Lupta, august 1888 (Anul 5, nr. 607-624)

1888-08-05 / nr. 610

7 A Se crede că astă seară alţi 5 sau 6 ţigani, din cei torturaţi la poli­ţie pentru a mărturisi că ei sunt autorii crimei de la Tângan, vor fi liberaţi, ne­existând contra lor alte probe de­cât rănile cauzate de tor­­turele ce au suferit.­­ Parte din ţiganii torturaţi la po­liţie cari au fost liberaţi, vor re­clama mâine parchetului contra ce­lor cari ’l au torturat. Ei cheamă în judecată pe direc­torul poliţiei Capitalei şi pe inspec­torii : Davila şi Ianulescu. Mai mulţi avocaţi s’au oferit a susţine cauza nenorociţilor ţigani. * D. Caloianu, medic veterinar la judeţul Ilfov, întrebuinţează cu suc­ces pentru combaterea boalei nu­mită gastro-entero-nefrită (urinare cu sânge) următorul tratament: Să ia Cafea prăjită şi pisată 2 linguri mari şi se ferbe într’un litru de apă . In acest litru de infusiune de ca­fea se adaogă 1 lingură mare de Naphtol liquid A. şi se dă vitelor bolnave câte 3—4 litruri de cafea ast­fel preparată pe zi, până la în­sănătoşire. Acest tratament e bazat pe expe­rienţele Prof. Bouchard de la Paris care întrebuinţează Naphtolu spre a face antisepsia intestinală, şi azi e tratamentu raţional şi specific al febrei tifoide a omului. „ O scandaloasă bătae de joc ni se anunţă din Constanţa. Se zice că în urma recomanda­­ţiunei d-lui A. Marghiloman, mi­nistrul de justiţie, este vorba a se numi în acel judeţ director al cre­ditului agricol, actualul paliţai­ al oraşului Constanţa, un oare­care domn Vâlcof, bulgar de origină şi fugit din ţara sa. Acest d. Vâlcof a fost până mai deunăzi un fel de servitor epistat al d-lor Marghilomani, cu care el acum se dă de rudă pretutindeni. Şi încă ceva şi mai frumos. De curând societatea anonimă (Goetz) din Galaţi, a constatat prin tribunalul de Constanţa că acest domn a mâncat societăţea 37.146 lei, preţul lemnelor ce ’l dăduse ca să le desfacă în magazia sa de chiristigiu, pe care a avut-o până acum patru luni. Frumos şi curăţel reprezentant al creditului judeţian ! TELEGEA­ME Paris, 15 August.— „Noua Re­vistă11 a d-lui Adam afirmă autenti­citatea raportului d-lui de Bismarck şi promite noui destăinuiri. Hollia, 15 August.— După o de­peşă a comandantului trupelor din A­­frica, din cei 400 başibuzuci trimeşi la Saganiţi sub comanda unui capi­­tan italian, numai 221 au rămas în viaţă din cari 57 răniţi, iar cei 300 başibuzuci conduşi de Adamaga au pierdut 40 de oameni. Berlin, 15 August. Regele Portugaliei a plecat dimineaţa la Praga. El a fost insolit de către Împăratul până la gară de unde cei doi suverani s’au despărţit într’un chip foarte cordial. România şi­ Expoziţia O mică intîm­pinare Sub acest titlu, am luat hotărârea de a publica tot ce ni se va trimite în privinţa aceasta. Noi ne-am dat părerea asupra expoziţie! ; acum publicăm tot fără a lua nici o parte. Iată acum o întâmpinare a cooperatorilor la o mică lămurire a d-luî Ciurcu: București 1 August 1888. Domnule redactor, Este de datoria noastră, ca coopera­tori, să luăm apărarea preşedintelui nos­tru fondator d-l D. C. Butculescu, când vedem că un oare­care domn Ciurcu, supus Austro-Ungar, atacă cu o violență cu atât mai criminală prin presa pe d-nia sa în timpul când se află la bal pentru căutarea sănâtâţei sale, cu cât ambiţiu­nea sa vulgară de a parveni este mai înfo­cată. Să ştie că d-l Ciurcu a fost expulzat LAPTA ULTIME INFORMAŢIUNI D-nu Maiorescu, ministrul instruc­ţiei publice şi ad-interim la justiţie, susţine din toate puterile sale, da­rea în judecată a tutur­or autorilor torturilor de la poliţie.­­ D-nu Algiu, numit de curând de d. Fache într’o funcţie de inspector la acsise, a fost era înlocuit de că­tre d. Gherman, loc­ţiitor de pri­mar. In locul său s’a numit d. Stoe­­nescu. „ Lipsa de vagoane la c. f. r. ie atât de mare in cât nu se poate satisface nici jumătate din numărul de vagoane cerute pentru transpor­tul cerealelor. D. director general însoţit de d. Mihail Paciurea, şeful serviciului mişcăreî, a plecat la Galaţi, pentru a inspecta lucrările din atelierele de acolo. Direcţiunea gală a înştiinţat pe furnizorii de vagoane din străină­tate, că nu se va ţinea în seamă nici o întârziere şi că primul tran­sport de vagoane comandate să fie predate la 1 Septembrie stil nou. Serviciul technic al comunei a primit plângeri asupra modului cum s-au aşezat în unele strade tuburile pentru distribuirea apei în oraş. In caz de venirea unei ploi mai mari, pasagiul este ameninţat de a se scufunda.x X din ţară de guvernul trecut pentru cauze pe care toata lumea le cunoaşte şi pe care nu mai voim a le reaminti. Daca d-sa ar fi fost român, de sigur că nici o lege actuala a stare! noastre nu ar fi venit în sprijinul acelui guvern ca să fi expulzat. D-sa roman supus Austro-Ungar a trăit aci fara a cere naturalizarea. Ei bine, acest d-nu crircu, născocitorul forţei motrice prin expioziune, recunos­cut ca ast­fel de d-sa în urma morţei d-lui Buisson, deprins a caştiga menne prin ştiinţa, munca şi sacrificiul altuia, a crezut sa pue in practică sistemul seu şi în afacerea participat'd ţârei noastre la viitoarea expozipune universala din Paris. Ce a ZiS u­sa? Briu forţa mu it. ce expresiva m­am scă­pat de un riv i­­­c re irama, mi-ar n pus piedici ca numele meu suim neaca la nemurire ca nascocitur şi n’aş mai n putut să transmit generaţiuneiur vii­toare prin : „ne iTauiiiicou ue x/juiUuS­­trie* cmpul persoanei mele. Din practică var rezulta ca acest sis­tem este oun sa’i întrenuinţez -o, cate ori voi­ avea nevoe a’a parveni la dorinţa mea. Eu întrebuinţez dar sistemul Buis­­sun.. . parven sistemul med şi pentru expoziţiunea din Paris şi vom ajunge ast­fel sa culc la pământ pe cel ce se opune ca obstacol la parvenirea scopului med. Din acel moment faimosul pseudo nas­­cocitor înălţă la gradul de Preşedinte pe d. Bibescu, aduna câţi­va streini şi cu a­­jutorul lor formează repede un comitet naţional, apoi alearga din om în om, face colectă de iscălituri pentru »Deus tx ma­­china*­al séd, ţipă că el este iniţiatorul participarei noastre la expoziţiunea din Baris. Geaba îl supne lumea că de mult alţi patrioţi români, cari n’au nevoe de naturalizaţiune, s’au gândit la aceasta treabă, d-sa posedat de prinţul seu Bi­bescu, care încă este de naţionalitate francez şi care n’a voit sâ-şi expue viaţa la Plevna ca să câştige un titlu de glo­rie cum au câştigat fiii acestei ţeri, cari au luptat­­ acolo, voeşte ca el cu siste­mul sédi şi împreună cu prinţul séd să câştige la Paris o Plevna economică, cu munca şi cu sacri­turi de mulţi ani ale altora. Venind în ţară ambii gemeni li­piţi, sad cum zice francezii »fr­er es­ti­­amois« începură prin ziare să atace pe preşedintele nostru cu fel de fel de ca­lomnii, crezând că cu modul acesta în­tr’un sens relativ are să paţâ ce a păţit Buisson. Intr’adever, n’a rămas d-lui Ciurcu insinuaţiune malevală, acuzaţi­­une, încriminare şi calomnii pe cari să nu le întrebuinţeze în articolele sale pu­blicate în diferite ziare ale ţarei. Şi pentru ce? Pentru că d-l Butculescu îşi sacrifică de mulţi ani timpul, munca şi averea sa ca să desvolte industria la noi. Şi pentru ce încă? Pentru că din anul trecut Octombrie 1887 d-sa împreună cu noi luaserăm ho­tărârea să participăm la expoziţia din Paris. D-lu Ciurcu n’a putut şi nu poate erta d-lul Butculescu şi nouă că ne-a bătut in cap mai d’inainte ca­­să luăm această iniţiativă ca precum nu nouă industriaşii ne este dat ca să ducem la acea expo­­ziţiune produsul muncei noastre ci d-luî Ciurcu, ca să expună poate sub diferite faze în cele nouă grupuri ale acestei expoziţiuni ambiţiunea sa vulgară. D. Butculescu, care a organizat în ţară mai multe exposiţiuni, şi care dorea ca să participăm la această exposiţiune, in­trase chiar din luna iunie în tratate cu d. de Contouly, ministrul Franţei, com­pusese o listă a comitetul naţional cu bărbaţi specialişti cei mai capabili şi o trimise în ţară pe la cele­lalte societăţi cooperative ca votând’o să’i dea adevăra­tul şi puternicul drept ca să lucreze în numele lor. D. Ciurcu, care n’a votat fost de ni­meni, care din contră s’a votat el însuşi în comitetul săd şi care n’are alt merit de cât de pseudo inventator începu cu îndrăsneţul săd sistem să atace această listă şi înşiră câte şi mai câte minciuni întrebuinţând faimosul său aparat explo­siv în contra d-lui Butculescu. Ei bine noi declarăm lui d. Ciurcu că de azi înainte, de câte ori se va atinge de d. Butculescu preşedintele nostru, de atâtea ori va avea a face cu noi şi ’i îndemnăm sâ meargă mai binne în Paris să’şi exerciteze sistemul explosiv asupra altor Buisson­, dar nu asupra unui om care prin fapte ne-a dovedit că ne sti­mează şi ne iubeşte. Suntem siguri că presa integră va bine­voi a trece în coloanele sale această a­­părare şi că toţi cooperatorii din ţară se vor uni cu noi în acţiunea noastră rugân­­dui tot de­odată ca nici unul să nu se sub­scrie ca participator la expoziţia din Paris în care este d. Ciurcu în coadă şi d. Bibescu în cap. Căci nu voim că cu sudorile muncii noastre să ridicăm în slavă pe Usurpa­tor­. Cristescu, I Ionescu, Gamulea, Brutescu, Petres­­cu, Ca’jean, Iulian, Apostol­u, Marinescu, Gr. Po­pa, Georgescu, Marinescu, Tan­gradean, Râdulescu, Pe­­trescu, Georgescu, C. Marinescu, G. Predescu Cen­­ticaru, I. Teodorescu, Capeleanu, Dumitriadi, Măn­­ciulescu, T. Vasilescu, T. Căpitănescu, G. Măncu­­lescu, Chivuiescu, N. Ștefănescu, C. Stoicescu Chi­­riac, I. Gănescu, I Popovici, V. Gr­gorescu, A. Ionescu, I. Alixandrescu, I. Herman, S. Marinescu, S. Alixandrescu, Pavlovici, C. Zaharescu, D. Ionescu T. Constantin, T. Nicolae, St. Rădulescu Solescu, Albu George, Gamulea, C Silivestru, I. Ionescu, G. Emanoil, G. Sălceanu, G. Bilciurescu. Consiliul comunal. Şedinţa de eii 3 August 1888. Cu toate că nu răspund la apelul nominal de­cât 13 consilieri, totuşi consiliul declară că poate ţine şe­dinţă­ împrumutul de nouă milioane. D-nu Gh­ermani, loco­ţiitor de primar, comunică consiliului adresa ministrului de interne, care declară că nu poate aproba convenţia cu cassa Dresden de­oare­ce şi Banca naţională este gat­ în să concureze pentru efectuarea acestui împrumut, şi prin urmare cere convocarea de urgenţă a consiliului spre a se pro­nunţa din nou asupra acestei afa­ceri. D-nu G­hernescu, după ce face o critică despre modul cum s’a vo­tat în precedenta şedinţă a consi­liului convenţia pentru acest împru­mut şi după ce zice, că nu e bine ca Primăria să se puie în conflict cu ministerul, afirmă că s’ar putea ca azi consiliul să revie asupra primei sale hotărâri, şi să discute din nou această afacere. D. Gherman dă citire unei a­­drese a Băncei Naţionale, prin ca­re declară că, convocând azi sindica­tul de bancheri din Capitală, acesta se declară gata de a putea efec­tua acest împrumut, dacă s’ar publica o licitaţie. D-nu Gherman dă citire unei nooi oferte făcute de cassa dinDresda şi care este mai avantagioasă de cât prima ei ofertă. D-nu Brătescu, critică modul de procedare al Bănceî şi combate cererea Bănceî de a se face o lici­taţie, ceea ce ar fi să se piarză timp, şi crede că noua ofertă făcută de către banca din Dresda este des­tul de avantagioasă. D. Brătescu cere aceasta cu atât mai mult, cu cât Primăria este în suferinţă cu plăţile din cauză că n’are bani. D-na Vernescu, susţine şi D-sa propunerea de ofertă a cassei de bancă din Dresda, care dă un câş­tig destul de bun comunei, după modul cum se va emite împrumu­tul. După ce mai iau cuvântul D-nii doctori Severeanu N. Vrăbiescu şi C. Receanu, d. Vernescu cere ca comptabilul să facă calculul care este avantagiul pentru comună din prima şi cea de-a doua ofertă fă­cută de cassa din Dresda. Se constată că comuna profită cu suma de 93.600 lei din această a doua ofertă. Puindu-se la vot oferta Bănceni din Dresda, se admite aproape în unanimitate, înainte de a se ridica şedinţa,­­ consilier Râmniceanu propune de a se numi ca inginer în locul deceda­tului Gabrielescu, d. Bolintineanu. După o mică discuţie se admite numirea aceasta. Şedinţa se ridică la orele 6.­­ Comisariatul general al expoziţi­­uneî cooperatorilor români ne roa­gă a publica următoarele : ^ Aducem la cunoştinţa membrilor Comitetului de expozanţi că Coo­peratorii lucrând hotărârea în Oc­tombr­ie 1887 d’a participa la Ex­poziţiunea din Paris şi întrând în tratate din luna Iunie expirat cu d-na de Coutouly, ministru Repu­blicei Franceze la Bucureşti, pentru aceasta participare, dupe chiar in­­vitaţiunea sa formală, ne-am consul­tat cu Cooperatorii din mai multe oraşe ale ţarei asupra constituirei unui comitet naţional, care să fie de drept şi juriul general al lor la această expoziţiune şi de aceea nu­miţii membrii din toate oraşele sunt rugaţi a se întruni în localul Socie­­tăţei cooperative din Str. Regală (Casa Joji) Vineri 5 August a. c. la orele 9 p. m. spre a intra în lucrarea la cari sunt chemaţi. Se aduce de asemenea la cu­­noştinţă că cooperatorii vor avea la Paris un Pavilion special şi că până acum numărul înscrişilor la a­­ceastă Expoziţiune se urcă la cifra de peste 500 expozanaţi. La această întrunire se va pune în faţa membrilor toate actele pri­vitoare la această expoziţiune. „ Ni se afirmă, că schingiuitorii de la poliţia Capitalei, şi anume că­pitanul Dimancea, inspectorul Ionu­lescu şi sistematicul Davila vor fi azi suspendaţi din slujbe şi daţi judecăţii pentru torturile săvârşite. Ca ordme a infamiei, aflăm că între cei cari au torturat pe nenoro­ciţii din Valea­ Tânganului sunt şi d. procuror Paraschivescu şi a Étiennei Şuţu, reporter al ziarului L'Indépen­­dance Roumaine. Vom reveni mâine asupra acestei grave afaceri. Pentru astă­zî întrebăm numai dacă reporterul gazetei chieviste dă gratis acest ajutor poliţiei?­ Alaltă­ eA comisiunea însărcinată de învăţătorii Ilfovului pentru a merge să ducă d-lui Maiorescu o­­magiile lor, s’a prezentat la minis­ter, unde au fost primiţi de d. Mi­nistru care le-a spus că ar dori să se pună în de aproape relaţii cu învăţătorii, pentru ca cunoscându-i mai de aproape să nu dea creză­­mânt rapoartelor nedrepte ale mul­tor primari. Apoi d. Maiorescu le-a promis că va asista la conferinţă când se va pune în discuţie subiectul: cum trebue să deşteptăm în copii dragostea de ţară. Anuarul pentru Israeliţi, anul al XI pe 5648 (1888-89) de sub redacţia d-lui M. Schwarzfeld a apărut chiar acum şi conţine următoarele importante materii : S. J. Rosanis : Istoria pe scurt, a Evre­ilor- Bolgari, în ordine chronologică, după isvoare directe, din cele mai vechi tim­puri până la 1876. Iacob Senea : Unde?... poezie. Karl Emil Franzos : Dav . Flăcăul, novelă tradusă de Maria Saineanu. Dr E. Schwarzfeld : Evreii din Mol­dova sub condica Calimach, studiu istorico­­juridic. Leopold Kompert : Pe muntele Pincio, istorioară tradusă de D. D. B dy. Dr. C Lippe: Evreii in lupta interna­ţională, articolul al II (fine),studiu exege­tic. Dr. Ifi. Gaster: Îngerul şi sahastrul, studiu comparativ. Lazstr Saineanu: Jidovii sau Tătarii sau Uriaşii, excursiune istorico-linguis­­ticâ. M. Schwarzfeld: Situaţia Evreilor în România. Privire retrospectivă asupra a­­nului 1887. M. Braunstein- Melaşan : Sigismund Carmălin, schiţă biografică. Wilhelm Schwarzfeld : Josef David Cohen din Zvulevi (m. 1828), schiţă bio­grafică. — Josef Uhrmann (m. 1821), notiţ biografică. X 3 A 25-a aniversare a morţii Dr. Iuliu Barasch. Notiţe diverse. Preţul 3 lei. Ediţia de lux 5. A se adresa la librăria L. Steinberg str. Carol, Bucureşti. CASA DE SCHIMB N. & D. MORCEANU Strada Lipscani, Noua Clădire a societăţii Dacia Romania numită „ Pasagiul Dimitrie Ghica“ No. 6 BUCURESCI Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori­ce schimb de monedi Cursul pe ziua de 4 August 1888 Comp. Vinde STABILIMENT HYEROTHERAPIE Masagiu-Electricitate BĂILE RĂPIDEA (lingi­­­ sul) direcţiunea şi administraţia Dr. Pasti a fost asistent al D-rnlui Schindler Luând exploatarea acestor băi pentru o serie de ani, subsemnatul n’a cruţat ni­mica pentru reorganizarea lor, aşa în­cât pot garanta şi confortul visitatorilor. Se recomandă în majoritatea boalelor chro­­nice, Boli de Nervi în genere, (Hysterie, Chorea Hypochondrie, Iritaţiuni cerebro­­spinale, Myelita, diverse forme de para­­lisii, Epilepsie, Morfinisma etc.) ca unica meditaţie curativă sau în cazurile unde deja este o stricăciune de organ, cel pu­ţin ameliorează, Anaemie profunde, Di­­ficultatea de menstruaţie, Grăsime (Obesi­tate), Rreumatism­ muscular şi articular, Cataruri de stomach şi intestine, Haimo­­roide, multe forme de boale femeeşti, Si­filis, etc. Succesele obţinute în timp de şase ani în diversele stabilimente ce am dirigeat, sunt o garanţie ca Onor. Public să poată avea toata încrederea. Convins de eficacitatea acestei metoade curative, angajez pe suferinzi a o în­trebuinţa în ori­ce stabiliment vor avea încredere, numai ca să se poată convinge de adevăr şi a se putea respândi şi în ţară la noi această cură bine­facătoare. Stabilimentul se va deschide de la 25 Mai­ şi va funcţiona tot anul. Nevinde­caţii din alte staţiuni balneare pot ast­fel încerca această cură chiar în timpul crnei. Abonamentul lunar de o persoană, a­­vând masa, casa, cura, de la 250 lei până la 350 maximum. Afară numai se va plăti o taxă de 12 lei pe lună pentru muzica şi serviciu de bac. Pentru familii se fac reduceri. Stabilimentul posedă pe lângă secţia de Hydrotherapie şi o ex­celentă baie de abur cu preţ de 1,50 bani. Dur simplu un leu. Cura de Hy­drotherapie se face de două ori pe zi. Grădina din nou aranjată. Muzica de două ori pe săptămână. Piano, salon de lectură. Poştă şi telegraf. De la 10 Iunie se va înfiinţa un serviciu de omnibus cu preţ de 3 lei de persoană ducere şi întoarcere. Se atrage atenţiunea Onor. Public că *•Banu Răpidea e singura din Moldova care posedă o instalaţie complectă de Hydro­therapie. Medicul de la 25 Maiu se va afla în permanenţă în stabiliment. Pentru in­formaţiuni a se adresa la lo­cuinţa mea strada Sf. Theodor, (Iaşi). Doctor Pastia. Institutul Sch­ewitz Strada, Scaunele, 51. Cursurile primare și secundare vor re­începe la 1/ia Septembre. Stirliintd Balnear Nastasad­i TÂRGUL-OCNA Recunoscut prin calitatea şi eficacitatea apelor sale minerale, o climă dulce, si­tuat lângă oraş. Este deschis de la 10 Iunie. Posedă localuri, Restaurant, Muzică, Me­dii, Farmacie. Preţuri scăzute. Pentru informaţii a se adresa adminis­tratorului Băilor la Tg.-Ocna.

Next