Lupta, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 799-822)
1889-04-01 / nr. 799
ANUL VI.SERIA III. No. 799. EDIŢIA AULITAIA BUCUREȘTI, SAMBATA 1 APRILIE 1889. ABONAMENTE. In țară Unan. 40 id 7* an 20 3 luni 10fl In străinătate Unan . 50lei 7* an 25 3 luni 15W 15 Dani Numărul REDACȚIA Bulevardul Elisabeta RT p. 8 (Casa Lempeurt). G. PANTIONIRGIURI Anunciuri pe pagina III .... 1 lefi lin.» • „ „ IV .... 25 bani A SE ADRESA In Romania, la administrata banulul. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria si Anglia la AGENTIA LIBERA une Notre-Dame des Victoires 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta KTo. 8 (Casa Leznpart). I ti ini musul —***erE-3C* d-jHEKC Declaraţia ministerială Multe declaraţii ministeriale banale şi ridicule am văzut; trebue însă să mărturisesc că ceva mai banal şi mai galimatias de cât declaraţia citită era de d. L. Catargiu nu mi s’a întâmplat să văd !.. Poate cititorii şi publicul voesc să ştie care e programul guvernului conservator și cari sunt reformele la cari d. Catargiu are să’şî sacrifice timpul ? Iată-le, citez textual : «In întru, vom complecta opera reformelor necesare, pe care am întreprins'o «împreună, ne vom sili să restabilim echilibrul bugetar, făcând toate economiele putincioase şi respectând toate drepturile, apărând toate interesele legitime; vom căuta *sâ întărim credinţa ţârei în instituţiunile «ei, în legalitate şi în justiţie şi să melimităm încrederea suveranului şi concursul «luminat al reprezentanţilor ţârii11. Aşa că v’aţi lămurit cititorilor Deci programul guvernului actual este următorul: ca reforme, conservatorii vor complecta reformele necesare. Ca economii, vor face economiile putincioase. Ca apărare a intereselor, vor apăra interesele legitime! De întărit vor întări credinţa ţarei... în ce ? O vor întări in interesele ei ! In ce o vor mai întări ? O vor mai întări în legalitate. Şi în mai ce, mă rog ? Injustiţie. Şi pentru ce toate acestea ? Pentru ca să merite încrederea suveranului !.. S’ar părea că până acuma nu o merită de loc. E contrarul de programul ministerial al junimiştilor care veneau cu încrederea meritată a suveranului... Făcând toate aceste minunăţii ce vor mai merita ? Vor mai merita şi concursul luminat al reprezentanţilor ţărei !.. Acest program îmi aminteşte acele catehisme stupide in care, sub forma de întrebări şi răspunsuri şi sub eticheta de datorie către patrie, către părinţi, către societate, către sine însăşi, să înşiră toate banalităţile, şi câteodată o mulţime de enormităţi !.. Eu credeam că programe cu respectul legilor, a justiţiei şi a legalităţei, cu reforme necesare şi cu economii putincioase, au eşit cu desăvârşire din uz şi că asemenea proaste banalităţi trebuesc înlocuite cu lucruri concrete, cu declaraţii precise, cu designări de ce reforme, ce economii, de ce anume chestii şi în ce mod vor fi studiate şi rezolvate ! M ’am înşelat !.. D. L. Catargiu venit la putere desmormântează întreaga frazeologie care făcea delictele tuturor gură-cască cu 30 de ani în urmă, și ne-o servește ca ultimul cuvânt al cugetărei conservatoare, ca idealul de atins !.. Să mai vorbesc de pasagiul privitor la politica exterioară ? Aici nu avem să găsim numai banalităţi, aici dăm peste şiretenii, peste cuvinte cu două înţelesuri, peste frase sibilinice; citind fraza simţi că ea miroase a ploi, vezică ea a fost sucită, răsucită, desbătută în consiliul de miniştrii în scop de a împăca şi varza şi capra, în scop de a salva aparenţele şi a scoate din încurcătură pe d. Catargiu prosternat la picioarele regelui, de cel-l’alt Catargiu rusofil şi duşman al politicei germane !.. Iată acest pasagiu : * Vom continua în afară, politica inte-‘ *leaptă care ne-a atras buna voinţa puberilor celor mari, amicia vecinilor, «care a făcut din România un element de «ordine şi de pace în Orient». Aşa că este nostim cuvântul: VOII1 continua ? El este mai elocvent decât tot restul... Va să zică». Catargiu este continuatorul politicei d-luî I. Brătianu şi a d-lui Carp ?.. Apoi dacă este aşa, de ce atât scandal pe când era în opoziţie? Şi dacă este aşa, atunci la ce mai foloseşte restul frazei care deosebeşte pe puterile Europene în două, în unele care ne-au arătat şi ne arată bună-voinţa, altele care ne sunt amice, etc.. D . Catargiu trebuia să zică pur şi simplu în declaraţia sa : „D-lor, cât „timp am fost în opoziţie, am combătut regimul personal, am atacat „politica Germană, şi am cam apărat pe cea rusească. Acum însă, „îndată ce am pus mâna pe putere, „m’am schimbat ca toţi ceîlalţî, am „adoptat politica regelui şi joc după „cum el îmi cântă.“ Acest limbagih era mai franc și îl scăpa de ridicolul care acopere pe oricine care caută a ascunde un lucru cunoscut de toată lumea ! Trist debut! Gr. Panu. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havaa Vîena 11 Aprilie. *Neue Freie Presset vorbind de cabinetul Gatargi, zice că numele importă puţin şi că s’ar judeca afacerea ca ne-având de cât un caracter de politică interioară şi că s' ar trata cu o perfectă indiferenţă, dacă n'ar fi cestiunea de a se şti dacă România va continua să adereze la tripla alianţă sau va observa o atitudine rusofilă. Dar d. Galargi n’a ascunsnici o dată că este un inamic fanatic al triplei alianţe şi un luptător pasionat al Rusiei. Criza ministerială română, mai zice foaia vieneză, a găsit soluţiunea cea mai defavorabilă ce s'a putut prevedea, din punctul de vedere al cestiunii coaliţiei, căci toţi miniştrii fiind nişte bătrâni conservatori, România se află de acum înainte sub pavăza politică a Rusiei. Nu trebue să ne ascundem că sosirea la putere a unui cabinet Catargi e un eveniment care privează tripla alianţă şi mai cu deosebire pe Austro-Ungaria de un sprijin preţios pe Dunărea de jos. Viena 11 Aprilie. Contrariu aserţiunilor acelora cari, cu ocazia întrunirei proiectate la Viena pentru sfârşitul lui Aprilie de către catolicii, austriaci, afirmă că principele de Lichtenstein şi comţii Blome şi Perger s’ar fi angajat faţă de guvern de a nu discuta cestiunea puterei temporale, ziarele clericale asigură că cestiunea romană va fi discutată. Viena 11 Aprilie. Ministrul Austro-Ungariei la Belgrad, d. Hegelmuller stă întorsem ca să reocupe postul. Viena 11 Aprilie. Martie duce Petru Constandinovici e aşteptat azi la Viena. Viena 11 Aprilie. Foile oficioase înregistrează diferite ştiri cari anunţă o dislocare şi o sporire a trupelor căsăceşti şi a cavaleriei în Podolia, în Walhiria şi în mai multe puncte de pe graniţa austriacă. Budapesta, 11 Aprilie. Ziarul oficial înregistrează remanierea deja cunoscută şi in virtutea căreia d. D. Szilagyi e numit ministru al justiţiei, d. Wekerle ministru de finanţe şi Szapary, ministru de comerţ, Paris, 11 Aprilie. Numai d. Naquet, din toţi membrii comitetului naţional, cari au plecat din Paris alaltă-ori pentru că merge la Brucsela, s’a întors la mezul nopţii. D. Laguerre a făcut să se anunţe că se va întoarce azi. D. Michelin care a fondat noul partid revisionist, a declarat, într’o conversaţie ce a avut’o cu un jurnalist, că vr’o treizeci de comitete parisiene cari au susţinut mai înainte pe generalul Boulanger, au aderat la noul partid. Alte comitete se vor constitui pe lângă comitetele cari vor rămâne credincioase generalului Boulanger, toate aceste comitete vor numi un comitet central, care va fi însărcinat să conducă lupta. Noul partid va lua titlul de partid revisionist-republican, îi va urmări o dublă ţintă: revizuirea Constituţiei de către o constituantă şi realizarea programei republicane socialiste care se va publica în curând. Paris 11 Aprilie. „XIX Siecte“ publicând depeşe din Bruxela care zice că, se crede în anturagiul generalului Boulanger că, actul de acuzaţie în faţa înaltei Curţi de Justiţie va cuprinde 17 persoane. Toţi inculpaţii, arestaţi sau nu, declară că nu se vor presinta, deoarece refuză de a recunoaşte juridicţiunea Senatului. Un nou manifest va desvolta motivele ce impun această atitudine. Marsilia, 11 Aprilie. O întrunire de 2000 de lucrători grevişti s’a ţinut în port. La a adoptat o resoluţiune care tinde să împiedice prin toate mijloacele putincioase reluarea lucrului. O vie agitaţie domneşte în oraş, autorităţile iau mari precauţiuni pentru azi. Bordeaux, 11 Aprilie. Procesul Raycenal în contra d-lui Numa Gilly şi consorţi s’a început ori în faţa Curţii cu juraţi a Girondei. Nici un incident nu s’a întâmplat. Londra 11 Martie Se anunţă din Belgrad ziarului „Standard“ că d. Zankoff a primit o adresă semnată de mai multe mii de bulgari cari îl felicită pentru energia sa în apărarea naţionalităţii bulgare. FIZIONOMIA CAMEREI Debutul ministerului conservator ! Dar vai ! debut nenorocit, fiasco aproape complet, aventură regretabilă ! De la ora 12 şi jumătate tribunele sunt pline de lume , uitându-se cineva mai bine în tribuna publică observă îndată pe planul întâiu multe figuri poliţieneşti, printre cari nici Popa Tache nu lipseşte. Aceasta dovedeşte că debutanţii nu au cruţat nimic pentru ca să-şi facă o primire caldă. La ora unu, câţiva noi miniştrii se hazardează în incinta adunărei, d. C. Boerescu face tot posibilul pentru a-şi da o contenenţă oarecare, el sărută pe unul, strânge în braţe pe un altul, ia de gât pe un al treilea dintre .... vechii lui tovarăşi, pe care pentru un portofoliu ’l-a părăsit. Iată că şi foştii miniştrii intră; ei încep îndată a’şi căuta câte un fotoliu de deputat, dar nenorocire, locurile lor primitive sunt ocupate de alţii, căci cum zice proverbul : Qui va a la chasse Perd sa place D. Maiorescu vine la banca democraţilor şi zice : „d-lor, aci era odată loculmeu, nu cumva il mai aveţi?“ — —0000----------------- D. Pătărlăgeanu care, cititorii ştiu, ce luptă a avut cu d. Bobeica şi alţii pentru locul său, să face palid când vede ca un altul, d. Maiorescu, vine din nou să revendice fotoliul. D. Ghermani şi el caută un mic locşor din fine, după multă trudă, amândoi foştii miniştrii găsesc în banca a doua câte o bucăţică de loc! La 1 şi jum. ore, ministerul îşi face intrarea ; aplause rare şi nedisciplinate isbucnesc, printre cari să aude şi vreo două fluerături, ţistuituri şi protestări ! Camera vede în acelaşi timp cum d. N. Filipescu insultă pe d. Vernescu ameninţându-l cu degetul. Această primire aruncă un duş rece asupra debutului, miniştrii să strecoară cum pot în banca lor ca într’un loc de refugiu, d. C. Boerescu nu poate în grabă găsi butonul ca să deschidă portiţa de la mijlocul băncei ministeriale, d. Al. Marghiloman trecând pe acolo să opreşte şi rîde ! După primirea făcută să vede îndată ca majoritatea nouă (?) este zăpăcită încă şi să miră singură de norocul care a dat peste ea ! D. Catargiu să sue la tribună pentru a ceti declaraţia ministeriala. Popa Tache din tribună şi cu alţi câţiva prieteni, aplaudă, deputaţii văzînd ca tribuna aplaudă, aplaudă şi el, dar fără regulă şi fără căldură. D. Catargiu începe a ceti numele miniştrilor, fiecare ministru capătă câte două trei aplauze de complezenţă, d. Vernescu, pe lingă aplauzele rare de complezenţă, mai capătă şi câteva alte fluerături şi ţîştituri, probabil tot de complezenţa... Pe bancă d. Lahovari stă alăturea cu d. Vernescu şi să uită cu dragoste unul la altul. — »Ce, s’au împăcat ?« întreabă un deputat pe altul. — „Împăcat, mon cher ; am fost faţă „când în culioare s’au pupat în prezenţa „d-lui L. Catargiu“... Acesta este al patrulea pupat celebru şi desigur cel mai necurat! Dar ce nu face un om de bronz ca d. Ali Lahovari pentru un portofoliu! După declaraţia ministerială, miniştrii să grăbesc să-şi ia portofoliurile şi să o plece repede la Senat... Deja d. Vernescu e aproape de uşă, când deputaţii junimişti şi liberali le strigă: — „Ia mai staţi stimabililor, nu văi grăbiţi, mai avem ceva de vorbit“. — «Am, d-le preşedinte, două interpelări de adresat guvernului, zice d. Tache Ionescu, una asupra politicei exterioare şi alta asupra unor oarecari numiri în magistratură, făcute de fostul «ministru de justiţie şi actualul de finanţe. — «Vom răspunde, zice d. Catargiu, «numai daţi-ne voe să ne ducem să ne «facem datoria şi la Senat». — „Bine, dar numai să nu prea întârziaţi căci suntem grăbiţi“, strigă un deputat. — „Până atunci, întreabă un altul, nu „vei putea să ne spui, aşa în treacăt, „cam ce gândeşti în chestia fortificaţiilor, „căci până mal alaltăeri erai contra ?“ — „Fortificaţiele? zice încurcat d. Catargiu, apoi de... e grefl; d-voastrâ să „decideţi; s’au cheltuit 32 milioane, cum „să perdem banii?“ — „A! a! a!“ esclamări din toate părţile. —„Comme Ies autres Alvarez“ îi strigă un deputat d-luî L. Catargiu. D. Catargiu încurcat pleacă, însă plecarea sa are aerul mai mult a unei fugi... Peste un ceas toţi miniştrii sunt întorşi de la Senat, cu toate acestea şedinţa nu se deschide. De ce ? Pentru ca să mai treacă timpul, pentru ca şease ore să sosească mai curând. Preşedintele, d. Cozadini, şi el se face cam nevăzut. Deputaţii impacientaţi încep a striga în cor: »şediniţa, şedinţa, deschiderea şedinţei«. Cu mare silă d. Cozalini se decide a deschide şedinţa. D. Eugen Ionescu face o propunere de blam contra d-lui Vernescu, d. Tache Ionescu îşi desvoltă interpelarea, d. Carp atacă guvernul. D. L. Catargiu răspunde celor d’ântâia 2 oratori. Efectul e dezastruos, din ista, din aiasta, din ceea, din a ceva şi o altă-ceva şi dincotro nu ese, este ceva penibil , partizanii cei mai inteligenţi a’i d-lui Catargiu stau cu capetele plecate, le e ruşine de leaderul lor. In urmă, după ce d. Carp vorbeşte, d. Catargiu voeşte să răspundă, dar Camera nu ’l ascultă, deputaţii încep a eşi, lăsând pe ministru pe banca ministerială în opoziţie ridiculă. Nenorocit debut!... Alexandru Lahovari Când, în anul trecut, junimiştii au venit la putere, d. Alexandru Lahovari s’a simţit atras într’un mod iresistibil către banca ministerială şi, prin intermediul amicilor săi, ’şi a pus candidatura la un portofoliu. Dar, se ştie că d. Carp nici că voia să audă de aşa ceva, şi fostul ministru de externe făcea o opoziţie crâncenă întrărei un minister a d-lui Alexandru Lahovari. Din această pricină conservatorii de baştină aveau toate motivele ca să se încreadă în fidelitatea acestui domn şi d. Lascar Catargiu conta pe dânsul mai mult decât pe oricard altul. Dar venind luna lui Noembre, omul pe care Petre Carp îl repudiase permanent, omul pe care guvernul junimist voia să-l trimită ministru plenipotenţiar la Paris pentru ca să scape de dânsul la Bucureşti, intră de o dată în Cabinet şi primi botezul junimismului cu o seninătate de suflet surprinzătoare. Dacă ar fi fost numai atâta... Dar nu, d. Alexandru Lahovari, pentru a rămâne ministru, erea hotărât ca să meargă până în capăt. La palat, spun unii din tovarăşii săi din fostul minister, nu era vizitator mai asiduu şi curtezan mai târâtor. Intotdeauna dânsul intra cel mai de dimineaţă acolo şi tot dânsul petrecea mai târziu supt acoperământul regal. In această privinţă, un conservator îmi spunea mai zilele trecute : «Intre Carp şi Alexandu Lahovari este un adevărat steeple chasse pentru a intra în bunele graţii ale regelui, şi socotesc că Lahovari a început să câştige mult avans.» Ştiind cum că în ţara noastră, din nenorocire, cu cât te târăşti mai mult înaintea suveranului cu atâta ai mai mulţi sorţi de a da ochi cu puterea, Alexandru Lahovari a început să se târâie aşa cum ar face marţi chiar pe reptile. Astfel, acest domn care e culmea aroganţei şi a înfumurărei, acest domn care priveşte dintr’o înălţime ameţitoare pe toţi ceilalţi muritori, acest domn care este quintesenţa suficienţei şi a grandomaniei, când e vorba de un mai mare şi mai puternic p ! atunci îşi scoboară vârful majestosului sau nas la nivelul călcâelor vulgului, îşi îndoaie şira spinărel cu o uşurinţă de acrobat şi devine mic şi umil cum e greu să găseşti pereche Astfel a descris Heliade pe ciocoiu. E o vorbă românească care spune că: „ţiganul când s’a văzut împărat Intuia pe tata sau l-a spânzurat«. Ei bine, tocmai aşa a făcut şi d. Lahovari. De îndată ce a intrat în minister, şi pentru a face pe placul celor cari îl tolerau în minister, şi mai ales pentru a se recomanda la palat, a început să lovească cu cea din urmă furie, în fostul sǎu şef, în d. L. Catargiu. Toţi ne aducem aminte cum apostrofă cu două luni în urmă pe actualul sau preşedinte de consiliu, cum îl acuza că’l