Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)

1889-09-20 / nr. 935

Makonen, şeful misiunii, s’a dus la Neapole pent­ru a conferă, zice-se, cu d. Crispi în această privinţă. Rotterdam, 29 Septembre. — Jurnalul Vianal­ode zice că d. Burns din Londra a trimis trei mii fiorini greviştilor. S’au deschis negocieri între acestea din urmă şi patronii. Lucrul nu s’a reluat nicăerî. Nu s’a produs nici o desordine. Liniştea domneşte în oraş. Viena, 29 Septembrie. — Cavalerul A. de Suzarra, consul general al Austro-Un­­garieî la Bucureşti, a sosit aci venind din Carlsbad. — Regele şi regina Greciei au părăsit Viena mergând la V­eneţia. Belgrad, 30 Septembrie. — Regina Natalia a primit eri seară vizit­a d-lui Persiani și în urmă o scurtă vizită a d- lui Ristici. ULTIME INFORMAŢIUNI In primul consiliu de miniştrii care se va întruni sub preşedinţa d-lui Lascar Catargiu­, se va dis­cuta contestaţia adresată­­contra a­­legerilor comunale din Bârlad. Vom vedea dacă d. Catargiu va consimţi să se facă complice cu procedeurile mizerabile ale unui stir ca prefectul Petrescu. D. G. Ghica, ministrul ţârei la Berlin, care însoţise ca cumnat pe regina Natalia la Belgrad, se va întoarce peste 3—4 zile în Capitală, de unde apoi va pleca la postul sau.­­ Directorul Creditului funciar ur­ban din Iaşi se află în Capitală, unde aşteaptă sosirea primului-mi­­nistru pentru rezolvarea mai multor afaceri ale acestui Credit. „ Consiliul permanent al instrucţiei publice se va pronunţa astăzi sau mâine, asupra numirei şi transferă­rilor mai multor revizori şcolari, propuse de d. ministru Boierescu. Procurorul general d. Burada a fost chemat la ministerul justiţiei spre a da seamă de modul cum a procedat cu alegerea decanului şi a consiliului de disciplină. D. Cristorianu, prefectul din Bu­­zău­, soseşte noul dimineaţă în Ca­pitală, pentru a declara primului­­ministru că nu garantează de reu­şita candidaţilor administraţiei la viitoarele alegeri comunale. X Consiliele judeţene din toată ţa­ra sunt convocate în sesiune ordi­nară, pentru ziua de 15 octombre 1889. X Corespondenţa politică din Viena publică o scrisoare ce î i este adre­sată din Bucureşti prin­ care se spune că afirmările ziarelor din opoziţie în privinţa unei alianţe sincere şi durabile a grupurilor opoziţioniste, sunt de discutat. Diviziuni sunt din contra iminente în sânul opoziţiei, elementele cele tinere ale partidu­lui liberal refuză a primi pe can­didaţii recomandaţi de comitetul central. Ele cer chiar să se excludă din sânul partidului aceia cari­­l-au compromis. I­. Carp a tăiat scurt speranţa ce o aveau liberalii de a găsi aliaţi în junimişti. El a declarat categoric că nu doreşte în nici un cas o asemenea alianţă şi a invitat partidul sau al sprijini mai bine pe guvern dacă acesta va realiza programa junimişti­lor. Se atribue această atitudine a d-lui Carp la o îmbunătăţire a rapor­turilor cu conservatorii şi sunt per­soane cari merg până a prevedea în­toarcerea junimiştilor la par­tidul conservator.’­­ Constituţionalul care luat apărarea studenţilor în grevă, pentru că la mijloc erea vernescanul Severeanu, nu ne spune nimic despre faptul că unul dintre redactorii săi speciali, dr. Neagoe, a primit să înlocuiască pe interni după propunerea infamu­lui vernescan (?) de la Eforie. Ce rea e lumea ! “ Ieri a început plecarea trupe­lor corp. III şi IV de armată pen­tru manevre. Cavaleria în masă a pornit ieri de la Vereşti, Bârlad, Slobozia şi Ploieşti spre Bacău­ şi Focşani în trenuri militare consecutive la răs­timpuri de câte x ceas. Aflăm că în ultimul moment un conflict destul de grav a izbucnit în­tre direcţiunea generală a căilor fe­rate şi ministerul de resbel. Iată care e cauza acestui conflict : Se convenise ca mersul şi numă­rul trenurilor, să fie stabilit de că­tre organele direcţiunei şi să se co­munice la timp ministerului, ceea­ ce s’a şi făcut. Ministerul a modificat de patru ori aceste mersuri şi di­recţiunea a primit cum şi trebuia a­­ceste modificări. Pentru a nu se produce însă în­vălmăşeală se conveni, ca în zilele de concentraţiune toate dispoziţiu­­nile de modificări sau de nouă miş­cări şi transporturi să se dea de către o comisiune mixtă compusă din d. Cottescu, şeful serviciului de miş­care şi d. Colonel Lahovari. Această comisiune se stabili la Slobozia. Eri, d. ministru de rez­bel, fără a cere avizul acestei co­­misiuni, dădu ordine comandantului Corp. III de a modifica itinerarul plecăreî trupelor din Galaţi şi Te­cuci. Organele din Galaţi a căilor ferate avizate despre aceasta a­u re­fuzat categoric a primi modificari, cari n'ar veni din partea direcţiu­ne!. Această atitudine a fost apro­bată de direcţiunea generală. De aci supărarea d-lui general Manu. Conflictul s’a aclamat prin inter­­venţiunea d-lui Cottescu, care a acordat trenuri speciale pentru tru­pele din Galaţi. Tot d. general Manu a făcut posna! Iată ce comunicat publică Moni­torul Oficial de astă­zi : D. Miltiade Tzoni, deputat şi profesor la Universitatea din Iaşi, afirmă în ziarul Naţiunea de la 1­3 Septembre, că d. de­putat Nicorescu ar fi fost dat în judecată pentru delapidare de Bani,­şi aceasta în ajunul alegerilor comunale din Bârlad. Din informaţiunile luate rezultă că nici­­o­dată d. Nicorescu n'a fost, dat judecă­­ţoi pentru faptul de delapidare de bani ; că, din contra, parchetul din Bârlad, câte­va zite înainte de alegerile municipale, a înlăturat denunţarea sub­scrisă de mai mulţi cetăţeni, prin care se acuzaţi d. Nicorescu şi alţii că ar fi săvârşit falsuri şi delapidări. (Comunicat). Prin urmare, însuşi guvernu re­cunoaşte că toată afacerea nu a fost de­cât o infamă manoperă electorală a prefectului. Dacă e aşa, pentru ce prefectul stă încă la locul sau ?­­ Era seară, înt­re orele 8 — 9, ba­talionul de asediu al brigăzii 2 de artilerie a făcut importante expe­rienţe pe poligonul de la Cotroceni. Luminat de o frumoasă lumină electrică, produsă de aparatul elec­tric al colonelului Mongin, tunurile de asediu au exercitat un tir de noapte foarte important din punctul de vedere strategic. Aflăm că guvernul e hotărât de a introduce în viitorul buget al di­recţiei regale a căilor ferate însem­nate economii la personal. D. Duca a fost invitat să facă asemeni reduceri, dar d-sa a răs­­puns că nu le poate face căci ser­viciul se va descomplecta. D. Radu Pătărlăgeanu va fi nu­mit probabil avocat al Statului în Capitală, în unul din locurile lăsate vacante prin demisionarea d-lor Mis­­sir, B. Brătianu şi M. Skina. Azi trebuie, să sosească pe câm­pul Cotrocenilor două escadroane din regimentul 4 de călăraşi, ve­nind din Giurgiu. Aceste escadroane vor lua parte la manevrele corpului al 2-lea de armată.­­ In fine Teatrul naţional îşi va a­­vea secretarul sau. D. G. Cantacuzino, director ge­neral al teatrelor, a recomandat astă­zi ministerului cultelor, pentru funcţia de secretar pe d. Vlachidi.­­ Pe ziua de 2 Septemrie a. c., sau făcut următoarele numiri şi per­mutări la şcoala de fete din Sără­­rie, Iaşi : 1) D-na Profira Giurcăneanu, in­stitutoare de fete clasa IV şi direc­toare a acestei şcoli, se permută la clasa I, desarcinându-se de postul de directoare, acordândui-se tot­odată concediu până la 1 Aprilie 1890, cu îndatorire de a -şi regula până a­­tuncî drepturile la pensiune. In acest timp va fi suplinită la clasa I de d-na Eug. Cihodariu, care va primi câte una sută lei lunar din suma cuvenită ca retribuţiune d-nei Giur­căneanu, iar de la 1 Aprilie 1890 va continua tot d-ra Ciuhodariu ca institutoare a aces­ei clase, însă cu titlu provisoriu, pe baza concursului ce a trecut la 15 ianuarie a. c. înţelegem ca ministrul să fi pus din oficiu la pensie pe d-na Giur­căneanu, dacă are motive, căci legea de la 1883 îi dă dreptul. Dar nu înţelegem să -şi bată joc de o bă­trână profesoare. Căci ce înseamnă retrogradarea de la clasa a IV la a I-­a ? Ce însemnează concediul forţat pînă la­ 1 Aprilie viitor ? Ce însemnează ca ministerul să se amestece în a -i găsi o suplini­toare şi a fixa chiar salariul supli­nitoarei? Ministerul chiar când lucrează în interesul instrucţiei ar trebui să me­­najeze susceptibilitatea membrilor corpului didactic. „ Constituţionalul care se miră de lipsa reprezentantului nostru la an­cheta Presei de la spitalul Colţea, vesteşte că colaboratorul său special ne­fiind în Bucureşti, n’a luat parte la acea constatare. Am fi foarte fericiţi să cunoaş­tem şi noi numele acestui preţios colaborator special, pe care noi nu -l cunoaştem până acum. De­o­cam­dată constatăm cu des­tul regret că Constituţionalul se face apărătorul tuturor cauzelor urâte. Când cu greva croitorilor orga­nul junimist a fost cel mai căldu­ros apărător al poliţii, acum cu chestia tâlhăriilor de la Eforie a luat apărarea lui Schiffelers ! Nu-i frumos! Astă­zi a început la universitatea din Iaşi examenul oral pentru ba­calaureat. Din 70 candidaţi la îns­cris au fost admişi 52 la oral. In fruntea clasificaţiei după no­tele de la înscris , d-ra Maria Bo­tez, un talent escepţional şi care a făcut liceul în Liceul nou de d-şoare al profesorilor asociaţi, de sub di­recţiunea d-rei Varlam. D. Poni a fost însărcinat de mi­nisterul instrucţiei să ancheteze ca­zul plângerei d-nei Felicia C. Radu profesoare din Bacǎu că a fost insul­tată de d. şi d-na Frcşinescu. Se ştie că d-na Radu fusese numită directoare în locul d-nei Frcşinescu, care numire a fost revocată. r . Se acordă fabricei de săpun şi lumânări de stearină ,,Dimitrie I Ha­­gi loan“, proprietate a d-lui Pa­vel Dimitrie Hagi loan, situată pe cheiul drept al Dâmboviţei lângă abatoriu, în Bucureşti, următoarele avantagii: 1) Scutire, pe termen de 15 ani, de ori­ce impozit direct către Stat, judeţ şi comună. 2) Scutire, pe acelaş termen, de taxele vamale pentru machini, părţi şi accesorii de machini necesare fa­bricei. 3) Scutire, pe acelaşi termen, de plata taxelor vamale pentru urmă­toarele materii prime ce vor intra în fabricaţiunea săpunului şi lumâ­nărilor : 500 000 kilograme stearină bru­tă, pe fie­care an; 50.000 kilograme sodă caustică, pe fie­care an, X Furtul de la Mihel Daniel. QZiarele au­ înregistrat deja ştirea că milioanele bancherului Mihel Da­niel din Iaşi au­ scăzut cu 230.000 lei. Credem că vom face plăcere citito­rilor «Luptei» dând detaliere aces­tei furături, care, se apropie prin ingeniozitatea operaţiunei de furarea Cloşcei din muzeul din Bucureşti de către Panta­zescu. Casa de Bancă a­ Devl­ei este situată în Strada-de-jos şi se compune dintr’un corp de case cu două rânduri, de al căruia rez de chaussée este lipit o aripă cu un etaj şi compus din două odăi, una la faţă şi alta în dos. Această aripă e mărginită în partea despre apus cu o stradelă laterală. Hoţii prin această stradă s’au suit pe acope­rământul aripei de care am vorbit mai sus, apoi deschizând bageaga podului a cărei uşe era închisă cu un lacăt ordinar s’au introdus în po­dul aripei. O dată în pod s’au pus de au spart bagdadia camerei din faţă din aripă. Au început prin a opera în bagdadia acestei camere fie pentru că știau că în acea odae se aflau lăzile de fer, fie pentru că de la odaia de din dos s'ar fi putut auzi, pentru că de la acea odae până la odaia în care dormea Mihel Daniel nu sunt de cât 5—6 metrii. Spargerea bagdagiei s’a făcut a la Pantazescu. Au făcut o gaură cu sfredelul şi au lărgit-o până ce au putut introduce o umbrelă­­pe care deschizând-o înăuntrul camerei a fă­cut să cadă într’ânsa molozul şi bu­căţile de cărămidă ce nu le putea ridica în pod. Săparea au făcut-o cu nişte cuţite foarte fine. Prin a­­ceastă deschizătură ’şi-au dat drumul în cameră cu ajutorul unei scări de fringhie prevăzută cu câte­va furci de fer. In cameră erau două lăzi mari. Una au stricat-o complect, iar la a doua au stricat numai împrejurul broasceî, dar n’au deschis-o fie că lada fiind de un sistem bun a resis­­tat mai bine, fie că n’au mai simţit nevoea de a ’şi perde timpul cu această a doua ladă. Prima ladă a fost stricată în mo­dul următor : împrejurul broaştei au făcut o bortă cu coarba şi prin acea bortă introducând un cleşte de o formă specială au rupt întreaga pla­că care acoperea broasca. După a­­ceasta, odată broasca golită, au scos toate şurupurile broaştei şi făcând tot ast­fel cu a doua broască lada a fost deschisă. In acea ladă au găsit 12,000 de napoleoni, 110,000 lei în hârtie, aproape 1,000,000 în bonuri depuse de diferite persoane, precum d-nii Gr. Buicliu, C. Lepă­­datu etc. precum şi bijuterii de vr’o sută mii de lei. Bonurile au fost lăsate intacte, ceea ce înseamnă că tâlhării erau oameni foarte cunoscători în dai­a­­veruri de bani. Au luat toţi banii în hârtie şi 6,ooo de napoleoni. Res­tul de 6.000 napoleoni ’i-au lăsat în casă din neputinţă de a transporta atâta greutate. Au luat de aseme­nea şi bijuteriele depuse de d. Şmi­­rel în valoare de 30.000 lei. Prădăciunea a trebuit să se facă între Mercur­ seara când au început sărbătorile evreeşti şi Sâmbătă noap­tea, pentru că Sâmbătă unul din a­­utorii probabili a fost văzut de mai multe persoane. Autorii au lă­sat la faţa locului toate instrumen­tele lor, un adevărat arsenal, unele mai perfecte de­cât altele, un fânar cu petrol, al căruia geam e acoperit cu o hârtie verde şi prevăzută numai cu o bortă în mărimea unei piese de 50 bani prin care ieşea lumina, scara, un brâu tricolor, o perie de straie noue, cu care se pare că îşi au şters straele înainte de a eşi în stradă şi mai multe, bucăţi de maşi­nă întrebuinţate pentru a amorţi lo­viturile ciocanului. Unul din autori a fost luat Sâm­bătă seară de la un mic restaurant din strada Halei de o birje şi dus până aproape de gară pe la ora 6. Nu s’a oprit la gară, ci la o crâşmă înainte de a ajunge la gară. Acolo a dat jos din birje un geamantan mic şi a învitat pe birjar să ’i-1 ducă pe jos până la gară. Birjarul a refuzat. Atunci a sosit la crâşmă un lucrător care ’i-a dus geaman­tanul până pe peronul gărei, unde a intrat pe din dos nu pe din faţă. Lucrătorul a văzut pe acel domn cum s’a suit cu geamantanul în clas­sa III-a şi părându-i cam curioasă­­ greutatea extraordinară a unui gea­mantan mic, a denunţat lucrul ser­gentului de gară. Sergentul a co­municat denunţarea comisarului Sion care nu a făcut nici un cas de de­nunţare. Birjarul şi lucrătorul hamal spun că acel donin era de statură mijlo­cie, brun, ras, cu mustaţa neagră şi avea aerul a unui vătav de moşie. Aceleaşi signalmente au fost date şi de un negustor de cuţite de la care acel domn a cumpărat 2 cuţite lăsate de dânsul suvenir d-lui Daniel. După instrumentele găsite se pare că unul din autori trebue să fie un mecanic consumat. Au trebuit să fie cel puţin doi autori. Primul-procuror Teodora lucrea­ză împreună cu poliţia zi şi noapte pentru descoperirea faptului. Pră­­dăciunea n’a fost cunoscută de­cât Duminică dimineaţă când d-1 Da­niel a deschis comptuarul. D-1 Teo­dora pretinde că e deja pe urma făptuitorilor. D-1 Daniel a promis un premiu de 4000 lei descoperitorului autori­lor. Acesta va fi cel întâiu cadou(?) ce-l va fi făcut în viaţa sa. Să ştie că d-l Daniel e cel mai meschin d­intre evreii bogaţi din Iaşi şi pentru aceia toţi câţi aud de prădăciune ridic umerii cu su­râsul pe buze. Vom ţine în curent pe cititori de tot ce se va mai descoperi. X X X X X X X ULTIMA ORA Agenţia Românii. Paris, 30 Septembrie. — Tribunalul de comerţ al Senei a considerat ca sta­bilită răspunderea d-lui Denfert-Roche­­reau, a administratorilor şi a cen­sorii­or Comptoarului de scont. El a osândit: 1) pe moştenitorii d-lui Denfert-Rochereau ,şi pe administratorii cari er­au în acelaşi timp membrii ai con­siliului de administraţie ai societăţii me­talelor, să verse lichidatorilor o provizie de 12 milioane ; 2) administratorii cari fac parte numai din consiliul de admi­nistraţie al comptuarului de scont, să verse o sumă de şease milioane; 3) cen­­sorii să verse un milion. — Eri au fost 307,000 intrări la ex­poziţie. Rotterdam, 30 Septembrie. — Toate sunt liniştite. Negocierile continuă între greviştii şi patroni. Situaţia începe a se îmbunătăţi şi se crede că greva nu va ţine mult. In ori­ce cas, se află aci 2 vase de război, 3, canoniere și 2 șalupe armate pentru a sprijini pe autoritățile în caz de desor­dine grave. Vinul de pe plan de Chapoteant coprinde carnea de vacă mi­tuită prin pepsina solubilă, asimilabilă şi în stare d’a trece d’a dreptul în sânge spre a întreţine într’ânsa viaţa şi sănătatea. Se hrănesc cu el bolnavii lipsiţi de poftă de mâncare, cărora le e scârbă de bucate sau neputându-le suferi, reconva­­lescenţii,­ oamenii anemici, diabetici, bolnavi de plă­mâni (ofticoşi), persoanele bântuite de friguri, boa­­lele canceroase, disenterie. Intr’un volum mic, pep­­tom­bie cu mult mai bogat de cât laptele, dă mai multă lzană şi tot-d’a­una e uşor de mistuit. INSTITUTUL Mais Misei toftal 1882 Este instalat în grădina Heliade în cond­ţiunile cele mai higienice. Cursurile încep la 1 Septem­brie şi se vor face după programele şcoalelor pu­blice, unde elevii trec examenele. Internatul este­­de 800 franci pentru clasele primare şi de 1000 fr. pentru cele liceale, precum şi pentru prepara­­țiunea la şcoala militară. Mitsut­as Domnişoare Balinîiaaaim Bucureşti, Şoseaua Jianu Cursurile încep regulat la 5 Septembrie. înscrie­rile se fac la direcţia Institutului de la 8- 12 ore dimineaţa şi de la 2­6 BINDER-Iaşi Avem onoarea de a aduce la cunoştinţa Onor. public, că hotelul Binder, situat în centrul oraşu­lui şi în cea mai frumoasă poziţiune se va redes­chide zilele acestea din nou aranjat, după modelul hotelului Bulevard din Bucureşti. Oamenile şi mobilierul cu totul noi. Sala de mâncare, cea mai vastă din oraş, este arajanta după cerinţele higienei şi într’un stil cu totul modern, ast­fel ca se satisfacă din toate pun­tele de vedere cerinţele onor. public. Serviciul este foarte prompt. N’am cruţat, nici muncă, nici bani pentru a pune acest stabiliment la nivelul stabilimentelor străine. Avem deplină încredere, că noul aranjament va mări reputaţiunea de care deja se bucură acest hotel. Administraţia. 5 NB. Hotelul este pus tot sub vechia adminis­traţie. la mobilierul meu pen­tr WvII&iSaie­tru salon, sufragerie, anti-cameră. A se adresa la subsemnata în toate zilele de la 2 pînă la 4 ore. p. m., Knseuia Rabija, Strada Dionisie, No. 15. _ • —• -j " ■ -

Next