Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)

1889-09-01 / nr. 921

4- V ANUL VI. — SERIA III. No. 92 1. «jwâswigââiHBiBMmiâijâiaB^ ABONAMENT F. IN TARA Un an.............. ............ V» an.............. ..... 20 , 10 , 50 lei IN STREIN­AT­ATE Un an............. ..................... V» an....................................................... 25 , 15 , 3 luni........... ......................... Rumera! 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). 3 lunt........... EI>rr®A A NT AI. A BUCUREȘTI, VINERI 1 SEPTEMBRIE 1889. Em&EsmKmHV'-­ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linii» , IV, „ . . . 25 bani , Inserţie §i reclame , . . . 2 lei , Pentru aminciuri a se adresa In Romania, la Atren’ia Havas în Francia, Italia, Austro-lîngaria ai An­gli» la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris precum şi sucursalele el Un număr vecin­a 5© Bani. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). PREFECTUL TUT0VE1 SCftWDAlURILE DIN BÉRŰD P­ÎMBETE PftRLAMENIARb ___DIN AFARA _ Intendentul spitalului Filantropia Scoalele animale ie iHSlălorl PHDCERUL COLOMIBLUIPOLIZO CU PASIUNE .­ PREFECTUL TUTOVEI Spusesem încă acum o lună că gu­vernul conservator ’şi-a ales Bârladul ca punt unde să se manifesteze de ce este capabil şi până unde poate să meargă pe calea arbitrarului şi a odiosului. Locul de naştere a pe­cinginei conservatoare este Bârladul, de acolo ea se va întinde pe toată suprafaţa ţârei şi peste un an nu va rămânea o părticică din întinde­­­r­rea ţârei care să nu fie supusă re­gimului c­are înfloreşte în acest mo­ment la Bârlad. Guvernul conservator îşi caută de la început un om care sânt personi­fice, care să corespundă la ideile de guvernământ ale d-lui L. Catargiu. Vechii zbiri ai regimului de la 1871 sunt cam îmbătrâniţi, cam demodaţi. D. Nicolaide de la Putna, de­şi nu ,şi dezminţite de loc trecutul, dar a căzut în întrebuinţarea mijloacelor mici, a abuzurilor mărunte. Sarcina­­ de a indigna întreaga ţară pare că nu mai este pentru talia lui, el se mulţumeşte cu acea mai modestă de a revolta numai pe Putneni. De altă parte, prefecţi­­a Economu, ca Man­­ciulescu, ca Heiban chiar, nu cores­pund cu totul la înalta misiune con­servatoare. Ei sunt reputaţii uşurpate, şi fac mai mult sgomot de­cât treaba. Nu e tot alt­fel cu d. Petrescu, cu vestitul Petrescu de la Bârlad. A­­cesta, da, este un om, un om demn de un ministru ca d. L. Catargiu. Acest sinistru Petrescu nu­­și-a perdut vremea la Tutova, el nu merge pe patru drumuri, ci pe unul care, dacă ar fi o dreptate la noi,­­l-ar duce drept... la un loc oare­care de odihnă... Acest Petrescu de când e prefect a avut meritul de a întreprinde toate infamiele pe care călăuza perfectului prefect conservator le recomandă. Aşa, el a organizat bande de bătăuşi perfecţionând sistemul. Din ceea ce înainte aceste bande, ca toate acele de mercenari, ereu licenţiate după răz­boi şi, adecă după alegeri, prefectul Petrescu cel întâiu le-a dat caracte­rul de bande permanente. In această privinţă Petrescu are tot atâtea me­rite din punctul de vedere al bâtei,­­ câte are Mircea cel bătrân din punc­­tul de vedere , organizare a armatei permanente la noi şi poate chiar în Europa. Petrescu are deci o escortă, sau mai bine o cohortă de pretorieni pe care o aruncă pe urmele tuturor pacinicilor cetăţeni. După cum îl des­­criu oamenii cari îl cunosc, Petrescu este un mititel Filip al II lea al Spa­niei, sombru, mizantrop, taciturn, trăind în parodia de palat prefecto­­rial care de sigur că nu seamănă de loc cu acela de la Escurial... După bande permanente, Petrescu s’a gândit ca sa facă un pas înainte, nu înapoi cum face guvernul său. El, servindu-se de o magistratură păcătoasă, pusă cu complezenţă la dispoziţia tuturor prefecţilor, a în­ceput a căuta să întrebuinţeze ar­mele sacre ale justiţiei pentru a lovi în cele mai onorabile persoane din Bârlad. Aşa, un deputat, d. Nicorescu, are mai multe acţiuni penale intentate, pe la toate instanţele, de la judecă­torul de ocol până la Curtea cui ju­raţi. D. Nicorescu, a cărui onorabili­tate este cunoscută, este acuzat de bătăuş, de ultragiator, de falsuri, de delapidări, de tot codul penal cu un cuvânt. Un senator şi cu alţi onorabili ce­tăţeni sunt în aceeaşi categorie. Iar d­l. Catargiu, bătrânul viclean cu manierile ipocrite şi cu glasul în­dulcit ca al vulpei din fabulă, are în mare favoare pe Petrescu, în care vede că­­şi-a găsit omul... Mărturisesc că nu mă aşteptam aşa de curând la ast­fel de infamii! Credeam că bâtrânul viclean, vâzân­­du-şi situaţia sa şubredă, nu va în­drăzni să-şî lepede aşa de iute mas­ca de bonom pentru a să arăta în ţară sub figura hidoasă şi bolnăvi­cioasă a unui Petrescu ! Cele ce să petrec la Bârlad are să-l coste mult pe d. Catargiu. Lumea cam uitase procedeurile sale, cel pu­ţin colectiviştii avusese talentul de a le face să se uite comiţând altele tot aşa de gogonate. D. Catargiu ar trebui să ştie că e mai uşor de aţi aduce aminte de­cât de a învăţa. Pentru ca să apre­ciezi regimul conservator poţi fa­c aceasta cu cea întâi ocazie. Publi­cul nu are nevoe ca să facă o expe­rienţă lungă şi tristă pentru a con­damna regimul conservator, cum a făcut ast­fel de experienţă cu colec­tiviştii. De vreme ce conservatorii sunt cunoscuţi, de vreme ce ţara a făcut alta dată o dureroasă experi­enţa cu ei, este destul câte­va infa­mii ca cele de la Bârlad pentru ca fructul să fie un copt, dar chiar pu­tred. Aveam dreptate deci când cu o lu­nă în urma rugam pe toţi oamenii d­e bine sa urmărească cele ce se petreceau la Bârlad. Prefectul Petrescu a ajuns din o săritură la înălţimele vertiginoase a­­le unui Simulescu sau Chiriţescu. Ce va mai face, dacă are ambiţia ca să-l întreacă ? Noi facem responsabil de toate a­­cestea direct pe ministrul de interne, adică pe d. L. Catargiu, Gr. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Paris, 11 Septembre.— Un portărel s’a presintat ieri la prefectura Senei pentru a face declaraţiunile relative la candidaturele generalului Boulanger şi a d-lui Rochefort. Prefectura a refuzat de a lua act de a­­ceste declaraţiuni. Munden, 11 Septembre. — împăratul Wilhelm a fost primit într’un chip entu­­siast Seara o preumblare cu torţe şi co­ruri s’au organisat de către o asociaţiune de cântăreţi, cărora împăratul le-a mul­ţumit. Colonia 12 Sep­tembrie —Se anunţă din Petersburg »Gazetei de Col­onia« că vizita Ţarului la Berlin va avea loc de­sigur după manevrele de toamnă ale ar­matei germane şi înainte de plecarea îm­păratului Wilhelm în Grecia. Ţarewna va însoţi, zice-se, pe Ţarul la Berlin. Viena, 12 Septembrie.—Corespondenţa Politică află că în presenţa dispoziţiilor luate în vederea călătoriilor sale împăra­tul Wilhelm nu va lua de loc parte la vînătorile imperiale cari vor avea loc în Octombrie în Stiria. NOUTĂŢI Scandalurile din Bârlad. Am arătat erî că, în urma unei lungi discuţiunî, s’a hotărît în consi­liul de miniştrii ţinut alaltă-seară, ca să se dea un ordin procurorului de Bârlad prin care Să i se facă obser- vaţiuni că s’a precipitat când a pus sub acuzatiune pe d-nul Ni­corescu, Gfilcă etc. şi să’i arate că afacerea merită o cercetare mai generală şi mai minuţioasă. Această hotarîre a fost luată pentru că d. L. Catargiu susţinea, după ară­tările procurorului Canarii, că la Casa propnetăţeî din Bârlad ar fi un jaf, prin faptul că administraţia s’ar face în afară cu totul de legea com­ptabili­ta­tei generale, şi că toate întreprinde­rile acestei Case s’ar da la protejaţi, fără nici o licitaţie. Procurorul Canari însă s’a însăr­cinat singur să se desmintă şi să a­­rate prin probe irefutabile că neade­văr a afirmat în privinţa administra­ţiei Cassei­ Proprietăţeî, inducând în eroare pe primi­-ministrul Farsa ’i-a fost jucată de nenoroci­tele dosare cu cari d-sa venise pentru a susţine infamele acuzaţiuni aduse liberalilor-disidenţi din Bârlad. Nu numai din aceste dosare, după cum am arătat er­, d. Boerescu, care le-a examinat, a căpătat convingerea că acuzaţiunile ce se aduc d-lor Ni­corescu, Gâlcă etc., sunt o infamie dar între ele găsindu-se şi dosarul. Li­cit­aţiunilor“ Cassei-Proprietat­eî, d. mi­nistru Boerescu ’l-a luat şi a probat prin el d-lul Catargiu Că Cu­ea-Proprie*­tâţei se administrează cu punc­tualitate conform legei compta­­bilităţeî şi că procurorul Cana­ri ’l-a indus în eroare când a afirmat contrariul. In fata acestei probe vădite despre calomniile cu care neruşinatul prefect al Bârladului caută, prin procurorul Canari, a mânji reputaţia atât de o­­norabilă a liberalilor-disidenţî din Bâr­lad, s’a revenit asupra primei hotărîri şi în loc să se de­a un ordin de a se face o cercetare mai minuţioasă a ad­­ministrăreî Casei proprietăţeî, minis­trul de justiţie va da un ordin ca Să se suspende ori­ce urmărire, fa­cerul aspre observaţii procuro­­rului Canari, pentru modul cum s’a purtat în această afacere. Se crede că în urma acestui ordin, nu numai d. Canari va demisiona, dar şi vestitul Petrescu, acest Chiriţopolu al regimului conservator. «S’au adresat reclamaţiunî tuturor­ au­­torităţilor, fără nici o îndreptare. «Vă rugăm faceţi a veni aci o dele­­gaţiune a pressei din Capitală spre a constata la faţa locului adevărul şi spre a vedea starea în care am ajuns.» Th Peiu, Dimo Miact-k, G. D. Celicoff, D H. Petroff, G. Radef, P. Theodorof, M. Djendof, K. Colef, I. Pacef, Petri Ivanof, D. Maloskisky, P. Mincef, Ghencu P. Ghes f, D. Stoicof, N Sacazol. Stoian Iofcof, M. Lutzeanof, Ch. 1. Lazarof, Ghristu P. 'hodorof, H.gi V. Steref, Dimitrie H. Hosef, Manoii Meieof, Dimitrie Mihalef, Ioau Pavlot', M. Preal vsky, N. B.iboianu, M. Mine d, G. V. Tanef, I. P. Ciulacof, Neucio Ton. f, D M. Valcof, Eteni Ibrahim, A. Aoramide, A. Baboianu, P. Alexandrof, H. Papadatu, Chiro G. Chitei, Th. D. Theodorof Z. Schapira, Stoian Nicolof, lancu Lagarof, Ivan­ciu Mincef, Stancu I. Kinof şi Nicola Constantinof. Barbarii în Tulcea Prefectul judeţului Tulcea, Merişescu, desperat că d. Lascar Catargiu va profita de faptul că sub administraţia sa banditul Licinschi a putut prăda în bună voie fără să fie prins, pentru ca din această cauză să-l înlocuiască cu un favorit, să zice cu d. Costa­for­u, a dat nişte ordine năbădăioase func­ţionarilor săi subalterni, însărcinaţi cu urmărirea acestui bandit. Şi în adevăr, iată telegrama ce pri­mim în această privinţă din Tulcea, asupra căreia atragem atenţiunea d-lui ministru de interne: Tulcea, 30 August. «Fucţionari, însărcinaţi cu urmărirea banditului Simion comit de 15 zile tor­turile, bătăile şi schingiuirile cele mai nepomenite până astă­zi. «Victimele scăpate din ghiarele aces­tor stiri au venit şi au reclamat pro­curorului. «Prin mărturisiri smulse prin aseme­nea mijloace barbare şi condamnabile s-a arestatIvanciu Sirecoff, unul din cei mai onorabili cetățeni, o victimă a ban­ditului Simion. --------------------------------------------­ Portrete parlamentare G. este deputatul pentru care secretul votului este cel mai mare principiu. Bine­înțeles secretul votului sau, iar nu al vo­tului alegătorilor săi, ale căror buzunare le inspectează la alegeri cu cea mai mare scrupulozitate. —* «Toată viața mea am avut de prin­ci­­­piu dz|ge el, de a nu arăta nici a spune «cum votez. Din această cauză toţi mă «bănuesc, dar nimenea nu e sigur, prin «urmare nu’mi fac duşmani neîmpăcaţi.“ La Cameră este un adevărat, mister voturile lui G... De sigur că a­casă la el are două urne, şi să exercitează cum să vo­teze, căci rămâne cine­va înmărmurit de abilitatea de prestidigitator cu care G. pune bilele în urne fără ca să se vadă ceva, fără ca să se audă cel mai mic sunet. Mâna sa are o mişcare automată de închidere şi deschidere care nu lasă ochiului celui mai exercitat cea mai mică întrevedere. Am zis că nu se aude de loc în urne sunetul bilelor lui G. In adevăr, dacă s’ar auzi dsitinct ai putea să bănueşti cam cum a votat, şi iată de ce : Cele două bile cu cari să votează, nu sunt fabricate din acelaşi material, pe când bila neagră este de os, cea albă e de lemn, aşa că densitatea deosebită a lemnului şi a osului dau sunete diferite în urna an­­ă şi neagră cari sunt identice. Mulţi deputaţi, între cari şi d. Iacob Negruţi, stau lângă urne şi ascultă cu a­­tenţie vuetul ce fac căzînd bilele în lă­­untru. După acel vuet, mai cristalin sau mai opac, aceştia pot cu mare probabili­tate să spună cum un deputat votează. Ei bine, G... ştie a reduce la nepu­tinţă toate aceste delicate investigări. Cum am spus, el are o aruncătură de mână aşa că bila lunecă, ca să zicem aşa, pe pere­ţii urnei făcând un sgomot imperceptibil, încă ceva. Nici­odată G. nu îţi va vota printre cei d’anteia, căci în acest caz fundul este încă deşert şi poate da o so­noritate oare­care. El vine tocmai printre cei din urmă, când fundul urnei este deja plin cu bile, pe care bila sa căzînd lo­vitura este amorţită. G... nu votează de cât cu bile. Nici odată nu’l vei vedea votând, chiar pentru lucrur­i neînsemnate, prin ridicare de mână. Nici­odată nu votează la închide­rea discuţiei sau la alte chestii de­cât când votul se pune cu bile. De ce credinţă politică este G.? Nimeni nu ştie. Localitatea B. de unde este îl votează pentru onorabilitatea şi averea sa, precum şi pentru îndatoririle ce face concetăţenilor săi fără să’l mai silească a face o profesie de credinţă. Dacă ar trebui ca să ne luăm după trecutul său recent ar trebui sâ’l numărăm printre colectivişti. Dar în Cameră colectiviştii nu sunt de loc mulţumiţi de el şi chiar îl bănu­esc că în multe chestii G. votează cu junimiştii şi acum cu conservatorii de când aceştia sunt la putere. In discuţiile particulare G. iarăşi este de o discreţie rară. Nici­odată nu poţi înţelege din gura lui ce gândeşte în o chestie. De­şi vorbeşte mult, totuşi are un talent aşa de fin de a fi de părerea tu­turor fără a angaja pe a sa, în­cât la urmă nu eşti mai lămurit de­cât la început. G. nu ia, să înţelege, nici­odată cu­­vîntul. DIN AFARA (Prin fir telegrafic) C­onstantinopol, 10 Septembrie. — Cale indirectă. — După ultimul buletin al holerei în Mesopotami­i, până la 31 Au­gust (st. n.) au fost 2413 decese. Holera face pustiirile sale mai cu seamă în pro­ vincia Bagdad. Ea este semnalată de a­­semenea pe graniţa Persiei. Administra­ţia sanitară turcească a stabilit două cor­doane sanitare menite a isola regiunile infectate. Belgrad, 11 Septembrie. — Corespon­denţa balcanică află din Constantinopol şi din sorginte autentică că declaraţiunile d-lui Stambuloff în privinţa eventualită­ţii unei mobilizări a trupelor bulgare în faţa înarmărilor Serbiei făcuseră să se nască la Constantinopol, unde lumea erea convinsă de caracterul inofensiv al măsurilor sârbeşti, temerea ca Bulgaria să nu concentreze armata sa pe granița turcească. Numai pentru aceasta, Turcia, în răspunsul eî, a făcut în speci­e să re­iasă că Bulgaria face parte integrantă din imperiul ottoman. Ziarul Namdni Dunovik publică un ar­ticol remarcabil în care regretă slăbirea ce s’a produs în raporturile amicale în­tre Serbia şi Bulgaria, atunci când situ­aţia geografică a celor două state trebue sâ’i împingă a întreţine relaţiunile cele mai amicale. Paris 11 Septembre. — La banchetul se s’a dat în onoarea fiilor Kedivului, d. Spufier a ridicat un toist în sănătatea Kedivului şi a fiilor săi. El a declarat că toţi asistenţii sunt amici sinceri şi desin­­teresaţi ai Egiptului, că părintele princi­pilor e însărcinat, sub suzeranitatea sul­tanului, de a conduce ţara la prosperitate şi bun train. Fiul care trebue să’l urmeze va continua opera atât de bine începută şi va găsi tot­d’a­una pentru a o ajuta în îndeplinirea sarcinei sale pe Francia, le­gată într’un mod indisolubil de Egipt prin tradiţiuni, interese şi simpatii. — In consiliul miniştrilor, d. Spuller a anunţat că negocierile relative la ces­­tiunea drumurilor de fer sârbeşti sunt a­­proape terminate. Se poate bizui pe o soluţiune apro­piată ce va da satisfacţia tuturor in­tereselor. — Intrebaţi în privinţa unei prelungiri eventuale a Exposifel, directorii au de­clarat că se va închide într’un mod ire­vocabil la 31 Octombre. Londra, 11 Septembre. — S’a mai găsit un cadavru de femee ciuntită. Leitomisch, 11 Septembrie. — împă­ratul Franz-Iosef, venind din Galiţia a sosit aci­em­. Intrarea suveranului în oraş a avut un caracter măreţ. Manifestaţiuni patriotice s’a făcut îm­păratului de către locuitorii oraşului şi de către populaţiunile cari au alergat din Boemia orientală şi din ţinuturile limi­trofe ale Moraviei. Răspunzând discursului primarului, su­veranul a exprimat mulţumiri pentru pri­mirea cordială ce i s’a făcut. El a asi­gurat pe locuitorii oraşului de buna sa voinţă imperială. Primind deputaţiuni numeroase împă­ratul a răspuns în limbele germană şi cehă diferitelor discursuri ce i s’au a­­dresat. Berlin, 11 Septembrie. — Gazeta, de Woss află că într’o scrisoare graţioasă, împăratul a acordat d-lui Scholtz, mi­nistru de finanţe, un concediu de şase luni pentru a îngriji de boala sa de ochi. Poet crede a ști că împărăteasa Fre­­derick nu se va întâlni la Copenhaga cu ducesa de Gubherland. -----------------------------------­ lnteMitol in la FiMrsi Dacă luăm condeiul în mână pentru a denunţa opiniunei publice infamiile co­mise la fie­care pas de cătră vestitul Niţă Florescu, intendentul spitalului Filantro­pia, este că ac­estă fiinţă vilă lucrează din ordinul şi sub patronagiul făţiş al d-lor erori ai spitalelor civile Iată faptele : în nenumărate rânduri internii s’au plâns că li se dă o mâncare infectă; ei bine, d­ator dr. Severeanu în loc de a ordona d-lui Niţă să facâ mai puţine.... economii la mâncare, din contră, după înţelegerea avută cu inten­dentul, trimite un ordin, sub propria sa semnătură, ca personalul să mănânce de la cazanul bolnavilor ! Găsim că foarte rău face d. dr Seve­reanu că se sileşte a fi considerat, cu drept cuvânt, ca cel mai neîmpăcat duş­man al studenţilor. Studenţii nu se plâng că ori de câte­ ori ei i-au cerut vre­un drept al lor sau ca să li­ se apere dem­nitatea jignită de către agenții săi, d-r­e­­for Severeanu s’a ridicat cel întâi pentru a-l apăsa şi înjosi.

Next