Lupta, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 726-748)
1889-01-14 / nr. 735
ANUL VI.—SERjjA Ili. No. 7SS. ABONAMENTE In ţară Unan. . 40lei V*an . . 20n 3 luni . . IO» In străinătate Unan . .50lei V»*an . . 25n 3 luni . . 15 15 Bani NatwVuJ REDACŢIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Cama Lempart). EDIŢIÂ AIA BUCUREŞTI, SÂMBĂTĂ 14 IANUARIE 1889. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III . . » IV . . 1 leu lma . 25 bani / A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Tinararla ţi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. Director politic, GI PANU ADMINISTRATIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa JLempart) In sfârşit, ruptura este făcuta între cabinet şi d. L. Catargiu, între junimişti şi o parte dintre conservatori şi între conservatorii din jurul d-lui L. Catargiu. Este întrebarea : ce efecte politice va produce această ruptură, ale cării simptome de mult le-am semnalat ! Guvernul junimisto-conservator cadeava ? Nu, de sigur că nu. D. L Catargiu duce cu dânsul 25, cel mult 30 de deputaţi cari, uniţi cu cei 25 sau 30 liberali, radicali şi socialişti va compune o minoritate de 60 membrii, poate chiar 65 cel mult. In acest caz guvernului ÎI va rămânea, în cazul cel mai râd, 100 până la 110 glasuri, număr suficient pentru a merge înainte, dacă nu trei ani, dar măcar unu sau duei. Ce vor face nuanţele opoziţioniste din Cameră faţă cu ruptura efectuată de bătrânii conservatori ? Liberalii vor face desigur ceea ce am prevăzut la începutul sesiune!, el să vor coaliza din nou. D-nii Brâtianu şi M. Kogalniceanu din nou vor înjghebacu d. L. Catargiu opoziţia unitâ. Acest exemplu va fi urmat în ţară de toţi liberalii nuanţa D. Brâtianu şi de toţi conservatorii cari vor rămâne fideli d-lui L. Catargiu. Cu alte cuvinte, situaţia de sub guvernul I. Brâtianu să va repeta, plus pe lângă opoziţia-unita trunchiata vor mai fi ş i naţionalii*liberali colectivişti. Ei bine, aceasta este râu, foarte râu. Cititorii §tiu că eu m’am pronunţat de mult în contra oricărei reconstituiri a veche! opoziţii-unite, care nu a adus politiceşte nici un bine, care a introdus cea mai mare confuzie în idei, care a oprit sborul propagandei de programe, şi care nu a putut da din sânul ei măcar un guvern, de vreme ce junimiştii au pus mâna pe el. Unirea junimiştilor cu conservatorii avea acest bine că limpezea situaţia celor flalte partide, le degaja de legăturile ibride şi le lăsa libere ca să lucreze pe tărâmul ideilor. In special partidului liberal, nuanţa D. Brâtianu, era necesară asemenea desfacere, de vreme ce acest partid avea şi are nevoe mai mare decât oricare altul de a să reconstitui pe baza unor idei. Ruptura a o parte din conservatori de guvern, şi unirea probabilă a acestora cu liberalii, îi va arunca pe aceştia din nou în încurcătura şi situaţia tulbure în care erau cu 10 luni în urmă. Şi de aici ce va urma ? Va urma că cei ce vor profita de noua situaţie politică nu vor fiopoziţioniştiiuniţi, adică conservatorii cu liberalii, după cum ei nu au profitat nici rândul trecut, când înjghebătura politică a opoziţiei unite era mult mai puternică şi mai vastă. Cei ce vor profita de astă dată, vor fi naţionaliiliberali, nuanţa I. Brâtianu, aceştia vor juca rolul junimiştilor, cu mai mult succes chiar, căci sunt mai numeroşi şi tot aşa de servili faţă cu palatul. Deci, opoziţia unită ce este pe cale de a să înjgheba, va servi de scară de suit d-lui I. Brâtianu, iar d-nii D. Brâtianu şi L. Catargiu sunt destinaţi a nu sui treptele par’ latului ca miniştrii nici o dată. Aceasta este convingerea mea, şi o spun lămurit. Dar să ne închipuim ceva foarte puţin posibil, să ne închipuim că d-nui L. Catargiu şi D. Brâtianu reuşesc a răsturna în parlament guvernul şi că sunt însărcinaţi a compune cabinetul. Ştiţi ce se va întâmpla după un scurt timp? Elementele consieratoare disidente, adică d-nii A. Lahovary, Manu, Vernescu, Peucescu, Triandafil, etc. etc., îndată ce vor vedea pe d. L. Catargiu la putere să vor apropia de el. Caci dacă un Al. Lahovary s’a apropiat, în interesul putere!, de d. Carp, cu atât mai uşor o va face când e vorba de d. L. Catargiu. Şi atunci conservatorii, din nou reconstituiţi în partid, se vor descotorosi de d. D. Brătianu şi de liberali, aşa că aceştia vor fi din nou traşi pe sfoară, din nou vor fi servit a face jocul conservatorilor. Concluzia? Sunt contra ori cărei op.^îţiţ-un ite ear s, tmer u 1«, un program larg democratic; no! democraţii radicali nu intram in ast-fel de înjghebăturî politice şi le vom combate chiar. M’am săturat de ast-fel de poliică sterilă de basculă. Este timp ca să repudiem combinaţiile egoiste ale politicianilor şi ale grupurilor paraponisite. De acum înainte fiecare grup trebue să spună ce voeşte, nu numai pe tărîmul luptelor zilnice, ci şi pe acela al unei acţiuni pe baza ideilor. De acum înainte coaliţiile trebuesc să aibă ca fundament o serie de reforme, nu numai de deziderate pentru cari cei coalizaţi să lupte. Deci sfîrşesc strigând : jos combinaţiele factice, jos coaliţiele de persoane fără idei sau cu idei disparate. Gr. Jianu, Viena, 14 Ianuarie ^ Presa vorbind în articolul său de fond., de situaţiunea în Bulgaria. *Sice că cei tari cunosc ţara contestă influenţei episcopatului bulgar asupra marei mase a populaţiunei, şi cred că Ruşii s’ar găsi ditamăgiri dacă ar aştepta efecte ulterioareile conflictului care a isbucnit între guvern şi episcopi. SERVICIUL TELEGRAFIC Londra, 24 Ianuarie Standard pledează cauza aproprierea Englitereî şi Rusiei într’un sens pacinic. Conservatorii englezi nu doresc decât menţinerea echilibrului în Europa; şi dacă vr’o putere oarecare ar încerca să tulbure acest echilibru, Englitera ar şti ca şi în timpul lui Napoleon, să dejoace proectele sale. Dar Standard se întemeiază pe înţelepciunea şi sinceritatea Suveranilor, şi în deosebi pe înţelepciunea şi sinceritatea Ţarului. Kerlîu, 23 Ianuarie. Gazeta Germaniei de Nord desminte ştirile date de diferite ziare cari spun că Englitera menţine tratatele cari opresc influenţa preponderantă a oricărei puteri în insulele Samoa. Jurnalul german desminte asemenea că Englitera şi Statele Unite ar fi adresat la Berlin note cari blamează procedările agentului german. Foaia berlineza declară că aceste știri sunt o curată născocire, și adaugă că, cu toată neexistența aranjamentelor minifionate, Germania va respecta drepturile dobândite de alte puteri la Samoa. —---- --- s FIZIONOMIA CAMEREI Erî Joi şedinţa cea mai interesantă, politiceşte vorbind. Marea bătălie Intre conservatorii puri şi guvernamentali a fost dată. Dar să reluăm faptele In ordine. Şedinţa se anunţa în modul cel mal trist. Evident ca porto-francurile nu interesează in sine Camera. Se succedeaza la tribuna doi oratori, d-nii Epureanu şi Juca, unul pentru, altul contra, fara ca Camera să iasa din apatia ei. Mulţi deputaţi somnolează, alţii dorm d’a binele. Glasul mai ales ritmic al d-lui Epureanu este un minunat soporific, cuvintele lui te leagănă, iar ţifreie pe cari le citeaza sunt de un efect irezistibil morfeonic. D. Epureanu vorbeşte în in «tenţia a[U’Mr.B ,_a_ ^ TI f ,p porturile france. Sâ’l fie de bine, D-zeu îl va ţinea în cea-l’altâ lume seamă de bunele sale intenţii. D. Duca ia cuvântul contra. Glasul sed este strident, poza de loc graţioasa, deci uităndu-te la el imposibil de a dormi, este un ferăstrău In mişcare; c&nd d. Duca ridică glasul deputaţii să uită la erestre, toţi cred câ cineva, din nebăgare de seamă, a spart două rînduri de geamuri. Eroare, sunt coardele vocale ale d-l I Duca cari produc acest afect. De altminterea trebue sâ recunoaştem ca afară de Cromwel şi actul său de navigaţie, afară de teoriele economice foarte contestabile, d. Duca a ţinut cu demnitate rolul, şi a răspuns cu succes d-lui V. Poenaru. Pe când d. Duca vorbeşte, liniştea începe a să tulbura; d. Nueşoreanu dă semne de o vădita impacienţă şi nemulţumire. — »Ce este d-le Nueşoreanu, îl întreabă deputatul, ai încetat de a voiagia ?« —»D-le, răspunde d. Nueşoreanu, eu tot voiagez, de cât m’am hotărît să nu mai voiagez pe biinele guvernului, ci pe cele particulare. “ —»Cum, i sa replică, te arunci în opoziţie ?* —»Da, răspunde d. Nueşoreanu, eu sunt liberal-voiageor fără sgardă, guvernul voeşte sa’mi pună o sgardă, nu primesc, plec, voiagez înspre opoziţie.* Iată de ce d. Nueşoreanu întrerupe necontenit pe oratorul guvernului. Un mic imident. D. Duca este ocupat a ceti tabele statistice, probabil date de guvern, în acest timp d. Carp să apropie de un vecin al d-lui Duca şi îl întreabă încet: „Nu ai un cuţitaş?“ D. Duca care trăgea cu urechea la f vorbele şefului, vorbind scoate un cuţitaş din buzunar şi dândul pe la spate d-lui Carp Îi zice: „voită Mare ilaritate. D. Duca continua a vorbi, iar d. Carp după ce îşi ascute un creion dă cuţitaşul înapoi, iar oratorul îi zice încet : „merci“. Este deja o oră şi mai bine şi d. Duca nu sfârşeşte, deja tratase partea întâii! (Cromwel), deja tratase partea a doua (navigaţia pe Dunăre), şi tot nu intrase în chestie. Opoziţia începe a întrerupe des, mai ales d-nii Nueşoreanu şi Aslan. — „D-lor, intervine d. Pogor, lăsaţi pe „orator ca să abordeze partea a treia a „discursului“. . . “ Mare ilaritate. Vice-preşidintele Pogor, incorigibil ca tot-d’a una când e vorba de o incepie, nu s’a putut stăpîni, măcar câ oratorul este junimist. In sfârşit, d. Duca sfârşeşte. Ifidata d. Kogâlniceanu şi Ionescu cer iuvântul în chestie/ie regulament şi în termeni foarte energici apostrofează pe guvern câ pentru ce nu intervine ca să’şi spună părerea. --«Ce înseamnă, zice d. N. Ionescu în o «admirabilă improvizaţie, aceste tertipuri? «Cum să poate ca de două zile discuţi' «să urmeze fără ca guvernul să inter«vinâ? «Mă veţi face să cred că junimismul s’a transformat în bizantinism..» Banca ministerială tace, aî crede că nu sunt oameni ci peşti. Atunci d. L. Catargiu cere cuvântul. Mare sensaţie şi tăcere. Deputaţii distraşi să reculeg, cei caii dorm să deşteaptă, cel din culorre reintră în Camera, iar Tudoriţă-minciună, care bate laturile, vine şi în mod ipocrit sa aşeza în capatul din urma al bancei ministeriale. Toata lumea simte câ ceva parlamentar are a să petrece- D. L. Catargiu este vizibil emo ionat, amicii săi, d-nii Roznovanu, Dianescu, Nicolaid, Mavrocordat, etc. îl înconjoară. — «D-lor, zice d. Catargiu, fiindcă văd «câ guvernul nu voește cu nici un preţ «sâ vorbească, m’am hotarât sâ iau cu«văntuî, căci poate îl voiu hotărî ea sâ vorbească...» — „Cer cuvântul“, zice d. Carp!... A !... Al... strigate în Cameră, fânâ la d. Catargiuaici oratori 11 vomasef re d. uarp sa-voitpwrsca, a rm*K%aînic^afileri?1 Ionescu, cu somaţia d-lui Ciarliu fâceau trei!... “ —„Vedeţi, strigă un deputat, că I. Carp nu a voit a vorbi decât după trei somaţii...“ —„D-lor, continua d. L. Catargiu, ron „a pregătit guvernul în culise pe oratorii „lui, de vreme ce aţi văzut căte pozne au vorbit“. Efectul acestei vorbe este sdrobitor. Toţi deputaţii se uita unii la alţii... —„D-lor, continuat Catargiu, agenţii „guvernului T-au servit rea cauza, căci „de toate au vorbit, numai de porturilefrance nu.... Dar nu e vorba numai de "porturile france, eu vă întreb d-lor miniştrii : ce aţi făcut de 10 luni ? Eu văd câ aţi urmat tot procedarea lui I. Brâtianu, tot intrigele şi tertipurile lui... Cum rămâne de asemenea cu promisiunele ce aţi dat fiind în opoziţie?... Un ministrua zis câ are să-mi facă o înmormântare de clasa I; eu răspund : „cine sapă groapa altuia, caile el în ea...“ La aceste vorbe cari vizează direct pe d-nii Manu, Lahovary şi Vernescu, aceştia pleacă ochii în jos. —„Imi aduc aminte că cu toţii am fost, »când era opoziţia unită, la Galaţi şi am »luat angajamente In chestie a porturilor»france. Unii din noi chiar au vorbit.. — „Cine? Cine?» întreabă deputaţii. D-nii Lahovari şi Vernescu, cei ce muşca pe căciulă, au aerul de a intra în pâmînt. »Ei bine! d-lor, zice d. Catargiu, de »vreme ce apucaţi această cale, eu vă »zic ziua bună şi vă las sănătoşi. Prefer „să râmăm singur.... — „Nu, nu, nu eşti singur, strigă 20 »de glasuri. — »De cât, continuă d. Catargiu, să sprijin un astfel de guvern.« Tunete de aplauze izbucnesc, liberalii şi conservatorii Catargişti, aplaudeazâ cu frenezie... Toderiţă minciuna Iii ascunde faţa. Carp îşi arătă luciul craniului său. —„D. Carp are cuvîntul» zice d. Pogor. D. Carp palid şi emoţionat să scoată —»D-lor, nu este timpul ca sâ ridicăm »mănuşa pe care d. Catargiu ne-o aruncă...» —»A! A ! Credem şi noi, vă este frică» întrerup din 20 de locuri!20 de deputaţi. —»Ne-a vorbit d. Catargiu, zice d. Carp „de programe din opoziţie. Nimeni nu are »dreptul ca să le respecte, odată ajunşi „la guvern..." Protestări din toate părţile. „Cei ce fac promisiuni în opoziţie sunt »imprudenţi şi bine fac de nu le ţin pe „urmă». Lovitura este direct adresată d-lor Vernescu şi Lahovari; aceştia stau cu •«netele plecate ca nişte elevi prinşi de * ^ * pedagog în flagrant delict de ren purtare. D. Carp sfîrşeşte. Porumbeii încep a cere îchiderea discuţiei; sa face un lapagiu infernal; toţi vociferează deodata, junimiştii şi conservatorii. Abea sa poate lamuri că unii—junimişti —cer continuare! şedinţe, alţii— conservatorii— voesc să o amane pe a doua zi. Bietul d. Pogor nu ştie ce sa mai facă, nici odă la Junimea nu a văzut aşa scandal. Să pune la vot continuarea şedinţei pentru care să cere doua trăii.— Opoziţia liberala-radical şi conservatoare votează contra, guvernamentalii pentru. Propunerea guvernamentalilor cade, caci nu întruneşte decât 80 de glasuri din 140 de deputaţi... Deci şedinţa pe astăzi. Astazi se va face ciocnirea între fetele guvernamentale şi cele opoziţioniste compuse din conservatori puri si liberali Intre aceste doua tabere exista o fracţiune parlamentară, compusă din radicali, socialişti şi liberali-disidenţi, cari sunt deci , a nu vota, decât conform cu convingerile lor şi a nu face cu nici un vel politica din chestiele economice. Aceasă fracţiune voeşte să protesteze în acelaşi timp, prin votul lor, în contra coaliţiilor pur de răsturnare, coaliţii cari a doua zi dispar fără să fi putut da măcar un guvern. Căci în discuţie ce este mai la urmă ? Este de a se şti daca porturile france sunt un bine pentru Galaţi şi Brăila şi un bine pentru ţară. Ei bine, asta chestie trebuie rezolvata, în afară de preocupaţii politice. Aşa cere raţiunea, aşa cere demnitatea parlamentară, aşa cer interesele ţarei pe cari deputaţii le reprezintă. Cei ce fac din porturile france o armă politica fie contra, fie pentru, sunt condamnabili, căci ei dovedesc ca nu chestiele economice, în sine II preocupă, ci că ele sunt numai o ocazie, un pretext de a’şi satisface rancunele politice sau a ’şi ajunge la scopuri egoiste. Aşa, ce le pasă deputaţilor radicali dacă d. Lascar Catargiu ascunde o idee politica sub învelişul chestiei porturilor france. Aceasta îl priveşte pe d. L. Catargiu, şi ar fi o nerozie ca cineva să aibă o idee formata în chestia porturilor-france şi totuşi sa voteze în contra convingerilor lui, numai pentru că d-lui L. Catargiu şi d-lui I. Brâtianu le place a smulge un vot politic cu ocazia porturilor-france şi a răsturna guvernul. Voesc d-lor să răstoarne guvernul ? Până chestia franc pe târimul politic, vină să formuleze în faţa ţărei actele rele ale guvernului, vorbeascâ-ne de modul cum s’a reprimat răscoala ţăranilor, de felul cum s’a făcut alegerile, de declaraţiele guvernului în ceea ce priveşte rolul Coroanei, etc. etc. şi atunci vor vedea dacă au de răsturnat guvernul sau nu. Dar a lua o chestie economică şi a face din ea un cu de bâtae, încă o dată nu înţelegem această procedare. Iată de ce un număr de deputaţi îşi vor păstra independenţa lor şi vor vota după convingere în chestia sporturilorfrance. Procedeurile vechi, tacticele absurde parlamentare trebuesc condamnate. Să sfîrşim o dată cu rătăcirele partidelor vechi. NN Deputaţi! Democraţi