părere că nu este delict caracterisat in cazul ex-ggif^lului Caffarel. A a* irmat energic că nu dăduio d-luî Rouvier de cât raportul și că cele l’alte hârtii rămasese în mâinele d-lui Goron, sub-şef al siguranţei. Prefectul poliţiei a adaos că are toate scrisorile luate de la doamna Limouzin şi că nici una nu era de natură a compromite pe d. Wilson. Paris 11 Noembrie.—Camera deputaţilor. Cele trei grupuri ale stângei s’au întrunit azi în parte şi au discutat asupra eventualităţi unei crize ministeriale. Paris 11 Noembrie. — Judele de instrucţie Athalin, a ascultat azi explicaţiunile d-luî Wilson, care a fost chemat pentru mâine în faţa comisiunei parlamentare pentru a da explicaţiuni în privinţa scrisorilor antidatate găsite în dosarul afacerei Caffarel. Chicago, 11 Noembrie.—Anarchiştii Fielden şi Schwab, cari trebueau să fie executaţi azi dimineaţă au văzut pedeapsa lor comutată in închisoare perpetuă. Ceilalţî anarchiştî au fost spânzuraţi. St. Petersburg, 11 Noembrie. — Le journal de St. Petersbourg constată caracterul pacific al utimului discurs al lordului Salisbury. de Năceşti şi alţii de aluatul acestora. Cu alte cuvinte, Eugeniu Stătescu, spune magistraţilor din ţară, prin acest proiect : „Alegerile să apropie şi am nevoe de voi; prin urmare fiţi slugarnici, fiţi infami, fiţi nemernici şi vă asigur domnia până la sfârşitul zilelor voastre, voia face ca, după căderea noastră, să nu puteţi fi atinşi de răzbunarea dreaptă a ţărei“. Acest proect, aşa cum să prezintă deci, nu se putea numi legea pentru inamovibilitatea judecătorilor, ci un fel de Societate de asigurare a slujbei pentru magistraţii fără ruşine şi conştiinţă. Inamoviitatea Cradstraturei Aproape nu mai avem nevoie să spunem mare lucru asupra proiectului de lege privitor la inamovibilitatea magistraturei, căci Lupta ’şi-a spus încă de altă dată părerea în această privinţă. Inamovibilitatea magistraturei noi nu o putem primi în principiu, deoarece este incompatibilă cu curentele de idei ale veacului, fiindcă acolo unde a esistat, precum în Franţa, lumea a cătat să se scape de dânsa, atât era de periculoasă. Suntem încă în contra inamovibilităţei magistrature, fiindcă ea se face în nişte condiţiuni cu totul anormale. Este o adevărată obrăznicie din partea uscatului Eugeniu Stătescu ca să vie cu proectul său de lege în nişte momente atât de frământate ca acestea, în ajunul alegerilor, în ajunul unor zile de luptă, când magistraţilor li se va cere, mai mult decât oricând, supunere oarb, şi o lipsă totală de independenţă. Căci proectul d-luî Stătescu ce însemnează ? însemnează pur şi simplu că, dacă ţara, după sforţări uriaşe, va putea scăpa de Stătescu, de Radu Mihaiu, de Mitiţă Sturza şi de toţi ceilalţi şnapani colectivişti, dânsa să nu poată scăpa nici cu un chip de Andronești, de Sărățeni. ALT TRIUMF Avem de iaregistrat încă un triumf al nostru. România în numărul sau de ori pentru astăzi şi într’un articol de patru coloane la adresa d-luî Panu, îşi trânteşte o palmă cât toate zilele de mare. Organul liberalconservator cade, de astă dată, n categoria celui din poveste, care, săpând groapa altuia, cade el mai întâiu într’ânsa. Ascultaţi ce spune România ca răspuns la articolele d-luî Panu, care a declarat că, dacă nu s’a supus sentinţei lui Stătescu, e că a fost judecat după o lege judecată drept ilegală chiar de România . In ceea ce concernă legile, în privinţa cărora România, ca organ al partidului liberal-conservator, s’a pronunţat că sunt anti-constituţionali, cititorii atenţi ai ziarului nostru î şi aduc aminte că reforma constituţiuneî, aceea a legii electorale şi alte prefaceri constituţionale au fost singurele acte legislative taxate de ilegale, și in contra cărora partidul liberal-conservator avusese un tovarăș de luptă, după alegerile pentru Constituantă, pe d-na Mihail Cogălniceanu, pe răposatul general Tell, pe d-na Nicolae Blaremberg. Dara conchide de aci, după cum face Lupta, că partidul liberal-conservator şi organul sau România au predicat nesupunerea la toate legile civile, comerciale şi penale, fiind că unii din magistraţi mai ales s’a fi arătat prea zeloşi pentru guvernul d-lui Ioan Brătianu, este o enormitate. După aceste rânduri ştiţi ce voeşte să susţie România ? Voeşte să susţie cum că d-l Panu a făcut rau de nu s’a supus condamnaţiunei de doi ani. Poate să rîdă şi curcile, dar aşa este. Cazul e nostim ca logică şi trebue să mai insistăm. Ascultaţi : România a declarat ca lumea să considera ca ilegale reforma Constituţiuneai celelalte prefaceri constituţionale (?), România mai declară ca lumea să se supue la toate legile comerciale, civile şi penale şi apoi tot România declară că d-l Panu trebuia să se supue sentinţei lui Iulian?!?! Ştiţi ca trebuie să fie ? România îşi închipue că d-l Panu a fost judecat la tribunalul de comerciu, sau a avut un proces civil, în urma căruia a fost osândit la două ani de închisoare. Val! ce mai gazetari şi ce mai oameni politici, val! Eu unul, pe onoare, dacă aşi avea creeril celui care a scris articolul de care mă ocup, m’aşî apuca de altă meserie şi aşi lăsa gazetăria în pace. Apoi bine, onorabile scriitor de la România, ia să’ţi esplic eu cum merge afacerea dacă tot n’ai înţeles încă. Ascultă, stimabile, căci o să’ţi profite pentru viitor : „Până la reforma Constituţiuneî din anuî 1884, reformă constituţională pe care o taxezi de illegală, ofensele prin presă la adresa regelui se judecau de către juraţi. La 1884, când s’a revizuit Constituţiunea, acest articol s’a modificat şi s’a prevăzut dispoziţia ca aceste procese să se judece de către tribunalele ordinare. Intră deci legea după care a fost judecat dl. Panu, între părţile Constituţiuneî reformate la 1884? Neapărat că intră. Atunci, dacă intră, România declară că e illegal, şi dacă e illegală-----cum rămâne stimabile ? Te văd de aci ce cap faci şi cum ai rămas cu degetul în gură. Bietul om! Dar părerea aceasta au susţinut’o înaintea tribunalului, când s’a judecat procesul d-luî G. Panu, patru eminenţi advocaţi din care, doi sunt membrii de frunte ai partidului liberal-conservator, aceştia sunt d-nii N. Baramberg, Gr. Păucescu, N. Fleva şi D. Popescu. Citiţi şi vedeţi. Dacă lucrurile stau astfel, ce mai încurcaţi lucrurile de pomană? Ce mai vorbiţi de legi comerciale şi civile ? Ce e zăpăceala aceasta în capul dv ? Concluzia e scurtă şi lămurită după dv.: I. Panu a fost judecat după o lege ilegală, înainte de a termina să fac două observaţii : 1. E un fel de zăpăceală în capul autorului articolului din România când scrie şi îşi închipue că: reforma Constituţiuneî şi alte prefaceri constituţionale, fac două. Aşi vrea să -mi spue ce înţelege prin : reforma Constituţiuneî, şi ce înţelege prin : prefaceri constituţionale. 2. Cum rămâne cu apanagiile ? Pentru ce România nu declară că s’a pronunţat cu toată energia în contra lor ? Cu asta aţi păţit’o rău. Să trecem înainte. România susţine că dl. Vernescu luptă în opoziţie nevoie mare şi că dl. Panu n’a luptat cât d-sa. Ascultaţi: De asemenea, toată lumea ştie că d. Vernescu împreună cu d. Dimitrie Brătianu au fost şi la Botoşani şi la Galaţi ca să ducă o strângere de mână frăţească victimelor din ambele aceste localităţi unde orgii poliţieneşti avuseseră loc. De asemenea, toţi bucureştenii au văzut, cu ocazia alegerilor comunale, pe d. Vernescu, împreună cu d. Dimitrie Brătianu, vizitând biurourile electorale, pentru a întreţine zelul alegătorilor independenţi şi a constata presiunile guvernamentale. Dar, între acestea, pe d. Panu, fina floare a opoziţiei, văzutu-la cineva prin acele locuri, mai mult sau mai puţin primejdioase ? Ori d-sa nu s’a mişcat de la cofetarul Capşa unde de obiceiu, după dejun şi după prânz, prezida la câte o masă discuţii academice, într’un cerc de intimi, asupra liberalismului transcendent, socialismului ultra-radical şi politicei Kuser ? Alta tot atât de boacănă, dacă nu şi mai şi... Auziţi: pe când dl. Vernescu lupta (?) la alegerile comunale şi la Botoşani, dl. Panu sta la Capşa ?!?! Iar ai păţit-o, stimabile. Apoi şi copil ştiă că alegerile comunale s’au făcut la 2 Noembre anul trecut, că membrii opoziţiei au fost la Botoşani câteva zile mai târziu, iar că ziarul Lupta a apărut în Bucureşti tocmai la 23 Noembre. Altă minune : la 2 Noembre d. Panu se află la Iaşi, lupta la alegeri, se expunea cu ceialţi membrii ai opoziţiei de acolo ca să fie zdrobit de bătăuşii cari au dat năvală în sala alegerei, iscălea telegramele de protestare trimise în Bucureşti, şi în acelaşi timp sta la Capşa în Bucureşti. La r.aib.", nu le tăia aşa de groase, stimabile, că râde lumea. Eu ştim că numai vestitul Busco avea dreptul ca să iasă pe toate barierile la aceiaşi oră, şi d. Panu nu e scamator de loc. Mai Învinueşte România pe d. Panu că de ce n’a fost pretutindeni pe unde a fost d. Vernescu şi n’a făcut marele sacrificiu de a merge la Craiova, Galaţi şi Brăila ca să apere opoziţia. Mai intâiu d. Panu avea un post al săli pe care trebuia să’l păstreze, acesta e ziarul Lupta. Prin acest ziar d. Panu să afli pretutindeni şi zilnic. Profesia de căpetenie a d-lui Panu e ziaristica, precum a d-lui Vernescu e advocatura. Acuma au ajuns lucrurile ca amicii d-lui Vernescu să numească sacrificiu şi faptul că dna îşi mişcă fălcile. Afară de aceasta, nici în această privinţă România n’a înţeles pentru ce Lupta atacă pe d-l Vernescu. Trebue să explic şi aci. Lupta ’l-a atacat pe d-l Vernescu ca şef de partid, ca conducător iar nu ca opozant, fie el cât de ilustru. Dacă este aşa, pentru ca România acuză pe d-l Panu că n’a fost la cutare şi cutare proces ? Ce, d-l Panu e conducătorul opoziţiei, e şeful ei ? Ca soldat, pur şi simplu, d-l Panu a luptat şi luptă încă şi ţara ştie în ce fel. Români■l termină declarând cu fineţe (?) că d-l Vernescu escomunică pe d-l Panu şi nu -i mai dă voe ca să fie opozant. EI aşi, asta le-a întrecut pe toate. D-l Vernescu a început să escomunice ! Atunci e fată, atunci a întrecut pe Papa de la Roma.