Lupta, februarie 1888 (Anul 5, nr. 460-485)

1888-02-01 / nr. 460

3LAPTA Se zice că primul ministru înţe­legând că unii din miniştrii nu vor voi să se retragă, şi-a ameninţat că se va retrage dânsul definitiv şi nici nu va mai sta în ţară.­­ Aflăm că îndată după constitui­rea Camerei primul ministru va fi interpelat asupra scandalurilor de la Asilul Elena. Cu această ocaziune opozițiunea vrea să dea un vot de blam mi­nistrului Sturza, de care chiar d. Brătianu ar vrea să scape acuma.­­ Vistieria statului trebue să espe­­dieze săptămâna viitoare la Berlin un mare număr de rentă amortiza­bilă, în valoare de mai mai multe milioane, cari sunt cumpărate de bancherii germani în urma îndem­nului ministrului Sturza.­ ­ In rândurile guvernamentalilor se vorbeşte mult că primul ministru este tare numulţumit de resultatul misiunei d-lui Sturza în străinătate. Se zice că d. Sturza ar fi făcut prin străinătate lucrurile prea boa­căne pentru ţară. O interpelare ar trebui adresată în Camera guvenului în această privinţă. „ In cercurile militare se vorbeşte că primul ministru, scandalizat de cele întâmplate cu colonelul Mai­­can, a cerut acestuia să ceară sin­gur punerea sa în disponibilitate Alţii zic că regele singur ar fi cerut formal aceasta ministrului de rezbel. Scandalul e la culme­­ 88 Ni se comunică că nici la Câm­­pu-Lung libertatea alegerilor n’a fost aşa respectată ca in alte multe judeţe. Ast­fel ni se comunică că în tim­pul când s’a votat pentru candida­ţii colegiului II, primarul Istrate Rizean sutătea la uşa votăreî şi ce­rea alegătorilor cari au votat să arate biletele cari le-au rămas, con­trolând prin aceasta pentru cine au votat. La colegiul III scandalul a fost mai la culme, acest onorabil pri­mar a crezut de cuviinţă de a pro­voca scandal dar ţărănimea mai independentă sa opus serios şi au irupt în sala de vot, de au votat pentru candidatul lor d. Nasta­­seanu. Primarul Rizeanu s’a ales cu o bătaie zdravănă după după cum şi merita. Banda colectivistă este furioasă de rezultatul alegerilor şi ziarele reptiliane şi-au­ pierdut cu totul să­rita. Când citeşti Voinţa şi Telegra­ful crezi că oamenii aceştia au şi intrat în cura d-ruluî Şuţu. Ziarul Telegraful al căruia direc­tor politic a fost luat la goană de către ţeranii din Vlaşca, a luat râ­ul răposatei Trompeta Bucureştilor, şi declară pe faţă că boerii trebuia asasinaţi. Iată ce citim în această reptilă de alaltă­ieri : „Să fie dlar cunoscut opiniunei pu­blice, că fără sfială banda boerească, întreaga tagmă de ciocoiaşi şi boieri s’a pus pe lucru, pentru peirea ţg­­reî, să fie cunoscut ţgrei întregi că casta privilegiaţilor de altă dată plănueşte revoltă şi conspiră în contra ţareî, visând realizarea regimului patriarchal, de care cu atâtea jertfe s’a emancipat poporul român. Să fim cu toţii gata a ne împlini datoria, să veghiăm la uneltirile bo­ierilor, şi în momentul cân­d mi­şeii îşi vor arăta capul să ’i scurtăm d’o palmă pe câţi sunt boieri, să ’i umplem apoi cu paie şi să ’i trămitem plocon din partea ţăreî la curţile îm­părăteşti, unde să fie negreşit puşi la muzeu, căci acolo e lo­cul lor lângă fiarele sălbatice, precum a zis Tudor Vladimirescu la 1821, când vorbea cu episcopul Ilarion despre boierii ţăreî*. Au înebunit colectiviştii de furie dar noi râdem de furia lor. tfb Colectiviştii recunosc că mai toate balotagiile sunt perdute pentru dânşii. Aceasta mai ales că s’au convins cum că alegătorii văzându’i aproape de cădere nu mai pot fi intimidaţi de dânşii ci vor merge cu curagiu la vot spre a vota pentru oamenii independenţi. De aceea sunt plouaţi roui de tot colectiviştii. Comitetul opoziţiuneî din Iaşi a convocat Joia trecută pe alegători în salonul Traian. Peste o mie alegători au asistat. D. Emil Mavrocordat a mulţumit alegătorilor pentru votul din 23 ianuarie. D. Holban a mulţumit ce­tăţenilor pentru curagiul civic ma­nifestat în zilele de 23 şi 24 ia­nuarie. Au mai vorbit Iancu Ghica, Petru Niţescu, Tzoni, Balş Alexan­dru, Nicu Aslan, Mârzescu. Domnul Gheorghe Tocilescu, pro­fesor la facultate, a combătut can­­didaturele oficiale ale profesorilor Dimitrescu şi Xenopolu, amintind faptul ameninţărei făcută de Dimi­trescu consiliului general al instruc­­ţiuneî publice. In aplause frenetice publicul s’a despărţit cu hotărârea de a susţine candidaturele opoziţioniste la balo­­tagiu.­­ Din Roşiori- de-vede, s’a trimis următoarea telegramă regelui. Iată libertatea alegerilor, Sire, ■ Roşiori de Vede. Prefectul judeţului a venit şi ieri şi as­tăzi, întradins în oraş, a chemat pe alegă­torii colegiului 1 şi le-a spus să voteze pen­tru candidaţii guvernului la balotagiul de Sâmbătă, iar celor bănuiţi de independenţi le-a cerut să nu mai meargă la vot. Probă oraşul întreg, iată Sire, cum se respectă de administraţiunea locală legea şi dorinţa ma­­jestăţei voastre de a se lăsa libere alegerile. M. C. Mănciulescu. Din Alexandria s’a trimes urmă­toarea telegramă : Sire. In România nu mai trăim sub regimul constituţional. Cetăţeanul nu mai e liber azi a’şi expri­ma voinţa sa. In ziua de 24 puţin a lip­sit a ne pierde viaţa în urma loviturilor primite de la bandele de bătăuşi ai agen­ţilor administrativi îndârjiţi şi asmuţiţi asupra alegătorilor spre a-i teroriza şi a aduce la îndeplinire voinţa prefectului Ki­­riţescu predilectul primului consilier al Ma­­j­est­aţei Voastre I. C. Brătianu. Am fi reclamat din t­urnu-Măgurele, chiar în ziua alegerei, când am primit bă­tăile, dar ne a fost teamă de turbarea bandelor ce se ţineau droae din T.­Măgu­­rele până în Alexandria. Dacă în ast­fel de condiţiunî este ce­tăţeanul chemat a -şi d esprima voinţa sa în faţa urnei, acest altar sfânt al libertă­ţilor cetăţeneşti, mai bine ar fi Sire, ca guvernul Majestăţei Voastre să desemneze singur pe deputaţi fără a ne mai espune pe noi la asemenea suferinţe­ In hal­d în care ne păşim Sire, nu mai cunoaştem România de odinioară. George Teodorescu, Sp. Teodorescu, A­­nastase Simionescu, Parasch­iv Teodorescu. fr In privinţa scandalului colonelu­lui Maican mai aflăm următoarele : „ Furtişagurile le-a început încă de la 1877, colonelul Maican, care nici nu a luat parte la acţiunea de la Plevna, dar care rămăsese în Bucu­reşti însărcinat fi­ind cu cumpărarea obuzurilor, a cerut caselor din străină­tate care furnisau obusurile ca să ma­joreze preţul obusurilor cu sume în­semnate. In acelaşi timp obusurile care s’ au predat şi care s’ au dat trupelor în timpul rezbelului erau de cea mai proastă calitate şi refuzate în alte ţări, ast­fel în cât ele izbucneau (eclatau) chiar la gura tunului ori când se în­cărcarî tunurile, în cât pricinuiau moartea de om. Constatându-se aceste acuzaţiuni, ele ar constitui caracterele crimei de înaltă trădare, care sunt pedepsite cu pe­deapsa cu moarte. Se zice că sumele câştigate în mo­dul acesta de colonelul Maican, s’ar urca la PESTE tAIJE MILIOANE. Aflăm că D-l Gheorghiău, mi­nistrul domeniilor ,şi-a dat de­­misiunea. De asemenea se vorbeşte şî despre demisiunea d-lui Radu­ Mihaî. Se spune că alaltăeri dimineaţă d-sa ’şi-a dat demi­­siunea. Zilele acestea se va retrage şi ministrul de justiţie. Colectivitatea se surpă. Genua, 10 Februarie. — Escadrele en­glezeşti sub conducerea vice-amiralului Heiwet şi a contramiralului Rapley, au sosit la Genua şi la Spezzia. Viena, 8 Februarie.—(Cale indirectă).— Satisfacţiunea cu care s’a primit la Viena şi la Pesta cuvintele d-lui Bismarck nu ne permite sa ne îndoim de aceia că de acum înainte guvernul austro-ungar va putea fără dificultate să obţină de la cele doue parlamente sacrificiele,—ori­cum­ ar fi ele,—necesarii pentru a pune armata comună pe un picior demn de puterea a­­liatului şefi. Nu se ascunde, în cercurile austriace bucuria ce inspiră un asemenea rezultat. In urmă se degajază urmările directe ce discursul cancelarului poate să aibă asupra situaţiunei actuale, şi mai cu seamă asupra acestor două cestiunî: a­­cea a înarmărilor ruseşti şi acea a Bul­gariei. In cea ce priveşte cea d’ântâu­i, se re­­levează, dar cu un gând ascuns de îndo­ială, încrederea Prinţului în sens inagre­­siv al înarmărilor ruseşti. Lumea nu se gândeşte a emite opiniunea că această încredere nu este sinceră, dar se întreabă atunci dacă această opiniune a prinţului resista continuărei înarmărilor din par­tea Rusiei. Nu se crede. Ceea ce reiese din conversaţiunile lumeî oficiale din a­­cest punt de vedere, e că alăturea unei speranţe vage de a vedea pe Rusia, nu retrăgându-şi trupele, ci încetând înar­mările sale, se înfăţişează asemenea des­făşurarea acestei cestiunî cu maî puţină nerăbdare ca maî nainte de a sfârşi re­pede. După ultimele manifestaţiuni există do­rinţa de a lăsa să treacă un oare­care timp pentru a da opiniuni din Rusia mijloacele de a se pregăti pentru o îm­păciuire. Dacă calculele ar fi dejucate din partea aceasta, s’ar vedea ce scop ar trebui să se urmărească, și dacă s’ar ajun­ge a răspunde la aceste înarmări prin concentrări de trupe, acestea din urmă n’ar putea să se facă într’un mod prac­tic, în orice caz, înainte de trei luni. Iată în ce chip e tratată această ces­­tiune în acest moment în cercurile bine informate din Viena. Cât pentru afacerea bulgărească, se cre­de că chipul în care Prinţul a vorbit în cea ce priveşte interesele austriace, dă o mare putere opiniunii ce circulă la Viena şi la Pesta. Şi după care un război şi în­tre Austria şi Rusia, în cazul când aceas­ta ar intra în Bulgaria, ar târâ pe Ger­mania a susţine pe Austria. In sfârşit, o altă consecinţă ce se pune în relief, e că declaraţiunile însemnate ale prinţului Bismarck, precum şi pu­blicarea tratatului, creiază o fază nouă în starea reciprocă a relaţiunilor Franţei şi Rusiei, fază în cursul căreia se va re­flecta fără îndoială la Paris şi la Peters­burg pentru a se întreba dacă comuni­tatea de situaţiune nu va trebui să dea naştere unei alianţe într’un scop de a­­proape comună; dar se spune asemenea că poate eşi de aci alt­ceva de­cât o a­­lianţă. ivite între fondatori a făcut a nu se pune în esploatare această fa­brică, care după opinia unor soci­etari competing ar fi putut pro­duce atât, cât să se fi rambursat treptat în câţi­va ani toate acţiu­­­nile societarilor. Nerăbdarea unora însă, a provo­cat liquidarea cu orî­ce preţ şi acum s’au ajuns la vânzarea ei. Fie.... dacă majoritatea actualilor principali acţionari, înţeleg ast­fel interesele lor. De ar intra cel puţin fabrica în mâini româneşti, ca barem să se fo­losească tot românii din româneş­­tele capitaluri ce s’au închis în fon­darea ei. Din sorginte autorizată aflăm că D-l M. Cogălniceanu nu primeşte cu nici un preţ ca să facă parte dintr’un cabinet preşedat de către D-l Ioan Brătianu. S’ar putea însă ca să intre într’un minister de transiţie. Se vorbeşte cu insistenţă despre intrarea d-lui P. Carp în cabinet. „ Retragerea actualului cabinet e hotărâtă. Poate chiar să se facă îna­inte de deschiderea Camerilor. afb Colectiviştii s-au grăbit a şterge pe d-l G. Panu din listele electo­rale din Iaşi. Poliţia din Iaşi a comunicat lu­crul celei din Bucureşti. Candidatul guvernamental al co­legiului 2 din Iaşi, Al. Xenopol, a încercat să mituiască pe un funcţio­nar de la poşta din Iaşi, anume Cerkez. Acesta divulgând lucrul d. Xenopol­u şi a permis a veni la biu­­rou şi a pălmui pe funcţionar chiar în cancelarie. D. Xenopolu a fost chemat în judecată pentru această necalifica­­bilă îndrăzneală. --------------0--RοŞ©›0-0-------------­ TELEGRAME Paris, 10 Februarie.—Circulă Ştirea că o ceartă gravă a izbucnit la Beirut în­tre Creştini şi Musulmani. Roma, 10 Februarie. — Se asigură că regele a semnat un decret care ridică de la trei la cinci franci drepturile de in­trare asupra cerealelor. Ultime Informatiunî Liquidatorii băncei «Prevederea*, vând prin licitaţie în ziua de 10 Februarie, fabrica de ipsos, ce în­fiinţase societate în comuna Ştefeştî plaiul Prahova, înfiinţarea acesteî făbricî a cos­tat peste 50 mii lei. Ea este în stare a produce 160 vagoane ipsos pe an, cu un capital de rulement de 5­—6 mii lei şi a realiza bene­ficii curate de 1a —15 mii lei anual. Un curent rătăcit şi neînţelegeri --------------------------­ ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Viena, 11 Fevruarie. — Fremdenblatt regretă că un ziar din România, care e inspirat de un ministru român, denatu­rând nişte fapte cunoscute, atribue Austro- Ungariei intenţiunea de a tulbura pacea comercială. Fremdenblatt reaminteşte că Austro-Ungaria a făcut toate concesiunile posibile, şi că se va aştepta în zadar con­cesiuni ulterioare din partea sa. San­ Remo, 11 Fevruarie. —In timpul zilei de ieri starea generală a prinţului imperial a fost destul de bună. Prinţul n’a avut nici friguri nici dureri, şi a petrecut o noapte bună. El se simte azi destul de bine. Strasburg, 11 Februarie----Comisarul de poliţie Stempel din Malsheim, întor­­cându-se dintr’o călătorie de servicii, a fost rănit işor de către un individ, care a tras asupra lui două focuri de revol­ver, rău­-făcâtorul a fugit. Berlin, 11 Februarie.— Se anunţă din St.­Petersburg Gazetei Naţionale că Ţarul s’a pronunţat personal într’un chip foarte favorabil asupra discursului prinţului Bis­marck. t A r ~4

Next