Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)

1889-09-15 / nr. 932

I r ’i acordă concedii­ până la 1 Apri­lie, când îşi va regula drepturile la pensie şi în­­ acel­aş timp îl numeşte suplinitoare din oficiu, fixând şi sa­lariul acelei suplinitoare tot din o­­ficiu. Iată deci o punere la pensie din oficiu în toată forma. Poate că ar fi fost bine ca d­-na Giurcăneanu să se retragă singură la pensie şi încă de mult, dar până nu s’a re­tras singură ministru trebuia să cea­ră mai întâi avizul consiliului pro­fesoral, prevăzut de legea grada­­ţiunei în asemenea cazuri. Protestăm şi cu noi trebue să proteste pressa şi corpul profeso­ral întreg, pentru­ ca să intră la mi­nisterul instrucţiune! pe o cale foarte primejdioasă.­­ D. Băicoianu, architectul eforiei spitalelor a fost învitat de ea jude­cător de instrucţie de a da un ra­port detailat asupra defectelor ce conţine clădirea spitalului Colţea. Aflăm, că e dim­itiv hotărât ca i­­naugurarea noului spital militar din capitală, să se facă în primele zile ale lunei octombre. Ziua va fi fixată îndată după în­toarcerea ministrului de rezbel de la Galaţi. „ Am dat ori, la informaţii, ştirea că d. Meissner profesor de pedagogie la şcoala normală «Vasile Lupu» ’şi a dat demisia de­oare­ce d-sale nu l i se dă salariul de 280 franci, conform legei salariilor, ci numai 200 fr. Noi ştim, că comisia bugetară a decis ca toţi profesorii de cursuri principale de la şcoala normală să aibă 280 fr., şi Camera a admis aceasta. Ca dovadă cată darea de seamă despre lucrările comisiunei bugetare, pe care am publicat-o in Lupta din 2­­ Aprilie : Şcoalele normale . Iată cum stă această cestiune. După legea de la 1883, toţi pro­fesorii şcoalelor normale trebue să aibă leafă de 280 fr., cu toate acestea unii profesori din Bucureşti au numai 200, la şcoala Vasile Lupu din Iaşi toţi profeso­rii au câte 200 fr. In Galaţi numai câţi­va au 280, iar la şcoala din Bârlad mai mulţi din profe­sori au câte 280. Comisia a egalizat sa­lariile tuturor şi a prevăzut în budget su­ma necesară, ca să se­­ poată da tuturor profesorilor câte 280 fr. Comisia va urma azi cu studiarea bu­getului cultelor şi anume cu partea re­lativă la învăţământul secundar. Prin urmare dacă în buget nu e prevăzută suma de 280 fr. pentru ca­tedra de pedagogie de la şcoala Normală „Vasile Lupu“, aceasta nu poate să fie de­cât o scamatorie o­­perată de verb­un interesat din cine ştie ce punt de vedere. Cerem dar ministrului instrucţi­une! publice, să cerceteze procesele verbale ale comisiei bugetare şi să îndrepteze această eroare, făcută cu voe, fără voe, ca ast­fel să facă un act de dreptate cu d. Meisner. In cazul d-lui Meisner este şi profesorul de muzică d. Ionescu, tot de la şcoala normală „Vasile Lupu“. De­şi comisia bugetară a admis ca să i se dea 150 fr., conform le­gei din 1883, în buget i s’a trecut numai 70 fr. Şi aci e o scamatorie. X Astă­zi s’a început la corpul de armată examinarea sergenţilor, cari voesc a intra în şcoala divizionară de la Bistriţa. Comisia de esamen e presidată de d. maior Hiotu. Numai după ce candidaţii vor trece acest examen preparator, ei vor fi admişi, a se prezenta la con­cursul definitiv, care va începe la 18 Septembre.­­ D. Simion Crainic, profesor su­plinitor la gimnasiul din Tecucitt, a fost permutat în aceiaşi calitate la catedra de limba germană de la cursul superior al liceului din Iaşi, în locul d-lui Grigorovitz permutat la şcoala normală de Institutori. In locul d-lui Crainic s’a numit d. Ion Botta de la Sibitt.­n Demisia din directorat a d-lui Burlă, cu tote stăruinţele puse de d-sa, pentru a fi păsuit s’a primit, minis­terul s’a adresat din nou d-lui Paladi propuindu-i un spor de salar de vre-o 3000 lei cu indemnuire de locuinţă Se crede că de astă-dată d-l Pa­ladi va primi. întâia data refuzase mai mult după insistenţele d-lui Burlă ca să fie lăsat în direcţie mă­car până ce va mai astupa din ur­mele abuzurilor sale. D. Vasile Mândreanu a fost nu­mit revizor şcolar al judeţului Ilfov.­­ Pentru ziua de 22 Septembrie s-a frcsat de secţia a II-a a curţeî de apel din Capitală, apelul escrocu­lui Andronic contra sentinței tribu­nalului, care i-a răspuns contesta­­ţiunea la executarea sentinței de condamnare. Apelantul va fi apărat de d. a­­vocat M. Kornea.­­ Viena, 24 Septembre. — Asociaţiunea naţională germană din Viena s’a disolvat de către autorităţi. Această măsură e motivată prin atitu­dinea antisemitica a asociaţiunii, atitudine care era de natură a aţâţa populaţia şi a tulbura ordinea publică. ■—• Se scrie din paris Corespondenţei politice că în cercurile guvernamentale franceze ce consideră că nu e nici opor­tunitate nici folos pentru o acţiune e­­ventuală a Porţii în cestiunea bulgară. Se aştepta chiar la aceea că după multă chibzuinţă Poarta să părăsească această idee dacă din întâmplare ar fi avut-o vre­o dată. Madrid, 24 Septembre. —Ministrul afa­cerilor străine a dat ordin ministrului Spaniei la Tanger să nu presinte scriso­rile sale de acreditare până ce Marocu nu va da satisfacțiile cerute. — Un nou incident s’a propus în Ma­roc. Indigenii din Rif au tras asupra ca­­nonierei spaniole Crocodile care a răspins şi distrus câte­va locuinţe. Petersburg, 24 Septembre.— După vi­zita sa la Postdam, Ţarul se vă întoarce în Danemarca de unde se va îmbarca cu familia sa, pentru a se intoarce în Rusia. Copenhaga, 24 Septembre.— Reichsta­gul e convocat pentru 7 Octombrie. Roma, 24 Septembre. — Guvernul a comandat usinel Krupp șase turnuri mari pentru apărarea Alpilor. Sofia, 24 Septembrie. — D. Stransky, ministru al afacerilor străine, s’a întors din congediu. Roma, 24 Septembrie. — In momen­tul când archiepiscopul de Cosenza se urcă în trăsură, un paracliser ’î-a tras o lovitură de revolver fără a’l răni într’un mod grav. Vinovatul a fost arestat. Berlin, 24 Septembre. -- Călătoria Ța­rului la Berlin ar fi suferit o nouă în­târziere. împăratul Rusiei n’ar vizita capitala germană de cât pe la 11 Octombre, după ce împăratul Wilhelm se va întoarce de la Schwerin. — O scrisoare a d-lui Crispi asigură că guvernul italian n’a avut nici o dată de gând să sporească impozitul asupra venitului rentei italieneşti. Guvernul ita­lian a avut din potrivă intenţiunea de a reduce şi chiar de a desfiinţa acest im­­pozit, îndată ce împrejurările îl vor per­mite. Buda-Pesta, 24 Septembre.­­ După o deliberare ce a ţinut mai multe ceasuri, consiliul miniştrilor, a aprobat cea mai mare parte a bugetului preliminar. Acest buget prezintă un deficit ce va fi de alt­mintrelea lesne de acoperit prin ajutorul unei preţuiri prevăzătoare a veniturilor şi printr’o împuţinarea vindere! domenii­lor statului. Belgrad, 24 Septembre. — Comisiu­­nea însărcinată cu regularea Gestiunilor pendite între mitropolitul şi ministerul cultelor a terminat aproape lucrările sale. Ea a hotărât să restabilească eparhiile din Şabat şi din Negotin şi opinia unui ezar­­cat, în capul bisericeî sârbeşti.­­ Reprezentantul societăţei de ex­ploatare a drumurilor de fer sârbeşti a semnat convenţiunea după care Serbia se angajează a plăti acestei societăţi suma de 9 şi jum. pentru răscumpărarea dru­murilor de fer, însemnat de îmbunătăţiri în portul acestui oraş. Se ştie că încă de sub guvernul d-lui I. C. Brătianu s’a votat un credit de 35 milioane pentru face­rea unui port la Constanţa.­­ Regina Natalia a sosit azi de dimineaţă în capitală venind din Iaşi. Regina a descins la Grand-Hotel de Boulevard. X D­in I. C. Brătianu a sosit ori la ameazi de la Florica şi a luat parte la întrunirea de aseară a mem­brilor clubului colectivist. Azi de dimineaţă d-sa a luat parte la şedinţa consiliului de ad­ministraţie al Creditului funciar rural.­­ Comisiunea specială însărcinată cu studierea reformelor de introdus în Dobrogea, a început alaltă­eri lucrările sale. D-nu Păucescu, ministrul domenii­lor, profitând de prezenţa sa în Con­stanţa, a deschis în persoană şedin­ţele, acestei comisiuni, din care se ştie că fac parte câte un delegat din partea fie­căru.. minister. X Ori după ameazi s’a terminat şi examenul căpitanilor de cavalerie pentru gradul de maior. Examenul definitiv se va termina cel mult până Luni seară. X Se vorbeşte cu multă insistenţă despre irevocabila disolvare a con­siliului sanitar superior de pe lângă ministerul de interne. „ Luni 14 curent s-a inaugurat­­ în Vaslui şcoala primară de fete No. 2 din nou înfiinţată prin bugetul anului curent. La această festivitate au asistat: Primarul, corpul didactic din oraş precum şi numeroşi cetăţeni, cari se felicită de înfiinţarea şcoalei, a cărei necesitate a fost mult sim­ţită. După sfinţirea localului de că­tre protopopul local,­­Primarul ros­ti un discurs bine simţit, reco­mandând cetăţenilor în modul cel mai călduros pe d-na Maria Theo­dor, directoarea şcoalei şi promi­ţând de a face ca şcoala să fie cât se poate de bine înzestrată. D-na directoare a răspuns mulţu­mind şi asigurând că va face ca şcoala să răspunză scopului şi ru­gând în acelaşi timp pe părinţi să’î dea concurs în sarcina ce’i incumbă. Până acum s’au înscris peste 60 de copile.­­ D. Al. Catargiu, prefectul jude­ţului Ilfov, plecând în congediu, a hotărât, după insistenţele şî cu a­­probarea d-luî Lugomirescu directorul prefecture!, ca locul sau să fie ţi­nut, pe tot timpul congediului, de d. Em­. Băleanu, preşedintele comi­tetului permanent de Ilfov. „ Din Buzau primim următoarea te­legramă : Buzau 11 Septembre, la alegerile de delegaţi ai colegiu­lui al treilea comunal, au reuşit dele­gaţii liberali, cu toate ingerinţele po­liţiei. Iată numele delegaţilor : Nae G. Stătescu, Alexandru Ştefă­­nescu, Petrea Iordach­e, Ghiţă Po­­bescu, George Dumitrescu, Nicolae Şerbănescu, Pandele Alexandrescu, Du­mitru Popescu, Petrache Ionescu, Tu­dor Stoian Doiciu, I. Mironescu, An­ton Tudor, N. Siitescu.­ Ca director al nouei şcoli de rez­bel din Capitală, va fi numit sau d. colonel Brătianu sau d. colonel Carcaleţeanu, ambii de la marele stat-major al armatei.­­ In noua lege de înaintare în ar­mată se va prevedea ca numai că­pitanii, iar nu şi locotenenţii, să se poată prezintă la examenul de ad­juncţi clasa II. Asemenea programul examenului pentru acest grad, s’a modificat de către o comisiune specială, orânduită de cât­va timp de d. ministru de rezbel.­ In comuna Ciorogârla din Ilfov, ivindu-se la vite boala hemoglobinu­ria baderienă, comisiunea instituită de d. ministru de interne pentru studierea acestei boli şi care se compune din d-nii doctori Babeş şi medicii veterinari C. Gavrilescu şi N. Mihăilescu, s’au transportat la faţa locului pentru a face cer­cetările şi experinţele necesare. X Consiliul de administraţie al cre­ditului funciar rural s’a întrunit as­tăzi la 10 ore dimineaţa, sub pre­­şedinţa d-lui Dimitrie Ghica, X D. Al. Hristescu, inspector fi­nanciar, a fost însărcinat de a su­­praveghia operaţiunile casierii cen­trale pe timpul absenţei casierului Dobrescu plecat în misiune la Ber­lin şi în concediu de 15 zile la Paris. „­uri un mare număr din membrii consiliului general de instrucţie a fost să viziteze spitalul Colţea şi săpăturile ce s’au făcut pentru con­statarea colosalei şi revoltătoarei hoţii săvârşite cu fondaţiile acestui spital. D-nii membrii ai consiliului de instrucţie au fost conduşi de d. dr. Kiriac, ajutorul d-lui dr. Assaky, care cu multă amabilitate le-a a­­rătat întreaga clădire precum şi la­­boratorul d-lului Assaky. Adi d. dr. Kiriac a arătat d-lor profesori in­strumentele de chirurgie şi a făcut mai multe experienţe asupra modu­lui de întrebuinţare al lor. Membrii consiliului general de instrucţie au mulţumit d-lui dr. Ki­riac de bună voinţa sa, plecând însă indignaţi de halul în care a găsit spitalul abia de un an con­struit, căci prin mai multe locuri plouă în spital, ventilatele sunt deja stricate, iar cabinetele sunt construite într’un mod revoltător infectând întreg spitalul. Cât despre fondaţiile spitalului, cu toţii au văzut cum ele sunt nu­mai de un metru şi făcute din două straturi de pietre sau cărămide ve­chi unite între ele cu pământ şi pu­ţin moloz. In câte­va locuri unde s’au făcut sondagrele, aceste fonda­ţii sunt pe cale a se surpa, com­promiţând întregul edificiu. Nu înţelegem de ce eforia nu ia măsuri a se evacua spitalul, care ameninţă viaţa oamenilor ce stau în el. Eforii spitalelor, în ura lor ne­bună contra studenţilor, îşi închipu­­iau că oprindu-i de a mai ţine în­truniri în localul societăţii lor din palatul Băilor, ei nu vor mai avea unde să se întrunească. Ei bine, studenţii s’au întrunit în sala societăţei Unirea, unde, pe lângă studenţii în medicină era şi un mare num­ir de studenţi de la cele-alte facultăţi. In această întrunire s’a numit o comisiune, care să roage pe şefii de serviciu să stăruiască pentru ca internatul să fie reînfiinţat. Această comisiune a fost deja pe la mai mulţi şefi de serviciu, care le a promis că se vor întruni şi ei şi că nu vor lăsa Internatul să se desfi­inţeze.­­ Monitorul Oficial de azi publică regulamentul pentru organizarea şi administrarea serviciilor Monitorului Oficial şi Imprimeriei Statului. „ La conservatorul din Bucureşti, în clasa de declamaţie nu sunt de­cât două bănci şi câte­va scaune. Numărul elevilor fiind mai mare de­cât ar încăpea în cele două bănci şi câte­va scaune, cei mai mulţi sunt nevoiţi să şează în picioare cele două ore de curs. Ar fi bine ca onorabila direcţie să mai adauge vre­o două bănci, spre a se evita şi nemulţumirea profesorului şi a elevilor.­­ Soc, ştiinţifică literară „ Tinerimea Română” urmând a’şi deschide se­X EDIŢIA I* ULTIME INFORMAŢIUNI Regele şi Principele Ferdinand vor veni Sâmbăta viitoare în Capitală spre a asista la alergările de cai de la Băneasa. A doua zi Regele şi Principele se vor întoarce la Sinaia.­ ­ Cu ocazia vizitei sale la Constan­ţa, regele a promis cetăţenilor că în anul viitor se va face un număr LUPTA 3 mtsmmsm siunea celui de al Xll-lea an societar, toţi d-nii membri, sunt cu osebire rugaţi a lua parte re şedinţa ce se va ţine Duminică 17 Septembrie a. c. ora 11/2 p. m. în sala facultăţii de medicină (Universitate). -------------------------------------------------------­ ULTIMA ORA Agenţia. Românii. Triest, 26 Septembre. — Poliţia a a­­juns să descopere cinci tineri, cari sunt autorii expresiilor de petarde ce s’au pro­dus în diferite rânduri. Aceşti tineri au fost arestaţi. Petersburg, 26 Septembre. — Journal de St. Petersbourg desminte într’un mod categoric svonul, cum că s’ar fi­­descope­rit o conspiraţie în contra împăratului Rusiei şi că perchesiţii şi arestări nume­roase s’ar fi făcut la Kiev, Karkov şi Odesa. Viena, 26 Septembrie. — Regele Gre­ciei, însoţit de d. Dragumis, a făcut o lungă vizită comitelui Kalnoky. Rigina Greciei a sosit. Iași, 26 Septembrie. — Regina Nata­lia a fost primită la gară de consulul Rusiei în uniformă. Regina, însoţită de d. Grigore Chika va continua călătoria sa la Belgrad, prin Bucureşti. DOCTORUL EVI­AN ZQ, Strada îs vor. Tratează maladiile interne şi venerice, în special maladiile sistemului nervos. Consultaţiuni în toate zilele de la 9—11 a. m., şi 3—5 p. m. Pentru studenţi şi săraci gratis. Institutele­ unite din Iaşi Cu începutul lui Septembrie viitor, se începe al 24-lea an şcolar al acestei şcoli. Se primesce elevi pentru cursul primar şi secondar până la Bacalau­reat inclusiv. înscrierile se încep de la 25 August, de la 9 a. m., la 3 p. m., în fie­ce zi. Anuare se trimet după cerere. Direcțiunea. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAŢI Liceu clasic Graţie încurajărel Onor, public, ia în anul a­­cesta o desvoltare mai mare. Pe lângă cursul com­plect de liceu, institutul mai are două secţiuni: una pentru cursul special de limba franceză şi alta de limba germană. Se predă în institut şi lecţiuni de limba italiană, engleză, de pictura şi de piano. Elevele pot urma şi cursurile Conserva­torului de muzică Institutul conţine şi o şcoală de confecţie. Se aduce tot­o­dată la cunoştinţa Onor. public, că elevele preparate în acest institut au trecut cu distinctions examenele de finele acestui an, la li­ceul Sf. Sava, la externatele Statului, la şcoalele primare și la Conservator. Directoare Doamna Alexandrina Filionescu str. Italiană 16, București. N. BASILESCU Doctor în drept de pe facultatea din Paris. Laureat al şcoalei de ştiinţe politice din Paris. Profesor «le Drept comercisni, consti­tutional si administrativ la şcoala «le Comerţ. Are onoare da a face cunoscut clientelei sale că se ţine la dispoziţia sa în toate zilele de la 9—NI ore dimineaţa şi de la 4—6 seara. Consultaţiunile sunt gratuite. 55. Strada Smârdan, 10. MALUL DE N­OU a devenit foarte popular printre tinerii, " pentru că vindecă in 48 de ore afecţiunile cari reclamau altâ­dată întrebuinţarea copaculuî sau a injecţiuni­­lor şi cereau săptămâni întregi de tratament. Nu­mele de Midy pe fie­care capsulă garantează cu­răţenia şi eficacitatea Santaluluî. re Vânzare AVOCAT mobilierul meu­ pen­tru salon, sufragerie, anti­cameră. A se adresa la subsemnată în toate zilele de la 2 pînă la 4 ore. p. m. Eugenia Bubița Strada Dionisie, 15 D-rol Emanuel Turbare­t la facaitatea­­ Miciă din Paris Dă consultaţiuni pentru boalele interne şi de femei, în toate zilele, de la ora 1­­3 p. m. 39, Calea Dorobanţilor, 39 o— Avem onoarea de a aduce la cunoştinţa Onor. public, că hotelul Binder, situat în centrul oraşu­lui şi în cea mai frumoasă poziţiune se va redes­chide zilele acestea din nou aranjat, după modelul hotelului Bulevard din Bucureşti. Camerile şi­­mobilierul cu totul noi. Sala de mâncare, cea mai vastă din oraş, este arajantă după cerinţele higienei şi într’un stil cu totul modern, ast­fel ca se satisfacă din toate pun­tele de vedere cerinţele onor. public. Serviciul este foarte prompt. N’am cruţat, nici muncă, nici bani pentru a pune acest stabiliment la nivelul stabilimentelor streine. Avem deplină încredere, că noul aranjament va mări reputaţiunea de care deja se bucură acest hotel. NB. Hotelul este pus tot sub vechia adminis­traţie. Ca AQBifa la Havas, Uw wdk­iSS 4 lucratori tipografi cari stiu *» ed­eaga pe frontu­­*este cu b­kinire. Administraţia.

Next