Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)
1889-09-01 / nr. 921
4- V ANUL VI. — SERIA III. No. 92 1. «jwâswigââiHBiBMmiâijâiaB^ ABONAMENT F. IN TARA Un an.............. ............ V» an.............. ..... 20 , 10 , 50 lei IN STREINATATE Un an............. ..................... V» an....................................................... 25 , 15 , 3 luni........... ......................... Rumera! 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). 3 lunt........... EI>rr®A A NT AI. A BUCUREȘTI, VINERI 1 SEPTEMBRIE 1889. Em&EsmKmHV'-ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linii» , IV, „ . . . 25 bani , Inserţie §i reclame , . . . 2 lei , Pentru aminciuri a se adresa In Romania, la Atren’ia Havas în Francia, Italia, Austro-lîngaria ai Angli» la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris precum şi sucursalele el Un număr vecina 5© Bani. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). PREFECTUL TUT0VE1 SCftWDAlURILE DIN BÉRŰD PÎMBETE PftRLAMENIARb ___DIN AFARA _ Intendentul spitalului Filantropia Scoalele animale ie iHSlălorl PHDCERUL COLOMIBLUIPOLIZO CU PASIUNE . PREFECTUL TUTOVEI Spusesem încă acum o lună că guvernul conservator ’şi-a ales Bârladul ca punt unde să se manifesteze de ce este capabil şi până unde poate să meargă pe calea arbitrarului şi a odiosului. Locul de naştere a pecinginei conservatoare este Bârladul, de acolo ea se va întinde pe toată suprafaţa ţârei şi peste un an nu va rămânea o părticică din întinderrea ţârei care să nu fie supusă regimului care înfloreşte în acest moment la Bârlad. Guvernul conservator îşi caută de la început un om care sânt personifice, care să corespundă la ideile de guvernământ ale d-lui L. Catargiu. Vechii zbiri ai regimului de la 1871 sunt cam îmbătrâniţi, cam demodaţi. D. Nicolaide de la Putna, deşi nu ,şi dezminţite de loc trecutul, dar a căzut în întrebuinţarea mijloacelor mici, a abuzurilor mărunte. Sarcina de a indigna întreaga ţară pare că nu mai este pentru talia lui, el se mulţumeşte cu acea mai modestă de a revolta numai pe Putneni. De altă parte, prefecţia Economu, ca Manciulescu, ca Heiban chiar, nu corespund cu totul la înalta misiune conservatoare. Ei sunt reputaţii uşurpate, şi fac mai mult sgomot decât treaba. Nu e tot altfel cu d. Petrescu, cu vestitul Petrescu de la Bârlad. Acesta, da, este un om, un om demn de un ministru ca d. L. Catargiu. Acest sinistru Petrescu nuși-a perdut vremea la Tutova, el nu merge pe patru drumuri, ci pe unul care, dacă ar fi o dreptate la noi,l-ar duce drept... la un loc oarecare de odihnă... Acest Petrescu de când e prefect a avut meritul de a întreprinde toate infamiele pe care călăuza perfectului prefect conservator le recomandă. Aşa, el a organizat bande de bătăuşi perfecţionând sistemul. Din ceea ce înainte aceste bande, ca toate acele de mercenari, ereu licenţiate după război şi, adecă după alegeri, prefectul Petrescu cel întâiu le-a dat caracterul de bande permanente. In această privinţă Petrescu are tot atâtea merite din punctul de vedere al bâtei, câte are Mircea cel bătrân din punctul de vedere , organizare a armatei permanente la noi şi poate chiar în Europa. Petrescu are deci o escortă, sau mai bine o cohortă de pretorieni pe care o aruncă pe urmele tuturor pacinicilor cetăţeni. După cum îl descriu oamenii cari îl cunosc, Petrescu este un mititel Filip al II lea al Spaniei, sombru, mizantrop, taciturn, trăind în parodia de palat prefectorial care de sigur că nu seamănă de loc cu acela de la Escurial... După bande permanente, Petrescu s’a gândit ca sa facă un pas înainte, nu înapoi cum face guvernul său. El, servindu-se de o magistratură păcătoasă, pusă cu complezenţă la dispoziţia tuturor prefecţilor, a început a căuta să întrebuinţeze armele sacre ale justiţiei pentru a lovi în cele mai onorabile persoane din Bârlad. Aşa, un deputat, d. Nicorescu, are mai multe acţiuni penale intentate, pe la toate instanţele, de la judecătorul de ocol până la Curtea cui juraţi. D. Nicorescu, a cărui onorabilitate este cunoscută, este acuzat de bătăuş, de ultragiator, de falsuri, de delapidări, de tot codul penal cu un cuvânt. Un senator şi cu alţi onorabili cetăţeni sunt în aceeaşi categorie. Iar dl. Catargiu, bătrânul viclean cu manierile ipocrite şi cu glasul îndulcit ca al vulpei din fabulă, are în mare favoare pe Petrescu, în care vede căşi-a găsit omul... Mărturisesc că nu mă aşteptam aşa de curând la astfel de infamii! Credeam că bâtrânul viclean, vâzându-şi situaţia sa şubredă, nu va îndrăzni să-şî lepede aşa de iute masca de bonom pentru a să arăta în ţară sub figura hidoasă şi bolnăvicioasă a unui Petrescu ! Cele ce să petrec la Bârlad are să-l coste mult pe d. Catargiu. Lumea cam uitase procedeurile sale, cel puţin colectiviştii avusese talentul de a le face să se uite comiţând altele tot aşa de gogonate. D. Catargiu ar trebui să ştie că e mai uşor de aţi aduce aminte decât de a învăţa. Pentru ca să apreciezi regimul conservator poţi fac aceasta cu cea întâi ocazie. Publicul nu are nevoe ca să facă o experienţă lungă şi tristă pentru a condamna regimul conservator, cum a făcut astfel de experienţă cu colectiviştii. De vreme ce conservatorii sunt cunoscuţi, de vreme ce ţara a făcut alta dată o dureroasă experienţa cu ei, este destul câteva infamii ca cele de la Bârlad pentru ca fructul să fie un copt, dar chiar putred. Aveam dreptate deci când cu o lună în urma rugam pe toţi oamenii de bine sa urmărească cele ce se petreceau la Bârlad. Prefectul Petrescu a ajuns din o săritură la înălţimele vertiginoase ale unui Simulescu sau Chiriţescu. Ce va mai face, dacă are ambiţia ca să-l întreacă ? Noi facem responsabil de toate acestea direct pe ministrul de interne, adică pe d. L. Catargiu, Gr. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Paris, 11 Septembre.— Un portărel s’a presintat ieri la prefectura Senei pentru a face declaraţiunile relative la candidaturele generalului Boulanger şi a d-lui Rochefort. Prefectura a refuzat de a lua act de aceste declaraţiuni. Munden, 11 Septembre. — împăratul Wilhelm a fost primit într’un chip entusiast Seara o preumblare cu torţe şi coruri s’au organisat de către o asociaţiune de cântăreţi, cărora împăratul le-a mulţumit. Colonia 12 Septembrie —Se anunţă din Petersburg »Gazetei de Colonia« că vizita Ţarului la Berlin va avea loc desigur după manevrele de toamnă ale armatei germane şi înainte de plecarea împăratului Wilhelm în Grecia. Ţarewna va însoţi, zice-se, pe Ţarul la Berlin. Viena, 12 Septembrie.—Corespondenţa Politică află că în presenţa dispoziţiilor luate în vederea călătoriilor sale împăratul Wilhelm nu va lua de loc parte la vînătorile imperiale cari vor avea loc în Octombrie în Stiria. NOUTĂŢI Scandalurile din Bârlad. Am arătat erî că, în urma unei lungi discuţiunî, s’a hotărît în consiliul de miniştrii ţinut alaltă-seară, ca să se dea un ordin procurorului de Bârlad prin care Să i se facă obser- vaţiuni că s’a precipitat când a pus sub acuzatiune pe d-nul Nicorescu, Gfilcă etc. şi să’i arate că afacerea merită o cercetare mai generală şi mai minuţioasă. Această hotarîre a fost luată pentru că d. L. Catargiu susţinea, după arătările procurorului Canarii, că la Casa propnetăţeî din Bârlad ar fi un jaf, prin faptul că administraţia s’ar face în afară cu totul de legea comptabilitatei generale, şi că toate întreprinderile acestei Case s’ar da la protejaţi, fără nici o licitaţie. Procurorul Canari însă s’a însărcinat singur să se desmintă şi să arate prin probe irefutabile că neadevăr a afirmat în privinţa administraţiei Cassei Proprietăţeî, inducând în eroare pe primi-ministrul Farsa ’i-a fost jucată de nenorocitele dosare cu cari d-sa venise pentru a susţine infamele acuzaţiuni aduse liberalilor-disidenţi din Bârlad. Nu numai din aceste dosare, după cum am arătat er, d. Boerescu, care le-a examinat, a căpătat convingerea că acuzaţiunile ce se aduc d-lor Nicorescu, Gâlcă etc., sunt o infamie dar între ele găsindu-se şi dosarul. Licitaţiunilor“ Cassei-Proprietateî, d. ministru Boerescu ’l-a luat şi a probat prin el d-lul Catargiu Că Cuea-Proprie*tâţei se administrează cu punctualitate conform legei comptabilităţeî şi că procurorul Canari ’l-a indus în eroare când a afirmat contrariul. In fata acestei probe vădite despre calomniile cu care neruşinatul prefect al Bârladului caută, prin procurorul Canari, a mânji reputaţia atât de onorabilă a liberalilor-disidenţî din Bârlad, s’a revenit asupra primei hotărîri şi în loc să se dea un ordin de a se face o cercetare mai minuţioasă a administrăreî Casei proprietăţeî, ministrul de justiţie va da un ordin ca Să se suspende orice urmărire, facerul aspre observaţii procurorului Canari, pentru modul cum s’a purtat în această afacere. Se crede că în urma acestui ordin, nu numai d. Canari va demisiona, dar şi vestitul Petrescu, acest Chiriţopolu al regimului conservator. «S’au adresat reclamaţiunî tuturor autorităţilor, fără nici o îndreptare. «Vă rugăm faceţi a veni aci o delegaţiune a pressei din Capitală spre a constata la faţa locului adevărul şi spre a vedea starea în care am ajuns.» Th Peiu, Dimo Miact-k, G. D. Celicoff, D H. Petroff, G. Radef, P. Theodorof, M. Djendof, K. Colef, I. Pacef, Petri Ivanof, D. Maloskisky, P. Mincef, Ghencu P. Ghes f, D. Stoicof, N Sacazol. Stoian Iofcof, M. Lutzeanof, Ch. 1. Lazarof, Ghristu P. 'hodorof, H.gi V. Steref, Dimitrie H. Hosef, Manoii Meieof, Dimitrie Mihalef, Ioau Pavlot', M. Preal vsky, N. B.iboianu, M. Mine d, G. V. Tanef, I. P. Ciulacof, Neucio Ton. f, D M. Valcof, Eteni Ibrahim, A. Aoramide, A. Baboianu, P. Alexandrof, H. Papadatu, Chiro G. Chitei, Th. D. Theodorof Z. Schapira, Stoian Nicolof, lancu Lagarof, Ivanciu Mincef, Stancu I. Kinof şi Nicola Constantinof. Barbarii în Tulcea Prefectul judeţului Tulcea, Merişescu, desperat că d. Lascar Catargiu va profita de faptul că sub administraţia sa banditul Licinschi a putut prăda în bună voie fără să fie prins, pentru ca din această cauză să-l înlocuiască cu un favorit, să zice cu d. Costaforu, a dat nişte ordine năbădăioase funcţionarilor săi subalterni, însărcinaţi cu urmărirea acestui bandit. Şi în adevăr, iată telegrama ce primim în această privinţă din Tulcea, asupra căreia atragem atenţiunea d-lui ministru de interne: Tulcea, 30 August. «Fucţionari, însărcinaţi cu urmărirea banditului Simion comit de 15 zile torturile, bătăile şi schingiuirile cele mai nepomenite până astăzi. «Victimele scăpate din ghiarele acestor stiri au venit şi au reclamat procurorului. «Prin mărturisiri smulse prin asemenea mijloace barbare şi condamnabile s-a arestatIvanciu Sirecoff, unul din cei mai onorabili cetățeni, o victimă a banditului Simion. -------------------------------------------- Portrete parlamentare G. este deputatul pentru care secretul votului este cel mai mare principiu. Bineînțeles secretul votului sau, iar nu al votului alegătorilor săi, ale căror buzunare le inspectează la alegeri cu cea mai mare scrupulozitate. —* «Toată viața mea am avut de principiu dz|ge el, de a nu arăta nici a spune «cum votez. Din această cauză toţi mă «bănuesc, dar nimenea nu e sigur, prin «urmare nu’mi fac duşmani neîmpăcaţi.“ La Cameră este un adevărat, mister voturile lui G... De sigur că acasă la el are două urne, şi să exercitează cum să voteze, căci rămâne cineva înmărmurit de abilitatea de prestidigitator cu care G. pune bilele în urne fără ca să se vadă ceva, fără ca să se audă cel mai mic sunet. Mâna sa are o mişcare automată de închidere şi deschidere care nu lasă ochiului celui mai exercitat cea mai mică întrevedere. Am zis că nu se aude de loc în urne sunetul bilelor lui G. In adevăr, dacă s’ar auzi dsitinct ai putea să bănueşti cam cum a votat, şi iată de ce : Cele două bile cu cari să votează, nu sunt fabricate din acelaşi material, pe când bila neagră este de os, cea albă e de lemn, aşa că densitatea deosebită a lemnului şi a osului dau sunete diferite în urna ană şi neagră cari sunt identice. Mulţi deputaţi, între cari şi d. Iacob Negruţi, stau lângă urne şi ascultă cu atenţie vuetul ce fac căzînd bilele în lăuntru. După acel vuet, mai cristalin sau mai opac, aceştia pot cu mare probabilitate să spună cum un deputat votează. Ei bine, G... ştie a reduce la neputinţă toate aceste delicate investigări. Cum am spus, el are o aruncătură de mână aşa că bila lunecă, ca să zicem aşa, pe pereţii urnei făcând un sgomot imperceptibil, încă ceva. Niciodată G. nu îţi va vota printre cei d’anteia, căci în acest caz fundul este încă deşert şi poate da o sonoritate oarecare. El vine tocmai printre cei din urmă, când fundul urnei este deja plin cu bile, pe care bila sa căzînd lovitura este amorţită. G... nu votează de cât cu bile. Nici odată nu’l vei vedea votând, chiar pentru lucruri neînsemnate, prin ridicare de mână. Niciodată nu votează la închiderea discuţiei sau la alte chestii decât când votul se pune cu bile. De ce credinţă politică este G.? Nimeni nu ştie. Localitatea B. de unde este îl votează pentru onorabilitatea şi averea sa, precum şi pentru îndatoririle ce face concetăţenilor săi fără să’l mai silească a face o profesie de credinţă. Dacă ar trebui ca să ne luăm după trecutul său recent ar trebui sâ’l numărăm printre colectivişti. Dar în Cameră colectiviştii nu sunt de loc mulţumiţi de el şi chiar îl bănuesc că în multe chestii G. votează cu junimiştii şi acum cu conservatorii de când aceştia sunt la putere. In discuţiile particulare G. iarăşi este de o discreţie rară. Niciodată nu poţi înţelege din gura lui ce gândeşte în o chestie. Deşi vorbeşte mult, totuşi are un talent aşa de fin de a fi de părerea tuturor fără a angaja pe a sa, încât la urmă nu eşti mai lămurit decât la început. G. nu ia, să înţelege, niciodată cuvîntul. DIN AFARA (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 10 Septembrie. — Cale indirectă. — După ultimul buletin al holerei în Mesopotamii, până la 31 August (st. n.) au fost 2413 decese. Holera face pustiirile sale mai cu seamă în pro vincia Bagdad. Ea este semnalată de asemenea pe graniţa Persiei. Administraţia sanitară turcească a stabilit două cordoane sanitare menite a isola regiunile infectate. Belgrad, 11 Septembrie. — Corespondenţa balcanică află din Constantinopol şi din sorginte autentică că declaraţiunile d-lui Stambuloff în privinţa eventualităţii unei mobilizări a trupelor bulgare în faţa înarmărilor Serbiei făcuseră să se nască la Constantinopol, unde lumea erea convinsă de caracterul inofensiv al măsurilor sârbeşti, temerea ca Bulgaria să nu concentreze armata sa pe granița turcească. Numai pentru aceasta, Turcia, în răspunsul eî, a făcut în specie să reiasă că Bulgaria face parte integrantă din imperiul ottoman. Ziarul Namdni Dunovik publică un articol remarcabil în care regretă slăbirea ce s’a produs în raporturile amicale între Serbia şi Bulgaria, atunci când situaţia geografică a celor două state trebue sâ’i împingă a întreţine relaţiunile cele mai amicale. Paris 11 Septembre. — La banchetul se s’a dat în onoarea fiilor Kedivului, d. Spufier a ridicat un toist în sănătatea Kedivului şi a fiilor săi. El a declarat că toţi asistenţii sunt amici sinceri şi desinteresaţi ai Egiptului, că părintele principilor e însărcinat, sub suzeranitatea sultanului, de a conduce ţara la prosperitate şi bun train. Fiul care trebue să’l urmeze va continua opera atât de bine începută şi va găsi totd’auna pentru a o ajuta în îndeplinirea sarcinei sale pe Francia, legată într’un mod indisolubil de Egipt prin tradiţiuni, interese şi simpatii. — In consiliul miniştrilor, d. Spuller a anunţat că negocierile relative la cestiunea drumurilor de fer sârbeşti sunt aproape terminate. Se poate bizui pe o soluţiune apropiată ce va da satisfacţia tuturor intereselor. — Intrebaţi în privinţa unei prelungiri eventuale a Exposifel, directorii au declarat că se va închide într’un mod irevocabil la 31 Octombre. Londra, 11 Septembre. — S’a mai găsit un cadavru de femee ciuntită. Leitomisch, 11 Septembrie. — împăratul Franz-Iosef, venind din Galiţia a sosit aciem. Intrarea suveranului în oraş a avut un caracter măreţ. Manifestaţiuni patriotice s’a făcut împăratului de către locuitorii oraşului şi de către populaţiunile cari au alergat din Boemia orientală şi din ţinuturile limitrofe ale Moraviei. Răspunzând discursului primarului, suveranul a exprimat mulţumiri pentru primirea cordială ce i s’a făcut. El a asigurat pe locuitorii oraşului de buna sa voinţă imperială. Primind deputaţiuni numeroase împăratul a răspuns în limbele germană şi cehă diferitelor discursuri ce i s’au adresat. Berlin, 11 Septembrie. — Gazeta, de Woss află că într’o scrisoare graţioasă, împăratul a acordat d-lui Scholtz, ministru de finanţe, un concediu de şase luni pentru a îngriji de boala sa de ochi. Poet crede a ști că împărăteasa Frederick nu se va întâlni la Copenhaga cu ducesa de Gubherland. ----------------------------------- lnteMitol in la FiMrsi Dacă luăm condeiul în mână pentru a denunţa opiniunei publice infamiile comise la fiecare pas de cătră vestitul Niţă Florescu, intendentul spitalului Filantropia, este că acestă fiinţă vilă lucrează din ordinul şi sub patronagiul făţiş al d-lor erori ai spitalelor civile Iată faptele : în nenumărate rânduri internii s’au plâns că li se dă o mâncare infectă; ei bine, dator dr. Severeanu în loc de a ordona d-lui Niţă să facâ mai puţine.... economii la mâncare, din contră, după înţelegerea avută cu intendentul, trimite un ordin, sub propria sa semnătură, ca personalul să mănânce de la cazanul bolnavilor ! Găsim că foarte rău face d. dr Severeanu că se sileşte a fi considerat, cu drept cuvânt, ca cel mai neîmpăcat duşman al studenţilor. Studenţii nu se plâng că ori de câte ori ei i-au cerut vreun drept al lor sau ca să li se apere demnitatea jignită de către agenții săi, d-refor Severeanu s’a ridicat cel întâi pentru a-l apăsa şi înjosi.