Lupta, martie 1888 (Anul 5, nr. 486-512)

1888-03-01 / nr. 486

-A X A­ y EDITIA a doau ATTOL V. SERIA NI.­No. 486. Un an V* an 3 luni Un an Vn an 3 luni ABONAMENTE In țară ............................40 lei ....................................20 . ....................................10 . In strötnätate ............................50 lel 15 Bani Numérul BUCUREȘTI, MARŢI 1 MARTIE 1888. AN­UNCIURI Anunciurî pe pagina III .... 1 lei­ linia w n n IV .... 25 bani „ A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. REDACŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte Director­ politic, Gr. PANU ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte tratatul sunt acel ce la 9 August «fu­rară» pe prinţul Alexandru şi că bul­garii cari, cu toate uneltirile din afară au menţinut ordinea în­ ţară, nu pot fi azi răspunzători de greşelele primor­diale ,ale acelora cari căi­ară în a­­ceastă cădere, un mijloc de a produce tulburări. . BANCHETUL „LUPTEI” ----------------------------------------------------------------------------------------------­Este timp să sfârşească! De o steptămână şi mai bine ţara asistă la o odioasă comedie. Cabi­netul I. Brătianu este demisionat şi nu este cu putinţă formarea unul altuia nou. In acest timp vechiul ca­binet lucrează ca şi cum nu ’şi-ar fi dat demisia. El numeşte guvernator la Bancă, el ia parte la discuţiile Ca­­menilor, el face cu un cuvint acte de acele pe cari numai un minister în viaţă are drept să le facă. Şi de ce credeţi că nu s’a putut forma, cel puţin până în momentul când scriu, un nou cabinet? Credeţi câ regele a însărcinat pe rând un număr de persoane cari toate nu au isbutit în această sarcină ? De loc. Este sigur, şi mai la vale vom da informaţii precise, este sigur că până acum o singură persoană, D. Dim. Ghical preşedintele Senatului, a fost însărcinată cu această misiune. Şi de o săptămână acest domn, bate apa în piuă, să dedă la demergeri cami mai de cari mai stranii şi ne­­­-fimcioase,­­ începe, rupe şi -apoi iar reia negocierile cu aceleaşi şi aceleaşi persoane. ggAceastă comedie ridiculă trebue să înceteze, nu numai în interesul pres­tigiului ţărei, ci mai cu seamă în acela al afacerilor mari şi vitale cari incumbă Camerei. Cum că ţara nu are miniştrii ti­tulari, aceasta nu este o mare ne­norocire. Lumea vede cred că ţara trăeşte înainte şi fără un minister stabil. Ba chiar mai mult, lipsa de minister face pe toţi funcţionarii in­feriori să fie mai blânzi şi mai pu­ţin abuzivi cu publicul. Aşa, întru­nirile sunt mai libere când ministe­rul este demisionar, cetăţenii pot în toată deplinătatea să comunice între ei, tocmai fiind că nu e un Radu Mihaiu sau Stătescu care să dea or­dine abuzive şi scandaloase. Lipsa de minister este simţită a­­iurea, la Cameră, la Senat, ca aci este o cauză de perdere a unui timp preţios, o zădărnicire a tutulor inte­reselor mari ale ţărei. In adevăr, Camerile nu au meni­rea numai de a să amesteca In tri­­pofagele guvernelor, ele au, mai cu seamă, misiunea de a face operă le­gislativă, de a să ocupa cu nevoile ţărei. Din cauza însă a intrigelor din cu­­lissele colectiviste, din cauza apeti­­turilor de persoane, Camerile sunt reduse la neputinţă de mai bine de trei săptămâni. In contra acestui lucru eu protestez. Camera are de votat bugetele. O­­cupându-se de această gravă ches­tie, Camera nu trebue să se mulțu­mească a critica, ca în cel l’alți ani, cifrele pe care guvernul le va pre­zenta. Chestia bugetului este strâns legată cu aceea a impozitelor, fără care nu poate fi buget, cu aceea a regimului financiar în vigoare. Fiind aşa, în loc ca să se facă perdere de timp din cauza intrigilor meschine, ar fi mult, absolut prefe­rabil pentru ca acest preţios timp să-l întrebuinţeze Camera în discu­­ţiea şi rezolvirea marei chestii a im­pozitelor, încă ceva. Ţara, am spus-o de mai multe ori, are nevoe de refor­me economice. Este chestia agrară, este cea industrială, sunt chestiunile multiple sociale cari sunt lăsate în complectă părăsire, iar jocul lor îl ţin discuţiile sterile politice. Este o datorie imperioasă pentru reprezentanţii ţărei — vorbesc de cei adevăraţi—pentru ca să înceapă cât de curind discutarea acestor chestii, ca să intre pe calea reformelor adânci, singura bună, singura fecundă şi dreaptă. Dar este să rede dat acestui gu­vern şi majorităţei lui, ca să ţină în loc chiar pe puţinii deputaţi cari înţeleg misiunea lor, este dat ca co­lectiviştii să dea ţărei spectacolul luptelor meschine de persoane şi so­­luţiunilor pornite de pur egoism. Protestez încă odată. Eu cer ca în interesul chestiilor mari, ce aşteaptă de ani la uşa Ca­merei ca să fie introduse şi discu­tate, criza ministerială, care nu e de­cât o criză de persoane, să înceteze, pentru ca Camera să intre în pose­siunea mijloacele n­or legale şi a­ în­ceapă a lucra... Cel puţin ţara să vadă cine dintre deputaţi voesc a lucra. G. Panu­. SERVICIUL TELEGRAFIC ASEHTIA HAVAS Paris, 11 Martie. — Ziarele oportuniste publică articole contra generalului Bou­langer. * La Justice* regretă că generalul Boulanger lasă să se facă manifestaţiuni asupra numelui său. Munich, 11 Martie. — Trenul imperial a trecut prin Verona ieri seară la 8. 16, şi prin Imbruck azi dimineaţă la 5 ore, a sosit la Munich la 8. 30. Împăratul a fost primit de regina ma­mă, de generalul conte de Pappenheim şi de contele de Werthen ministru al Prusiei. Împăratul, al cărui aspect este escelent conversă cu regina. Trenul a plecat la 8. 50. Roma, î1 Martie.—Curtea ia un doliu de 20 de zile, cu ocaziunea morţii Împăra­tului Wilhelm. Berlin, 11 Martie. — Rămăşiţele mor­­tuare ale împăratului Wilhelm vor fi tran­sportate astă noapte la Catedrală. Corpul va fi expus mâine şi în zilele următoare. Toţi miniştrii au plecat la Lipsea, ca să întâmpine pe Împăratul Frederic care va pleca direct la Charlotenburg. Părăsind vagonul seu, Impăratul se va urca îndată in trăsură. Din ordinul său, nu se va face nici o recepţiune. Sofia, 11 Martie. — Sloboda, vorbind de nota turcească, în articolul său­ de frunte, zice că dacă Turcia a dat a­­ceastă notă prin simplă condescendenţă către Rusia, şi fără intenţiune de a urmări cestiunea prin mijloace violente, ea va conserva în Bulgaria nişte va­sali devotaţi; dar că, dacă Nota este preludiul unei acţiuni energice, ea va găsi în bulgari un popor decis a lupta prin toate mijloacele pentru a ocroti o libertate ce nişte împrejurări provi­denţiale ar putea să o ducă la inde­pendenţă. Ziarul recunoaşte ilegalitatea situa­­ţiunii prinţului faţă cu tratatul de la Berlin, dar zice că acei ce rupseră Liberarea D-lui Panu In urma liberărei D-lui Panu din în­chisoare, D-sa a primit următoarele tele­grame din ţară: Din Craiova In acest moment aflu­ că vocea opiniu­­nei publice ieste mai tare de­cât puşcă­riile colectiviste. Regret că nu sîntem şi noi pentru ca să arătăm că nu trebue grafie ci ajutor caracterului adevărat cetăţenesc de care ai dat probă pentru susținerea drepturi­lor acestui popor. George Târnove­nu in numele Com­itetului liberal-radical ** * Primiţi sincerile noastre felicitări de buna sosire în parlamentul ţărei. Curajul D­v. civic v’a atras admiraţiunea tuturor Românilor. Stefan Vasiliu, O. D. Margaritescu, G. Florescu, Capitan Polizu, N. Be­­nea, Serban Gostian, Stan Costian, T. Atanasiu, Gheorghiu, Stefan Toma, N. Albinescu, Ion G. Trifan, Basto­­rescu. ( Urmează încă o sută iscălituri). * * îți Din Brăila In baza principiilor democratice ce le profesaţi, vă felicităm, noi cetăţenii Brăi­­leni, pentru eliberarea şi venirea voastră în parlament. Cosacu, Alexandrescu, T. Economii, Steriade, Nistor, Constantinescu, Tran­­dafirescu, Florescu, Dimitrescu, Grigo­­rescu­, Găgrulescu, Iîăianu. * * * La R.­Sărat crezându-se că­­ Panu va trece spre Bucureşti tocmai astă­zi, am primit următoarele telegrame: Redacţia * Luptei*, Ora 11. Răspundeţi imediat cu ce tren vine în Bucureşti Panu, cetăţenii doresc a’l în­tâmpina. Oroveniu. Ora 3. Azi la ambele trenuri mai multe sute de cetăţeni au aşteptat pe Panu. Rugăm răspundeţi când trece? C. Datculescu, Ion Oroveanu. Redacţia răspunzând la Râmnic că d. Panu a sosit încă de ieri dimineaţa, di­rectorul Luptei a primit aseară următoa­rea telegramă : Ora 10 Mai multe sute de cetăţeni au aştep­tat astăzi trecerea tronului pentru a sa­luta pe valorosul luptător. Făcându-ne ecoul lor salutăm venirea voastră în mij­locul luptătorilor cari vă așteaptă. Iosef Oroveanu , O. Datculescu , Pompilie Stanescu, Gealep, Negru, G. Teodorescu, Merisescu, Nicolescu, G. Marincea, Pârvulescu, I. Sandu­­lescu, R. Ionescu, Robescu G., Pro­­topopescu, G. Sutu, I. Dimitrescu, D. Nicolau, V. Ionescu, D. Maniu, Hris­­tescu, O. Oroveanu, Constantinescu, Manolescu. CANCANURI POLITICE CRIZA MINISTERIALĂ Criza ministerială pare a intra în o nouă fază. Astă­zi poate vom avea un nou minister. Este interesant de a da câte­va lămu­riri retrospective asupra ei. Drept, drept vorbind , numai d­in Ghica, președintele Senatului, a fost în­sărcinat de rege cu compunerea unui nou cabinet. Nici d. Kogălniceanu, nici gene­ralul Lecca, nu au avut singuri o ase­menea delegaţie. Dacă a fost vorba de intrarea în cabinet a unuia din aceşti doi bărbaţi, aceasta a fost o tovărăşie cu Preşedintele Senatului. De aici urmează că în cursul săptămâ­­nei trecute numai un om s’a agitat pentru a compune cabinetul, Preşedintele Sena­tului. Şi încă s’a agitat în un mod foarte curios. El nu s’a adresat franc şi direct nici la majoritate, nici la minoritate. El s’a adresat numai la unele persoane fie din majoritate, fie din minoritate. De aici sterilitatea demergerilor sale, de aici mai cu seamă supărarea majori­­tăţei pe Beizadea. Unul din cei mai supăraţi, şi cu drept cuvânt, este generalul Lecca. Acesta are o listă de miniştrii în buzunar, el spune tu. VOCSK­ sa­­­rispune tri m­ajurtuite, că el poate forma cabinetul în cinci minute, numai să se adreseze regele la dânsul. Atitudinea piezişe a d-lui D. Ghica este viu comentată. Unii cred că regele în­­sărcinându’l cu formarea cabinetului ,i-ar fi dictat şi linia, adică l-ar fi sfătuit să caute a lua ciţi­va miniştrii din minori­tate. Aşa să explică pentru ce Beizadeaua este laconic şi scurt în comunicările lui cu majoritatea. Alţii cred că direcţia în care lucrează Beizadeaua este dictată de I. Brătianu. In tot cazul, majoritatea s-a săturat de atâtea tergiversări. Ea a cerut şi cere for­mal un minister omogen, adică pur co­lectivist şi declară că numai unui aseme­nea minister îi va da concursul. In urma încercărilor infructo­ase în curs de o săptămână ale preşedintelui Senatu­lui, este sigur că ministerul care să va forma va fi pur colectivist, şi că I. Bră­tianu să va reîntoarce pe banca ministe­rială. Deci criza din fericire va avea sfârşit, iar opoziţia va vedea astăzi sau mâine pe banca ministerială opt mutre pur colec­tiviste. Mai bine, mult mai bine. Argus absenţei d-lui Panu şi câţi­va prieteni de idei. Deci au fost invitaţi d-nii Gr. Macri, decanul baroului din Iaşi aliat în Bucu­reşti, Vintilă Rosetti, V. G. Morţun, Fre­deric Danie, Lambru, C. C. Dobrescu, Barbu Gănescu, Gr. Mania, Cucu­ tipogra­ful »Luptei«, T. Georgescu şeful pagina­tor al ziarului, A. C. Bacalbaşa, Luis, în­treaga redacţiune se afla faţa. D. Danié ne­putând veni din motive de familie a fost reprezentat prin d. Ven­tura, redactor­ul ziarului La Liberte Rou­­maine. Fuseseră de asemenea Invitaţi mem­brii comitetului radical din Craiova. La ora 81/* lumea s’a pus la masă. Lista mâncărilor Mezeluri deosebite Supă a la Reine Şalău rece cu bos Riche Spată de căprioară cu sos Periquet, Friptură de miel şi de curcan Saladă verde, Cafea cu lapte îngheţată, Prăjituri, Brânzeturi Fructe Băuturile Tămâioasă de Drăgăşani Vin negru de Oreviţa Şampanie Louis Boederer Cafea şi cognac Licor. La desert D-l O. C. Bacalbaşa, în nu­mele ziarului Lupta a arătat D-luî Panu bucuria ce simt toţi pentru sosirea D-sale în mijlocul vechilor săi prieteni şi cola­boratori. .D-sa a expus apoi în linii mari trebu­inţa ce se simte în ţară pentru ca toate forţele democratice să se grupeze într’un manunchiu puternic care să formeze în­tâiul partid serios în ţară, întemeiat pe principii. D-l Dr. Panu a răspuns mulţămind şi spunând că de astăzi înainte nu ’şi mai aparţine sie-şi, ci ideilor democratice pentru care va lupta necurmat. Şi D-sa a constatat trebuinţa ca demo­craţia română să’şi strângă rândurile pen­tru a forma un partid puternic şi indis­pensabil astăzi. Au mai vorbit D-nii Gr. Macri, Vin­tilă Rosetti, V. G. Morţun, Maniu, C. Miile şi Emil Frunzescu. In timpul banchetului D-l Vintilă Ro­setti a primit din Craiova următoarea te­legramă pe care a cetit-o : Craiova. Rog arată la banchetul oferit lui Panu că primind telegrama de învitaţiune prea târziu n'am putut veni. Cu inima, însă, sîntem împreună cu voi. Salutaţi din par­­te-ne pe valorosul luptător al radicalizmu­­lui român; arătaţi'l viua noastră bucurie şi asiguraţii de devotamentul nostru ne­clintit pentru marea şi generoasa cauză a democraţiei. Pentru Comitetul liberal-radical: N. P. Guran, M. N. Seulescu. La ora 12 banchetul cerea sfârşit. -----ooCoo-----­ ------------------------------­ Alegerile în Dorohoiu“ Ultimele evenimente a zdruncinat cu totul colectivitatea. A fost de ajuns ca ţara să simtă că se duce regimul pentru ca să se ridice energică. Iată telegrama ce primim din Dorohoiui* Ziarului „Lupta“ Opoziţia a reuşit la alegerile comunale cu majoritate zdrobitoare. Guvernamen­talii n’au avut nici măcar curagiul de a prezenta liste de candidaţi. Mare entu­­ziazm. Y. Calcantraur. ---------------------------------------------­ Banchetul „Luptei“ Redacţia »Luptei« a dat ase­ră un banchet d-lui Panu pentru a sărbători intrarea d-sale în ţară şi ieşirea sa din închisoare. Numărul invitaţilor a fost cât se poate de restrâns. Au fost chemaţi numai acei cari au scris la ziarul »Lupta, în timpul Justiţia­ lui Stătescu Spre a se putea constata independinţa tribunalului de Botoşani, dăm aci urmă­toarea telegramă iscălită de complectul tribunal : »Sub­semnaţii alegători din Botoşani, »întruniţi astă­zi în casa deputatului Ur­­­zică, spre a serba, printr’un banchet »frăţesc, izbânda electorală din localitate »şi din ţară a partidului liberal-naţional, »închină cel întâi fi­roast celui mai ilustru »cetăţean al ţarei române, reînoind şi cu

Next