Lupta, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 726-748)

1889-01-14 / nr. 735

ANUL VI.—SERjjA Ili. No. 7SS. ABONAMENTE In ţară Unan. . 40lei V*an . . 20n 3 luni . . IO» In străinătate Unan . .­­50lei V»*an . . 25n 3 luni . . 15 15 Bani NatwVuJ REDACŢIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Cama Lempart). EDIŢIÂ AIA BUCUREŞTI, SÂMBĂTĂ 14 IANUARIE 1889. AN­UNCI­URI Anunciuri pe pagina III . . » IV . . 1 leu l­ma . 25 bani / A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului.­ In Franţa, Italia, Austro-Tinararla ţi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. Director­ politic, GI PANU ADMINISTRATIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa JLempart) In sfârşit, ruptura este făcuta în­tre cabinet şi d. L. Catargiu, între junimişti şi o parte d­intre conser­vatori şi între conservatorii din ju­rul d-lui L. Catargiu. Este întrebarea : ce efecte politice va produce această ruptură, ale cării simptome de mult le-am semnalat ! Guvernul junimisto-conservator ca­­dea­va ? Nu, de sigur că nu. D. L Catargiu duce cu dânsul 25, cel mult 30 de deputaţi cari, uniţi cu cei 25 sau 30 liberali, radicali şi socialişti va compune o minoritate de 60 mem­brii, poate chiar 65 cel mult. In a­­cest caz guvernului ÎI va rămânea, în cazul cel mai râd, 100 până la 110 glasuri, număr suficient pentru a merge înainte, dacă nu trei ani, dar măcar unu sau duei. Ce vor face nuanţele opoziţioniste din Cameră faţă cu ruptura efectuată de bătrânii conservatori ? Liberalii vo­r face de­sigur ceea ce am prevă­zut la începutul sesiune!, el să vor coaliza din nou. D-nii Brâtianu şi M. Kogalniceanu din nou vor înjgheba­­cu d. L. Catargiu opoziţia­ unitâ. A­­cest exemplu va fi urmat în ţară de toţi liberalii nuanţa D. Brâtianu şi de toţi conservatorii cari vor rămâ­ne fideli d-lui L. Catargiu. Cu alte cuvinte, situaţia de sub gu­vernul I. Brâtianu să va repeta, plus pe lângă opoziţia-unita trunchiata vor mai fi ş i naţionalii*liberali colecti­vişti. Ei bine, aceasta este râu, foarte râu. Cititorii §tiu că eu m’am pro­nunţat de mult în contra ori­căr­ei reconstituiri a veche! opoziţii-unite, care nu a adus politiceşte nici un bine, care a introdus cea mai mare confuzie în idei, care a oprit sborul propagandei de programe, şi care nu a putut da din sânul ei măcar un guvern, de vreme ce junimiştii au pus mâna pe el. Unirea junimiştilor cu conservato­rii avea acest bine că limpezea si­tuaţia celor­ flalte partide, le degaja de legăturile ibride şi le lăsa libere ca să lucreze pe tărâmul ideilor. In special partidului liberal, nuanţa D. Brâtianu, era necesară asemenea des­facere, de vreme ce acest partid a­­vea şi are nevoe mai mare de­cât ori­care altul de a să reconstitui pe baza unor idei. Ruptura a o parte din conserva­tori de guvern, şi unirea probabilă a acestora cu liberalii, îi va arunca pe aceştia din nou în încurcătura şi situaţia tulbure în care erau cu 10 luni în urmă. Şi de aici ce va urma ? Va urma că cei ce vor profita de noua situa­ţie politică nu vor fi­­opoziţioniştii­­uniţi, adică conservatorii cu liberalii, după cum ei nu au profitat nici rân­dul trecut, când înjghebătura politică a opoziţiei­ unite era mult mai pu­ternică şi mai vastă. Cei ce vor pro­fita de astă dată, vor fi naţionalii­­liberali, nuanţa I. Brâtianu, aceştia vor juca rolul junimiştilor, cu mai mult succes chiar, căci sunt mai nu­meroşi şi tot aşa de servili faţă cu palatul. Deci, opoziţia­ unită ce este pe cale de a să înjgheba, va servi de scară de suit d-lui I. Brâtianu, iar d-nii D. Brâtianu şi L. Catargiu sunt destinaţi a nu sui treptele par’ latului ca miniştrii nici o dată. A­­ceasta este convingerea mea, şi o spun lămurit. Dar să ne închipuim ceva foarte puţin posibil, să ne închipuim­ că d-nui L. Catargiu şi D. Brâtianu re­uşesc a răsturna în parlament gu­vernul şi că sunt însărcinaţi a com­­pune­ cabinetul. Ştiţi ce se va întâmpla după un scurt timp? Elementele c­on­­sieratoare disidente, adică d-nii A. Lahovary, Manu, Vernescu, Peuces­­c­u, Triandafil, etc. etc., îndată ce vor vedea pe d. L. Catargiu la pu­tere să vor apropia de el. Caci dacă un Al. Lahovary s’a apropiat, în in­teresul putere!, de d. Carp, cu atât mai uşor o va face când e vorba de d. L. Catargiu. Şi atunci conser­vatorii, din nou reconstituiţi în par­tid, se vor descotorosi de d. D. Bră­­tianu şi de liberali, aşa că aceştia vor fi din nou traşi pe sfoară, din nou vor fi servit a face jocul con­servatorilor. Concluzia? Sunt contra ori cărei op.^îţiţ-un­ ite ear s, tm­er u 1«, un program larg democratic; no! de­­mocraţii­ radicali nu intram in ast-fel de înjghebăturî politice şi le vom com­bate chiar. M’am săturat de ast-fel de poli­­ică sterilă de basculă. Este timp ca să repudiem combinaţiile egoiste ale politicianilor şi ale grupurilor para­ponisite. De acum înainte fie­care grup trebue să spună ce voeşte, nu numai pe tărîm­ul luptelor zilnice, ci şi pe acela al unei acţiuni pe baza ideilor. De acum înainte coaliţiile trebuesc să aibă ca fundament o serie de reforme, nu numai de de­ziderate pentru cari cei coalizaţi să lupte. Deci sfîrşesc strigând : jos com­binaţiele factice, jos coaliţiele de persoane fără idei sau cu idei dis­parate. Gr. Jianu, Viena, 14 Ianuarie ^ Presa vorbind în articolul său de fond., de situaţiunea în Bulgaria. *Sice că cei tari cunosc ţara contestă influenţei episcopatului bulgar asupra marei mase a populaţiunei, şi cred că Ruşii s’ar găsi ditamăgiri dacă ar aştepta efecte ulterioare­­ile conflictului care a isbucnit între guvern şi episcopi. SERVICIUL TELEGRAFIC Londra, 24 Ianuarie Standard pledează cauza aproprierea En­­glitereî şi Rusiei într’un sens pacinic. Con­servatorii englezi nu doresc de­cât menţine­rea echilibrului în Europa; şi dacă vr’o putere oare­care ar încerca să tulbure a­­cest echilibru, Englitera ar şti ca şi în tim­pul lui Napoleon­­, să dejoace proectele sale. Dar Standard se întemeiază pe înţe­lepciunea şi sinceritatea Suveranilor, şi în deosebi pe înţelepciunea şi sinceritatea Ţa­rului. K­erlîu, 23 Ianuarie. Gazeta Germaniei de Nord desminte ştirile date de diferite ziare cari spun că Englitera menţine tratatele cari opresc in­fluenţa preponderantă a ori­cărei puteri în in­sulele Samoa. Jurnalul german desminte asemenea că Englitera şi Statele­ Unite ar fi adresat la Berlin note cari blamează procedările agen­tului german. Foaia berlineza declară că aceste știri sunt o curată născocire, și adaugă că, cu toată neexistența aranjamentelor minifionate, Germania va respecta drepturile­ dobândite de alte puteri la Samoa. —---- ---­ ­s FIZIONOMIA CAMEREI Erî Joi şedinţa cea mai interesantă, po­liticeşte vorbind. Marea bătălie Intre con­servatorii puri şi guvernamentali a fost dată. Dar să rel­uăm faptele In ordine. Şedinţa se anunţa în modul cel mal trist. Evident ca porto-francurile nu in­teresează in sine Camera. Se succedeaza la tribuna doi oratori, d-nii Epureanu şi Juca, unul pentru, altul contra, fara ca Camera să iasa din apatia ei. Mulţi de­putaţi somnolează, alţii dorm d’a binele. Glasul mai ales ritmic al d-lui Epureanu este un minunat soporific, cuvintele lui te leagănă, iar ţi­freie pe cari le citeaza sunt de un efect irezistibil morfeonic. D. Epureanu vorbeşte în­ in «tenţia a­[U’Mr.B ,_a_ ^ TI f ,p porturile­ france. Sâ’l fie de bine, D-zeu îl va ţinea în cea-l’altâ lume seamă de bunele sale intenţii. D. Duca ia cuvântul contra. Glasul sed este strident, poza de loc graţioasa, deci uităndu-te la el imposibil de a dormi, este un ferăstrău In mişcare; c&nd d. Duca ridică glasul deputaţii să uită la erestre, toţi cred câ cine­va, din nebă­gare de seamă, a spart două rînduri de geamuri. Eroare, sunt coardele vocale ale d-l­ I Duca cari produc acest afect. De altminterea trebue sâ recunoaştem ca afară de Cromwel şi actul său de navi­gaţie, afară de teoriele economice foarte contestabile, d. Duca a ţinut cu demni­tate rolul, şi a răspuns cu succes d-lui V. Poenaru. Pe când d. Duca vorbeşte, liniştea în­cepe a să tulbura; d. Nueşoreanu dă semne de o vădita impacienţă şi nemul­ţumire. — »Ce este d-le Nueşoreanu, îl întreabă deputatul, ai încetat de a voiagia ?« —»D-le, răspunde d. Nueşoreanu, eu tot voiagez, de cât m’am hotărît să nu mai voiagez pe biinele guvernului, ci pe cele particulare. “ —»Cum, i sa replică, te arunci în opo­ziţie ?* —»Da, răspunde d. Nueşoreanu, eu sunt liberal-voiageor fără sgardă, guvernul voeşte sa’mi pună o sgardă, nu primesc, plec, voiagez înspre opoziţie.* Iată de ce d. Nueşoreanu întrerupe necontenit pe oratorul guvernului. Un mic imident. D. Duca este ocupat a ceti tabele statistice, probabil date de guvern, în acest timp d. Carp să apropie de un vecin al d-lui Duca şi îl întreabă încet: „Nu ai un cuţitaş?“ D. Duca care trăgea cu urechea la f vor­­bele şefului, vorbind scoate un cuţitaş din buzunar şi dândul pe la spate d-lui Carp Îi zice: „voită Mare ilaritate. D. Duca continua a vorbi, iar d. Carp după ce îşi ascute un creion dă cuţi­­taşul înapoi, iar oratorul îi zice încet : „merci“. Este deja o oră şi mai bine şi d. Duca nu sfârşeşte, deja tratase partea întâii! (Cromwel), deja tratase partea a doua (navigaţia pe Dunăre), şi tot nu intrase în chestie. Opoziţia începe a­ întrerupe des, mai ales d-nii Nueşoreanu şi Aslan. — „D-lor, intervine d. Pogor, lăsaţi pe „orator ca să abordeze partea a treia a „discursului“. . . “ Mare ilaritate. Vice-preşidintele Pogor, incorigibil ca tot-d’a­ una când e vorba de o incepie, nu s’a putut stăpîni, măcar câ oratorul este junimist. In sfârşit, d. Duca sfârşeşte. Ifidata d. Kogâlniceanu şi Ionescu cer iu­vântul în chestie/ie regulament şi în termeni foarte energici apostrofează pe guvern câ pentru ce nu intervine ca să’şi spună părerea. --«Ce înseamnă, zice d. N. Ionescu în o «admirabilă improvizaţie, aceste tertipuri? «Cum să poate ca de două zile discuţi' «să urmeze fără ca guvernul să inter­­«vinâ? «Mă veţi face să cred că junimis­­­mul s’a transformat în bizantinism..» Banca ministerială tace, aî crede că nu sunt oameni ci peşti. Atunci d. L. Catargiu cere cuvântul. Mare sensaţie şi tăcere. Deputaţii distraşi să reculeg, cei caii dorm să deşteaptă, cel din culorre reintră în Camera, iar Tudoriţă-minciună, care bate laturile, vine şi în mod ipocrit sa aşe­­za în c­apatul din urma al bancei ministeriale. Toata lumea simte câ ceva parlamentar are a să pe­trece- D. L. Catargiu este vizibil em­o io­­nat, amicii săi, d-nii Roznovanu, Dia­­nescu, Nicolaid, Mavrocordat, etc. îl în­conjoară. — «D-lor, z­ice d. Catargiu, fiind­că văd «câ guvernul nu voește cu nici un preţ «sâ vorbească, m’am hotarât sâ iau cu­­«văntuî, căci poate îl voiu hotărî ea sâ vorbească...» — „Cer cuvântul“, zice d. Carp­!... A !... Al... strigate în Cameră, f­ânâ la d. Catargiuaici oratori 11 vomasef re d. uarp sa-voitpwrsca, a rm*K%aînic^afileri?1 Ionescu, cu somaţia d-lui Ci­arliu fâ­­ceau trei!... “ —„Vedeţi, strigă un deputat, că I. Carp nu a voit a vorbi de­cât după trei so­maţii­­...“ —„D-lor, continua d. L. Catargiu, ron „a pregătit guvernul în culise pe oratorii „lui, de vreme ce aţi văzut căte pozne au vorbit“. Efectul acestei vorbe este sdrobitor. Toţi deputaţii se uita unii la alţii... —„D-lor, continua­t Catargiu, agenţii „guvernului T-au servit rea cauza, căci „de toate au vorbit, numai de porturile­france nu.... Dar nu e vorba numai de "porturile france, eu vă întreb d-lor mi­niştrii : ce aţi făcut de 10 luni ? Eu văd câ aţi urmat tot procedarea lui I. Brâ­­­tianu, tot intrigele şi tertipurile lui... Cum rămâne de asemenea cu promisiu­­nele ce aţi dat fiind în opoziţie?... Un ministru­­a zis câ are să-mi facă o în­mormântare de clasa I; eu răspund : „cine sapă groapa altuia, caile el în ea...“ La aceste vorbe cari vizează direct pe d-nii Manu, Lahovary şi Vernescu, ace­ş­tia pleacă ochii în jos. —„Imi aduc aminte că cu toţii am fost, »când era opoziţia­ unită, la Galaţi şi am »luat angajamente In chestie a porturilor­­»france. Unii din noi chiar au vorbit.. — „Cine? Cine?» întreabă deputaţii. D-nii Lahovari şi Vernescu, cei ce muşca pe căciulă, au aerul de a intra în pâmînt. »Ei bine! d-lor, zice d. Catargiu, de »vreme ce apucaţi această cale, eu vă »zic ziua bună şi vă las sănătoşi. Prefer „să râmăm singur.... — „Nu, nu, nu eşti singur, strigă 20 »de glasuri. — »De cât, continuă d. Catargiu, să spri­­­jin un ast­fel de guvern.« Tunete de aplauze izbucnesc, liberalii şi conservatorii Catargişti, aplaudeazâ cu frenezie... Toderiţă­ minciuna Iii ascunde faţa. Carp îşi arătă luciul craniului său. —„D. Carp are cuvîntul» zice d. Pogor. D. Carp palid şi emoţionat să scoată —»D-lor, nu este timpul ca sâ ridicăm »mănuşa pe care d. Catargiu ne-o a­­­runcă...» —»A! A ! Credem şi noi, vă este frică» întrerup din 20 de locuri!­20 de de­putaţi. —»Ne-a vorbit d. Catargiu, zice d. Carp „de programe din opoziţie. Nimeni nu are »dreptul ca să le respecte, odată ajunşi „la guvern..." Protestări din toate părţile. „Cei ce fac promisiuni în opoziţie sunt »imprudenţi şi bine fac de nu le ţin pe „urmă». Lovitura este direct adresată d-lor Vernescu şi Lahovari; aceştia stau cu •«netele plecate ca nişte elevi prinşi de * ^ * pedagog în flagrant delict de ren purtare. D. Carp sfîrşeşte. Porumbeii încep a cere î­chiderea discuţiei; sa face un la­­pagiu infernal; toţi vociferează de­odata, junimiştii şi conservatorii. Abea sa poate lamuri că unii—junimişti —cer continuare! şedinţe, alţii— conser­vatorii— voesc să o am­ane pe a doua zi. Bietul d. Pogor nu ştie ce sa mai facă, nici od­­ă la Junimea nu a văzut aşa scandal. Să pune la vot continuarea şedinţei pentru care să cere doua tră­ii.— Opo­ziţia liberala-radical şi conservatoare votează contra, guvernamentalii pentru. Propunerea guvernamentalilor cade, caci nu întruneşte de­cât 80 de glasuri din 140 de deputaţi... Deci şedinţa pe astăzi. Asta­zi se va face ciocnirea între fet­ele guvernamentale şi cele opoziţioniste compuse din conservat­ori puri si libe­rali Intre aceste doua tabere exista o fracţiune parlamentară, compusă din ra­dicali, socialişti şi liberali-disidenţi, cari sunt deci , a nu vota, de­cât conform cu convingerile lor şi a nu face cu nici un vel politica din chestiele economice. Aceas­ă fracţiune voeşte să protesteze în acelaşi timp, prin votul lor, în contra coaliţiilor pur de răsturnare, coaliţii cari a doua zi dispar fără să fi putut da mă­car un guvern. Căci în discuţie ce este mai la urmă ? Este de a se şti daca porturile­ france sunt un bine pentru Galaţi şi Brăila şi un bine pentru ţară. Ei bine, a­­­sta chestie trebuie rezolvata, în afară de p­reo­cupaţii politice. Aşa cere raţiunea, aşa cere demnitatea parlamentară, aşa cer interesele ţarei pe cari deputaţii le re­prezintă. Cei ce fac din porturile­ france o armă politica fie contra, fie pentru, sunt con­damnabili, căci ei dovedesc ca nu ches­tiele economice, în sine II preocupă, ci că ele sunt numai o ocazie, un pretext de a’şi satisface rancunele politice sau a ’şi ajunge la scopuri egoiste. Aşa, ce le pasă deputaţilor radicali dacă d. Lascar Catargiu ascunde o idee poli­tica sub învelişul chestiei porturilor­ france. Aceasta îl priveşte pe d. L. Catargiu, şi ar fi o nerozie ca cine­va să aibă o idee formata în chestia porturilor-france şi totuşi sa voteze în contra convingerilor lui, numai pentru că d-lui L. Catargiu şi d-lui I­. Brâtianu le place a smulge un vot politic cu ocazia porturilor-france şi a răsturna guvernul. Voesc d-lor să răstoarne guvernul ? Până chestia franc pe târimul politic, vină să formuleze în faţa ţărei actele rele ale guvernului, vorbeascâ-ne de modul cum s’a reprimat răscoala ţăra­nilor, de felul cum s’a făcut alegerile, de declaraţiele guvernului în ceea­ ce pri­veşte rolul Coroanei, etc. etc. şi atunci vor vedea dacă au de răsturnat guver­nul sau nu. Dar a lua o chestie economică şi a face din ea un c­u de bâtae, încă o dată nu înţelegem această procedare. Iată de ce un număr de deputaţi îşi vor păstra independenţa lor şi vor vota după convingere în chestia sporturilor­­france. Procedeurile vechi, tacticele ab­surde parlamentare trebuesc condamnate. Să sfîrşim o dată cu rătăcirele partide­­lor vechi. NN Deputaţi! Democraţi

Next