Lupta, iulie 1889 (Anul 6, nr. 872-895)
1889-07-02 / nr. 872
ANUL IV,SERIA III. No. 872. ABONAMENTE: IN TARA 40 lei 1 /..an ........................................................................... 20 , 10 , in streinatate 3 |Uuli..................................................... iiUinei iii 15 Bani. no lei 25 , e redacția Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). «MTU A, ÎK^^^ta^-.S2Saa^«S^B2K^ISÂŞ®5!TO»Ş®5ÂSSSS»»^CTaSE^S2?£«»saB»ttWr?ai^c^i^at „ _ .LA PANU. BUCURESTI, DUMINICA 2 IULIE 1889. A N U N C I U R I: c F^e pagina III. 30 litere corpul 7 . . 1 leü linia 3 RA » , . . 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ . . 2 lei Pentru anunciuri a se adresa: KomAnia, la Agremia. Havas In Francia, Italia, Austro»Ingaria si Angios» la Agenţia Havas, 8, place de la Bumse, Paris precum şi sucursalele eî. Un immer vechini 50 Bani. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). ORIGINA RÂULUI PROMOVAREA ELEVILOR ITALIA SI AUSTRIA De la Băile Slănic la HlJilIlUO DIN IASI MINCINOASA re eu Bi? zi ! ORIGINARULUI Incontestabil că nu defecţiunea lateralilor este întâia dezerţiune politică la noi în ţară ; ba putem zice, că nu e greutate mai mare pentru un partid şi pentru şeful sau decât să menţie întregi şirurile ofiţerilor săi în perioada de opoziţionizm. Indata ce un partid cade de la putere, cea d’Intâia întrebare pe care ’şi-o pune oricine este : Câţi membrii vor mai rămâne în rândurile partidului căzut? Când vor începe defecţiunile ? Câtă vreme va putea să reziste acţiune! dizolvante a guvernului gruparea opoziţionistă ? Prin urmare, avem de a face cu un fenomen mai larg decât cu întâmplarea izolata a câtrva individe, cu cazuri izolate și fără reedente. Întrebarea care se impune este clar întru care cuvânt în societatea noastră iati, mult «. Motivul cel damaiu este ca nu avem încă un corp electoral îndestul de indeendent și de luminat, care să controleze e aleşi şi să le impute o linie corectă : purtare. " Această slăbiciune a corpului electoral aceasta lipsă de independenţa a sa are două urmări principale. Cea dântâiă urmare este că toţi lipsiţii de principii, toţi negustorii de politică şi toţi vânătorii de căpătuială îşi joc calul cum le place, siguri fiind că vecinica lor realegere în Camereste asigurată din momentul ce vor sta bine guvernul. Dacă corpul electoral ar fi mai energic şi mai capabil de a pedepsi o dezerţiune şi o trădare, mulţi dintre saltimbanci s’ar amenda sau ar pune un frâu vagabondagiului lor de teama alegrilor. Dar aşa cum stau lucrurile, ar mulţi oameni politici cu instinctele, cu dispoziţiuni onorabile dar fără stufă tărie de caracter, sfârşesc prin alea în mlaştina comună. Sunt mulţi politiciani cari odinioară au avut, într’ânşii multă stofă şi cari e■mă dispus a fi corecţi în viaţa politică, ■ şi descuragiarea’I-au stricat. 3 aceştia au văzut ca mâhlua zi după o faptă lăudabilă m ■ di. după o atitudine demnă şi nu le au fost repudiaţi de cor, pe când toţi nestatornicii : i ii primeau mandate pentru n timpul domniei colectiviste, lUes 'Omnie care a fost destul de F: mult! au pierdut răbdarea vezând Ijse vrut* a trece şi cum viaţa li se D’i’ă si fi însemnat ceva, fără să troduce. Evident că ambiţiu- M ■ ă pentru mult aci la mijloc, dar tura omenească şi, fără am|p' soc. dim că progresul s’ar realiza •i încet. f ltu* a f°st pentru mulţi că s’u i^rvrl i i lupta calea care duce la succ. e făcea din multe mediocrităţi •Vir,■' oameni de valoare şi cu'putere t ' 'tă zi, printre rândurile politicianilor lfoau partidele sa şi format un cuf* binar și o judecata perversă cu • ■ laariera politică. Cel mai mult sau tare că într’o ţară unde nu poţi triumfa şi nu-ţi poţi aplica ideile de cât cu concursul forţei guvernamentale, nu a i nimic alt de făcut de cât să te faci guvernamental la momentele oportune. Aceste gânduri au otrăvit cu totul judecata şi moralul clasei noastre stâpânitoare şi riscă să producă o adevărată gangrenă. Şi dintre toţi câţi au plecat de la un ideal senin pentru a ajunge la o realitate atât de mârşavă, sunt mulţi cari ar fi fost capabili de mari sacrificii şi de imense suferinţe, dar cu toţii au măsurat mărimea sacrificiului cu mărimea rezultatului. Un om care ar fi în stare să-şi jertfească chiar viaţa pentru apărarea patriei sau a unei fiinţe scumpe, nu poate avea curagiul ca să cheltuiască în lupte sterpe o viaţă de om şi să facă sacrificiul întregei sale existenţe pentru singurul scop de a răsturna un guvern. Poţi predica la oameni cu cele mai mari jertfe, dar cu jertfe mult mai mici nu te poţi hotărî a predica în pustiu. Această neputinţă a corpului nostru electoral are în urmă şi o altă consecinţă, aceia de atolera şi a produce guvernele tari şi nescrupuloase, cari deţin puterea mai mult pentru a’şi desfiinţa adversarii decât pentru a face administraţie. In numărul viitor vom arăta şi celelalte sorginţi ale râului. ooOoo- SERVICIUL TELEGRAFIC guişal naţiunei austriace. Aceasta din urmă a examinat, în şedinţă, o serie de petiţiuni între altele a d-lui Nicolae Dvornicki de Colonia, în privinţa fiului său arestat în Rusia. Această petiţie a fost remisă ministerului afacerilor străine pentru o apreciere mai adâncită a cestiunei. Toate deciziunile luate au fost în urmă adoptate în a treia citire Corniţele Kalnoky a exprimat delegaţiunei recunoştinţa şi mulţumirile împăratului pentru concursul său patriotic. Preşedintele, principele Windischgraetz, a mulţumit de asemenea guvernului comun pentru sprijinul sǎu şi a declarat sesiunea închisă cu strigătul repetat de trei ori : «Trăiască împăratul !» pe care delegaţiil-au primit cu entusiazm. Paris, 13 iulie. Camera a adoptat proeetul de lege relativ la o convenţie comercială cu România. —avonul care atribue bulangiştilor intenţia de a să face a fi expulzaţi succesiv din Cameră, pare a fi fără temeiu. — Camera a adoptat fără discuțiune proectul de lege relativ la istmul de Panama cu modificările votate de Senat. D. Lehérisse a cerut în urmă sâ termine interpelarea începută ori. Mai multe voci au cerut ca interpelarea să vie după discuţiunea proectului de lege asupra amnistiei. Protestări se ridică pe băncile dreptei. D. Lehérisse zice că în faţa voinţei Camerei el retrage interpelarea sa. Ţara va judeca. Măsuri aspre fuseseră luate în jurul palatului Bourbon pentru a opri intrarea d-lui Laguerre în cazul când ar fi voit sâ pătrunză. Baronul Mackau, într’o întrunire a dreptei, a rostit o alocuţiune în care a zis : La revedere a doua zi după o apropiată victorie, care va fi rezultatul nesdruncinat al unirei tuturor forţelor conservatoare oneste în contra fracţiunel ce explorază puterea. nstans a depus o cerere de cre- 0,000 franci pentru victimile de ltierne şi alta de un credit de io O. milioane pentru departamentele i de lege asupra D. L te’fier. combătu, a o m nistie pe . — „Nici o dânsul. — „Asemeni, buna franceză!“ tat în urmă proectul amnistiei, deputat al Algerului, a cart coprinde în aiurii Algeriei de la 1871. I* peniin criminali“ zise 1 cuvinte1..dezonorează trietrigă d.XLaur Se aud atunci pro: *tente. In urma acestui cearta s'a ivit în culoare înKron, deputat al Algeriei si ( acesta din urma a fost lovit i ison, si a trimes martori agres ■ — Uniunea drepţi sa depună o cerere de pu.u-t icuzaţie a d-lui Constans pentroncusiune destăinuite în contra ■ guvernator general al Indo-Chi ,peşa de la 23 Mai şi în raport.1 d, 10 Iunie, depeşă şi raport adj. mnulul de către d. Richaud şi le Intransigeant. 13 Iulie. Gazeta Coloniei ales din sorginte autentică că gen ■ lowski, ministru de rezbelăm acum 10 zile la Vichy un di ... il Ţarului. Conţinutul documet atât de însemnat în cât n’a forţ at nici prin poştă nici prin curier din garda rusească, rudă a gi a fost însărcinat să aducă acent ministrului la Vichy. Laimia, 13 Iulie. Se anunţă din Canoe Agenţiei Rentei că Djellaledin- Paşa, comisar turc în Creta, a fost revocat pe neaşteptate. Afacerile Cretei nu sunt încă orânduite. Chir, 13 Iulie. Două batalioane de infolierie în garnizoană la Malta au primit’ordine să plece în Egipt. (Christuinia, 13 Iulie. Un cabinet conservators’a format sub presidența d-lui Stâng. Fiume, 13 Iulie. Marele duce Petru Nicolaievici al Rusiei a sosit ieri dimineață și s’a îmbarcat cu suita sa compusă din 8 persoane pe rachiul Sybil, care l astâata pentru a '1 gan m puau u u i pi lliî' Uniunea dreptelominat pe d. de La Martiniére, de lepună cererea. :SBsgLssísásíöá PROMOVAREA ELEVILOR Adevărata cauză pentru care şcoalele noastre secundare şi în special liceele nu dau tineri cu cunoştinţe în destul de solide atât pentru viaţa practică, cât şi pentru a urma cu succes cursurile universitare, nu stă în admiterea corecţiunelor, ci în încărcarea peste măsură a programei actuale cu o mulţime de obiecte, pe care elevii nu le pot pătrunde în timp de 7 ani. Numai în clasa I sunt unsprezece obiecte, la care se cere elevului nota generală 6 şi parţială 4, afară de exerciţiul militar care de asemenea este obligatori, dar a cărui notă nu intră în calculul mediei generale. Şi pentru ascultarea cursurilor acestor obiecte, elevul trebue să stea în clasa 5 ore pe zi. Acuma făcând socoteală cât timp stă elevul în clasă în fiecare zi, cât timp îi trebue pentru a se duce şi a se întoarce de la şcoală şi cât timp îi mai trebue pentru cele alte necesităţi, ca de exemplu pentru a sta la masă, recreaţii, dormit ; abia îi mai remâne 5 sau 6 ore pentru a învăţa lecţiunile, care timp nu este suficient. Aceasta insă numai pentru elevii a căror părinţi dispun, şi nimic nu-l întrerupe de la studio, iar 1elevii săraci, şi de care trebue să mărturisim că este un mare număr, şi cei de pe la ţară, care din cauza lipsei de mijloace stau pe la nişte gazde mizerabile, nici aceste ore nu le pot întrebuinţa toate pentru studiu. Prin urmare, dacă un elev n’a putut pătrunde bine materia la un obiect sau două în cursul anului, sau a căzut în examen, fie din cauza încetrcărei peste măsură a programei, fapt deja de toţi cunoscut, fie din cauză de boală, sau altă nenorocire în familie, sau în fine din cauza sărăciei, că n’a avut cărţi sau imânare ca sâ înveţe ; sau poate şi din cauza vre-unui profesor care prin conduita lui sau lipsa de metod face ca obiectul său să fie mai mult decât o povară și displftcut elevilor ; și daca zic din cauza acestora un elev iese mai slab la un obiect sau două, fie din cursul anului, fie în examen, drept este să rămân fi repetent, să peardă un an, pentru o treabă pe care ar putea-o face cel mult într’o lună în timpul vacanţiei ? De sigur că nu. Un fapt pedagogic ar putea să lămurească şi mai bine cestiunea . Ori care din cei ce ’şî-afi făcut cursurile mai mult sau mai puţin serios, îşi pot aduce aminte că dacă, în urma trecere! unui examen, fie ca elev, fie ca student la universitate, mai punea mâna pe acele obiecte peste câtva timp, multe cestiuni care erau confuse sau neînţelese în timpul pregătire! examenului, mai apoi le înţelege, le pricepe. Şi aceasta, pertru că mintea în timpul preparaţiunei fiind agitată şi divizată, ca să zic aşa, în mai multe părţi deodată, multe cestiuni îl rămân confuse, neînţelese. Prin urmare, elevul care a rămas în spinare numai cu un subiect sau două din unsprezece, foarte uşor şi încă bine le voi putea învăţa în timpul vacanţiei. Şederea mai mult de un an într’o clasă foloseşte numai acelui elev care este slab la mai multe obiete, iar acela care este slab numit la unu sau două, rămâind repetent tot timpul îl întrebuinţează rău, devine obraznic, leneş, deprinzându-se a fi repetent mai în toate clasele, ca să muncească puţin. Neadmiterea corecţiunilor nu numai că nu foloseşte instrucţiune, din contră mai mult o compromite, şi iată pentru ce : Este îndeobşte cunoscut că de vr’o doi ani de când s’au oprit corecţiunile, se fac mari stăruinţi pe lângă profesori pentru note, pe motiv câ’i păcat să rămână un copil repetent, să piardă un an pentru 3, 4 puncte, şi profesorii ştiind că nu sunt corecţiuni să înduplică, pe când dacă ar fi corecţiuni, nici părinţii n’r îndrăzni a cerşetori note, adică a ’şi sustrage pe fii lor de la muncă în timpul vacanţiei, nici profesorii n’ar rămânea fără argument în faţa stăruinţelor. Aceste concesiuni fac şi vor face mult rea instrucţiune. Din cele expuse în acest articol publicat în numărul de la 28 Iunie al acestui ziar fi continuat în acest număr, oricine poate înţelege că nu corecţiunea la câteva obiecte în luna lui Septembrie este cauza nepr ••gresului la sepaîura ouvopatai Astfel fiind lucrul, d. ministru Boerescu trebue să se convingă de răul ce ar face instrucţiune! şi unui mare număr de elevi menţinând mai mult dispoziţia deja luată. De aceea, în interesul intrucţiunei şi al societăţei, rog pe d. ministru să acorde corecţiuni până la 2 obiecte la Septembrie, acelor elevi cari au nota generală 6 şi să binevoiască a face cunoscut mul din timp aceasta, pentru cunoştinţa elevilor, ca să se prepare. Iar părinţii elevilor în cestiune, să se grăbească a trimite ministerului chiar de acum cereri în această privinţă. Apelez totodată la întreaga presă română şi mai ales din Capitală, să ia apărarea acestei cauze, ca nu pe un partid, ci pe întreaga generaţiune, care este a tuturor Austriei cu Rusia, trebuie mai întâi de a discuta cu monarhia austro-ungară cestiunea teritorielor italiene pe cari ea le deţine şi pe cari nici ea, nici Germania nu voesc a le reda Italiei. Cu toate acestea, ziarele din opoziţie menţin informaţiunile lor. Efectul cel mai curios al acestei polemice este că ea pare că irită mult opinia publică din Austria. Ziarele din Viena denunţă ostilitatea opoziţiei italiene faţă de alianţa cu Germania şi Austria şi ele profită de această ocaziune pentru a se plânge că ziarele înaintate din Roma, Milan şi Turin continuă de a vorbi ‘de rigorile guvernului austriac contra iredentiştilor din Triest. Faptul însă este că arestările şi interzicerile de ziare se continuă cu furie în această parte. La Viena însă se afirmă suveranitatea monarhiei asupra provincielor pe cari le revindecă surd Italia. In acelaşi timp se pare că la Roma s’a simţit trebuinţă de a modera puţin zelul patrioţilor. Reforma adresează ziarelor înaintate următoarea înştiinţare : ea le zice că agitările iredentiste sunt acum cât se poate de inoportune şi că guvernul nu va schimba în nimic politica sa, sigur fiind că nimeni nu va pune la îndoială patriotismul sau. E puţin probabil că această admonestare să produc vreun mare efect: ea va irita cel mult patrionur sa exterioară. Aceste ostilităţi şi aceste agitaţiuni populare probează în definitiv că conveninţele popoarelor nu sunt identice cu acelea ale guvernelor şi în ceea ce priveşte în particular alianţa cu Austria şi Germania, această combinaţie diplomatică nu este populară în Italia pentru că ea este contrară intereselor şi tendinţelor naturale ale naţiunei. * DIN AFARA Italia şi Austria O curioasă polemica s’a deschis de câteva zile între ziarele italiene independente şi guvernamentale. Ziarele din Milan şi Roma au anunţat, după informaţiile pe care ele zic că le au din sursa cea mai sigură, că Italia ar fi obligată, în caz de războiu între Austria şi Rusia, de a aşeza un corp de observaţiune de 300,000 oameni pe lungul frontierei franceze şi de a pune 400,000 oameni la dispoziţia Austriei pentru operaţiunile în Polonia. Ziarele guvernamentale au desminţit această informaţie şi au protestat cu energie contra acestei manopere a opoziţiunei, al cărei scop nu poate fi decât de a lovi în politica exterioară a guvernului şi de a desconsidera cabinetul. Iile zic că o cooperaţiune militară a Italiei cu Austria, adică cu duşmana ereditară, contra Rusiei, este o imposibilitate morală. Guvernul italian care ar subscri un asemenea angajament s’ar expune inevitabil a fi răsturnat într'un scurt timp. Diritto, pentru a respinge ideea unui asemenea angajament, merge până a declara că înainte de a discuta participarea Italiei într’un razboiu al •X * NORVEGIA Dimisia cabinetului Sverdrup. Sverdrup înNorvegia. Asupra unei moţiuni de neîncredere, preparată în comun de dreapta şi de stânga, preşedintele consiliului, d. Sverdrup, s’a retras târând cu el întreg cabinetul. D. Sverdrup aflase de depunerea iminentă a acestei moţiuni, dar el a preferat de a nu aştepta ca ea să fie prezentată şi a anunţat demisiunea sa în momentul când Stortningul era să fie sesizat de ea. Această criză era de altminteri prevăzută de mult timp. Din ziua când d. Sverdrup s’a separat de partidul liberal el nu mai avea pentru a se menţine la putere decât sprijinul micului grup de liberali-disidenţi care ’l-a urmat în evoluţiunea sa şi concursul nesigur al dreptei. Din momentul ce aceasta din urma se separa de el, cabinetul nu putea de cât să cadă. Ceea ce s’a şi împlinit. S’a vorbit la început, ca succesor al cabinetului Sverdrup, de un minister al dreptei presidat de d. Stâng. D. Stâng, care este un avocat foarte cunoscut, este leaderul efectiv al dreptei, și el este care a formulat propunerea de neîncredere a cărei votare a evitat o cabinetul, demisionând. Cu toate acestea, constituirea unui cabinet al dreptei pare puţin probabilă, pentru că disidenţii partidului liberal s’ar uni