Lupta, aprilie 1888 (Anul 5, nr. 513-533)
1888-04-01 / nr. 513
ANUL V. seria NI.No. 513. ABQNâHEUTI In țara Un an....................................... V» an....................................... 3 luni....................................... In străinătate Un an....................................... V\ an....................................... 3 luni....................................... 15 Uimi Mumărul II E 1) ACTIA & Calea Victoriei 31 și strada Academiei 18, în curte Director politic, Gr. PANU 40 lei 20 , 10 , 50 lei BUCUREȘTI, VINERI 1 APRILIE 1888. ANUNCIUR! Anunciuri pe pagina III .... 1 leu linia , , „ IV .... 25 bani „ A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constanlinopol. ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 31 și strada Academiei 18, în curte EDIŢIA A DOUA Reaua credinţă sau ignoranţa, multe obiecţii stârnesc în contra liniei drepte de purtare politică a cuiva sau a unui ziar. Aşa, la ordinea zilei din partea tuturor celor interesaţi pentru menţinerea actualului guvern, este următorul argument: „Pentru ce combateţi guvernul“? zic ei adresându-se la cei ce de la început s’au pronunţat contra. „Aşteptaţi’! la lucru şi pe urmă vă veţi pronunţa.” Iar mie in special mi să zice: «Bine, tot în opoziţie eşti şi faţă cu «acest guvern? Ai de gând sâ com«baţî toate guvernele ce să vor succeda ?” Ia să atialisez aceste doue obecţiuni, fiindcă sunt un număr de oameni de bună credinţă cărora ele li să par, până la oarecare punt, fundate. A aştepta la lucru pe un guvern pentru a-l combate, este o adevărată burtă verzie. Ea nu e conformă nici cu existenţa partidelor, nici cu uzurile parlamentare, nici cu sarcina oamenilor cari să ocupă cu politica. Acest lucru ar fi pe jumătate adevărat, dacă la guvern ar veni, în un moment dat, nişte oameni complect fără antecedente, a căror viaţă şi idei politice ar fi cu desâvîrşire neştiute. Zic pe jumătate adevărat, căci dacă guvernul ce-l supusez nu ar putea fi combătut pe tărîmul ideilor - neavîndu-le-ar trebui să fie combătut pentru modul straniu şi neparlamentar prin care opt oameni complect necunoscuți ar veni la putere. Căci despre un minister să întreabă două lucruri: nutâi fi modul cum a venit și al doilea ideile ce el reprezintă. In regimul constituţional nu este de loc indiferent modul cum opt oameni să aşează pe băncile ministeriale. In această privinţă sunt texte ale Constituţiei, sunt uzuri parlamentare, cari sunt atâtea garanţii pentru ca să ajungă la cârma statului numai oameni cari să bucură de încrederea unei părţi însemnate a ţărei. Deci, chiar când în ceea ce priveşte ideile nu ar avea nimic de zis asupra unui minister, nu urmează că el este la adăpostul oricărei critici sau combateri; mai rămâne o parte esenţială, chipul cum el a fost născut. Această parte este tot atât de preţioasă pentru funcţionarea normală a mecanismului constituţional ca şi chestia de program. Prin urmare, orice iubitor al instituţiilor parlamentare este silit să atace un asemenea minister venit prin surprindere, prin favoritism, sau prin intrigi de palat, toate acestea fiind incompatibile cu o stare constituţională normală. Cazul se schimbă când ai a face cu un guvern compus din oameni ale căror idei, principii şi antecedente politice sunt cunoscute. In acest caz ai aştepta la lucru, adică a făcea şase sau şapte luni pentru ca apoi să începi campania, este o absurditate, o copilărie. In adevăr, cunoscând ideile cuiva şi vârându- pus in poliţie de a le realiza, am eu nevoe să aştept pentru a-mi face convingerea de ce are el să lucreze şi cum să lucreze ? In specie, cunoscând că actualul guvern este compus din elemente conservatoare, din oameni cari în toate chestiele au idei diametral opuse sau diferite de ale partidului democratic şi de ale mele, am eu nevoe ca sa stau cu braţele încrucişate până ce d. Carp va veni cu inamovibilitatea magistraturei, cu corporaţiile, cu interpretarea autoritară a tuturor legilor, cu imprimarea unui spirit îngust şi reacţionar în toate marele chestiuni sociale ? Acest lucru este bun pentru oameni cari nu cunosc nici re gulde după cari un minister trebue să vină la putere, nici ideile şi programul membrilor c a b i n e t u lu i. Pentru un modest cetăţean care nu a auzit de când e el de d. Carp, lucru foarte posibil, care nu ştie dacă s’au călcat sau nu uzanţele parlamentare când regele a compus acest minister al palatului săil de iarne, pentru un asemenea cetăţean este evident că trebue să aştepte la lucru pe noul cabinet pentru a o combate. Dar pentru partidele politice, pentru oamenii politici cari îşi ştiu reciproc ideile şi tendinţele, nu ar fi absurd ca să se aştepte la lucru unele pe altele pentru a începe lupta ? Aşa, închipuiţivă că eu aşi face declaraţia în ziar că sunt decis a aştepta sâ’l văd la lucru pe noul minister pentru a’l combate! Fiind dat că toată lumea ştie că eu am cunoştinţă de ideile şi programul cabinetului, fiind dat că înainte de a să forma acest cabinet eft am combătut ideile junimiste, ce ar putea lumea să creadă de mine ? Desigur ar avea dreptul să zică că sub declaraţia mea să ascunde altceva, că ea este un simplu pretext pentru a nu-mi face datoria, sau pentru a mă apropia de noul guvern. Acest lucru este elementar în politică. Când catolicii vin la putere în Belgia, liberalii nu aşteaptă la lucru pentru aT combate. Eî îî combat de la întâia zi, căci ştiu cu ce program sosesc la guvern adversarii lor. Aşa se întâmplă în Anglia şi peste tot locul. Pe un om ale cărui idei le cunoşti şi nu le împărtăşeşti, nu T aştepţi la lucru pentru aT combate, căci în acest caz este prea târziu, este fapt îndeplinit. Ci, din contra, începi a’i combate înainte de a’şi aplica ideile, ci combaţi ca să’l împedici de a’şi le pune sub formă de legi. Ia acest scop agitarea în contra lui o începi mai d’inainte, cauţi din timp a crea curenturi în contra luî. Acelaşi lucru şi cu ministerele nuoi. Dacă ele sunt nuoi la putere, oamenii cari le compun sunt vechi ca idei, prin urmare în combaterea ce le faci de la început, nu combaţi nişte oameni nuoi, nici chiar ministerul nuoi, ci combaţi pe vechii tei adversari politici ajunşi la putere. Mi să pare că lucrul este deja clar. Iată de ce ziarul Lupta s-a pronunţat de la început în contra acestui guvern. Cât despre mirarea cum eu, după cum am combătut guvernul lui I. Brătianu, acum combat şi pe acela ce urmează, la această explicaţie de mai sus răspund pentru mine. De altminterea obiecţia este copilărească. După ea ar urma că cineva să nu aibă dreptul de a combate în şir decât un guvern şi a fi obligat să susţie pe acel ce ar urma, oricare ar fi el. Acest mod de a înţelege opoziţia poate să fie bun pentru cei ce combat un guvern pentru căpâtneală. Este natural ca aceia să caute a să apropia de noul guvern pentru a căpăta de la el ceea ce nu putuse căpăta de la cel trecut. Pentru oamenii politici lucru să schimbă, ei au numer de convingeri, ei sunt legați da un numer de idei, prin urmare ori de câte ori vine la cârma statului un guvern care este dușmanul acelor idei, ei sunt datori să’l combată. Ar fi nostim din partea mea ca după ce am combătut pe I. Brătianu ca nefiind destul de liberal, apoi să susţin pe d. Carp. Acest lucru pot să’l facă giruetele politice sau ambiţioşii fără ruşine. Oamenii politici şi de convingeri, acei ce au onoarea de a ţine zilnic im condeiu în mână, aceia nu o pot face. Cred că m’ara explicat pentru ce am combătut de la ziua Intâia guvernul junimisto-conservator. O. Panii. Kft COUTH MI Ilim? PROCESULGENERALULUI MAICAN SERVICIUL TELEGRAFIC AGENŢIA HAVAS St.Petersimag, 11 Aprilie.— «Gazeta de Moscova» găseşte că incidentele ce s'au produs la Berlin, intre Împăratul, prinţul imperial şi d. Bismarck, au un caracter revoluţionar. Berlin, 11 Aprilie.— Împăratul a ascultat dimineaţa raportul generalului de Winterfeld şi a făcut, la ameazi o preumblare în trăsură cu Împărăteasa. El a primit în urmă pe Marele-Duce şi pe Marea Ducesă de Baden cari au prânzit cu Majestăţile Lor. La trei ore, Împăratul a conferit cu d. Bismarck. Berlin, 11 Aprilie. — «Post■» pretinde a şti că proiectul de căsătorie e acum părăsit. Constantinopol, 11 Aprilie. — Dacă, conform dorinţei Sultanului, negocierile pentru convenţiunea, anglo-turcească relativă la Egipt vor fi reluate, aceasta se va face pe cale diplomatică ordinară ; dar fiţi sigur că Lord Salisbury nu va primejdui nimic fără a avea siguranţa absolută de o isbândă şi că, de astă dată, el va ţine puterile în curentul raselor ce vor putea străbate noile negocieri. Oarecare cercuri diplomatice persistă a considera respunsul lordului Salisbury ca un fel de refus politicos; totuşi Poarta lucează ca şi cum Englitera ar fi acceptat, şi deja chiar Artin Effendi, subsecretar de Stat la Afacerile Streine, ar fi însărcinat să pregătească terenul pentru noile negocieri, şi chiar ar fi conferit în această privinţă cu Sir White. NOUTĂŢI BEIZADEAUA Ciudată fire de om ieste d. Dimitrie Chica, căruia linguşitorii zic: Măria ta, şi căruia vulgul îi spune: beizadea. Beizadeaua a sprijinit în timp de patru ani şi mai bine guvernul conservator al d-lui Lascar Catargiu, iar când a fost pe sfârşite, când ministeril a început să se clatine, s’a retras binişor şi a început ca să facă opoziţiune. Beizadeaua susţinea că patriotismul îl povăţueşte să facă aceasta. Când ministerul Ion Brătianu începu să se întărească, Beizadeaua se strecură binişor în partidul liberal ,şi deveni unul din stâlpul acestuia. Cum ajunse preşedinte al Senatului începu să desfăşure un zel extraordinar, nimenea nu ierea mai liberal de când dânsul, nimenea nu ierea mai vrăjmaş conservatorilor decât Beizadeaua. Preşedinte al Senatului, preşedinte al întrunirilor publice guvernamentale, preşedinte al comitetului electoral central al colectiviştilor, iscălitorid în frunte al ultimului manifest electoral al partidului, de o dată, ca prin minune, beizadeaua muia glasul şi zelul, şi, tot în interesul patriei, începu să facă ochi dulci opoziţiunea şi să strîmbe din nas în nasul Colectivităţei. După cunoscutele sale discursuri, din întrunirile intime ale majorităţilor parlamentare, după discursul rostit mai alaltăeri în Senat, în care a declarat că d. I. Brătianu 1111 Blai poate reveni la putere, acuma a lansat ■fi un manifest sub formă de scrisoare către ziarul „Voinţa Naţională”. Cel mai important pasagiu al epistolei beizadelefii este următorul: Am dovedit în lunga mea carieră că n'am făcut parte în mod sistematic din nici un partid, ci că eram totdeauna acolo unde credeam că voiu fi de folos pentru interesele terei mele. Aceasta, pe româneşte însemnează, că beizadeaua a ridicat deja ancora din apa colectivităţei pentru a’fi porni corabia în spre apele junimiste conservatoare. Pentru a face lucrul fi mai elocinte beizadeaua a căutat să mai facă o manifestaţiune publică în acest sens. Rugat alaltăeri ca să ia din nou preşedenţia comitetelor politice colectiviste, beizadeaua a refuzat de această dată. Când un om cu atâta miros fuge mâncând pământ, colectivitatea trebuie să fie sfârşită. ? G. Vlahuţă, Seruleanu, Pallade, Vrăbiescu, Eliad, D. Petrescu, P. Pizu, Dobrescu, Tzoni şi încă vreo 20 persoane al căror nume ne scapă. Pe lângă aceştiea fuseseră invitaţi la întrunire şi d-nii Fleva şi Panu. La ordinea zilei a fost dizolvarea coaliţiuneî, pe motiv că membrii partidului conservator-liberal dezertează la guvern fără autorizarea capilor lor, L. Catargiu şi G. Vernescu, că în această situaţiune coaliţiunea trebue la moment desfiinţată, şi falia liberală să-’şi strângă rândurile contra unui guvern nepopular şi carele crede că având traista cu grăunţe în mână, d-nii Carp şi Maiorescu cred că-’şi vor putea forma un partid în ţară. D-nii D. Brătianu, Fleva, Gradişteanu, Mârzescu, Palladi, Nicorescu, Panu, au fost pentru dizolvarea imediată a coaliţiunei remâind grupurile liberale libere să facă, în localităţile lor, alianţe pur electorale cu cine le va conveni mai bine. D-na Fleva a mers până va zice că de azi chiar trebuea să combate guvernul acesta intrat pe uşa cea mică, propunând întrunire publică în Bucureşti în care să se explice purtarea liberalilor faţă cu conservatorii din coaliune, şi atitudinea ce trebue să aibă opoziţiunea liberală faţă de acest guvern ce serveşte de paravan colectiviştilor. D. C. Boerescu, V. Ursianu şi încă vr’o doi a căror nume ne scapă, luând în considerare gravitatea situaţiunei şi a decisiunei ce trebue luată, recunoscând justeţa observaţiunilor preopinenţilor, au fost de idee să nu se dea încă un vot decesiv ci să se discute încă cestiunea dizolvărei coaliţiunei într’o şedinţa ulterioară. Părerea aceasta deşi a fost combătută de mai mulţi, totuşi d-nii: Brătianu, Fleva, Mârzescu, Nicorescu susţinând amânarea deciziuneî definitive, la unanimitate au admis a se ţine încă o şedinţă la care să fie invitaţi ii ceilalţi deputaţi şi senatori aparţinând familiei liberale, cari din diverse împrejurări n’au putut veni la întrunirea de aseară. In unanimitate a fost admisă ideea de a se ţine în astă-seară o nouă şi ultimă întrunire tot la d. D. Brătianu. întrunirea liberalilor Numeroasă a fost întrunirea liberalilor grupaţi în jurul d-lui D. Brătianu, între alţii putem cita pe d-nii: G. Boerescu, P. Gradişteanu, G. Mârzescu, Gotescu, Buteulescu, Nicorescu, Valerian Ursian, ---------------------- Jutat inpá prima masni! Inai! Dacă acest guvern nu ar fi făcut alt nimic afară de hotărârea luată ca să nu dizolve Camerile de cât peste câteva luni, încă aceasta ar fi de ajuns pentru a’l judeca şi a’l combate. In adevăr, pe un guvern nou îl poţi aprecia de ceea ce are sâ facă, după francheţa şi lealitatea primelor sale acte. Aşa, când noul guvern ar fi venit înaintea Camenilor şi ar fi ţinut următorul limbagiu: «D-lor, daţi-ne bugetele ca imediat să putem face apel la ţară pentru «ca ea să se pronunţe liber» cine ar fi putut să bănuiască ? Când însă el vine cu declaraţii vagi, când caută a-şi ascunde jocul sub pretexte mai mult sau mai puţin transparente, când refuză categoric de a face cât mai curând apel la ţară, când în numirile cari le face vezi preocuparea de a umplea administraţia cu oameni de partid militanţi, pasionaţi, cum este cu putinţă ca să nu înţeleagă oricine că guvernul este necorect şi neonest în purtarea sa ? Noi nu ne uităm la declaraţii deşi chiar acele sunt vagi. Noi ne uităm la fapte. Ei bine, faptul principal, unicul după care putem sâ judecăm guvernul actual