Lupta, august 1888 (Anul 5, nr. 607-624)
1888-08-05 / nr. 610
7 A Se crede că astă seară alţi 5 sau 6 ţigani, din cei torturaţi la poliţie pentru a mărturisi că ei sunt autorii crimei de la Tângan, vor fi liberaţi, neexistând contra lor alte probe decât rănile cauzate de torturele ce au suferit. Parte din ţiganii torturaţi la poliţie cari au fost liberaţi, vor reclama mâine parchetului contra celor cari ’l au torturat. Ei cheamă în judecată pe directorul poliţiei Capitalei şi pe inspectorii : Davila şi Ianulescu. Mai mulţi avocaţi s’au oferit a susţine cauza nenorociţilor ţigani. * D. Caloianu, medic veterinar la judeţul Ilfov, întrebuinţează cu succes pentru combaterea boalei numită gastro-entero-nefrită (urinare cu sânge) următorul tratament: Să ia Cafea prăjită şi pisată 2 linguri mari şi se ferbe într’un litru de apă . In acest litru de infusiune de cafea se adaogă 1 lingură mare de Naphtol liquid A. şi se dă vitelor bolnave câte 3—4 litruri de cafea astfel preparată pe zi, până la însănătoşire. Acest tratament e bazat pe experienţele Prof. Bouchard de la Paris care întrebuinţează Naphtolu spre a face antisepsia intestinală, şi azi e tratamentu raţional şi specific al febrei tifoide a omului. „ O scandaloasă bătae de joc ni se anunţă din Constanţa. Se zice că în urma recomandaţiunei d-lui A. Marghiloman, ministrul de justiţie, este vorba a se numi în acel judeţ director al creditului agricol, actualul paliţai al oraşului Constanţa, un oarecare domn Vâlcof, bulgar de origină şi fugit din ţara sa. Acest d. Vâlcof a fost până mai deunăzi un fel de servitor epistat al d-lor Marghilomani, cu care el acum se dă de rudă pretutindeni. Şi încă ceva şi mai frumos. De curând societatea anonimă (Goetz) din Galaţi, a constatat prin tribunalul de Constanţa că acest domn a mâncat societăţea 37.146 lei, preţul lemnelor ce ’l dăduse ca să le desfacă în magazia sa de chiristigiu, pe care a avut-o până acum patru luni. Frumos şi curăţel reprezentant al creditului judeţian ! TELEGEAME Paris, 15 August.— „Noua Revistă11 a d-lui Adam afirmă autenticitatea raportului d-lui de Bismarck şi promite noui destăinuiri. Hollia, 15 August.— După o depeşă a comandantului trupelor din Africa, din cei 400 başibuzuci trimeşi la Saganiţi sub comanda unui capitan italian, numai 221 au rămas în viaţă din cari 57 răniţi, iar cei 300 başibuzuci conduşi de Adamaga au pierdut 40 de oameni. Berlin, 15 August. Regele Portugaliei a plecat dimineaţa la Praga. El a fost insolit de către Împăratul până la gară de unde cei doi suverani s’au despărţit într’un chip foarte cordial. România şi Expoziţia O mică intîmpinare Sub acest titlu, am luat hotărârea de a publica tot ce ni se va trimite în privinţa aceasta. Noi ne-am dat părerea asupra expoziţie! ; acum publicăm tot fără a lua nici o parte. Iată acum o întâmpinare a cooperatorilor la o mică lămurire a d-luî Ciurcu: București 1 August 1888. Domnule redactor, Este de datoria noastră, ca cooperatori, să luăm apărarea preşedintelui nostru fondator d-l D. C. Butculescu, când vedem că un oarecare domn Ciurcu, supus Austro-Ungar, atacă cu o violență cu atât mai criminală prin presa pe d-nia sa în timpul când se află la bal pentru căutarea sănâtâţei sale, cu cât ambiţiunea sa vulgară de a parveni este mai înfocată. Să ştie că d-l Ciurcu a fost expulzat LAPTA ULTIME INFORMAŢIUNI D-nu Maiorescu, ministrul instrucţiei publice şi ad-interim la justiţie, susţine din toate puterile sale, darea în judecată a tuturor autorilor torturilor de la poliţie. D-nu Algiu, numit de curând de d. Fache într’o funcţie de inspector la acsise, a fost era înlocuit de către d. Gherman, locţiitor de primar. In locul său s’a numit d. Stoenescu. „ Lipsa de vagoane la c. f. r. ie atât de mare in cât nu se poate satisface nici jumătate din numărul de vagoane cerute pentru transportul cerealelor. D. director general însoţit de d. Mihail Paciurea, şeful serviciului mişcăreî, a plecat la Galaţi, pentru a inspecta lucrările din atelierele de acolo. Direcţiunea gală a înştiinţat pe furnizorii de vagoane din străinătate, că nu se va ţinea în seamă nici o întârziere şi că primul transport de vagoane comandate să fie predate la 1 Septembrie stil nou. Serviciul technic al comunei a primit plângeri asupra modului cum s-au aşezat în unele strade tuburile pentru distribuirea apei în oraş. In caz de venirea unei ploi mai mari, pasagiul este ameninţat de a se scufunda.x X din ţară de guvernul trecut pentru cauze pe care toata lumea le cunoaşte şi pe care nu mai voim a le reaminti. Daca d-sa ar fi fost român, de sigur că nici o lege actuala a stare! noastre nu ar fi venit în sprijinul acelui guvern ca să fi expulzat. D-sa roman supus Austro-Ungar a trăit aci fara a cere naturalizarea. Ei bine, acest d-nu crircu, născocitorul forţei motrice prin expioziune, recunoscut ca astfel de d-sa în urma morţei d-lui Buisson, deprins a caştiga menne prin ştiinţa, munca şi sacrificiul altuia, a crezut sa pue in practică sistemul seu şi în afacerea participat'd ţârei noastre la viitoarea expozipune universala din Paris. Ce a ZiS usa? Briu forţa mu it. ce expresiva mam scăpat de un riv ic re irama, mi-ar n pus piedici ca numele meu suim neaca la nemurire ca nascocitur şi n’aş mai n putut să transmit generaţiuneiur viitoare prin : „ne iTauiiiicou ue x/juiUuStrie* cmpul persoanei mele. Din practică var rezulta ca acest sistem este oun sa’i întrenuinţez -o, cate ori voi avea nevoe a’a parveni la dorinţa mea. Eu întrebuinţez dar sistemul Buissun.. . parven sistemul med şi pentru expoziţiunea din Paris şi vom ajunge astfel sa culc la pământ pe cel ce se opune ca obstacol la parvenirea scopului med. Din acel moment faimosul pseudo nascocitor înălţă la gradul de Preşedinte pe d. Bibescu, aduna câţiva streini şi cu ajutorul lor formează repede un comitet naţional, apoi alearga din om în om, face colectă de iscălituri pentru »Deus tx machina*al séd, ţipă că el este iniţiatorul participarei noastre la expoziţiunea din Baris. Geaba îl supne lumea că de mult alţi patrioţi români, cari n’au nevoe de naturalizaţiune, s’au gândit la aceasta treabă, d-sa posedat de prinţul seu Bibescu, care încă este de naţionalitate francez şi care n’a voit sâ-şi expue viaţa la Plevna ca să câştige un titlu de glorie cum au câştigat fiii acestei ţeri, cari au luptat acolo, voeşte ca el cu sistemul sédi şi împreună cu prinţul séd să câştige la Paris o Plevna economică, cu munca şi cu sacrituri de mulţi ani ale altora. Venind în ţară ambii gemeni lipiţi, sad cum zice francezii »frer estiamois« începură prin ziare să atace pe preşedintele nostru cu fel de fel de calomnii, crezând că cu modul acesta într’un sens relativ are să paţâ ce a păţit Buisson. Intr’adever, n’a rămas d-lui Ciurcu insinuaţiune malevală, acuzaţiune, încriminare şi calomnii pe cari să nu le întrebuinţeze în articolele sale publicate în diferite ziare ale ţarei. Şi pentru ce? Pentru că d-l Butculescu îşi sacrifică de mulţi ani timpul, munca şi averea sa ca să desvolte industria la noi. Şi pentru ce încă? Pentru că din anul trecut Octombrie 1887 d-sa împreună cu noi luaserăm hotărârea să participăm la expoziţia din Paris. D-lu Ciurcu n’a putut şi nu poate erta d-lul Butculescu şi nouă că ne-a bătut in cap mai d’inainte casă luăm această iniţiativă ca precum nu nouă industriaşii ne este dat ca să ducem la acea expoziţiune produsul muncei noastre ci d-luî Ciurcu, ca să expună poate sub diferite faze în cele nouă grupuri ale acestei expoziţiuni ambiţiunea sa vulgară. D. Butculescu, care a organizat în ţară mai multe exposiţiuni, şi care dorea ca să participăm la această exposiţiune, intrase chiar din luna iunie în tratate cu d. de Contouly, ministrul Franţei, compusese o listă a comitetul naţional cu bărbaţi specialişti cei mai capabili şi o trimise în ţară pe la celelalte societăţi cooperative ca votând’o să’i dea adevăratul şi puternicul drept ca să lucreze în numele lor. D. Ciurcu, care n’a votat fost de nimeni, care din contră s’a votat el însuşi în comitetul săd şi care n’are alt merit de cât de pseudo inventator începu cu îndrăsneţul săd sistem să atace această listă şi înşiră câte şi mai câte minciuni întrebuinţând faimosul său aparat explosiv în contra d-lui Butculescu. Ei bine noi declarăm lui d. Ciurcu că de azi înainte, de câte ori se va atinge de d. Butculescu preşedintele nostru, de atâtea ori va avea a face cu noi şi ’i îndemnăm sâ meargă mai binne în Paris să’şi exerciteze sistemul explosiv asupra altor Buisson, dar nu asupra unui om care prin fapte ne-a dovedit că ne stimează şi ne iubeşte. Suntem siguri că presa integră va binevoi a trece în coloanele sale această apărare şi că toţi cooperatorii din ţară se vor uni cu noi în acţiunea noastră rugândui tot deodată ca nici unul să nu se subscrie ca participator la expoziţia din Paris în care este d. Ciurcu în coadă şi d. Bibescu în cap. Căci nu voim că cu sudorile muncii noastre să ridicăm în slavă pe Usurpator. Cristescu, I Ionescu, Gamulea, Brutescu, Petrescu, Ca’jean, Iulian, Apostolu, Marinescu, Gr. Popa, Georgescu, Marinescu, Tangradean, Râdulescu, Petrescu, Georgescu, C. Marinescu, G. Predescu Centicaru, I. Teodorescu, Capeleanu, Dumitriadi, Mănciulescu, T. Vasilescu, T. Căpitănescu, G. Mănculescu, Chivuiescu, N. Ștefănescu, C. Stoicescu Chiriac, I. Gănescu, I Popovici, V. Grgorescu, A. Ionescu, I. Alixandrescu, I. Herman, S. Marinescu, S. Alixandrescu, Pavlovici, C. Zaharescu, D. Ionescu T. Constantin, T. Nicolae, St. Rădulescu Solescu, Albu George, Gamulea, C Silivestru, I. Ionescu, G. Emanoil, G. Sălceanu, G. Bilciurescu. Consiliul comunal. Şedinţa de eii 3 August 1888. Cu toate că nu răspund la apelul nominal decât 13 consilieri, totuşi consiliul declară că poate ţine şedinţă împrumutul de nouă milioane. D-nu Ghermani, locoţiitor de primar, comunică consiliului adresa ministrului de interne, care declară că nu poate aproba convenţia cu cassa Dresden deoarece şi Banca naţională este gat în să concureze pentru efectuarea acestui împrumut, şi prin urmare cere convocarea de urgenţă a consiliului spre a se pronunţa din nou asupra acestei afaceri. D-nu Ghernescu, după ce face o critică despre modul cum s’a votat în precedenta şedinţă a consiliului convenţia pentru acest împrumut şi după ce zice, că nu e bine ca Primăria să se puie în conflict cu ministerul, afirmă că s’ar putea ca azi consiliul să revie asupra primei sale hotărâri, şi să discute din nou această afacere. D. Gherman dă citire unei adrese a Băncei Naţionale, prin care declară că, convocând azi sindicatul de bancheri din Capitală, acesta se declară gata de a putea efectua acest împrumut, dacă s’ar publica o licitaţie. D-nu Gherman dă citire unei nooi oferte făcute de cassa dinDresda şi care este mai avantagioasă de cât prima ei ofertă. D-nu Brătescu, critică modul de procedare al Bănceî şi combate cererea Bănceî de a se face o licitaţie, ceea ce ar fi să se piarză timp, şi crede că noua ofertă făcută de către banca din Dresda este destul de avantagioasă. D. Brătescu cere aceasta cu atât mai mult, cu cât Primăria este în suferinţă cu plăţile din cauză că n’are bani. D-na Vernescu, susţine şi D-sa propunerea de ofertă a cassei de bancă din Dresda, care dă un câştig destul de bun comunei, după modul cum se va emite împrumutul. După ce mai iau cuvântul D-nii doctori Severeanu N. Vrăbiescu şi C. Receanu, d. Vernescu cere ca comptabilul să facă calculul care este avantagiul pentru comună din prima şi cea de-a doua ofertă făcută de cassa din Dresda. Se constată că comuna profită cu suma de 93.600 lei din această a doua ofertă. Puindu-se la vot oferta Bănceni din Dresda, se admite aproape în unanimitate, înainte de a se ridica şedinţa, consilier Râmniceanu propune de a se numi ca inginer în locul decedatului Gabrielescu, d. Bolintineanu. După o mică discuţie se admite numirea aceasta. Şedinţa se ridică la orele 6. Comisariatul general al expoziţiuneî cooperatorilor români ne roagă a publica următoarele : ^ Aducem la cunoştinţa membrilor Comitetului de expozanţi că Cooperatorii lucrând hotărârea în Octombrie 1887 d’a participa la Expoziţiunea din Paris şi întrând în tratate din luna Iunie expirat cu d-na de Coutouly, ministru Republicei Franceze la Bucureşti, pentru aceasta participare, dupe chiar invitaţiunea sa formală, ne-am consultat cu Cooperatorii din mai multe oraşe ale ţarei asupra constituirei unui comitet naţional, care să fie de drept şi juriul general al lor la această expoziţiune şi de aceea numiţii membrii din toate oraşele sunt rugaţi a se întruni în localul Societăţei cooperative din Str. Regală (Casa Joji) Vineri 5 August a. c. la orele 9 p. m. spre a intra în lucrarea la cari sunt chemaţi. Se aduce de asemenea la cunoştinţă că cooperatorii vor avea la Paris un Pavilion special şi că până acum numărul înscrişilor la această Expoziţiune se urcă la cifra de peste 500 expozanaţi. La această întrunire se va pune în faţa membrilor toate actele privitoare la această expoziţiune. „ Ni se afirmă, că schingiuitorii de la poliţia Capitalei, şi anume căpitanul Dimancea, inspectorul Ionulescu şi sistematicul Davila vor fi azi suspendaţi din slujbe şi daţi judecăţii pentru torturile săvârşite. Ca ordme a infamiei, aflăm că între cei cari au torturat pe nenorociţii din Valea Tânganului sunt şi d. procuror Paraschivescu şi a Étiennei Şuţu, reporter al ziarului L'Indépendance Roumaine. Vom reveni mâine asupra acestei grave afaceri. Pentru astăzî întrebăm numai dacă reporterul gazetei chieviste dă gratis acest ajutor poliţiei? Alaltă eA comisiunea însărcinată de învăţătorii Ilfovului pentru a merge să ducă d-lui Maiorescu omagiile lor, s’a prezentat la minister, unde au fost primiţi de d. Ministru care le-a spus că ar dori să se pună în de aproape relaţii cu învăţătorii, pentru ca cunoscându-i mai de aproape să nu dea crezământ rapoartelor nedrepte ale multor primari. Apoi d. Maiorescu le-a promis că va asista la conferinţă când se va pune în discuţie subiectul: cum trebue să deşteptăm în copii dragostea de ţară. Anuarul pentru Israeliţi, anul al XI pe 5648 (1888-89) de sub redacţia d-lui M. Schwarzfeld a apărut chiar acum şi conţine următoarele importante materii : S. J. Rosanis : Istoria pe scurt, a Evreilor- Bolgari, în ordine chronologică, după isvoare directe, din cele mai vechi timpuri până la 1876. Iacob Senea : Unde?... poezie. Karl Emil Franzos : Dav . Flăcăul, novelă tradusă de Maria Saineanu. Dr E. Schwarzfeld : Evreii din Moldova sub condica Calimach, studiu istoricojuridic. Leopold Kompert : Pe muntele Pincio, istorioară tradusă de D. D. B dy. Dr. C Lippe: Evreii in lupta internaţională, articolul al II (fine),studiu exegetic. Dr. Ifi. Gaster: Îngerul şi sahastrul, studiu comparativ. Lazstr Saineanu: Jidovii sau Tătarii sau Uriaşii, excursiune istorico-linguisticâ. M. Schwarzfeld: Situaţia Evreilor în România. Privire retrospectivă asupra anului 1887. M. Braunstein- Melaşan : Sigismund Carmălin, schiţă biografică. Wilhelm Schwarzfeld : Josef David Cohen din Zvulevi (m. 1828), schiţă biografică. — Josef Uhrmann (m. 1821), notiţ biografică. X 3 A 25-a aniversare a morţii Dr. Iuliu Barasch. Notiţe diverse. Preţul 3 lei. Ediţia de lux 5. A se adresa la librăria L. Steinberg str. Carol, Bucureşti. CASA DE SCHIMB N. & D. MORCEANU Strada Lipscani, Noua Clădire a societăţii Dacia Romania numită „ Pasagiul Dimitrie Ghica“ No. 6 BUCURESCI Cumpără şi vinde efecte publice şi face orice schimb de monedi Cursul pe ziua de 4 August 1888 Comp. Vinde STABILIMENT HYEROTHERAPIE Masagiu-Electricitate BĂILE RĂPIDEA (lingi sul) direcţiunea şi administraţia Dr. Pasti a fost asistent al D-rnlui Schindler Luând exploatarea acestor băi pentru o serie de ani, subsemnatul n’a cruţat nimica pentru reorganizarea lor, aşa încât pot garanta şi confortul visitatorilor. Se recomandă în majoritatea boalelor chronice, Boli de Nervi în genere, (Hysterie, Chorea Hypochondrie, Iritaţiuni cerebrospinale, Myelita, diverse forme de paralisii, Epilepsie, Morfinisma etc.) ca unica meditaţie curativă sau în cazurile unde deja este o stricăciune de organ, cel puţin ameliorează, Anaemie profunde, Dificultatea de menstruaţie, Grăsime (Obesitate), Rreumatism muscular şi articular, Cataruri de stomach şi intestine, Haimoroide, multe forme de boale femeeşti, Sifilis, etc. Succesele obţinute în timp de şase ani în diversele stabilimente ce am dirigeat, sunt o garanţie ca Onor. Public să poată avea toata încrederea. Convins de eficacitatea acestei metoade curative, angajez pe suferinzi a o întrebuinţa în orice stabiliment vor avea încredere, numai ca să se poată convinge de adevăr şi a se putea respândi şi în ţară la noi această cură binefacătoare. Stabilimentul se va deschide de la 25 Mai şi va funcţiona tot anul. Nevindecaţii din alte staţiuni balneare pot astfel încerca această cură chiar în timpul crnei. Abonamentul lunar de o persoană, având masa, casa, cura, de la 250 lei până la 350 maximum. Afară numai se va plăti o taxă de 12 lei pe lună pentru muzica şi serviciu de bac. Pentru familii se fac reduceri. Stabilimentul posedă pe lângă secţia de Hydrotherapie şi o excelentă baie de abur cu preţ de 1,50 bani. Dur simplu un leu. Cura de Hydrotherapie se face de două ori pe zi. Grădina din nou aranjată. Muzica de două ori pe săptămână. Piano, salon de lectură. Poştă şi telegraf. De la 10 Iunie se va înfiinţa un serviciu de omnibus cu preţ de 3 lei de persoană ducere şi întoarcere. Se atrage atenţiunea Onor. Public că *•Banu Răpidea e singura din Moldova care posedă o instalaţie complectă de Hydrotherapie. Medicul de la 25 Maiu se va afla în permanenţă în stabiliment. Pentru informaţiuni a se adresa la locuinţa mea strada Sf. Theodor, (Iaşi). Doctor Pastia. Institutul Schewitz Strada, Scaunele, 51. Cursurile primare și secundare vor reîncepe la 1/ia Septembre. Stirliintd Balnear Nastasadi TÂRGUL-OCNA Recunoscut prin calitatea şi eficacitatea apelor sale minerale, o climă dulce, situat lângă oraş. Este deschis de la 10 Iunie. Posedă localuri, Restaurant, Muzică, Medii, Farmacie. Preţuri scăzute. Pentru informaţii a se adresa administratorului Băilor la Tg.-Ocna.