Lupta, iunie 1888 (Anul 5, nr. 562-583)
1888-06-25 / nr. 581
2 Iate din cauză că le faceau oamenii partidului ? Chiar ziarul Telegraful de la 22 iunie arată cine e proemorul pe care Democrata îl susține. lată d-le redactor ceia ce m'am crezut dator a spune pentru restabilirea unui adevăr. I. Adam M ACIE OFICIALE M inisterul de Interne -re disolvă consiliile comunale rurale : Miceşti din judeţul Tutova, Ariceşti şi Pleaşa din Prahova, Xilieşti din Dîmboviţa, Căciulaţii din Ilfov şi Coseşti din judeţul Vaslui. D. Em. Protopopescu Pache s-a confirmat în funcţiunea de primar al oraşului Bucureşti, şi d-nil Al. Iioşeanu, N. Vrăbiescu, Efrem I Gherman şi Leonida Paciurea ajutoare primarului. Doan I. Radulescu s’a confirmat în funcţiunea de primar al comunei urbane Piteşti din judeţul Argeş, şi d-nii C. Homărăceanu şi N. V. Sarafim ajutoare primarului. D. C. T. Georgescu s’a confirmat în funcţiunea de primar al comunei urbane Turnu-Severin din judeţul Mehedinţi, şi d-nii Nicu Şerbănescu şi Petrache Dumitrescu ajutoare primarului. D. Ioan Ghiţă Ungureanu s’a numit membru în comisiunea interimară a comunei rurale Bascovu- Flesoi din judeţul Argeş, în locul d-l ul Iorgu Barbu. D. Vasile Ciudin s’a numit membru în comisiunea interimară a comunei urbane Târgu-Frumos din judeţul Iaşi, în locul d-lui Lazăr Trancu. inisterul cultelor şi instrucţiunei publice Regulamentul facultâţei de teologie din Bucureşti, elaborat de consiliul profesoral al acestei facultăţi, se aprobă. D. Dr. C. Lepp, actual preparator la institut de bacteriologie de pe lângă facultatea de medicină din Bucureşti, se înaintează, pe ziua de 1 iunie 1888, în postul de asistent la acel institut vacant prin dimisionarea d-luî dr. C. Râdulescu. D. loan Eremia, doctorand în medicină, se numește, pe ziua de 1 Iunie 1888, în postul de preparator la același institut, vacant prin înaintarea d - l ui dr . C. L o p p. Ministerul lucrărilor publice. D. Petre Paul Pereţ, elev-inginer în corpul technic al Statului, se numeşte în postul de inginerasistent la srviciul exterior de întreţinere al căilor ferate pe ziu de 26 Iunie 1888. D. Alexandru Burghelea în postul de şef de birou la serviciul central al economatului, E. Alexandru Zahariad, în postul de inginer-asistent la serviciul central al atelierelor și materialului rulant. D-nii Nicolae Constantinescu, Mihai Constantin Micu şi George Scutar, în postul de sub-inspectori de tracţune. Ministerul de finance D. Alexandru Nicolescu este numit comisar al guvernului pe lingă casa de credit agricol din județul Brăila, în locul d-lui Theodor Petriui. D. N. Uiascu, fost controlor fiscal, este numit revizor al spirtoaselor, în locul d-lui Gr. Râdulescu, rămas în disponibilitate. Ministerul de justiţie Sunt numiţi : D. C. Sculy Logotetidos, licenţiat al facultăţii juridice din Paris, fost procuror şi judecâtor, procuror la tribunalul Iaşi, în locul d-lui Ioan Ghiulea. D. C. Eliescu, fost ajutor de grefi, grefier la tribunalul Vâlcea, în locul vacant D. George I. Toia, actual copist în grefa tribunalului Roman, ajutor de grefă la aceași tribunal, în locul d-lul N. Ștefănescu, decedat. Dorisume ministerialii D. Mihail PrudescU este numit copist în serviciul casieriei or generale, în locul d-lul M Petrogicescu, înaintat. De la Conservator Joi la orele 3. p. m. s’a început distribuirea premiilor elevilor Conservatorului. Sala Atheneuluî era prea mică pentru ca să primească toată lumea care venise să asiste la această solemnitate. S’a executat o uvertură de Mozart de elevii conservatorului , sub conducerea d-lui Wiest. D-l M. N. Sociam, elev al d-lui M. Carini, a executat o bucată foarte grea pe contrabas. Reuşita a fost admirabilă. D-ra Kraus, elevă a d-lui Wiest, a executat pe violină o bucată de Beriot şi a fost foarte aplaudată. D-ra Caterina Sărăţeanu a executat cu succes o bucată pe piano. D-l Al. Aurescu, elev al d-lui M. Petrescu, a executat pe orice o romanță de Schumann. D-ra Ciupagea, eleva a d-luî Velescu, a recitatvisul Mariei Antoinetel* de Lamartine. A fost frenetic aplaudată , s’a oferit un elegant album. Lucreția Șerănescu, acompaniată de mai multe eleve ale d lui CV.Kini a cântat valsul Tribul de Zamora, de Gounod cu un succes admirabil, a fost rechemată de mai multe ori. D. P. Kitin, elev al d-lui Dimitrescu, a executat cu mult talent pe violoncel o serenadă de Lindner. D. Tafte Popeşti, elev al d-lui M. Stefanescu a cântat o arie din Balo inimaschera, de Verdi. D-nii G. Alexandrescu, L. Narice, C. Dimitrescu şi G. Smek, elevi ai d-luî Wiest, au executat un quartet pe violine. D-ra Paulina Moor şi Vasile Taneanu, elevi ai d-luî Velescu a jucat o scenă din piesa : Candidat şi deputat. Rolul Linei care a fost jucat de d-ra Moor a avut o reuşită strălucită. In urma acestor producţiunî s’a înceaîreaput distribuirea premiilor. Joi a avut loc producţiunea musicalâ a externatului secundar de fete No. 1 în localul şcoalei din strada Popa Tatu. ST.U cântat diferite coruri, duete şi soluri, toate conduse cu multă dibăcie de d-ra Moşoiu, profesoare de musică la această şcoală. Dintre elevele cari au cântat so iuri, s’a tenfiiás strtí“ 1 Mi Vis dil,-ei év T! in clasa IV. D-ra Bădescu are o voce de o mare extensiune, dulceaţă şi intensitate ; cânta cu multă uşurinţă şi claritate notele înalte. D-sa are o voce rară, pe care noi am dori s’o cultive credem, că în scurt timp, cu muncă, va putea lua un loc însemnat între privighetorile ce încântă lumea musicală. Sfătuim dar pe d-ra Bădescu să studieze cu multă asiduitate cântul și în scurt timp va avea un viitor strălucit. întâmplări din judeţe Prahova înecate cu ziua de 12 curent, Gheorghe Diniţă Drăgună, din comuna Gârbunesci, judeţul Prahova, muncitor cu ziua LAPTA la arendaşul moşiei Burduşani, mergând cu alţi muncitori la malul rîului Borcei, din judeţul Ialomiţa, să’şî spele rufele şi, voind a se scălda într’un privat ce dă în rîul Borcea, s-a luat curentul apei şi s’a înecat. Ialomiţa* Tot înecat. — In ziua de 12 curent, ciobanul din comuna Frăţilesci, judeţul Ialomiţa, anume Iosif Aron, mergând cu oile să le adape la rîul Ialomiţa şi voind a se scălda, s’a înecat. Copil lepădat.— In noaptea de 12—13 curent, Scarlat Ştefan, din comuna Bora, judeţul Ialomiţa, a găsit în nişte bozii din marginea cătunului Bora-de-Jos, judeţul Ialomiţa, un copil de sex femenin cu un bilet pe piept în care se scrie : româncă, botezată, Ţinea. Cadavru.—Pe privalul Zoton, din balta Feteştii, judeţul Ialomiţa, s’a găsit în ziua de 18 curent, un cadavru de om înecat ca de 22—23 ani, îmbrăcat cu flanelă roşie, pantaloni de pânză şi pe dedesubt tunică roşie, pantaloni, cizme militare rntşi căciula în cap. Din cercetările făcute i se presupune a fi dezertor din regimentul 3 roşiori Dobrogea. Neamiu. Triznit.— In ziua de 17 Iunie curent, pe teritoriul comunei Siliscea, judeţul Neamţu, a căzut o ploae însoţită de tunete. Pe drumul dintre satele Bârcu şi Goşmanul, transetul a lovit pe fata Elena Maria Nechifor, din acea comună, în etate de 20 ani, care a rămas pe loc moartă. Iaşi, înecat.—In ziua de 17 curent, servitorul Ton Marcus, din oraşul Iaşi, voind să scalde nişte cai în balta de lângă comuna Jărlău, s’a înecat. BULETIN COMERCIAL Govurluul Grâurile de toamnă semănate mai din vreme sunt, zice Bursa de Galaţi, mai mult asigurate, ele sunt frumoase atât ca calitate şi ca cantitate. Grîurile semănate mai târziu pot să fie asemenea bune dacă nu se va întâmpla ceva care să le derangieze. Secările pe la unile locuri s’au observat că au puţină malură, dar nu este într’o cantitate aşa încât să le strice, lucru de mirat, până acum secările în acest district n’au suferit de măturâ. Orzfil este destul de frumos şi se speră a satisrile sunt frumoase în puterea cuvîntului, au fost zilele acestea prășite a doua oară, după care a crescut destul de bine. Cu ploile din urmă fânețele fu câștigat în mod considerabil. întâmplări din Capitală ..— Porci. Secţia 3. Trei porci vagabonzi au fost internaţi la secţie, «mnie viaţa lor nu este în siguranţă ___ Iuca Unul — Secţia 1. E oribil aceasta! încă un rîmător găsit fără posesor ! Posesorul îl poate găsi la secţia No. 4, dacă nu va fi mutit de vre-o tăietura... "Epure de striui —Secţia ştiam că sunt epuri de casă, dar rdi ■ia 7 Până aciua ştiam că sunt emiri ae casa, iar rde stradă“ nu găsim. Ei bine, s’a găsit unul de aceştia rătăcit pe stradă, luuatulile limbi Secţia 3. S’a mai găsit un copil lepădat, dovadă că lumea e fericită ! Mic. “18 : Efectutililor comerciale La 28 August 1882 s’a ratificat convenţiunea comercială cu Ţările-de-Jos (Olanda), prin acest tratat la art. 2 se inaugurează pentru prima oară o nouă serie de concesiuni acordate puterilor străine, şi acestea este: dreptul ce se acordă Olandei de a introduce la noi în ţară, mărfuri, producţiunea oricărei alte ţări, plătind la importare taxa stabilită între România cu naţiunea cea mai favorisată. Această concesiune fu de natura lucrului generalisata pentru toate puterile, căci toate au înscris în tratatele încheiate cu noi, beneficiul naţiunei celei mai favorisate (vezi art. 3 din tratatul comercial cu Rusia, art. 8 cu Italia, art. 1 cu Elveţia, art. 2 cu Englitera, art. 7 cu Belgia, art. 6 cu Germania şi art. 4 cu Turcia). Pe puterea acestei clauze, Elveţia, din ziua expirăreî convenţiunei noastre cu Austro-Ungaria, se făcu poarta prin care se introduce la noi în ţară fabricatele austro-ungare, fără a simţi efectele tarifului nostru general. Toate mărfurile austro-ungare s’a introdus şi se introduc prin Elveţia, plătind acolo vama convenţională ce este stabilită între aceste două ţări, şi apoi din Elveţia se introduc la noi cu ta ele naţiunea celei mai favorizate. Să luăm de exemplu încălţimintea, care după art. 278 şi 279 din tarifa noastră generală se taxează cu 600 şi 800 lei 100 kilogr. toata încălţimintea Austro-ungară, a fost fără jenă Introdusă la noi prin Elveţia, şi în loc să plătească taxele de 600 şi 800 lei la 100 kilogr. plăteşte numai 90 lei tariful convenţional, prin urmare, pe Austria la introducerea încâlţimintelor sale în ţeară la noi, nu o costă decât 30 lei taxa vamală la introducerea în Elveţia, 20 lei transportul şi alte spese ,şi 90 lei taxa noastră, în total 140 pentru 100 kilogr. încălţăminte. De ce oare am lăsa noi ca plusul de 50 lei la fiecare 100 kilogr. să fie în profitul Elveţiei sau altei ţări, şi să nu remâe în ţara noastră ? De ce românul consumator să fie contribuabilul Elveţiei cu mai mult de jumătate din drepul vamal ce se percepe la aceste încălţăminte ? „ Părerea noastră este, ca onor, guvern sa se grăbească a reduce tariful general vamal pentru unele articole ce ne vin din Austro-Ungaria prin Elveţia sau Germania, la atât cât costa vama convenţională cu celelalte state, plus vama ce plătesc prin statele cari trece marfa şi spesele de transport, şi cu modul acesta pe de o parte lupta vamală nu va înceta de a exista între noi şi Austro-Ungaria, iar pe de alta, nu vom fi constrînşi a îmbogăţi statele străine în trimentul consumătorilor ţerei. Bursa de Galaţi nu poate încheia aceste câteva rînduri, fără a ne exprima mirarea, cum şi în vederea cărei consderaţiuni politice şi economice, statul nostru în 1882, a găsit de cuvinţa să introducă în tratatul de comerciu cu Olanda , această clausă atât de vexatoare intereselor noastre ?! INFORMATIUNIA Hoţiile de la Eforie Hotărârea de a depune pe d-l Simion Mihălescu este luată de către judecătorul de instrucţie încă de alaltă erî, dar d-sa aşteaptă a lua încă şi mâine depoziţiunile maî multor martori care vin în sarcina lui Simion Mihălescu. Afacerea deposedăreî vechilor arendaş! a! moşie! Kirnog!, de către d-l Simion Mihălescu, a ‘compărat el! înaintea Curţeî de apel din capitală. Vechi! arendaş! a cerut de la Eforie însemnate daune. In cercurile guvernamentale se interpretează mult întrevederea împăratului Germaniei cu cel rusesc, care, după cât se spune, va avea loc în curând. X Contrariu celor afirmate de un confrate, aflăm că procesul căpitanului Stănciulescu nie!n’a fost încă trimis consiliului de rezbel, dar încă să fi fost și sorocit. Afacerea se află încă înaintea raportorului. X La 11 Iulie espiră misiunea comisiunei militare trimeasă de ministrul de rezbel la casa Grusson pentru a supraveghea fabricarea materialului comandat. Membrii acestei comisiuni se vor întoarce în Capitală, cu un transport de material. D-na Teodor Rosetti a pleacat alaltăseară la Bacau, de unde se va întoarce peste două zile. X Se zice că d. B. Ninolescu, directorul casei de depuneri şi consemnaţiuni, va fi numit într’o funcţie la Eforia spitalelor civile. X Ni se spune că d. colonel Voinescu, prefectul poliţiei Capitalei, va cere de la ministrul de interne un concediu pentru a merge la băi în străinătate. Aflăm, şi aceasta ni se confirmă de către o persoană bine informată, că generalul Maican internat la Văcăreşti, prezintă de câteva zile simptorme de atac de nervi. După întoarcerea ministrului de justiţie, din inspecţia care s’a dus să o facă la diferite tribunale și la Curtea din Galați, se va face o nouă mișcare judecătorească la diferite tribunale. FOITJL , ,JL UJPTJUI’ ’ 56 ASASINATUL DE LA MEUDON PARTEA A TREIA Fiica si sora Din când în când fâșiitul rochilor o speria ; o femee trecu repede, învălită într’un manti mare și lăsând în urma ei un parfum. . Justine alergă după densa. — Doamnă, n’ai putea să vie la.șî să intru ca și cum aș fi servitoarea d-tale ? — Nu, dugă, cu neputință. Şi ea se perdu în fundul salei. ,Un uşier o întâmpină . Nu poci să stai aici... vezi bine că nu mai e loc... şi n’al bilet... nu-i așa ? — Nu, n’am nimic. — Atunci el. Ea duse amândoue mâinele la frunte și făcu o mişcare de desperare. — Dar e fiul meu, pe fiul meu o să o judece. — Cine ? zise ușierul uimit.... Măcelarul din Meudon ? — Da, sunt mama lui Jacques Lauriot, zise ea... — Ah ! se schimbă treaba. . așteaptăde un minut, voia să încerc să te las înlăuntru... Stai aci, nu te depărta.... Ușierul se întoarse îndată. — Bine, zise el, uite un bilet.Și deschizând uşa, el o împine, anâtândui banca martorilor, deja plină de spectatori, mai ales de femei. — Faceţi puţin loc, vă rog, zise el, e mama... Toţi se dădură înapoi cu un fel de spaimă. — E mama... E mama măcelarului... Şi cuvântul parcurse de a lungul băncilor, sări peste balustradă și se răspândi printre oamenii din popor, din auditor. .— E mama asasinului, murmurară toți. Sigi toti aratase cu privirea pe Justine, care şedea fără a se mişca. La zi stânga ea se sprijinea de zid. La dreapta, era o femee, cu pălăria mare, cu un mantei tocmai ca acela pe care-l văzuse la femeia pe care o întâlnise în sală și la care se adrasase. Toată această parte a sălii era plină fie parfumul acestei femei. îndată Justine simți că sângele ei se urcă la cap. — E cald, zise ea destul de tare, trecându-și batista pe frunte și pe fața scăldate în sudoare. Femeea cu pălăria de muşchetar o privi, uimită, şi se dădu înapoi. In sală era un mare zgomot, aşteptându-se intrarea curţei. Avocaţii se aşezaţi la locurile lor ; ziariştii intrau; locurile rezervate se umplea. In auditor, era un schimb continuu de ţipete, chemări, esclamări între bărbaţi şi femei. Justine asculta totul cu dinţii încleştaţi I se părea că este un sacrilegiu de a se amuza şi a râde în acest templu sfânt al dreptăţei, unde poate că îndată se va auzi pronunțându-se o condamnare grozavă. Era pentru întâia oară că ea pusese piciorul la o Curte cu juraţi, dar nici o dată ea nu-şî închipuise această uşurinţă şi această nepăsare. Privirea îl rătăcea din loc în loc. La fiecare glumă nouă şi în faţa râsetelor tuturor, îi venea să se urce pe banca pe care şedea şi să strige : — Nu rîdeţi, pentru Dumnezeu, nu rîdeţi... nu ştiţi oare că cel pe care vor să-l judice e fiul meU... Fiul ei? dar ei ştiau aceasta fiindcă uşierul o spuse... ce are a face asta?... Deodată zgomotul încetă. Vocea ascuţită a unui uşer ordonă tăcere şi curtea intră. Grefierul dă citire actului de acuzare, apoi interogatoriul Începu cu ascultarea martorilor. Când Lauriot intră, Justine avu un tremur în tot corpul și se sculă, îmbrâncind pe fata care ședea lângă dânsa. — Da ține-te bine, bătrâno, zise fata cu asprime. — Tăcere! strigă ușierul. Dar* Justine n’auzea decât un lucru : cuvintele lui Lauriot care răspundea președintelui și îi arăta starea lui civilă ; nu vedea decât un lucru : că Lauriot e palid, slab, cu fruntea încrețită de suferințe și ochii aprinși. — Ah! sărmanul, zise ea de două ori. — St! st! zise un lucrător îndărătul ei... nu se poate auzi nimic cu bătrâna asta... — Afară, zise un altul cu accentul greoiu al unui parisian de mahala... — Trebue omorîtă, strigă unul treilea cu acelaș acent. Și fiindcă toată lumea râdea, uierul strigă din nou : — Tăcere !.. Dacă nu, se va deșerta sala și se vor închide ușile... tăcere !.. Mai urmară cîteva șoapte, murmure, un vuet de batiste, apoi se făcut tăcere. Lumea asculta. Interogatoriul lui Lauriot începu. Tinerul se apăra slab și se mulțumea să respunză la toate întrebările președintelui : — Vă jur că sunt nevinovat... Și la obieciunile ce i se făcea : — Iubeam pe Charlotte, nu puteam s’o ucid... Apoi se ascultară martorii; în urmă veni rechizitoriul ministeriali public, minuţios, grozav. În fine avocatul. Acesta fu foarte lung. Se suspendă şedinţa pentru o oră. Avocaţii şi ziariştii eşeau pentru a dejuna în vecinătate. Băncile se cam răriră şi pe când lucrătorii, în auditor, mâncau pâine cu cârnaţî, fetele şi tovarăşii lor se aşezară comod, destupară buteliile de şampanie şi dejunară cu o nepăsare ca şi cum ar fi fost la ţară. (Va urma). 4 1 1