Lupta, iunie 1888 (Anul 5, nr. 562-583)

1888-06-25 / nr. 581

2 Iate din cauză că le faceau oamenii parti­dului ? Chiar ziarul Telegraful de la 22 iunie arată cine e proem­orul pe care Demo­crata îl susține. lată d-le redactor ceia­ ce m'am crezut dator a spune pentru restabilirea unui a­­devăr. I. Adam M­ ACIE OFICIALE M inisterul de Interne -re disolvă consiliile comunale rurale : Miceşti din judeţul Tuto­va, Ariceşti şi Pleaşa din Prahova, Xilieşti din Dîmboviţa, Căciulaţii din Ilfov şi Co­seşti din judeţul Vaslui. D. Em­. Protopopescu Pach­e s-a confirmat în funcţiunea de primar al oraşului Bucureşti, şi d-nil Al. I­ioşeanu, N. Vrăbiescu, Efrem I Gherman şi Leonida Paciurea ajutoar­e primarului. D­­oan I. Radulescu s’a confirmat în funcţiunea de primar al comunei urbane Piteşti din judeţul Ar­geş, şi d-nii C. Homărăceanu şi N. V. Sarafim a­­jutoare primarului. D. C. T. Georgescu s’a confirmat în funcţiunea de primar al comunei urbane Turnu-Severin din judeţul Mehedinţi, şi d-nii Nicu Şerbănescu şi Pe­­trach­e Dumitrescu ajutoare primarului. D. Ioan Ghiţă Ungureanu s’a numit membru în comisiunea interimară a comunei rurale Bascovu- Flesoi din judeţul Argeş, în locul d-l ul Iorgu Barbu. D. Vasile Ciudin­ s’a numit membru în comisiu­­nea interimară a comunei urbane Târgu-Frumos din judeţul Iaşi, în­ locul d-lui Lazăr Trancu.­ inisterul cultelor şi instrucţiunei pu­blice Regulamentul facultâţei de teologie din Bucu­reşti, elaborat de consiliul profesoral al acestei fa­cultăţi, se aprobă. D. Dr. C. Lepp, actual preparator la institut de bacteriologie de pe lângă facultatea­­ de medicină din Bucureşti, se înaintează, pe ziua de 1 iunie 1888, în postul de asistent la acel institut vacant prin di­misionarea d-luî dr. C. Râdulescu. D. loan Eremia, doctorand în medicină, se nu­mește, pe ziua de 1 Iunie 1888, în postul de pre­parator la același institut, vacant prin înaintarea d - l ui dr . C. L o p p. M­inisterul lucrărilor publice. D. Petre Paul Pereţ, elev-inginer în corpul tech­nic al Statului, se numeşte în postul de inginer­­asistent la s­rviciul exterior de întreţinere al căi­lor ferate pe ziu de 26 Iunie 1888. D. Alexandru Burghelea în postul de şef de bi­­rou la serviciul central al economatului, E. Alexandru Zahariad, în postul de inginer-a­­sistent la serviciul central al atelierelor și mate­rialului rulant. D-nii Nicolae Constantinescu, Mihai­ Constanti­­n­ Micu şi George Scutar, în postul de sub-inspectori de tracţ­une. Ministerul d­e finance D. Alexandru Nicolescu este numit comisar al guvernului pe li­ngă casa de credit agricol din ju­dețul Brăila, în locul d-lui Theodor Petriui. D. N. Uiascu, fost controlor fiscal,­ este numit revizor al spirtoaselor, în locul d-lui Gr. Râdu­lescu, rămas în disponibilitate. M­inisterul d­e justiţie Sunt numiţi : D. C. Sculy Logotetidos, licenţiat al facultăţii juridice din Paris, fost procuror şi­ jude­câtor, pro­curor la tribunalul Iaşi, în locul d-lui Ioan Ghiulea. D. C. Eliescu, fost ajutor de grefi, grefier la tribunalul Vâlcea, în locul vacant D. George I. Toia, actual copist în grefa tri­bunalului Roman, ajutor de grefă la ace­ași tribu­nal, în locul d-lul N. Ștefănescu, decedat. D­orisu­me ministerialii D. Mihail Pru­descU este numit copist în servi­ciul casieriei or generale, în locul d-lul M Petro­­gicescu­, înaintat. De la Conservator Joi la orele 3. p. m. s’a început dis­tribuirea premiilor elevilor Conservatoru­lui. Sala Atheneuluî era prea mică pentru ca să primească toată lumea care venise să asiste la această solemnitate. S’a executat o uvertură de Mozart de elevii conservatorului , sub­­ conducerea d-lui Wiest. D-l M. N. Sociam­, elev al d-lui M. Carini, a executat o bucată foarte grea pe contrabas. Reuşita a fost admirabilă. D-ra Kraus, elevă a d-lui Wiest, a exe­cutat pe violină o bucată de Beriot şi a fost foarte aplaudată. D-ra Caterina Sărăţeanu a executat cu succes o bucată pe piano. D-l Al. Aurescu, elev al d-lui M. Pe­­trescu, a executat pe orice o romanță de Schumann. D-ra Ciupagea, eleva a d-luî Velescu, a recitat­­visul Mariei Antoinetel* de La­mar­­tine. A fost frenetic aplaudată , s’a oferit un elegant album. Lucreția Ș­er­ănescu, acompaniată de mai multe eleve ale d lui CV.Kini a cântat val­sul Tribul de Zamora, de Gounod cu un succes admirabil, a fost rechemată de mai multe ori. D. P. Kitin, elev al d-lui Dimitrescu, a executat cu mult talent pe violoncel o serenadă de Lindner. D. Tafte Popeşti­, elev al d-lui M. Ste­fane­scu a cântat o arie din Balo inimas­­chera, de Verdi. D-nii G. Alexandrescu, L. Narice, C. Dimitrescu şi G. Smek, elevi ai d-luî Wiest, au executa­t un quartet pe vio­­line. D-ra Paulina Moor şi Vasile Taneanu, elevi ai d-luî Velescu a jucat o scenă din piesa : Candidat şi deputat. Rolul Linei care a fost jucat de d-ra Moor a avut o reuşită strălucită. In urma acestor producţiunî s’a înce­­aîrea­put distribuirea premiilor. Joi a avut loc producţiunea musicalâ a externatului secundar de fete No. 1 în localul şcoalei din strada Popa Tatu. ST.U cântat diferite coruri, duete şi soluri, toate conduse cu multă dibăcie de d-ra Moşoiu, profesoare de musică la această şcoală. Dintre elevele cari au cântat so­ iuri, s’a­ ten­fii­­ás strtí“ 1 Mi Vis dil,-ei év T! in clasa IV. D-ra Bădescu are o voce de o mare extensiune, dulceaţă şi intensitate ; cânta cu multă uşurinţă şi claritate notele înal­te. D-sa are o voce rară, pe care noi am dori s’o cultive­­ credem, că în scurt timp, cu muncă, va putea lua un loc însemnat între privighetorile ce încântă lumea musicală. Sfătuim dar pe d-ra Bădescu să stu­dieze c­u multă asiduitate cântul și în scurt timp va ave­a un viitor strălucit. întâmplări din judeţe Prahova înecat­e cu ziua de 12 curent, Gheor­­ghe Diniţă Drăgună, din comuna Gârbu­­nesci, judeţul Prahova, muncitor cu ziua L­A­P­T­A la arendaşul moşiei Burduşani, mergând cu alţi muncitori la malul rîului Borcei, din judeţul Ialomiţa, să’şî spele rufele şi, voind a se scălda într’un privat ce dă în rîul Borcea, s-a luat curentul apei şi s’a înecat. Ialomiţa* Tot înecat. — In ziua de 12 curent, ciobanul din comuna Frăţilesci, judeţul Ialomiţa, anume Iosif Aron, mergând cu oile să le adape la rîul Ialomiţa şi voind a se scălda, s’a înecat. Copil lepădat.— In noaptea de 12—13 curent, Scarlat Ştefan, din comuna Bora, judeţul Ialomiţa, a găsit în nişte bozii din marginea cătunului Bora-de-Jos, judeţul Ialomiţa, un copil de sex femenin cu un bilet pe piept în care se scrie : româncă, botezată, Ţinea. Cadavru.—Pe privalul Zoton, din balta Feteştii, judeţul Ialomiţa, s’a găsit în ziua de 18 curent, un cadavru de om înecat ca de 22—23 ani, îmbrăcat cu flanelă roşie, pantaloni de pânză şi pe dedesubt tunică roşie, pantaloni, cizme militare rntşi căciula în cap. Din cercetările făcute­ i se presupune a fi dezertor din regimentul 3 roşiori Dobrogea. Neamiu. Tri­znit.— In ziua de 17 Iunie curent­, pe teritoriul comunei Siliscea, judeţul Neamţu, a căzut o ploae însoţită de tu­nete. Pe drumul d­intre satele Bârcu şi Goşmanul, transetul a lovit pe fata Elena Maria Nechifor, din acea comună, în e­­tate de 20 ani, care a rămas pe loc moartă. Iaşi, înecat.—In ziua de 17 curent, servito­rul Ton Marcus, din oraşul Iaşi, voind să scalde nişte cai în balta de lângă comuna Jărlău, s’a înecat. BULETIN COMERCIAL Govurluu­l Grâurile de toamnă semănate mai din vreme sunt, zice Bursa de Galaţi, mai mult asigurate, ele sunt frumoase atât ca calitate şi ca cantitate. Grîurile semănate mai târziu pot să fie asemenea bune dacă nu se va întâmpla ceva care să le deran­­gieze. Secările pe la unile locuri s’au ob­servat că au puţină malură, dar nu este într’o cantitate aşa în­cât să le strice, lucru de mirat, până acum secările în a­­cest district n’au­ suferit de măturâ. Orzfil este destul de frumos şi se speră a satis­rile sunt frumoase în puterea cuvîntului, au fost zilele acestea prășite a doua oară, după care a crescut destul de bine. Cu ploile din urmă fânețele fu câștigat în mod considerabil. întâmplări din Capitală ..—­ Porci. Secţia 3. Trei porci vagabonzi au fost internaţi la secţie, «mnie viaţa lor nu este în siguranţă ___ Iuca Unul­ — Secţia 1. E oribil a­ceasta! încă un rîmător găsit fără posesor ! Pose­sorul îl poate găsi la secţia No. 4, dacă nu va fi mutit de vre-o tăietura... "Epure de striu­i —Secţia ştiam că sunt epuri de casă, dar rdi ■ia 7 Până aciua ştiam că sunt emiri ae casa, iar rde stradă“ nu găsim. Ei bine, s’a găsit unul de aceştia rătăcit pe stradă, l­uuatulile limb­i Secţia 3. S’a mai găsit un copil lepădat, dovadă că lumea e fe­ricită ! Mic. “18 : Efect­­utililor comerciale La 28 August 1882 s’a ratificat conven­­ţiunea comercială cu Ţările-de-Jos (O­­landa), prin acest tratat la art. 2 se inau­gurează pentru prima oară o nouă serie de concesiuni acordate puterilor străine, şi acestea este: dreptul ce se acordă O­­landei de a introduce la noi în ţară, măr­furi, producţiunea ori­cărei alte ţări, plă­tind la importare taxa stabilită între Ro­mânia cu naţiunea cea mai favorisată. Această concesiune fu de natura lucru­lui generalisata pentru toate puterile, căci toate au înscris în tratatele încheiate cu noi, beneficiul naţiunei celei mai favori­­sate (vezi art. 3 din tratatul comercial cu Rusia, art. 8 cu Italia, art. 1 cu El­veţia, art. 2 cu Englitera, art. 7 cu Bel­gia, art. 6 cu Germania şi art. 4 cu Turcia). Pe puterea­ acestei clauze, Elveţia, din ziua expirăreî convenţiunei noastre cu Austro-­Ungaria, se făcu poarta prin care se introduce la noi în ţară fabricatele austro-ungare, fără a simţi efectele ta­rifului nostru general. Toate mărfurile austro-ungare s’a in­trodus şi se introduc prin Elveţia, plă­tind acolo vama convenţională ce este stabilită între aceste două ţări, şi apoi din Elveţia se introduc la noi cu ta ele naţiunea celei mai favorizate. Să luăm de exemplu încălţimintea, care după art. 278 şi 279 din tarifa noastră generală se taxează cu 600 şi 800 lei 100 kilogr. toata încălţimintea Austro-ungară, a fost fără jenă Introdusă la noi prin Elveţia, şi în loc să plătească taxele de 600 şi 800 lei la 100 kilogr. plăteşte numai 90 lei tariful convenţional, prin urmare, pe Aus­tria la introducerea încâlţimintelor sale în ţeară la noi, nu o costă de­cât 30 lei taxa vamală la introducerea în Elveţia, 20 lei transportul şi alte spese ,şi 90 lei taxa noastră, în total 140 pentru 100 kilogr. încălţăminte. De ce oare am lăsa noi ca plusul de 50 lei la fie­care 100 kilogr. să fie în profitul Elveţiei sau altei ţări, şi să nu remâe în ţara noastră ? De ce românul consumator să fie contribuabilul Elveţiei cu mai mult de jumătate din drepul va­mal ce se percepe la aceste încălţă­minte ? „ Părerea noastră este, ca onor, guvern sa se grăbească a reduce tariful general vamal pentru unele articole ce ne vin din Austro-Ungaria prin Elveţia sau Ger­mania, la atât cât costa vama conven­ţională cu cele­l­alte state, plus vama ce plătesc prin statele cari trece marfa şi spesele de transport, şi cu modul a­­cesta pe de o parte lupta vamală nu va înceta de a exista între noi şi Aus­­tro-Ungaria, iar pe de alta, nu vom fi constrînşi a îmbogăţi statele străine în trimentul consumătorilor ţerei. Bursa de Galaţi nu poate încheia a­­ceste câte­va rînduri, fără a ne exprima mirarea, cum şi în vederea cărei con­s­­deraţiuni politice şi economice, statul nostru în 1882, a găsit de cuvinţa să in­troducă în tratatul de comerciu cu O­­landa , această clausă atât de vexatoare intereselor noastre ?! INFORMATIUNIA Hoţiile de la Eforie Hotărârea de a depune pe d-l Si­­mion Mihălescu este luată de că­tre judecătorul de instrucţie încă de alaltă­ erî, dar d-sa aşteaptă a lua încă şi mâine depoziţiunile maî mul­tor martori care vin în sarcina lui Simion Mihălescu. Afacerea deposedăreî vechilor a­­rendaş! a! moşie! Kirnog!, de că­tre d-l Simion Mihălescu, a ‘com­părat el! înaintea Curţeî de apel din capitală. Vechi! arendaş! a cerut de la Efo­rie însemnate daune.­ ­ In cercurile guvernamentale se in­terpretează mult întrevederea împă­ratului Germaniei cu cel rusesc, ca­re, după cât se spune, va avea loc în curând. X Contrariu celor afirmate de un con­frate, aflăm că procesul căpitanului Stănciulescu nie!­n’a fost încă tri­mis consiliului de rezbel, dar încă să fi fost și sorocit. Afacerea se află încă înaintea ra­portorului. X La 11 Iulie espiră misiunea co­­misiunei militare trimeasă de mi­nistrul de rezbel la casa Grusson pentru a supraveghea fabricarea ma­terialului comandat. Membrii acestei comisiuni se vor întoarce în Capitală, cu un transport de material.­ ­ D-na Teodor Rosetti a pleacat alaltăseară la Bacau, de unde se va întoarce peste două zile. X Se zice că d. B. Ninoles­cu, di­rectorul casei de depuneri şi con­­semnaţiuni, va fi numit într’o func­ţie la Eforia spitalelor civile. X Ni se spune că d. colonel Voi­­nescu, prefectul poliţiei Capitalei, va cere de la ministrul de interne un concediu pentru a merge la băi în străinătate. Aflăm, şi aceasta ni se confirmă de către o persoană bine informată, că generalul Maican internat la Vă­căreşti, prezintă de câte­va zile sim­p­­torme de atac de nervi. După întoarcerea ministrului de justiţie, din inspecţia care s’a dus să o facă la diferite tribunale și la Curtea din Galați, se va face o nouă mișcare judecătorească la diferite tribunale. FOITJL , ,JL UJPTJUI’ ’ 56 ASASINATUL DE LA MEUDON PARTEA A TREIA Fiica si sora Din când în când fâșii­tul rochilor o speria ; o femee trecu repede, învălită într’un manti­ mare și lăsând în urma ei un parfum. . Justine alergă după densa. — Doamnă, n’ai putea să vie la.șî să intru ca și cum aș fi servitoarea d-t­ale ? — Nu, dugă, cu neputință. Şi ea se perdu în fundul salei. ,Un uşier o întâmpină . Nu poci să stai aici... vezi bine că nu mai e loc... şi n’al bilet... nu-i așa ? — Nu, n’am nimic. — Atunci e­l. Ea duse amândoue mâinele la frunte și făcu o mişcare de desperare. — Dar e fiul meu­, pe fiul meu­ o să o judece. —­ Cine ? zise ușierul uimit.... Măcela­rul din Meudon ? — Da, sunt mama lui Jacques Lau­­riot, zise ea... — Ah ! se schimbă treaba. . așteaptă­­de un minut, voia să încerc să te las în­­lăuntru... Stai aci, nu te depărta.... Ușierul se întoarse îndată. — Bine, zise el, uite un bilet.Ș­i deschizând uşa, el o împin­e, anâtân­dui banca martorilor, deja plină de spec­tatori, mai ales de femei. — Faceţi puţin loc, vă rog, zise el, e mama... Toţi se dădură înapoi cu un fel de spaimă. — E mama... E mama măcelarului... Şi cuvântul parcurse de a lungul bănci­lor, sări peste balustradă și se răspândi printre oamenii din popor, din auditor. .— E mama asasinului, murmurară toți. Sigi toti aratase cu privirea pe Justine, care şedea fără a se mişca. La zi stânga ea se sprijinea de zid. La dreapta, era o femee, cu pălăria mare, cu un mantei tocmai ca acela pe care-l văzuse la femeia pe care o întâlnise în sală și la care se adra­sase. Toată această parte a sălii era plină fie parfumul aces­tei femei. îndată Justine simți că sângele ei se urcă la cap. — E cald, zise ea destul de tare, tre­­cându-și batista pe frunte și pe fața scăl­date în sudoare. Femeea cu pălăria de muşchetar o­ privi, uimită, şi se dădu înapoi. In sală era un mare zgomot, aştep­­tându-se intrarea curţei. Avocaţii se aşe­zaţi la locurile lor ; ziariştii intrau; lo­curile rezervate se umplea. In auditor, era un schimb continuu­ de ţipete, che­mări, esclamări între bărbaţi şi femei. Justine asculta totul cu dinţii încleştaţi I se părea că este un sacrilegiu de a se amuza şi a râde în acest templu sfânt al dreptăţei, unde poate că îndată se va auzi pronunțându-se o condamnare gro­zavă. Era pentru întâia oară că ea pusese piciorul la o Curte cu juraţi, dar nici o dată ea nu-şî închipuise această uşurinţă şi această nepăsare. Privirea îl rătăcea din loc în loc. La fie­care glumă nouă şi în faţa râsetelor tuturor, îi venea să se urce pe banca pe care şedea şi să strige : — Nu rîdeţi, pentru Dumnezeu­, nu rî­­deţi... nu ştiţi oare că cel pe care vor să-l judice e fiul meU... Fiul ei? dar ei ştiau aceasta fiind­că uşierul o spuse... ce are a face asta?... De­odată zgomotul încetă. Vocea ascu­ţită a unui u­şer ordonă tăcere şi curtea intră. Grefierul dă citire actului de acu­zare, apoi interogatoriul Începu cu ascul­tarea martorilor. Când Lauriot intră, Justine avu un tre­mur în tot corpul și se sculă, îmbrâncind pe fata care ședea lângă dânsa. — Da ține-te bine, bătrâno, zise fata cu asprime. — Tăcere! strigă ușierul. Dar* Justine n’auzea de­cât un lucru : cuvintele lui Lauriot care răspundea pre­ședintelui și îi arăta starea lui civilă ; nu vedea de­cât un lucru : că Lauriot e pa­­lid, slab, cu fruntea încrețită de suferințe și ochii aprinși. — Ah! sărmanul, zise ea de două ori. — St! st! zise un lucrător în­dărătul ei... nu se poate auzi nimic cu bătrâna asta... — Afară, zise un altul cu accentul greoiu al unui parisian de mahala... — Trebue omorîtă, strigă un­ul treilea cu acelaș acent. Și fiind­că toată lumea râdea, u­ierul strigă din nou : — Tăcere !.. Dacă nu, se va deșerta sala și se vor închide ușile... tăcere !.. Mai urmară cîte­va șoapte, murmure, un vuet de batiste, apoi se făcut tăcere. Lumea asculta. Interogatoriul lui Lau­riot începu. Tinerul se apăra slab și se mulțumea să respunză la toate întrebă­rile președintelui : — Vă jur că sunt nevinovat... Și la obiec­iunile ce i se făcea : — Iubeam pe Charlotte, nu puteam s’o ucid... Apoi se ascultară martorii; în urmă veni rechizitoriul ministeriali public, mi­nuţios, grozav. În fine avocatul. Acesta fu foarte lung. Se suspendă şedinţa pen­tru o oră. Avocaţii şi ziariştii eşeau pen­tru a dejuna în vecinătate. Băncile se cam răriră şi pe când lucrătorii, în au­ditor, mâncau pâine cu cârnaţî, fetele şi tovarăşii lor se aşezară comod, destupară buteliile de şampanie şi dejunară cu o nepăsare ca şi cum ar fi fost la ţară. (Va urma). 4 1 1

Next