Lupta, februarie 1888 (Anul 5, nr. 460-485)
1888-02-01 / nr. 460
3LAPTA Se zice că primul ministru înţelegând că unii din miniştrii nu vor voi să se retragă, şi-a ameninţat că se va retrage dânsul definitiv şi nici nu va mai sta în ţară. Aflăm că îndată după constituirea Camerei primul ministru va fi interpelat asupra scandalurilor de la Asilul Elena. Cu această ocaziune opozițiunea vrea să dea un vot de blam ministrului Sturza, de care chiar d. Brătianu ar vrea să scape acuma. Vistieria statului trebue să espedieze săptămâna viitoare la Berlin un mare număr de rentă amortizabilă, în valoare de mai mai multe milioane, cari sunt cumpărate de bancherii germani în urma îndemnului ministrului Sturza. In rândurile guvernamentalilor se vorbeşte mult că primul ministru este tare numulţumit de resultatul misiunei d-lui Sturza în străinătate. Se zice că d. Sturza ar fi făcut prin străinătate lucrurile prea boacăne pentru ţară. O interpelare ar trebui adresată în Camera guvenului în această privinţă. „ In cercurile militare se vorbeşte că primul ministru, scandalizat de cele întâmplate cu colonelul Maican, a cerut acestuia să ceară singur punerea sa în disponibilitate Alţii zic că regele singur ar fi cerut formal aceasta ministrului de rezbel. Scandalul e la culme 88 Ni se comunică că nici la Câmpu-Lung libertatea alegerilor n’a fost aşa respectată ca in alte multe judeţe. Astfel ni se comunică că în timpul când s’a votat pentru candidaţii colegiului II, primarul Istrate Rizean sutătea la uşa votăreî şi cerea alegătorilor cari au votat să arate biletele cari le-au rămas, controlând prin aceasta pentru cine au votat. La colegiul III scandalul a fost mai la culme, acest onorabil primar a crezut de cuviinţă de a provoca scandal dar ţărănimea mai independentă sa opus serios şi au irupt în sala de vot, de au votat pentru candidatul lor d. Nastaseanu. Primarul Rizeanu s’a ales cu o bătaie zdravănă după după cum şi merita. Banda colectivistă este furioasă de rezultatul alegerilor şi ziarele reptiliane şi-au pierdut cu totul sărita. Când citeşti Voinţa şi Telegraful crezi că oamenii aceştia au şi intrat în cura d-ruluî Şuţu. Ziarul Telegraful al căruia director politic a fost luat la goană de către ţeranii din Vlaşca, a luat râul răposatei Trompeta Bucureştilor, şi declară pe faţă că boerii trebuia asasinaţi. Iată ce citim în această reptilă de alaltăieri : „Să fie dlar cunoscut opiniunei publice, că fără sfială banda boerească, întreaga tagmă de ciocoiaşi şi boieri s’a pus pe lucru, pentru peirea ţgreî, să fie cunoscut ţgrei întregi că casta privilegiaţilor de altă dată plănueşte revoltă şi conspiră în contra ţareî, visând realizarea regimului patriarchal, de care cu atâtea jertfe s’a emancipat poporul român. Să fim cu toţii gata a ne împlini datoria, să veghiăm la uneltirile boierilor, şi în momentul când mişeii îşi vor arăta capul să ’i scurtăm d’o palmă pe câţi sunt boieri, să ’i umplem apoi cu paie şi să ’i trămitem plocon din partea ţăreî la curţile împărăteşti, unde să fie negreşit puşi la muzeu, căci acolo e locul lor lângă fiarele sălbatice, precum a zis Tudor Vladimirescu la 1821, când vorbea cu episcopul Ilarion despre boierii ţăreî*. Au înebunit colectiviştii de furie dar noi râdem de furia lor. tfb Colectiviştii recunosc că mai toate balotagiile sunt perdute pentru dânşii. Aceasta mai ales că s’au convins cum că alegătorii văzându’i aproape de cădere nu mai pot fi intimidaţi de dânşii ci vor merge cu curagiu la vot spre a vota pentru oamenii independenţi. De aceea sunt plouaţi roui de tot colectiviştii. Comitetul opoziţiuneî din Iaşi a convocat Joia trecută pe alegători în salonul Traian. Peste o mie alegători au asistat. D. Emil Mavrocordat a mulţumit alegătorilor pentru votul din 23 ianuarie. D. Holban a mulţumit cetăţenilor pentru curagiul civic manifestat în zilele de 23 şi 24 ianuarie. Au mai vorbit Iancu Ghica, Petru Niţescu, Tzoni, Balş Alexandru, Nicu Aslan, Mârzescu. Domnul Gheorghe Tocilescu, profesor la facultate, a combătut candidaturele oficiale ale profesorilor Dimitrescu şi Xenopolu, amintind faptul ameninţărei făcută de Dimitrescu consiliului general al instrucţiuneî publice. In aplause frenetice publicul s’a despărţit cu hotărârea de a susţine candidaturele opoziţioniste la balotagiu. Din Roşiori- de-vede, s’a trimis următoarea telegramă regelui. Iată libertatea alegerilor, Sire, ■ Roşiori de Vede. Prefectul judeţului a venit şi ieri şi astăzi, întradins în oraş, a chemat pe alegătorii colegiului 1 şi le-a spus să voteze pentru candidaţii guvernului la balotagiul de Sâmbătă, iar celor bănuiţi de independenţi le-a cerut să nu mai meargă la vot. Probă oraşul întreg, iată Sire, cum se respectă de administraţiunea locală legea şi dorinţa majestăţei voastre de a se lăsa libere alegerile. M. C. Mănciulescu. Din Alexandria s’a trimes următoarea telegramă : Sire. In România nu mai trăim sub regimul constituţional. Cetăţeanul nu mai e liber azi a’şi exprima voinţa sa. In ziua de 24 puţin a lipsit a ne pierde viaţa în urma loviturilor primite de la bandele de bătăuşi ai agenţilor administrativi îndârjiţi şi asmuţiţi asupra alegătorilor spre a-i teroriza şi a aduce la îndeplinire voinţa prefectului Kiriţescu predilectul primului consilier al Majestaţei Voastre I. C. Brătianu. Am fi reclamat din turnu-Măgurele, chiar în ziua alegerei, când am primit bătăile, dar ne a fost teamă de turbarea bandelor ce se ţineau droae din T.Măgurele până în Alexandria. Dacă în astfel de condiţiunî este cetăţeanul chemat a -şi d esprima voinţa sa în faţa urnei, acest altar sfânt al libertăţilor cetăţeneşti, mai bine ar fi Sire, ca guvernul Majestăţei Voastre să desemneze singur pe deputaţi fără a ne mai espune pe noi la asemenea suferinţe In hald în care ne păşim Sire, nu mai cunoaştem România de odinioară. George Teodorescu, Sp. Teodorescu, Anastase Simionescu, Paraschiv Teodorescu. fr In privinţa scandalului colonelului Maican mai aflăm următoarele : „ Furtişagurile le-a început încă de la 1877, colonelul Maican, care nici nu a luat parte la acţiunea de la Plevna, dar care rămăsese în Bucureşti însărcinat fiind cu cumpărarea obuzurilor, a cerut caselor din străinătate care furnisau obusurile ca să majoreze preţul obusurilor cu sume însemnate. In acelaşi timp obusurile care s’ au predat şi care s’ au dat trupelor în timpul rezbelului erau de cea mai proastă calitate şi refuzate în alte ţări, astfel în cât ele izbucneau (eclatau) chiar la gura tunului ori când se încărcarî tunurile, în cât pricinuiau moartea de om. Constatându-se aceste acuzaţiuni, ele ar constitui caracterele crimei de înaltă trădare, care sunt pedepsite cu pedeapsa cu moarte. Se zice că sumele câştigate în modul acesta de colonelul Maican, s’ar urca la PESTE tAIJE MILIOANE. Aflăm că D-l Gheorghiău, ministrul domeniilor ,şi-a dat demisiunea. De asemenea se vorbeşte şî despre demisiunea d-lui Radu Mihaî. Se spune că alaltăeri dimineaţă d-sa ’şi-a dat demisiunea. Zilele acestea se va retrage şi ministrul de justiţie. Colectivitatea se surpă. Genua, 10 Februarie. — Escadrele englezeşti sub conducerea vice-amiralului Heiwet şi a contramiralului Rapley, au sosit la Genua şi la Spezzia. Viena, 8 Februarie.—(Cale indirectă).— Satisfacţiunea cu care s’a primit la Viena şi la Pesta cuvintele d-lui Bismarck nu ne permite sa ne îndoim de aceia că de acum înainte guvernul austro-ungar va putea fără dificultate să obţină de la cele doue parlamente sacrificiele,—oricum ar fi ele,—necesarii pentru a pune armata comună pe un picior demn de puterea aliatului şefi. Nu se ascunde, în cercurile austriace bucuria ce inspiră un asemenea rezultat. In urmă se degajază urmările directe ce discursul cancelarului poate să aibă asupra situaţiunei actuale, şi mai cu seamă asupra acestor două cestiunî: acea a înarmărilor ruseşti şi acea a Bulgariei. In cea ce priveşte cea d’ântâui, se relevează, dar cu un gând ascuns de îndoială, încrederea Prinţului în sens inagresiv al înarmărilor ruseşti. Lumea nu se gândeşte a emite opiniunea că această încredere nu este sinceră, dar se întreabă atunci dacă această opiniune a prinţului resista continuărei înarmărilor din partea Rusiei. Nu se crede. Ceea ce reiese din conversaţiunile lumeî oficiale din acest punt de vedere, e că alăturea unei speranţe vage de a vedea pe Rusia, nu retrăgându-şi trupele, ci încetând înarmările sale, se înfăţişează asemenea desfăşurarea acestei cestiunî cu maî puţină nerăbdare ca maî nainte de a sfârşi repede. După ultimele manifestaţiuni există dorinţa de a lăsa să treacă un oarecare timp pentru a da opiniuni din Rusia mijloacele de a se pregăti pentru o împăciuire. Dacă calculele ar fi dejucate din partea aceasta, s’ar vedea ce scop ar trebui să se urmărească, și dacă s’ar ajunge a răspunde la aceste înarmări prin concentrări de trupe, acestea din urmă n’ar putea să se facă într’un mod practic, în orice caz, înainte de trei luni. Iată în ce chip e tratată această cestiune în acest moment în cercurile bine informate din Viena. Cât pentru afacerea bulgărească, se crede că chipul în care Prinţul a vorbit în cea ce priveşte interesele austriace, dă o mare putere opiniunii ce circulă la Viena şi la Pesta. Şi după care un război şi între Austria şi Rusia, în cazul când aceasta ar intra în Bulgaria, ar târâ pe Germania a susţine pe Austria. In sfârşit, o altă consecinţă ce se pune în relief, e că declaraţiunile însemnate ale prinţului Bismarck, precum şi publicarea tratatului, creiază o fază nouă în starea reciprocă a relaţiunilor Franţei şi Rusiei, fază în cursul căreia se va reflecta fără îndoială la Paris şi la Petersburg pentru a se întreba dacă comunitatea de situaţiune nu va trebui să dea naştere unei alianţe într’un scop de aproape comună; dar se spune asemenea că poate eşi de aci altceva decât o alianţă. ivite între fondatori a făcut a nu se pune în esploatare această fabrică, care după opinia unor societari competing ar fi putut produce atât, cât să se fi rambursat treptat în câţiva ani toate acţiunile societarilor. Nerăbdarea unora însă, a provocat liquidarea cu orîce preţ şi acum s’au ajuns la vânzarea ei. Fie.... dacă majoritatea actualilor principali acţionari, înţeleg astfel interesele lor. De ar intra cel puţin fabrica în mâini româneşti, ca barem să se folosească tot românii din româneştele capitaluri ce s’au închis în fondarea ei. Din sorginte autorizată aflăm că D-l M. Cogălniceanu nu primeşte cu nici un preţ ca să facă parte dintr’un cabinet preşedat de către D-l Ioan Brătianu. S’ar putea însă ca să intre într’un minister de transiţie. Se vorbeşte cu insistenţă despre intrarea d-lui P. Carp în cabinet. „ Retragerea actualului cabinet e hotărâtă. Poate chiar să se facă înainte de deschiderea Camerilor. afb Colectiviştii s-au grăbit a şterge pe d-l G. Panu din listele electorale din Iaşi. Poliţia din Iaşi a comunicat lucrul celei din Bucureşti. Candidatul guvernamental al colegiului 2 din Iaşi, Al. Xenopol, a încercat să mituiască pe un funcţionar de la poşta din Iaşi, anume Cerkez. Acesta divulgând lucrul d. Xenopolu şi a permis a veni la biurou şi a pălmui pe funcţionar chiar în cancelarie. D. Xenopolu a fost chemat în judecată pentru această necalificabilă îndrăzneală. --------------0--RοŞ©›0-0------------- TELEGRAME Paris, 10 Februarie.—Circulă Ştirea că o ceartă gravă a izbucnit la Beirut între Creştini şi Musulmani. Roma, 10 Februarie. — Se asigură că regele a semnat un decret care ridică de la trei la cinci franci drepturile de intrare asupra cerealelor. Ultime Informatiunî Liquidatorii băncei «Prevederea*, vând prin licitaţie în ziua de 10 Februarie, fabrica de ipsos, ce înfiinţase societate în comuna Ştefeştî plaiul Prahova, înfiinţarea acesteî făbricî a costat peste 50 mii lei. Ea este în stare a produce 160 vagoane ipsos pe an, cu un capital de rulement de 5—6 mii lei şi a realiza beneficii curate de 1a —15 mii lei anual. Un curent rătăcit şi neînţelegeri -------------------------- ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Viena, 11 Fevruarie. — Fremdenblatt regretă că un ziar din România, care e inspirat de un ministru român, denaturând nişte fapte cunoscute, atribue Austro- Ungariei intenţiunea de a tulbura pacea comercială. Fremdenblatt reaminteşte că Austro-Ungaria a făcut toate concesiunile posibile, şi că se va aştepta în zadar concesiuni ulterioare din partea sa. San Remo, 11 Fevruarie. —In timpul zilei de ieri starea generală a prinţului imperial a fost destul de bună. Prinţul n’a avut nici friguri nici dureri, şi a petrecut o noapte bună. El se simte azi destul de bine. Strasburg, 11 Februarie----Comisarul de poliţie Stempel din Malsheim, întorcându-se dintr’o călătorie de servicii, a fost rănit işor de către un individ, care a tras asupra lui două focuri de revolver, rău-făcâtorul a fugit. Berlin, 11 Februarie.— Se anunţă din St.Petersburg Gazetei Naţionale că Ţarul s’a pronunţat personal într’un chip foarte favorabil asupra discursului prinţului Bismarck. t A r ~4