Lupta, iulie 1889 (Anul 6, nr. 872-895)

1889-07-02 / nr. 872

ANUL IV,SERIA III. No. 872. ABONAMENTE: IN TARA 40 lei 1 /..an ........................................................................... 20 , 10 , in streinatate 3 |Uuli..................................................... iiUin­ei iii 15 Bani. no lei 25 , e redacția Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). «MTU A, ÎK^^^ta^-.­S2Saa^«S^B2K^ISÂŞ®5!TO»Ş®5ÂSSSS»»^CTaSE^S2?£«»saB»ttWr?ai^c^i^at „ _ .LA PANU. BUCURESTI, DUMINICA 2 IULIE 1889. A N U N C I U R I: c F^e pagina III. 30 litere corpul 7 . . 1 leü linia 3 RA » , . . 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ . . 2 lei Pentru anunciuri a se adresa: K­om­Ania, la Agrem­ia. Havas In Francia, Italia, A­ustro»I­ngaria si An­gi­os» la Agenţia Havas, 8, place de la Bumse, Paris precum şi sucursalele eî. Un immer vech­ini 50 Bani. AD­M­­­IN­IST­RAŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). ORIGINA RÂULUI PROMOVAREA ELEVILOR ITALIA SI AUSTRIA De la Băile Slănic l­a Hl­JilIlUO DIN IASI MINCINOASA re eu Bi? zi ! ORIGINA­R­ULUI Incontestabil că nu defecţiunea latera­lilor este întâia dezerţiune politică la noi în ţară ; ba putem zice, că nu e greutate mai mare pentru un partid şi pentru şeful sau de­cât să men­ţie întregi şirurile ofiţerilor săi în perioada de opo­­ziţionizm. Indata ce un partid cade de la putere, cea d’Intâia întrebare pe care ’şi-o pune ori­cine este : Câţi membrii vor mai ră­mâne în rândurile partidului căzut? Când vor începe defecţiunile ? Câtă vreme va putea să reziste acţiune! dizolvante a gu­vernului gruparea opoziţionistă ? Prin ur­mare, avem de a face cu un fenomen mai larg de­cât cu întâmplarea izolata a câ­­tr­va individe, cu cazuri izolate și fără reedente. Întrebarea care se impune este clar î­ntru care cuvânt în societatea noastră iat­i, mult «. Motivul cel d­amaiu este ca nu avem încă un corp electoral îndestul de inde­­endent și de luminat, care să controleze e aleşi şi să le im­pute o linie corectă : purtare. " Această slăbiciune a corpului electoral aceasta lipsă de independenţa a sa are două urmări principale. Cea dântâiă ur­mare este că toţi lipsiţii de principii, toţi ne­gustorii de politică şi toţi vânătorii de că­pătuială îşi joc calul cum le place, siguri fiind că vecinica lor realegere în Camere­ste asigurată din momentul ce vor sta bine guvernul. Dacă corpul electoral ar fi m­ai energic şi mai capabil de a pedepsi o dezerţiune şi o trădare, mulţi dintre saltimbanci s’ar amenda sau ar pune un frâu vagabondagiului lor de teama ale­grilor. Dar aşa cum stau lucrurile, ar mulţi oameni politici cu instincte­le, cu dispoziţiuni onorabile dar fără stufă tărie de caracter, sfârşesc prin a­lea în mlaştina comună. Sunt mulţi politiciani cari odinioară au avut, într’ânşii multă stofă şi cari e­­■mă dispus­ a fi corecţi în viaţa politică, ■ şi descuragiarea’I-au stricat. 3 aceştia au văzut ca mâh­­lua­ zi după o faptă lăudabilă m ■ di. după o atitudine demnă şi nu le­ au fost repudiaţi de cor­, pe când toţi nestatornicii : i ii primeau mandate pentru n timpul domniei colectiviste, lU­­es 'Omnie care a fost destul de F: mult! au pierdut răbdarea vezând Ijse vrut­* a trece şi cum viaţa li se D’i’ă si fi însemnat ceva, fără să troduce. Evident că am­biţiu- M ■ ă pentru mult aci la mijloc, dar tura omenească şi, fără am­­|p' soc. dim că progresul s­’ar realiza •i încet. f ltu* a f°st pentru mulţi că s’u i^rvrl­ i i lupta calea care duce la suc­­c. e făcea din multe mediocrităţi •V­ir,■' oa­meni de valoare şi cu'putere t ' 'tă­ zi, printre rândurile politicianilor lfoa­u partidele sa şi format un cu­­f* b­inar și o judecata perversă cu • ■ la­­­ariera politică. Cel mai mult s­au­ tare că într’o ţară unde nu poţi triumfa şi nu-ţi poţi aplica ideile de cât cu concursul forţei guvernamentale, nu a i nimic alt de făcut de cât să te faci guvernamental la momentele oportune. Aceste gânduri au otrăvit cu totul judecata şi moralul clasei noastre stâpânitoare şi riscă să producă o ade­vărată gangrenă. Şi d­intre toţi câţi au plecat de la un ideal senin pentru a ajunge la o reali­tate atât de mârşavă, sunt mulţi cari ar fi fost capabili de mari sacrificii şi de imense suferinţe, dar cu toţii au mă­surat mărimea sacrificiului cu mărimea rezultatului. Un om care ar fi în stare să-şi jert­fească chiar viaţa pentru apărarea pa­triei sau a unei fiinţe scumpe, nu poate avea curagiul ca să cheltuiască în lupte sterpe o viaţă de om şi să facă sacrifi­ciul întregei sale existenţe pentru singu­rul scop de a răsturna un guvern. Poţi predica la oameni cu cele mai mari jertfe, dar cu jertfe mult mai mici nu te poţi hotărî a predica în pustiu. Această neputinţă a corpului nostru e­­lectoral are în urmă şi o altă conse­cinţă, aceia de a­­tolera şi a produce guvernele tari şi nescrupuloase, cari de­ţin puterea mai mult pentru a’şi desfiinţa adversarii de­cât pentru a face adminis­traţie. In numărul viitor vom arăta şi cele­­l­alte sorginţi ale râului. ­ooOoo- SERVICIUL TELEGRAFIC gui­­şa­­l naţiunei austriace. Aceasta din urmă a examinat, în şe­dinţă, o serie de petiţiuni între altele a d-lui Nicolae Dvornicki de Colonia, în privinţa fiului său arestat în Rusia. Această petiţie a fost remisă ministe­rului afacerilor străine pentru o apre­ciere mai adâncită a cestiunei. Toate deciziunile luate au fost în urmă adoptate în a treia citire Corniţele Kalnoky a exprimat delega­­ţiunei recunoştinţa şi mulţumirile împă­ratului pentru concursul său patriotic. Preşedintele, principele Windischgraetz, a mulţumit de asemenea guvernului co­mun pentru sprijinul sǎu şi a declarat sesiunea închisă cu strigătul repetat de trei ori : «Trăiască împăratul !» pe care delegaţii­­l-au primit cu entusiazm. Paris, 13 iulie. Camera a adoptat proeetul de lege relativ la o convenţie comercială cu Ro­mânia. —­avonul care atribue bulangiştilor intenţia de a să face a fi expulzaţi suc­cesiv din Cameră, pare a fi fără temeiu. — Camera a adoptat fără discuțiune proectul de lege relativ la istmul de Pa­nama cu modificările votate de Senat. D. Lehérisse a cerut în urmă sâ ter­mine interpelarea începută ori. Mai multe voci au cerut ca interpe­larea să vie după discuţiunea proectului de lege asupra amnistiei. Protestări se ridică pe băncile dreptei. D. Lehérisse zice că în faţa voinţei Camerei el retrage interpelarea sa. Ţara va judeca. Măsuri aspre fuseseră luate în jurul palatului Bourbon pentru a opri intrarea d-lui Laguerre în cazul când ar fi voit sâ pătrunză. Baronul Mackau, într’o întrunire a drep­tei, a rostit o alocuţiune în care a zis : La revedere a doua zi după o apropiată victorie, care va fi rezultatul nesdrunci­­nat al unirei tuturor forţelor conserva­toare oneste în contra fracţiunel ce ex­­plor­ază puterea. nstans a depus o cerere de cre- 0,000 franci pentru victimile de ltierne şi alta de un credit de io O. milioane pentru departamentele i­ de lege asupra D. L te’fier. combătu, a o m nist­ie pe . — „Nici o dânsul. — „Asemeni, buna franceză!“ tat în urmă proectul amnistiei, deputat al Algerului, a­­ cart coprinde în aiu­rii Algeriei de la 1871. I* peniin criminali“ zise 1 c­uvinte1..dezonorează tri­­etrigă d.XLaur Se aud atunci pro: *t­ente. In urma acestui­­ cearta s'a ivit în culoare înKr­­on, depu­tat al Algeriei si ( acesta din urm­a a fost lovit i ison, si a trimes martori agres ■ — Uniunea drepţi sa depu­nă o cerere de pu.u-t icuzaţie a d-lui Constans pentr­oncusiune destăinuite în contra ■ guvernator general al Indo-Chi ,peşa de la 23 Mai şi în raport.­1 d, 10 Iunie, depeşă şi raport adj. mnulul de către d. Richaud şi le Intran­sigeant. 13 Iulie. Gazeta Coloniei al­es din sor­ginte autentică că gen ■ lowski, mi­nistru de rezbel­ăm acum 10 zile la Vichy un di ... il Ţarului. Conţinutul documet atât de în­semnat în cât n’a for­ţ at nici prin poştă nici prin curie­­­­r din garda rusească, rudă a gi a fost însăr­cinat să aducă ace­nt ministru­lui la Vichy. Laimia, 13 Iulie. Se anunţă din Canoe Agenţiei Rentei­ că Djellaledin- Paşa, comisar turc în Creta, a fost revocat pe neaşteptate. Afacerile Cretei nu sunt încă orânduite. Chir, 13 Iulie. Două batalioane de infolierie în garni­zoană la Malta au primit’ordine să plece în Egipt. (Christuinia, 13 Iulie. Un cabinet conservator­­s’a format sub presidenț­a d-lui Stâng. Fiume, 13 Iulie. Marele­ duce Petru Nicolaievici al Ru­siei a sosit ieri dimineață și s’a îmbarcat cu suita sa compusă din 8 persoane pe rachiul Sybil, care l astâata pentru a '1 gan m puau u u i pi lliî' Uniunea dreptelom­inat pe d. de La Martiniére, de lepună ce­rerea. :SBsgLssísásíöá PROMOVAREA ELEVILOR Adevărata cauză pentru care şcoalele noastre secundare şi în special liceele nu dau tineri cu cunoştinţe în destul de solide atât pentru viaţa practică, cât şi pentru a urma cu succes cursurile uni­versitare, nu stă în admiterea corecţiu­­nelor, ci în încărcarea peste măsură a programei actuale cu o mulţime de o­­biecte, pe care elevii nu le pot pătrunde în timp de 7 ani. Numai în clasa I sunt un­spre­zece obiecte, la care se cere elevului nota ge­nerală 6 şi parţială 4, afară de exerci­ţiul militar care de asemenea este obli­gatori, dar a cărui notă nu intră în cal­culul mediei generale. Şi pentru ascul­tarea cursurilor acestor obiecte, elevul trebue să stea în clasa 5 ore pe zi. Acuma făcând socoteală cât timp stă elevul în clasă în fie­care zi, cât timp îi trebue pentru a se duce şi a se în­toarce de la şcoală şi cât timp îi mai trebue pentru cele alte necesităţi, ca de exemplu pentru a sta la masă, recreaţii, dormit ; abia îi mai remâne 5 sau 6 ore pentru a învăţa lecţiunile, care timp nu este suficient. Aceasta insă numai pentru elevii a căror părinţi dispun, şi nimic nu-l întrerupe de la studio, iar 1e­levii săraci, şi de care trebue să mărtu­risim că este un mare număr, şi cei de pe la ţară, care din cauza lipsei de mijloace stau pe la nişte gazde mizera­­bile, nici aceste ore nu le pot întrebuin­ţa toate pentru studiu. Prin urmare, dacă un elev n’a putut pătrunde bine materia la un obiect sau două în cursul anului, sau a căzut în examen, fie din cauza încetrcărei peste măsură a programei, fapt deja de toţi cu­noscut, fie din cauză de boală, sau altă nenorocire în familie, sau în fine din cauza sărăciei, că n’a avut cărţi sau­­ imânare ca sâ înveţe ; sau poate şi din cauza vre-unui profesor care prin conduita lui sau lipsa de metod face ca obiectul său să fie mai mult de­cât o povară și displftcut elevi­lor ; și daca zic din cauza acestora un elev iese mai slab la un obiect sau două, fie din cursul anului, fie în examen, drept este să rămân fi repetent, să peardă un an, pentru o treabă pe care ar pu­tea-o face cel mult într’o lună în timpul vacanţiei ? De sigur că nu. Un fapt pedagogic ar putea să lămu­rească şi mai bine cestiunea . Ori care din cei ce ’şî-afi făcut cursurile mai mult sau mai puţin serios, îşi pot aduce a­minte că dacă, în urma trecere! unui examen, fie ca elev, fie ca student la universitate, mai punea mâna pe acele obiecte peste cât­va timp, multe cestiuni care­­ erau confuse sau neînţelese în timpul pregătire! examenului, mai apoi le înţelege, le pricepe. Şi aceasta, per­­tru că mintea în timpul preparaţiunei fiind agitată şi divizată, ca să zic aşa, în mai multe părţi de­odată, multe cestiuni îl rămân confuse, neînţelese. Prin urmare, elevul care a rămas în spinare numai cu un subiect sau două din un­spre­zece, foarte uşor şi încă bine le voi putea învăţa în timpul vacanţiei. Şederea mai mult de un an într’o clasă foloseşte numai acelui elev care este slab la mai multe obiete, iar acela care este slab num­it la unu sau două, ră­­mâind repetent tot timpul îl întrebuinţea­ză rău, devine obraznic, leneş, deprin­­zându-se a fi repetent mai în toate cla­sele, ca să muncească puţin. Neadmiterea corecţiunilor nu numai că nu foloseşte instrucţiune­, din contră mai mult o compromite, şi iată pentru ce : Este în­deobşte cunoscut că de vr’o doi ani de când s’au oprit corecţiunile, se fac mari stăruinţi pe lângă profesori pentru note, pe motiv câ’i păcat să ră­mână un copil repetent, să piardă un an pentru 3, 4 puncte, şi profesorii ştiind că nu sunt corecţiuni să înduplică, pe când dacă ar fi corecţiuni, nici părinţii n’­r îndrăzni a cerşetori note, adică a ’şi sustrage pe fii lor de la muncă în timpul vacanţiei, nici profesorii n’ar ră­mânea fără argument în faţa stăruinţe­lor. Aceste concesiuni fac şi vor face mult rea instrucţiune­. Din cele expuse în acest articol pu­blicat în numărul de la 28 Iunie al a­­cestui ziar fi continuat în acest număr, ori­cine poate înţelege că nu corecţiu­­nea la câte­va obiecte în luna lui Sep­tembrie este cauza nepr ••gresului la sepa­îura ouvopatai Ast­fel fiind lucrul, d. ministru Boe­­rescu trebue să­ se convingă de răul ce ar face instrucţiune! şi unui mare nu­măr de elevi menţinând mai mult dis­poziţia deja luată. De aceea, în interesul intrucţiunei şi al societăţei, rog pe d. ministru să acorde corecţiuni până la 2 obiecte la Septembrie, acelor elevi cari au nota generală 6 şi să bine­voiască a face cunoscut mul din timp aceasta, pen­tru cunoştinţa elevilor, ca să se prepare. Iar părinţii elevilor în cestiune, să se grăbească a trimite ministerului chiar de acum cereri în această privinţă. Apelez tot­odată la întreaga presă ro­mână şi mai ales din Capitală, să ia a­­părarea acestei cauze, ca nu pe un partid, ci pe întreaga gene­ra­ţiune, care este a tuturor­ Austriei cu Rusia, trebuie mai în­tâi­­ de a discuta cu monarhia aus­­tro-ungară cestiunea teritorielor ita­liene pe cari ea le deţine şi pe cari nici ea, nici Germania nu vo­­esc a le reda Italiei. Cu toate aces­tea, ziarele din opoziţie menţin in­­formaţiunile lor. Efectul cel mai curios al acestei polemice este că ea pare că irită mult opinia publică din Austria. Ziarele din Viena denunţă ostili­tatea opoziţiei italiene faţă de a­­lianţa cu Germania şi Austria şi ele profită de această ocaziune pentru a se plânge că ziarele înaintate din Roma, Milan şi Turin continuă de a vorbi ‘de rigorile guvernului aus­triac contra iredentiştilor din Triest. Faptul însă este că arestările şi in­terzicerile de ziare se continuă cu furie în această parte. La Viena însă se afirmă suveranitatea monar­hiei asupra provincielor pe cari le revindecă surd Italia. In acelaşi timp se pare că la Roma s’a simţit tre­buinţă de a modera puţin zelul pa­trioţilor. Reforma adresează ziarelor înaintate următoarea înştiinţare : ea le zice că agitările iredentiste sunt acum cât se poate de inoportune şi că guvernul nu va schimba în nimic politica sa, sigur fiind că nimeni nu va pune la îndoială patriotismul sau. E puţin probabil că această ad­monestare să produc­ vreun mare efect: ea va irita cel mult patrionur sa exterioară. Aceste ostilităţi şi aceste agita­ţiuni populare probează în defini­tiv că conveninţele popoarelor nu sunt identice cu acelea ale guver­nelor şi în ceea ce priveşte în par­ticular alianţa cu Austria şi Ger­mania, această combinaţie diplo­matică nu este populară în Italia pentru că ea este contrară intere­selor şi tendinţelor naturale ale naţiunei. * DIN AFARA Italia şi Austria O curioasă polemica s’a deschis de câte­va zile între ziarele italiene independente şi guvernamentale. Zia­rele din Milan şi Roma au anunţat, după informaţiile pe care ele zic că le au din sursa cea mai sigură, că Italia ar fi obligată, în caz de răz­­boiu între Austria şi Rusia, de a aşeza un corp de observaţiune de 300,000 oameni pe lungul frontie­rei franceze şi de a pune 400,000 oameni la dispoziţia Austriei pen­tru operaţiunile în Polonia. Ziarele guvernamentale au desminţit această informaţie şi au­ protestat cu ener­gie contra acestei manopere a o­­poziţiunei, al cărei scop nu poate fi de­cât de a lovi în politica ex­terioară a guvernului şi de a des­considera cabinetul. Iile zic că o cooperaţiune militară a Italiei cu Austria, adică cu duşmana eredi­tară, contra Rusiei, este o imposi­bilitate morală. Guvernul italian care ar subscri un asemenea anga­jament s’ar expune inevitabil a fi răsturnat într'un scurt timp. Diritto, pentru a respinge ideea unui ase­menea angajament, merge până a declara că înainte de a discuta par­ticiparea Italiei într’un razboiu al •X­ * NORVEGIA Dim­isia cabinetului Sverdrup. Sverdrup în­­Norvegia. Asupra unei moţiuni de neîncredere, preparată în comun de dreapta şi de stânga, preşedintele consiliului, d. Sver­drup, s’a retras târând cu el în­treg cabinetul. D. Sverdrup afla­se de depunerea iminentă a a­­cestei moţiuni, dar el a preferat de a nu aştepta ca ea să fie prezenta­tă şi a anunţat demisiunea sa în momentul când Stortningul era să fie sesizat de ea. Această criză era de altminteri prevăzută de mult timp. Din ziua când d. Sverdrup s’a separat de partidul liberal el nu mai avea pentru a se men­ţine la putere de­cât sprijinul micului grup de liberali-disidenţi care ’l-a urmat în evoluţiunea sa şi concursul nesigur al drep­tei. Din momentul ce aceasta din urma se separa de el, cabinetul nu putea de cât să cadă. Ceea ce s’a şi împlinit. S’a vorbit la început, ca succe­sor al cabinetului Sverdrup, de un minister al dreptei presidat de d. Stâng. D. Stâng, care este un avo­cat foarte cunoscut, este leaderul efectiv al dreptei, și el este care a formulat propunerea de neîncredere a cărei vot­are a evitat o cabinetul, demisionând. Cu toate acestea, con­stituirea unui cabinet al dreptei pare puţin probabilă, pentru că di­sidenţii partidului liberal s’ar uni

Next