Lupta, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 799-822)

1889-04-01 / nr. 799

ANUL VI.­SERIA III. No. 799. EDIŢIA AULITAIA BUCUREȘTI, SAMBATA 1 APRILIE 1889. ABONAMENTE­­. In țară Unan. 40 id 7* an 20 3 luni 10fl In străinătate Unan . 50lei 7* an 25 3 luni 15W 15 Dani Numărul REDACȚIA Bulevardul Elisabeta RT p. 8 (Casa Lempeurt). G. PANTI­ON­IRGIURI Anunciuri pe pagina III .... 1 lefi lin.» • „ „ IV .... 25 bani A SE ADRESA In Romania, la administrata b­anulul. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria si Anglia la AGENTIA LIBERA une Notre-Dame des Victoires 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta KTo. 8 (Casa Leznpart). I ti ini musul —***erE-3C* d­-jHEKC Declaraţia ministerială M­ulte declaraţii ministeriale banale şi ridicule am văzut; trebue însă să mărturisesc că ceva mai banal şi mai galimatias de cât declaraţia citită era de d. L. Catargiu nu mi s’a întâm­plat să văd !.. P­oate cititorii şi publicul voesc să ştie care e programul guvernului con­servator și cari sunt reformele la cari d. Catargiu are să’şî sacrifice timpul ? Iată-le, citez textual : «In întru, vom complecta opera refor­­­melor necesare, pe care am întreprins'o «împreună, ne vom sili să restabilim echi­librul bugetar, făcând toate economiele pu­­­tincioase şi respectând toate drepturile, a­­­părând toate interesele legitime; vom căuta *sâ întărim credinţa ţârei în instituţiunile «ei, în legalitate şi în justiţie şi să meli­­mităm încrederea suveranului şi concursul «luminat al reprezentanţilor ţârii11. A­şa că v’aţi lămurit cititorilor Deci programul guvernului actual­ este următorul: ca reforme, conservatorii vor complecta reformele necesare. C­a economii, vor face economiile pu­­tincioase. C­a apărare a intereselor, vor apăra interesele legitime! D­e întărit vor întări credinţa ţa­rei... în ce ? O vor întări in interesele ei ! In ce o vor mai întări ? O vor mai întări în legalitate. Şi în mai ce, mă rog ? Injustiţie. Şi pentru ce toate acestea ? Pen­tru ca să merite încrederea suveranu­lui !.. S’ar părea că până acuma nu o merită de loc. E contrarul de progra­mul ministerial al junimiştilor care veneau cu încrederea meritată a su­veranului... F­ăcând toate aceste minunăţii ce vor mai merita ? Vor mai merita şi concursul luminat al reprezentanţilor ţărei !.. A­cest program îmi aminteşte acele catehisme stupide in care, sub forma de întrebări şi răspunsuri şi sub eti­cheta de datorie către patrie, către pă­rinţi, către societate, către sine însăşi, să înşiră toate banalităţile, şi câte­o­­dată o mulţime de enormităţi !.. E­u credeam că programe cu res­pectul legilor, a justiţiei şi a legalită­­ţei, cu reforme necesare şi cu economii putincioase, au eşit cu desăvârşire din uz şi că asemenea proaste banalităţi trebuesc înlocuite cu lucruri concrete, cu declaraţii precise, cu designări de ce reforme, ce economii, de ce anume chestii şi în ce mod vor fi studiate şi rezolvate ! M ’am înşelat !.. D. L. Catargiu ve­nit la putere desmormântează întreaga frazeologie care făcea delictele tutu­ror gură-cască cu 30 de ani în urmă, și ne-o servește ca ultimul cuvânt al cugetărei conservatoare, ca idealul de atins !.. S­ă mai vorbesc de pasagiul privi­tor la politica exterioară ? Aici nu a­­vem să găsim numai banalităţi, aici dăm peste şiretenii, peste cuvinte cu două înţelesuri, peste frase sibilinice; citind fraza simţi că ea miroase a ploi, vezi­­că ea a fost sucită, răsu­cită, desbătută în consiliul de miniş­trii în scop de a împăca şi varza şi capra, în scop de a salva aparenţele şi a scoate din încurcătură pe d. C­atargiu prosternat la picioarele re­gelui, de cel-l’alt Catargiu ruso­fil şi duşman al politicei germane !.. Iată acest pasagiu : * Vom continua în afară, politica inte-‘ *leaptă care ne-a atras buna voinţa pu­berilor celor mari, amicia vecinilor, «care a făcut din România un element de «ordine şi de pace în Orient». A­şa că este nostim cuvântul: VOII1 continua ? El este mai elocvent de­cât tot restul... Va să zică». Catar­giu este continuatorul politicei d-luî I. Brătianu şi a d-lui Carp ?.. Apoi dacă este aşa, de ce atât scandal pe când era în opoziţie? Şi dacă este aşa, atunci la ce mai foloseşte restul frazei care deosebeşte pe puterile Europene în două, în u­­nele care ne-au arătat şi ne arată bună-voinţa, altele care ne sunt amice, etc.. D . Catargiu trebuia să zică pur şi simplu în declaraţia sa : „D-lor, cât „timp am fost în opoziţie, am com­bătut regimul personal, am atacat „politica Germană, şi am cam apă­­­rat pe cea rusească. Acum însă, „îndată ce am pus mâna pe putere, „m’am schimbat ca toţi ceî­lalţî, am „adoptat politica regelui şi joc după „cum el îmi cântă.“ A­cest limbagih era mai franc și îl scăpa de ridicolul care acopere pe ori­cine care caută a ascunde un lucru cunoscut de toată lumea ! T­rist debut! Gr. Panu. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havaa Vîena 11 Aprilie. *Neue Freie Presset vorbind de cabine­tul Gatargi, zice că numele importă puţin şi că s’ar judeca afacerea ca ne-având de cât un caracter de politică interioară şi că s' ar trata cu o perfectă indiferenţă, dacă n'ar fi cestiunea de a se şti dacă Româ­nia va continua să adereze la tripla ali­anţă sau va observa o atitudine ruso­filă. Dar d. Galargi n’a ascuns­­nici o dată că este un inamic fanatic al triplei alianţe şi un luptător pasionat al Rusiei. Criza ministerială română, mai zice foaia vieneză, a găsit soluţiunea cea mai defa­vorabilă ce s'a putut prevedea, din punctul de vedere al cestiunii coaliţiei, căci toţi miniştrii fiind nişte bătrâni conservatori, România se află de acum înainte sub pa­văza politică a Rusiei. Nu trebue să ne ascundem că sosirea la putere a unui ca­binet Catargi e un eveniment care privează tripla alianţă şi mai cu deosebire pe Aus­­tro-Ungaria de un sprijin preţios pe Du­nărea de jos. Viena 11 Aprilie. Contrariu aserţiunilor acelora cari, cu ocazia întrunirei proiectate la Viena pen­tru sfârşitul lui Aprilie de către catolicii, austriaci, afirmă că principele de Lichten­stein şi comţii Blome şi Perger s’ar fi an­gajat faţă de guvern de a nu­ discuta ces­tiunea puterei temporale, ziarele clericale asigură că cestiunea romană va fi discu­tată. Viena 11 Aprilie. Ministrul Austro-Ungariei la Belgrad, d. Hegelmuller st­ă întors­em­ ca să reo­cupe postul. Viena 11 Aprilie. Martie duce Petru Constandinovici e aş­teptat azi la Viena. Viena 11 Aprilie. Foile oficioase înregistrează diferite ştiri cari anunţă o dislocare şi o sporire a tru­pelor căsăceşti şi a cavaleriei în Podolia, în Walhiria şi în mai multe puncte de pe graniţa austriacă. Budapesta, 11 Aprilie. Ziarul oficial înregistrează remanierea deja cunoscută şi in virtutea căreia d. D. Szi­lagyi e numit ministru al justiţiei, d. Wekerle ministru de finanţe şi Szapary, ministru de comerţ, Paris, 11 Aprilie. Numai d. Naquet, din toţi membrii co­mitetului naţional, cari au plecat din Paris alaltă-ori pentru că merge la Bruc­­sela, s’a întors la mezul­ nopţii. D. Laguerre a făcut să se anunţe că se va întoarce azi. D. Michelin care a fondat noul partid revisionist, a declarat, într’o conversaţie ce a avut’o cu un jurnalist, că vr’o trei­zeci de comitete parisiene cari au susţinut mai înainte pe generalul Boulanger, au aderat la noul partid. Alte comitete se vor constitui pe lângă comitetele cari vor rămâne credincioase generalului Boulanger, toate aceste comi­tete vor numi un comitet central, care va fi însărcinat să conducă lupta. Noul partid va lua titlul de partid re­visionist-republican, îi va u­rmări o dublă ţintă: revizuirea Constituţiei de către o constituantă şi realizarea programei re­publicane socialiste care se va publica în curând. Paris 11 Aprilie. „XIX Siecte“ publicând depeşe din Bruxela care zice că, se crede în antura­­giul generalului Boulanger că, actul de acuzaţie în faţa înaltei Curţi de Justiţie va cuprinde 17 persoane. Toţi inculpaţii, arestaţi sau nu, declară că nu se vor pre­­sinta, de­oare­ce refuză de a recunoaşte juridicţiunea Senatului. Un nou­ manifest va desvolta motivele ce impun această atitudine. Marsilia, 11 Aprilie. O întrunire de 2000 de lucrători gre­vişti s’a ţinut în port. La a adoptat o resoluţiune care tinde să împiedice prin toate mijloacele putincioase reluarea lu­crului. O vie agitaţie domneşte în oraş, auto­rităţile iau mari precauţiuni pentru azi. Bordeaux, 11 Aprilie. Procesul Raycenal în contra d-lui Nu­­ma Gilly şi consorţi s’a început ori în faţa Curţii cu juraţi a Girondei. Nici un incident nu s’a întâmplat. Londra 11 Martie Se anunţă din Belgrad ziarului „Stan­dard“ că d. Zankoff a primit o adresă semnată de mai multe mii de bulgari cari îl felicită pentru energia sa în apărarea naţionalităţii bulgare. FIZIONOMIA CAMEREI Debutul ministerului conservator ! Dar vai ! debut nenorocit, fiasco aproape com­plet, aventură regretabilă ! De la ora 12 şi jumătate tribunele sunt pline de lume , uitându-se cine­va mai bine în tribuna publică observă îndată pe planul întâiu multe figuri poliţieneşti, prin­tre cari nici Popa Tache nu lipseşte. A­­ceasta dovedeşte că debutanţii nu au cru­ţat nimic pentru ca să-şi facă o primire caldă. La ora unu, câţi­va noi miniştrii se hazardează în incinta adunărei, d. C. Bo­­erescu face tot posibilul pentru a-şi da o contenenţă oare­care, el sărută pe unul, strânge în braţe pe un altul, ia de gât pe un al treilea dintre .... vechii lui to­varăşi, pe care pentru un portofoliu ’l-a părăsit. Iată că şi foştii miniştrii intră; ei în­cep îndată a­’şi căuta câte un fotoliu de deputat, dar nenorocire, locurile lor pri­mitive sunt ocupate de alţii, căci cum zice proverbul : Qui va a la chasse Perd sa place D. Maiorescu vine la banca democra­ţilor şi zice : „d-lor, aci era odată locul­­meu, nu cum­va il mai aveţi?“ — —00­00-----------------­ D. Pătărlăgeanu care, cititorii ştiu, ce luptă a avut cu d. Bobeica şi alţii pen­tru locul său, să face palid când vede ca un altul, d. Maiorescu, vine din nou să revendice fotoliul. D. Ghermani şi el caută un mic locşor d­in fine, după multă trudă, amândoi foştii miniştrii găsesc în banca a doua câte o bucăţică de loc! La 1 şi jum. ore, ministerul îşi face intrarea ; aplause rare şi nedisciplinate isbucnesc, printre cari să aude şi vre­o două fluerături, ţistuituri şi protestări ! Camera vede în acelaşi timp cum d. N. Filipescu insultă pe d. Vernescu amenin­­ţându-l cu degetul. Această primire aruncă un duş rece asupra debutului, miniştrii să strecoară cum pot în banca lor ca într’un loc de refugiu, d. C. Boerescu nu poate în grabă găsi butonul ca să deschidă portiţa de la mijlocul băncei ministeriale, d. Al. Marghiloman trecând pe acolo să opreşte şi rîde ! După primirea făcută să vede îndată ca majoritatea nouă (?) este zăpăcită încă şi să miră singură de norocul care a dat peste ea ! D. Catargiu să sue la tribună pentru a ceti declaraţia ministeriala. Popa Tache din tribună şi cu alţi câţi­va prieteni, aplaudă, deputaţii văzînd ca tribuna a­­plaudă, aplaudă şi el, dar fără regulă şi fără căldură. D. Catargiu începe a ceti numele miniştrilor, fie­care ministru capătă câte două trei aplauze de complezenţă, d. Vernescu, pe lingă aplauzele rare de complezenţă, mai capătă şi câte­va alte fluerături şi ţîştituri, probabil tot de com­plezenţa... Pe bancă d. Lahovari stă alăturea cu d. Vernescu şi să uită cu dragoste unul la altul. — »Ce, s’au împăcat ?« întreabă un deputat pe altul. — „Împăcat, mon cher ; am fost faţă „când în culioare s’au pupat în prezenţa „d-lui L. Catargiu“... Acesta este al patrulea pupat celebru şi de­sigur cel mai necurat! Dar ce nu face un om de bronz ca d. Ali Lahovari pentru un portofoliu! După declaraţia ministerială, miniştrii să grăbesc să-şi ia portofoliurile şi să o plece repede la Senat... Deja d. Vernescu e aproape de uşă, când deputaţii junimişti şi liberali le strigă: — „Ia mai staţi stimabililor, nu vă­i grăbiţi, mai avem ceva de vorbit“. — «Am, d-le preşedinte, două interpe­­­lări de adresat guvernului, zice d. Ta­­­che Ionescu, una asupra politicei exte­­­rioare şi alta asupra unor oare­cari nu­­­miri în magistratură, făcute de fostul «ministru de justiţie şi actualul de fi­­­nanţe. — «Vom răspunde, zice d. Catargiu, «numai daţi-ne voe să ne ducem să ne «facem datoria şi la Senat». — „Bine, dar numai să nu prea în­târziaţi căci suntem grăbiţi“, strigă un deput­at. — „Până atunci, întreabă un altul, nu „vei putea să ne spui, aşa în treacăt, „cam ce gândeşti în chestia fortificaţiilor, „căci până mal alaltă­eri erai contra ?“ — „Fortificaţiele? zice încurcat d. Ca­targiu, apoi de... e grefl; d-voastrâ să „decideţi; s’au cheltuit 32 milioane, cum „să perdem banii?“ — „A! a! a!“ esclamări din toate părţile. —­„Comme Ies autres Alvarez“ îi strigă un deputat d-luî L. Catargiu. D. Catargiu încurcat pleacă, însă pleca­rea sa are aerul mai mult a unei fugi... Peste un ceas toţi miniştrii sunt în­torşi de la Senat, cu toate acestea şe­dinţa nu se deschide. De ce ? Pentru ca să mai treacă timpul, pentru ca şease ore să sosească mai curând. Preşedintele, d. Cozadini, şi el se face cam nevăzut. Deputaţii impacientaţi încep a striga în cor: »şediniţa, şedinţa, deschiderea şe­dinţei«. Cu mare silă d. Coza­lini se decide a deschide şedinţa. D. Eugen Ionescu face o propunere de blam contra d-lui Ver­nescu, d. Tache Ionescu îşi desvoltă in­terpelarea, d. Carp atacă guvernul. D. L. Catargiu răspunde celor d’ântâia 2 oratori. Efectul e dezastruos, din ista, din aiasta, din ceea, din a ceva şi o altă-ceva şi din­cotro nu ese, este ceva penibil , partizanii cei mai inteligenţi a­’i d-lui Catargiu stau cu capetele plecate, le e ruşine de leaderul lor. In urmă, după ce d. Carp vorbeşte, d. Catargiu voeşte să răspundă, dar Camera nu ’l ascultă, deputaţii încep a eşi, lă­sând pe ministru pe banca ministerială în o­poziţie ridiculă. Nenorocit debut!... Alexandru Lahovari Când, în anul trecut, junimiştii au ve­nit la putere, d. Alexandru Lahovari s’a simţit atras într’un mod iresistibil către banca ministerială şi, prin intermediul amicilor săi, ’şi a pus candidatura la un portofoliu. Dar, se ştie că d. Carp nici că voia să audă de aşa ceva, şi fostul ministru de externe făcea o opoziţie crâncenă întrărei un minister a d-lui Alexandru Lahovari. Din această pricină conservatorii de baştină aveau toate motivele ca să se în­creadă în fidelitatea acestui domn şi d. Lascar Catargiu conta pe dânsul mai mult de­cât pe ori­card­ altul. Dar venind luna lui Noembre, omul pe care Petre Carp îl repudiase perma­nent, omul pe care guvernul junimist voia să-l trimită ministru plenipotenţiar la Paris pentru ca să scape de dânsul la Bucureşti, intră de o dată în Cabinet şi primi botezul junimismului cu o senină­tate de suflet surprinzătoare. Dacă ar fi fost numai atâta... Dar nu, d. Alexandru Lahovari, pentru a rămâne ministru, erea hotărât ca să meargă până în capăt. La palat, spun unii din tovarăşii săi din fostul minister, nu era vizitator mai asiduu şi curtezan mai târâtor. Intot­dea­­una dânsul intra cel mai de dimineaţă acolo şi tot dânsul petrecea mai târziu supt acoperământul regal. In această pri­vinţă, un conservator îmi spunea mai zi­lele trecute : «Intre Carp şi Alexandu La­hovari este un adevărat steeple chasse pen­tru a intra în bunele graţii ale regelui, şi socotesc că Lahovari a început să câş­tige mult avans.» Ştiind cum că în ţara noastră, din ne­norocire, cu cât te târăşti mai mult îna­intea suveranului cu atâta ai mai mulţi sorţi de a da ochi cu puterea, Alexandru Lahovari a început să se târâie aşa cum ar face marţi chiar pe reptile. Ast­fel, acest domn care e culmea a­­roganţei şi a înfumurărei, acest domn care priveşte dintr’o înălţime ameţitoare pe toţi cei­l­alţi muritori, acest domn care este quintesenţa suficienţei şi a gran­domaniei, când e vorba de un mai mare şi mai puternic p ! atunci îşi scoboară vâr­ful majestosului sau nas la nivelul căl­­câelor vulgului, îşi îndoaie şira spinărel cu o uşurinţă de acrobat şi devine mic şi umil cum e greu să găseşti pereche Ast­fel a descris Heliade pe ciocoiu. E o vorbă românească care spune că: „ţiganul când s’a văzut împărat Intuia pe tata­ sau l-a spânzurat«. Ei bine, tocmai aşa a făcut şi d. Lahovari. De îndată ce a intrat în minister, şi pentru a face pe placul celor cari îl tolerau în minister, şi mai ales pentru a se recomanda la palat, a început să lovească cu cea din urmă furie, în fostul sǎu şef, în d. L. Catargiu. Toţi ne aducem aminte cum apostrofă cu două luni în urmă pe actualul sau preşedinte de consiliu, cum îl acuza că’l

Next