Lupta, iunie 1888 (Anul 5, nr. 562-583)
1888-06-11 / nr. 570
ANUL V. SERIA NI.No.570 ABONAMENTE In țară Un an........................................ V* an . .................................. 3 luni....................................... In atrevitate Un an........................................ V* an....................................... 3 luni........................................ IS Răniân ii luni REDACȚIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Bempart). Director politic, Gr. PANN ADMINISTRAțIA 40 lei 20 „10 „ 50 lei BUCUREȘTI, SÂMBĂTĂ 11 IUNIE 1888. AM UHCIURI Anunciuri pe pagina III . . . . 1 leu linia . » » IV .... 25 bani „ A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Anett.ro-Tonisraria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient., la EASTERN AGENCY Gonstantinopol. Bulevardul Eli sähet a, No. 8 (Casa Bempart) POLITICA! PRIMARUL?! HOTIILE DE LA EFORIE INTRIGANTII O MINCIUNA A „EPOCEI” CROUIGA Drepţi ! AICTIUNE OFICIAL.^ EDITIA AIVTAIA POLITICA! Când te uiţi cum şi de cine se face politică în ţara românească, un mare desgust te apucă şi înţeleg perfect că stau de o parte toţi acei pe cari nici o ideie, nici o convingere tare nu-i îmboldeşte a merge înainte, tot înainte. Să dau câteva exemple pentru a se vedea aceasta: Camerile actuale au a se dizolva, acest lucru e sigur, că el va avea loc în Iulie sau in August, indiferent. Prin urmare, este evident că suntem în perioada electorală, că opinia publică trebue de pe acum sa se preocupe de cum vor fi compuse acele Camere. Fiind așa, ar urma că de pe acum partidele şi oamenii politici ar trebui să-şi desfăşura programele, să espună vederile lor, să propună reformele necesare etc., pentru ca opinia publică să fie frământata şi pregătită. Am nevoe să spun că nu se vede nimic din toate acestea? Căci unde sunt discuţiile de idei, cari sunt polemicele pe baza reformelor de propus, unde se vede acea manifestare măreaţă a partidelor lucrând fiecare pentru programul şi aspiraţiile lor? încă o dată, nicăerea. In loc de polemică de idei, insulte grosolane, în loc de acţiune largă de partide, combinaţii meschine de coterie, în loc de programe, chestii personale, are de mult conţinute şi cari isbucnesc cu toată violenţa lor infamă. lată cât se pricep partidele, iată ce rol continuă a avea gazetele lor!.. Nu ştiui ce să zic, de cât trebue să admit că cei din urmă ani de politică au contribuit în mare parte a falsifica spiritele, a face să se strâmbeze mersul gazetăriei şi mai cu seamă a crea o sumă de ziarişti al căror singur, unic merit este a înjura, a insulta, a arunca cu noroiu. Aceşti başibuzuci ai condeiului îşi aveau un rol pe câtă vreme la putere era un guvern care revoltase, prin actele lui, conştiinţa publică, în un război de moarte neregulaţii şi bandele formate de ocazie îşi au raţiunea lor. Din nefericire, deşi războiul de moarte e încetat, deşi o situaţie mai bună a căpătat ţara, totuşi unele partide în loc să licenţieze pe başibuzucii de pe la gazete, pe strânsurile tuturor caselor boereşti, ele comit cea mai mare greşeală, ridicând pe acei başibuzuci la valoarea de gazetari permanenţi, făcând din gazetărie o meserie de murdării şi de răzbunări personale. Să dăm alt exemplu : Când era lupta in gradul cel mai întins în contra regimului colectivist, toată lumea scuza alianţele monstruoase şi compromisurile umilitoare, pe motivul că faţă cu duşmanul comun, orice spirit de individualitate şi de grupare, orice campanie de idei ar fi o greşeală de tactică politică. Insă toată lumea adăuga că îndată ce colectiviştii vor fi răsturnaţi, apoi atunci, numai atunci va începe campania de idei, numai atunci politica partidelor va intra în faza ei normală. Şi aici decepţiune. Astăzi colectiviştii sunt nu numai căzuţi dar chiar bătuţi, astăzi duşmanul comun nu mai poate inspira temeri şi cu toate acestea ce vedem ? Vedem noi oare partidele şi grupurile reluându-şî caracterul lor şi libertatea de acţiune? De loc. Niciodată politica de compromisuri şi de căpătuială nu a fost în aşa floare. In momentele acestea toată lumea caută a să alege cu ceva, oamenilor politici nu le repugnează orice fel de alianţă, iar politica de idei este exclusă mai mult decât oricând. Mai mult, O mare duşmănie să arată în sânul partidelor pentru orice fel de politică de idei. Mai cu seamă propaganda de idei este urmărită şi denunţată cu mare înverşunare, iar cine îndrăzneşte să iasă din drumul bătut al reschinărielor şi să propună reforme sau să trateze chestii socialo-economice, acela este arătat cu degetul ca un agitator periculos, ca răzvrătitor ! In aşa situaţie este evident că grupurile ce au de bază idei şi persoanele ce urmăresc o ţintă superioară politică, trebuesc să se amieze cu răbdare şi în ciuda şi insultele tuturor păcătoşilor să mearga înainte, tot înainte... Iaşi. G. Pana. ------------«an»----------- SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havas Iondra, 20 Iunie. — « Standard» află din Berlin că Wilhelm II a însărcinat pe d. de Bismarck să notifice tuturor puterilor dorinţa sa de a menţine bune relaţiuni cu toţi vecinii săi. Londra, 20 Iunie. — «Standard» desminte ştirea în privinţa unei înţelegeri separate între Germania şi Rusia, şi crede că tripla alianţă va fi menţinută în forma sa actuală. Viena, 21 Iunie.— In cercurile competinte din Buda-Pesta nu se ştie absolut nimic de pretinsele tulburări ce ar fi izbucnit printre ţăranii din Transilvania. Drezda, 21 Iunie. — Principesa Maria de Saxa-Altenburg, fiica prinţului Frederick-Carol, a murit la miezul nopţii. St .-Petersburg, 21 Iunie.—* Gazea de Moscova» zice că Wilhelm al 11 a dat Rusiei asigurări paşnice de o valoare nediscutabilă. Berlin, 21 Iunie. — * Curierul Bursei» află că Împăratul a exprimat Marelui Duce Vladimir via sa dorinţă de a întreţine cu guvernul şi naţiunea rusă aceleaşi legâturi ca sub domnia bunicului şi a părintelui său. Buda-Pesta, 21 iunie.—Comitetul delegaţiunii ungureşti a adoptat raportul asupra bugetului Afacerilor Străine. Acest raprt menţionează durerosul eveniment ce s-a întâmplat în Germania. Exprimă convingerea că amiciţia Austriei şi a Germaniei va continua. Accentuată iubirea naţiunii austro-ungare pentru pace, dar şi trebuinţa de a nu suferi călcarea autonomiei garantată de tratate, naţiunilor balcanice. Speră ca sprijinul Germaniei, Italiei şi al Engliterei se va manifesta în scopul de a menţine pacea. Face mari elogiuri d-lul Crispi, cere ca aceste raporturi amicale să fie întreţinute şi cu celelalte State din Europa şi propune să se exprime d-lul Kalnoky simţi minte de recunoştinţă. PRIMARUL?! E mare neînţelegere în sânul noului consiliu comunal. Pâna în momentul actual nu se ştie încă cine va avea deosebita onoare de a fi ales primar al Capitalei. D. Pake Protopopescu este acela care arde mai ales de dorinţa de a fi lordmair al Bucureşilor, dar o mare parte dintre consilieri — şi nu ştim dacă n’ar fi majoritate—nu gândesc la un fel cu înflăcătratul candidat. Aceştia spun verde, că nu înţeleg deloc atitudinea luată de către d. Pake şi ifosul cu care se prezintă pretutindeni, vorbind ca un actual primar. Unii consilieri, carinu prea au încredere în capacităţile d-lui Pake, sunt decişi a vota pentru d. Dumitru Brătianu, şi cel mai călduros sfîsţiitor al acestei candidaturi este Nicolae Blaramberg. Se pare, însă, că d. Dumitru Brătianu n’ar voi să primească această sarcină şi ar fi rugat pe amicii d-sale să voteze pentru d. Nicolae Blaramberg Până alaltâeri crea şi multe probabilităţi că d. Blaremberg va fi ales primar, dar ieri a circulat de o dată vestea că sorţii cel mai mulţii de izbândă ’î-ar avea d. general Florescu. Această candidatură, dacă ar fi sprijinită şi fie partizanii d-lui Dumitru Brătianu, ar izbuti întrunind şi voturile câtorva puri, conservatori cari nu au la stomach pe d. Protopopescu. In rezumat, un lucru e sigur, acela adică cum că o mare neînţelegere domneşte printre nouii consilieri comunali. Toată zăpăceai?agerea vine de acolo că d. Pache Protopopescu ţine morţiş ca să fie ales primar şi nu dă voie nimânuia ca să-i treacă înainte, iar d. G. Vernescu face caz din alegerea aghiotantului său. Acei cari pe supt mână lucrează mai ales pentru ca d. Pache Protopopescu să rămâie numai cu discursurile pe cari le-a rostit, sunt unii conservatori cari niciodată nu s-au agreat. Vom vedea care pe care. La ediţia a 2-a nădăjduim să mai dăm şi alte ştiinţe privitoare la construcţia Băilor Eforiei. Hoţiile de la Eforie Construcţiile Cerem cu insistenţă ca să selepne dosarele construcţiunilor Eforiei de la Sinaia, a spitalului Colţea, şi a Băilor de pe Bulevard. După toate ştirile ce avem, cu aceste construţiunî s’ar fi făcut gheşefturi colosale. Cerem, deci, ca ancheta să fie cât se poate de serioasă şi lucrurile să nu se facă muşama. Ancheta Ancheta a urmat şi azi de dimineaţă la Eforie. Aflăm că procurorul însărcinat, ar fi declarat astăzi că o anchetă serioasă nu se va putea face pe câtă vreme beizadea Mitică va fi tare, şi mare acolo şi pe câtă vreme va voi ca să acopere pe unii vinovaţi şi nu va da voe ca ancheta să se întindă prea departe. Acelaşi procuror a declarat că o anchetă serioasă la Eforie nu va putea fi făcută în done trei zile ci vor trebui câteva luni. Cât nămol trebue să fie acolo ! Tot din aceiaşi sorginte aflăm cum că d. general Fotino ar fi declarat aseară că nu mai primește ca să mai stea un moment ca efor la spitalele civile, dacă guvernul nu va ordona o anchetă serioasă. ---------------------------------------- puns, şi când II atragi atenţia că a întârziat prea mult până să-şi arate glasul, inventează un alibi întocmai ca asasinii cari nu mai au nici un mijloc de apărare, declarând că s-a apucat vremea rea afară din Bucureşti. Altul, intrigant prost, spune în gura mare că el a dat afară din coaliţie pe cutare personagiu politic, că cutare ie un gheşeftar, că cutare ie un om mort, dar când îl dai masca la o parte şi’l denunţi opiniuneî publice, atuncea tăgădueşte ca o mică secătură ce ie şi trage înjurături la gazetă crezând că dacă o face gălăgie lumea are să’i uite laşitatea. Şi aşa mai departe. Trebuie ca aceşti zăpăciţi netrebnici să crează că ţara aceasta ie prea căzută şi prea păcătoasă încât să le îndure şi jugul lor degenerat Nulităţile intrigante* şi arogante, în lături. * -------------€3»»------—---- INTRIGANŢII Rulicola mască cu care îşi acopereau faţa cei de la Epoca a început să cadă, şi lumea îi vede astăzi în toată goliciunea lor. Ei nu sunt, decât nişte înjurături ordinari, nişte nulităţi perfecte, nişte intriganţi josnici. Am arătat în câteva numere trecute cum acestor domnişori le-a intrat în cap ideea că, de astăzi înainte, n’au de cât să voiascâ pentru a deveni stăpânii acestei ţări. Oameni fără nici o cultură serioasă, nişte spoiţi de saloane, nişte ignorenţi vulgari şi aroganţi, iată ce însemnează toată acea pleavă intelectuală care s’a adunat împrejurul Epocei. Bărbaţi de stat cu trecut şi cu valoare, oameni cu părul alb şi cu un capital de lupte politice sunt luaţi la vale de către băieţaşii aceştia, par’că ar vorbi de slugile lor. Cine nu ’şi aduce aminte chipul obraznic şi revoltător în care au tratat pe d. Cogălniceanu, cerînd alegătorilor din Galaţi că mai repede să voteze pe cel din urmă bătăuş al regimului decât pe Mihail Cogălniceanu. Iar Gălăţenii au trântit o zdrăvănă palmă Epokiştilor, alegând pe d. Cogălniceanu şi respingând de la urne pe singurul candidat Epokist propus. Niminea nu le cerea oamenilor acestora ca să nu fie violenţi, dar avem tot dreptul să le pretindem a nu fi ordinari. Ciocoii aceştia când erau în opoziţiune se gudurau pe lângă toţi oamenii de valoare cari însemnau ceva în ţară şi cari îi puteau acoperi cu creditul şi popularitatea lor. Pe vremea aceea ce oameni mari şi ce luptători de valoare erau Mârzescu, Fleva, Panu, pe vremea aceea cum nu suflau Epokiştii înaintea lor. Dar astăzi lucrurile s’au schimbat şi tărâiala de altă dată a cedat locul celei mai nesuferite obrăznicii. Cine nu’şi aduce aminte, spre spildă, ce rol jucau unii Epokişti pe lângă d. Fleva, pe care’l urmau pretutindeni ca nişte căţeluşi pentru a’l apără cu lătraturile lor în potriva bătăuşilor colectivitflţei. Pe vremea aceea nici că se auzea de nume de Epokist; numai când se zvonea că peste noapte s’au introdus cineva cu forţa într’o casă şi că a făcut scandal, atuncea să ştia că trebuia să fie unul de la Epoca la mijloc. Aşa era în trecut pe vremea luptelor grele din opoziţiune. Acuma, însă, că lucrurile s’au liniştit, când ori ce nevoiaş poate să facă gălăgie în potriva infamilor colectivişti, acuma s’a ridicat şi nasul ciocoiaşilor. Acuma dânşii taie şi spânzură, dânşii pun ţara la cale, dânşii fac şi desfac combinaţiile. Dacă aceste perfecte nulităţi s’ar mulţumi cu oare cari modeste funcţiuni în stat, cu sub-prefecturi, cu locuri în magistratură sau cu advocaturî de clasa 2-a la stat, n’am avea nimic de zis, dar nu, dumnealor poftesc să dicteze, fac şi pe intriganţii. Dumnealor fac coaliţii şi le desfac când voesc, dumnealor dau afară când au poftă, pe Mârzescu, pe Fleva, pe Panu, pe cutare şi pe cutare, dumnealor, din Bucureşti de pe piaţa Episcopiei, întocmesc liste de candidaţi pentru Iaşi, în sfârşit dumnealor lucrează pe dedesupt, întocmai ca vestitul Carada supt colectivitate. Pe cât sunt de mlt oamenii aceştia, pe atâta sunt de intriganţi şi după aceea şi Iaşi. Unul, bunăoară, spune o mulţime de prostii într’o chestie ştiinţifică şi când îl apuci la strâmtoare, se dă peste cap o săptămână pentru ca să dibuiască un răs - minciună a „Epocei“ Primim următorul articol : Domnule Redactor, Vedem trecut în ziarul Epoca din 8 Iunie a. c. la informaţiuni următoarele : » Societatea Cooperatorilor din Capitală „a presintat d-lul preşedinte, al Comisiei »interimare o plângere contra d-lui Dimi»o vie C. Butculescu, care, deşi ne mai făcând parte, din Comitetul Societăţi Gooperatorilor, a cerut în numele acestei sobrietăţi grădina Cişmegiu pentru zilele de ■.12, 13 şi 11 Iunie a. r. pentru o serie de »serbări ce voeşte să dea în eicea grădină ! » Comisia interimară examinând această ce■ ere,re s'a pronunţat contra acordărei grădinei.« Atâtea cuvinte, atâtea ni adevăruri ! D. Dimitrie Butculescu de la 14 Martie 1882, de când a înfiinţat Societăţile Cooperative din Bucureşti, precum şi pe celel’alte din mai multe judeţe ale ţarei, a fost votat în unanimitate ca preşedinte fondator pe viaţă nu numai de noi, dar de toate Societăţile Cooperative din ţară, care numără azi peste 5000 Cooperatori, şi n’a încetat un moment d’a se bucura de această onoare. Ţara întreagă cunoaşte serviciile ce le-a adus d. Dimitrie Butculescu meseriaşilor şi comercianţilor prin sacrificiul averei, timpului şi muncei sale continue şi neobosite, pentru care suntem adânc recunoscători, şi pe care o iubim ca şi pe părintele nostru. Adevărul este că, noi în adunarea generală de la 15 Mai a expirat, prin vot unanim am exprimat dorinţa să avem o serbare la Cişmegiu, din al căruia venit, să sporim fondul nostru pentru ajutorarea celor bolnavi şi pentru înmormântarea celor decedaţi din societatea Cooperativă. La această adunare, am rugat cu stăruinţă pe d. Dimitrie C. Butculescu, preşedintele nostru, ca să adreseze o petiţiune onor. comisiuni interimare a Capitalei ca să ne pue la dispoziţiune grădina Cişmegiu pentru zilele de 28 şi 29 Mai, a. c. D-sa ca fidel executor al intereselor noastre s’a grăbit a face o asemenea cerere onor. Comisiuni interimare , dar din nenorocire aceasta refuză s’acorde o asemenea permisiune, pretextând că pentru zilele de 28 și 29 MaiU se acordase grădina Cismegiului societățeî Athéneului. D. Butculescu insistă pe lângă d. Exarcu, vice-preşedintele acestei societăţii, ca să renunţe la serbarea proectată în favorul societăţii noastre Cooperative. Ceea ce şi făcu, atunci d. Butculescu mersedin nou la primărie cu biletul de renunţare al d-lui Esarcu şi stărui ca să ne dea grădina, oferind şi o sumă de bani pentru închirierea pavilioanelor de la serbarea primăriei în zilele de 20, 21 şi 22 Mai. Mai toţi membrii comisiuneî interimare conveniseră să acorde grădina pentru ser-