Lupta, martie 1888 (Anul 5, nr. 486-512)
1888-03-01 / nr. 486
-A X A y EDITIA a doau ATTOL V. SERIA NI.No. 486. Un an V* an 3 luni Un an Vn an 3 luni ABONAMENTE In țară ............................40 lei ....................................20 . ....................................10 . In strötnätate ............................50 lel 15 Bani Numérul BUCUREȘTI, MARŢI 1 MARTIE 1888. ANUNCIURI Anunciurî pe pagina III .... 1 lei linia w n n IV .... 25 bani „ A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. REDACŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte Director politic, Gr. PANU ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte tratatul sunt acel ce la 9 August «furară» pe prinţul Alexandru şi că bulgarii cari, cu toate uneltirile din afară au menţinut ordinea în ţară, nu pot fi azi răspunzători de greşelele primordiale ,ale acelora cari căiară în această cădere, un mijloc de a produce tulburări. . BANCHETUL „LUPTEI” ----------------------------------------------------------------------------------------------Este timp să sfârşească! De o steptămână şi mai bine ţara asistă la o odioasă comedie. Cabinetul I. Brătianu este demisionat şi nu este cu putinţă formarea unul altuia nou. In acest timp vechiul cabinet lucrează ca şi cum nu ’şi-ar fi dat demisia. El numeşte guvernator la Bancă, el ia parte la discuţiile Camenilor, el face cu un cuvint acte de acele pe cari numai un minister în viaţă are drept să le facă. Şi de ce credeţi că nu s’a putut forma, cel puţin până în momentul când scriu, un nou cabinet? Credeţi câ regele a însărcinat pe rând un număr de persoane cari toate nu au isbutit în această sarcină ? De loc. Este sigur, şi mai la vale vom da informaţii precise, este sigur că până acum o singură persoană, D. Dim. Ghical preşedintele Senatului, a fost însărcinată cu această misiune. Şi de o săptămână acest domn, bate apa în piuă, să dedă la demergeri cami mai de cari mai stranii şi ne-fimcioase, începe, rupe şi -apoi iar reia negocierile cu aceleaşi şi aceleaşi persoane. ggAceastă comedie ridiculă trebue să înceteze, nu numai în interesul prestigiului ţărei, ci mai cu seamă în acela al afacerilor mari şi vitale cari incumbă Camerei. Cum că ţara nu are miniştrii titulari, aceasta nu este o mare nenorocire. Lumea vede cred că ţara trăeşte înainte şi fără un minister stabil. Ba chiar mai mult, lipsa de minister face pe toţi funcţionarii inferiori să fie mai blânzi şi mai puţin abuzivi cu publicul. Aşa, întrunirile sunt mai libere când ministerul este demisionar, cetăţenii pot în toată deplinătatea să comunice între ei, tocmai fiind că nu e un Radu Mihaiu sau Stătescu care să dea ordine abuzive şi scandaloase. Lipsa de minister este simţită aiurea, la Cameră, la Senat, ca aci este o cauză de perdere a unui timp preţios, o zădărnicire a tutulor intereselor mari ale ţărei. In adevăr, Camerile nu au menirea numai de a să amesteca In tripofagele guvernelor, ele au, mai cu seamă, misiunea de a face operă legislativă, de a să ocupa cu nevoile ţărei. Din cauza însă a intrigelor din culissele colectiviste, din cauza apetiturilor de persoane, Camerile sunt reduse la neputinţă de mai bine de trei săptămâni. In contra acestui lucru eu protestez. Camera are de votat bugetele. Ocupându-se de această gravă chestie, Camera nu trebue să se mulțumească a critica, ca în cel l’alți ani, cifrele pe care guvernul le va prezenta. Chestia bugetului este strâns legată cu aceea a impozitelor, fără care nu poate fi buget, cu aceea a regimului financiar în vigoare. Fiind aşa, în loc ca să se facă perdere de timp din cauza intrigilor meschine, ar fi mult, absolut preferabil pentru ca acest preţios timp să-l întrebuinţeze Camera în discuţiea şi rezolvirea marei chestii a impozitelor, încă ceva. Ţara, am spus-o de mai multe ori, are nevoe de reforme economice. Este chestia agrară, este cea industrială, sunt chestiunile multiple sociale cari sunt lăsate în complectă părăsire, iar jocul lor îl ţin discuţiile sterile politice. Este o datorie imperioasă pentru reprezentanţii ţărei — vorbesc de cei adevăraţi—pentru ca să înceapă cât de curind discutarea acestor chestii, ca să intre pe calea reformelor adânci, singura bună, singura fecundă şi dreaptă. Dar este să rede dat acestui guvern şi majorităţei lui, ca să ţină în loc chiar pe puţinii deputaţi cari înţeleg misiunea lor, este dat ca colectiviştii să dea ţărei spectacolul luptelor meschine de persoane şi soluţiunilor pornite de pur egoism. Protestez încă odată. Eu cer ca în interesul chestiilor mari, ce aşteaptă de ani la uşa Camerei ca să fie introduse şi discutate, criza ministerială, care nu e decât o criză de persoane, să înceteze, pentru ca Camera să intre în posesiunea mijloacele nor legale şi a înceapă a lucra... Cel puţin ţara să vadă cine dintre deputaţi voesc a lucra. G. Panu. SERVICIUL TELEGRAFIC ASEHTIA HAVAS Paris, 11 Martie. — Ziarele oportuniste publică articole contra generalului Boulanger. * La Justice* regretă că generalul Boulanger lasă să se facă manifestaţiuni asupra numelui său. Munich, 11 Martie. — Trenul imperial a trecut prin Verona ieri seară la 8. 16, şi prin Imbruck azi dimineaţă la 5 ore, a sosit la Munich la 8. 30. Împăratul a fost primit de regina mamă, de generalul conte de Pappenheim şi de contele de Werthen ministru al Prusiei. Împăratul, al cărui aspect este escelent conversă cu regina. Trenul a plecat la 8. 50. Roma, î1 Martie.—Curtea ia un doliu de 20 de zile, cu ocaziunea morţii Împăratului Wilhelm. Berlin, 11 Martie. — Rămăşiţele mortuare ale împăratului Wilhelm vor fi transportate astă noapte la Catedrală. Corpul va fi expus mâine şi în zilele următoare. Toţi miniştrii au plecat la Lipsea, ca să întâmpine pe Împăratul Frederic care va pleca direct la Charlotenburg. Părăsind vagonul seu, Impăratul se va urca îndată in trăsură. Din ordinul său, nu se va face nici o recepţiune. Sofia, 11 Martie. — Sloboda, vorbind de nota turcească, în articolul său de frunte, zice că dacă Turcia a dat această notă prin simplă condescendenţă către Rusia, şi fără intenţiune de a urmări cestiunea prin mijloace violente, ea va conserva în Bulgaria nişte vasali devotaţi; dar că, dacă Nota este preludiul unei acţiuni energice, ea va găsi în bulgari un popor decis a lupta prin toate mijloacele pentru a ocroti o libertate ce nişte împrejurări providenţiale ar putea să o ducă la independenţă. Ziarul recunoaşte ilegalitatea situaţiunii prinţului faţă cu tratatul de la Berlin, dar zice că acei ce rupseră Liberarea D-lui Panu In urma liberărei D-lui Panu din închisoare, D-sa a primit următoarele telegrame din ţară: Din Craiova In acest moment aflu că vocea opiniunei publice ieste mai tare decât puşcăriile colectiviste. Regret că nu sîntem şi noi pentru ca să arătăm că nu trebue grafie ci ajutor caracterului adevărat cetăţenesc de care ai dat probă pentru susținerea drepturilor acestui popor. George Târnovenu in numele Comitetului liberal-radical ** * Primiţi sincerile noastre felicitări de buna sosire în parlamentul ţărei. Curajul Dv. civic v’a atras admiraţiunea tuturor Românilor. Stefan Vasiliu, O. D. Margaritescu, G. Florescu, Capitan Polizu, N. Benea, Serban Gostian, Stan Costian, T. Atanasiu, Gheorghiu, Stefan Toma, N. Albinescu, Ion G. Trifan, Bastorescu. ( Urmează încă o sută iscălituri). * * îți Din Brăila In baza principiilor democratice ce le profesaţi, vă felicităm, noi cetăţenii Brăileni, pentru eliberarea şi venirea voastră în parlament. Cosacu, Alexandrescu, T. Economii, Steriade, Nistor, Constantinescu, Trandafirescu, Florescu, Dimitrescu, Grigorescu, Găgrulescu, Iîăianu. * * * La R.Sărat crezându-se că Panu va trece spre Bucureşti tocmai astăzi, am primit următoarele telegrame: Redacţia * Luptei*, Ora 11. Răspundeţi imediat cu ce tren vine în Bucureşti Panu, cetăţenii doresc a’l întâmpina. Oroveniu. Ora 3. Azi la ambele trenuri mai multe sute de cetăţeni au aşteptat pe Panu. Rugăm răspundeţi când trece? C. Datculescu, Ion Oroveanu. Redacţia răspunzând la Râmnic că d. Panu a sosit încă de ieri dimineaţa, directorul Luptei a primit aseară următoarea telegramă : Ora 10 Mai multe sute de cetăţeni au aşteptat astăzi trecerea tronului pentru a saluta pe valorosul luptător. Făcându-ne ecoul lor salutăm venirea voastră în mijlocul luptătorilor cari vă așteaptă. Iosef Oroveanu , O. Datculescu , Pompilie Stanescu, Gealep, Negru, G. Teodorescu, Merisescu, Nicolescu, G. Marincea, Pârvulescu, I. Sandulescu, R. Ionescu, Robescu G., Protopopescu, G. Sutu, I. Dimitrescu, D. Nicolau, V. Ionescu, D. Maniu, Hristescu, O. Oroveanu, Constantinescu, Manolescu. CANCANURI POLITICE CRIZA MINISTERIALĂ Criza ministerială pare a intra în o nouă fază. Astăzi poate vom avea un nou minister. Este interesant de a da câteva lămuriri retrospective asupra ei. Drept, drept vorbind , numai din Ghica, președintele Senatului, a fost însărcinat de rege cu compunerea unui nou cabinet. Nici d. Kogălniceanu, nici generalul Lecca, nu au avut singuri o asemenea delegaţie. Dacă a fost vorba de intrarea în cabinet a unuia din aceşti doi bărbaţi, aceasta a fost o tovărăşie cu Preşedintele Senatului. De aici urmează că în cursul săptămânei trecute numai un om s’a agitat pentru a compune cabinetul, Preşedintele Senatului. Şi încă s’a agitat în un mod foarte curios. El nu s’a adresat franc şi direct nici la majoritate, nici la minoritate. El s’a adresat numai la unele persoane fie din majoritate, fie din minoritate. De aici sterilitatea demergerilor sale, de aici mai cu seamă supărarea majorităţei pe Beizadea. Unul din cei mai supăraţi, şi cu drept cuvânt, este generalul Lecca. Acesta are o listă de miniştrii în buzunar, el spune tu. VOCSK sarispune tri majurtuite, că el poate forma cabinetul în cinci minute, numai să se adreseze regele la dânsul. Atitudinea piezişe a d-lui D. Ghica este viu comentată. Unii cred că regele însărcinându’l cu formarea cabinetului ,i-ar fi dictat şi linia, adică l-ar fi sfătuit să caute a lua ciţiva miniştrii din minoritate. Aşa să explică pentru ce Beizadeaua este laconic şi scurt în comunicările lui cu majoritatea. Alţii cred că direcţia în care lucrează Beizadeaua este dictată de I. Brătianu. In tot cazul, majoritatea s-a săturat de atâtea tergiversări. Ea a cerut şi cere formal un minister omogen, adică pur colectivist şi declară că numai unui asemenea minister îi va da concursul. In urma încercărilor infructoase în curs de o săptămână ale preşedintelui Senatului, este sigur că ministerul care să va forma va fi pur colectivist, şi că I. Brătianu să va reîntoarce pe banca ministerială. Deci criza din fericire va avea sfârşit, iar opoziţia va vedea astăzi sau mâine pe banca ministerială opt mutre pur colectiviste. Mai bine, mult mai bine. Argus absenţei d-lui Panu şi câţiva prieteni de idei. Deci au fost invitaţi d-nii Gr. Macri, decanul baroului din Iaşi aliat în Bucureşti, Vintilă Rosetti, V. G. Morţun, Frederic Danie, Lambru, C. C. Dobrescu, Barbu Gănescu, Gr. Mania, Cucu tipograful »Luptei«, T. Georgescu şeful paginator al ziarului, A. C. Bacalbaşa, Luis, întreaga redacţiune se afla faţa. D. Danié neputând veni din motive de familie a fost reprezentat prin d. Ventura, redactorul ziarului La Liberte Roumaine. Fuseseră de asemenea Invitaţi membrii comitetului radical din Craiova. La ora 81/* lumea s’a pus la masă. Lista mâncărilor Mezeluri deosebite Supă a la Reine Şalău rece cu bos Riche Spată de căprioară cu sos Periquet, Friptură de miel şi de curcan Saladă verde, Cafea cu lapte îngheţată, Prăjituri, Brânzeturi Fructe Băuturile Tămâioasă de Drăgăşani Vin negru de Oreviţa Şampanie Louis Boederer Cafea şi cognac Licor. La desert D-l O. C. Bacalbaşa, în numele ziarului Lupta a arătat D-luî Panu bucuria ce simt toţi pentru sosirea D-sale în mijlocul vechilor săi prieteni şi colaboratori. .D-sa a expus apoi în linii mari trebuinţa ce se simte în ţară pentru ca toate forţele democratice să se grupeze într’un manunchiu puternic care să formeze întâiul partid serios în ţară, întemeiat pe principii. D-l Dr. Panu a răspuns mulţămind şi spunând că de astăzi înainte nu ’şi mai aparţine sie-şi, ci ideilor democratice pentru care va lupta necurmat. Şi D-sa a constatat trebuinţa ca democraţia română să’şi strângă rândurile pentru a forma un partid puternic şi indispensabil astăzi. Au mai vorbit D-nii Gr. Macri, Vintilă Rosetti, V. G. Morţun, Maniu, C. Miile şi Emil Frunzescu. In timpul banchetului D-l Vintilă Rosetti a primit din Craiova următoarea telegramă pe care a cetit-o : Craiova. Rog arată la banchetul oferit lui Panu că primind telegrama de învitaţiune prea târziu n'am putut veni. Cu inima, însă, sîntem împreună cu voi. Salutaţi din parte-ne pe valorosul luptător al radicalizmului român; arătaţi'l viua noastră bucurie şi asiguraţii de devotamentul nostru neclintit pentru marea şi generoasa cauză a democraţiei. Pentru Comitetul liberal-radical: N. P. Guran, M. N. Seulescu. La ora 12 banchetul cerea sfârşit. -----ooCoo----- ------------------------------ Alegerile în Dorohoiu“ Ultimele evenimente a zdruncinat cu totul colectivitatea. A fost de ajuns ca ţara să simtă că se duce regimul pentru ca să se ridice energică. Iată telegrama ce primim din Dorohoiui* Ziarului „Lupta“ Opoziţia a reuşit la alegerile comunale cu majoritate zdrobitoare. Guvernamentalii n’au avut nici măcar curagiul de a prezenta liste de candidaţi. Mare entuziazm. Y. Calcantraur. --------------------------------------------- Banchetul „Luptei“ Redacţia »Luptei« a dat aseră un banchet d-lui Panu pentru a sărbători intrarea d-sale în ţară şi ieşirea sa din închisoare. Numărul invitaţilor a fost cât se poate de restrâns. Au fost chemaţi numai acei cari au scris la ziarul »Lupta, în timpul Justiţia lui Stătescu Spre a se putea constata independinţa tribunalului de Botoşani, dăm aci următoarea telegramă iscălită de complectul tribunal : »Subsemnaţii alegători din Botoşani, »întruniţi astăzi în casa deputatului Urzică, spre a serba, printr’un banchet »frăţesc, izbânda electorală din localitate »şi din ţară a partidului liberal-naţional, »închină cel întâi firoast celui mai ilustru »cetăţean al ţarei române, reînoind şi cu