Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)
1889-09-20 / nr. 935
Makonen, şeful misiunii, s’a dus la Neapole pentru a conferă, zice-se, cu d. Crispi în această privinţă. Rotterdam, 29 Septembre. — Jurnalul Vianalode zice că d. Burns din Londra a trimis trei mii fiorini greviştilor. S’au deschis negocieri între acestea din urmă şi patronii. Lucrul nu s’a reluat nicăerî. Nu s’a produs nici o desordine. Liniştea domneşte în oraş. Viena, 29 Septembrie. — Cavalerul A. de Suzarra, consul general al Austro-Ungarieî la Bucureşti, a sosit aci venind din Carlsbad. — Regele şi regina Greciei au părăsit Viena mergând la Veneţia. Belgrad, 30 Septembrie. — Regina Natalia a primit eri seară vizita d-lui Persiani și în urmă o scurtă vizită a d- lui Ristici. ULTIME INFORMAŢIUNI In primul consiliu de miniştrii care se va întruni sub preşedinţa d-lui Lascar Catargiu, se va discuta contestaţia adresatăcontra alegerilor comunale din Bârlad. Vom vedea dacă d. Catargiu va consimţi să se facă complice cu procedeurile mizerabile ale unui stir ca prefectul Petrescu. D. G. Ghica, ministrul ţârei la Berlin, care însoţise ca cumnat pe regina Natalia la Belgrad, se va întoarce peste 3—4 zile în Capitală, de unde apoi va pleca la postul sau. Directorul Creditului funciar urban din Iaşi se află în Capitală, unde aşteaptă sosirea primului-ministru pentru rezolvarea mai multor afaceri ale acestui Credit. „ Consiliul permanent al instrucţiei publice se va pronunţa astăzi sau mâine, asupra numirei şi transferărilor mai multor revizori şcolari, propuse de d. ministru Boierescu. Procurorul general d. Burada a fost chemat la ministerul justiţiei spre a da seamă de modul cum a procedat cu alegerea decanului şi a consiliului de disciplină. D. Cristorianu, prefectul din Buzău, soseşte noul dimineaţă în Capitală, pentru a declara primuluiministru că nu garantează de reuşita candidaţilor administraţiei la viitoarele alegeri comunale. X Consiliele judeţene din toată ţara sunt convocate în sesiune ordinară, pentru ziua de 15 octombre 1889. X Corespondenţa politică din Viena publică o scrisoare ce î i este adresată din Bucureşti prin care se spune că afirmările ziarelor din opoziţie în privinţa unei alianţe sincere şi durabile a grupurilor opoziţioniste, sunt de discutat. Diviziuni sunt din contra iminente în sânul opoziţiei, elementele cele tinere ale partidului liberal refuză a primi pe candidaţii recomandaţi de comitetul central. Ele cer chiar să se excludă din sânul partidului aceia caril-au compromis. I. Carp a tăiat scurt speranţa ce o aveau liberalii de a găsi aliaţi în junimişti. El a declarat categoric că nu doreşte în nici un cas o asemenea alianţă şi a invitat partidul sau al sprijini mai bine pe guvern dacă acesta va realiza programa junimiştilor. Se atribue această atitudine a d-lui Carp la o îmbunătăţire a raporturilor cu conservatorii şi sunt persoane cari merg până a prevedea întoarcerea junimiştilor la partidul conservator.’ Constituţionalul care luat apărarea studenţilor în grevă, pentru că la mijloc erea vernescanul Severeanu, nu ne spune nimic despre faptul că unul dintre redactorii săi speciali, dr. Neagoe, a primit să înlocuiască pe interni după propunerea infamului vernescan (?) de la Eforie. Ce rea e lumea ! “ Ieri a început plecarea trupelor corp. III şi IV de armată pentru manevre. Cavaleria în masă a pornit ieri de la Vereşti, Bârlad, Slobozia şi Ploieşti spre Bacău şi Focşani în trenuri militare consecutive la răstimpuri de câte x ceas. Aflăm că în ultimul moment un conflict destul de grav a izbucnit între direcţiunea generală a căilor ferate şi ministerul de resbel. Iată care e cauza acestui conflict : Se convenise ca mersul şi numărul trenurilor, să fie stabilit de către organele direcţiunei şi să se comunice la timp ministerului, ceea ce s’a şi făcut. Ministerul a modificat de patru ori aceste mersuri şi direcţiunea a primit cum şi trebuia aceste modificări. Pentru a nu se produce însă învălmăşeală se conveni, ca în zilele de concentraţiune toate dispoziţiunile de modificări sau de nouă mişcări şi transporturi să se dea de către o comisiune mixtă compusă din d. Cottescu, şeful serviciului de mişcare şi d. Colonel Lahovari. Această comisiune se stabili la Slobozia. Eri, d. ministru de rezbel, fără a cere avizul acestei comisiuni, dădu ordine comandantului Corp. III de a modifica itinerarul plecăreî trupelor din Galaţi şi Tecuci. Organele din Galaţi a căilor ferate avizate despre aceasta au refuzat categoric a primi modificari, cari n'ar veni din partea direcţiune!. Această atitudine a fost aprobată de direcţiunea generală. De aci supărarea d-lui general Manu. Conflictul s’a aclamat prin intervenţiunea d-lui Cottescu, care a acordat trenuri speciale pentru trupele din Galaţi. Tot d. general Manu a făcut posna! Iată ce comunicat publică Monitorul Oficial de astăzi : D. Miltiade Tzoni, deputat şi profesor la Universitatea din Iaşi, afirmă în ziarul Naţiunea de la 13 Septembre, că d. deputat Nicorescu ar fi fost dat în judecată pentru delapidare de Bani,şi aceasta în ajunul alegerilor comunale din Bârlad. Din informaţiunile luate rezultă că niciodată d. Nicorescu n'a fost, dat judecăţoi pentru faptul de delapidare de bani ; că, din contra, parchetul din Bârlad, câteva zite înainte de alegerile municipale, a înlăturat denunţarea subscrisă de mai mulţi cetăţeni, prin care se acuzaţi d. Nicorescu şi alţii că ar fi săvârşit falsuri şi delapidări. (Comunicat). Prin urmare, însuşi guvernu recunoaşte că toată afacerea nu a fost decât o infamă manoperă electorală a prefectului. Dacă e aşa, pentru ce prefectul stă încă la locul sau ? Era seară, între orele 8 — 9, batalionul de asediu al brigăzii 2 de artilerie a făcut importante experienţe pe poligonul de la Cotroceni. Luminat de o frumoasă lumină electrică, produsă de aparatul electric al colonelului Mongin, tunurile de asediu au exercitat un tir de noapte foarte important din punctul de vedere strategic. Aflăm că guvernul e hotărât de a introduce în viitorul buget al direcţiei regale a căilor ferate însemnate economii la personal. D. Duca a fost invitat să facă asemeni reduceri, dar d-sa a răspuns că nu le poate face căci serviciul se va descomplecta. D. Radu Pătărlăgeanu va fi numit probabil avocat al Statului în Capitală, în unul din locurile lăsate vacante prin demisionarea d-lor Missir, B. Brătianu şi M. Skina. Azi trebuie, să sosească pe câmpul Cotrocenilor două escadroane din regimentul 4 de călăraşi, venind din Giurgiu. Aceste escadroane vor lua parte la manevrele corpului al 2-lea de armată. In fine Teatrul naţional îşi va avea secretarul sau. D. G. Cantacuzino, director general al teatrelor, a recomandat astăzi ministerului cultelor, pentru funcţia de secretar pe d. Vlachidi. Pe ziua de 2 Septemrie a. c., sau făcut următoarele numiri şi permutări la şcoala de fete din Sărărie, Iaşi : 1) D-na Profira Giurcăneanu, institutoare de fete clasa IV şi directoare a acestei şcoli, se permută la clasa I, desarcinându-se de postul de directoare, acordândui-se totodată concediu până la 1 Aprilie 1890, cu îndatorire de a -şi regula până atuncî drepturile la pensiune. In acest timp va fi suplinită la clasa I de d-na Eug. Cihodariu, care va primi câte una sută lei lunar din suma cuvenită ca retribuţiune d-nei Giurcăneanu, iar de la 1 Aprilie 1890 va continua tot d-ra Ciuhodariu ca institutoare a acesei clase, însă cu titlu provisoriu, pe baza concursului ce a trecut la 15 ianuarie a. c. înţelegem ca ministrul să fi pus din oficiu la pensie pe d-na Giurcăneanu, dacă are motive, căci legea de la 1883 îi dă dreptul. Dar nu înţelegem să -şi bată joc de o bătrână profesoare. Căci ce înseamnă retrogradarea de la clasa a IV la a I-a ? Ce însemnează concediul forţat pînă la 1 Aprilie viitor ? Ce însemnează ca ministerul să se amestece în a -i găsi o suplinitoare şi a fixa chiar salariul suplinitoarei? Ministerul chiar când lucrează în interesul instrucţiei ar trebui să menajeze susceptibilitatea membrilor corpului didactic. „ Constituţionalul care se miră de lipsa reprezentantului nostru la ancheta Presei de la spitalul Colţea, vesteşte că colaboratorul său special nefiind în Bucureşti, n’a luat parte la acea constatare. Am fi foarte fericiţi să cunoaştem şi noi numele acestui preţios colaborator special, pe care noi nu -l cunoaştem până acum. Deocamdată constatăm cu destul regret că Constituţionalul se face apărătorul tuturor cauzelor urâte. Când cu greva croitorilor organul junimist a fost cel mai călduros apărător al poliţii, acum cu chestia tâlhăriilor de la Eforie a luat apărarea lui Schiffelers ! Nu-i frumos! Astăzi a început la universitatea din Iaşi examenul oral pentru bacalaureat. Din 70 candidaţi la înscris au fost admişi 52 la oral. In fruntea clasificaţiei după notele de la înscris , d-ra Maria Botez, un talent escepţional şi care a făcut liceul în Liceul nou de d-şoare al profesorilor asociaţi, de sub direcţiunea d-rei Varlam. D. Poni a fost însărcinat de ministerul instrucţiei să ancheteze cazul plângerei d-nei Felicia C. Radu profesoare din Bacǎu că a fost insultată de d. şi d-na Frcşinescu. Se ştie că d-na Radu fusese numită directoare în locul d-nei Frcşinescu, care numire a fost revocată. r . Se acordă fabricei de săpun şi lumânări de stearină ,,Dimitrie I Hagi loan“, proprietate a d-lui Pavel Dimitrie Hagi loan, situată pe cheiul drept al Dâmboviţei lângă abatoriu, în Bucureşti, următoarele avantagii: 1) Scutire, pe termen de 15 ani, de orice impozit direct către Stat, judeţ şi comună. 2) Scutire, pe acelaş termen, de taxele vamale pentru machini, părţi şi accesorii de machini necesare fabricei. 3) Scutire, pe acelaşi termen, de plata taxelor vamale pentru următoarele materii prime ce vor intra în fabricaţiunea săpunului şi lumânărilor : 500 000 kilograme stearină brută, pe fiecare an; 50.000 kilograme sodă caustică, pe fiecare an, X Furtul de la Mihel Daniel. QZiarele au înregistrat deja ştirea că milioanele bancherului Mihel Daniel din Iaşi au scăzut cu 230.000 lei. Credem că vom face plăcere cititorilor «Luptei» dând detaliere acestei furături, care, se apropie prin ingeniozitatea operaţiunei de furarea Cloşcei din muzeul din Bucureşti de către Pantazescu. Casa de Bancă a Devlei este situată în Strada-de-jos şi se compune dintr’un corp de case cu două rânduri, de al căruia rez de chaussée este lipit o aripă cu un etaj şi compus din două odăi, una la faţă şi alta în dos. Această aripă e mărginită în partea despre apus cu o stradelă laterală. Hoţii prin această stradă s’au suit pe acoperământul aripei de care am vorbit mai sus, apoi deschizând bageaga podului a cărei uşe era închisă cu un lacăt ordinar s’au introdus în podul aripei. O dată în pod s’au pus de au spart bagdadia camerei din faţă din aripă. Au început prin a opera în bagdadia acestei camere fie pentru că știau că în acea odae se aflau lăzile de fer, fie pentru că de la odaia de din dos s'ar fi putut auzi, pentru că de la acea odae până la odaia în care dormea Mihel Daniel nu sunt de cât 5—6 metrii. Spargerea bagdagiei s’a făcut a la Pantazescu. Au făcut o gaură cu sfredelul şi au lărgit-o până ce au putut introduce o umbrelăpe care deschizând-o înăuntrul camerei a făcut să cadă într’ânsa molozul şi bucăţile de cărămidă ce nu le putea ridica în pod. Săparea au făcut-o cu nişte cuţite foarte fine. Prin această deschizătură ’şi-au dat drumul în cameră cu ajutorul unei scări de fringhie prevăzută cu câteva furci de fer. In cameră erau două lăzi mari. Una au stricat-o complect, iar la a doua au stricat numai împrejurul broasceî, dar n’au deschis-o fie că lada fiind de un sistem bun a resistat mai bine, fie că n’au mai simţit nevoea de a ’şi perde timpul cu această a doua ladă. Prima ladă a fost stricată în modul următor : împrejurul broaştei au făcut o bortă cu coarba şi prin acea bortă introducând un cleşte de o formă specială au rupt întreaga placă care acoperea broasca. După aceasta, odată broasca golită, au scos toate şurupurile broaştei şi făcând tot astfel cu a doua broască lada a fost deschisă. In acea ladă au găsit 12,000 de napoleoni, 110,000 lei în hârtie, aproape 1,000,000 în bonuri depuse de diferite persoane, precum d-nii Gr. Buicliu, C. Lepădatu etc. precum şi bijuterii de vr’o sută mii de lei. Bonurile au fost lăsate intacte, ceea ce înseamnă că tâlhării erau oameni foarte cunoscători în daiaveruri de bani. Au luat toţi banii în hârtie şi 6,ooo de napoleoni. Restul de 6.000 napoleoni ’i-au lăsat în casă din neputinţă de a transporta atâta greutate. Au luat de asemenea şi bijuteriele depuse de d. Şmirel în valoare de 30.000 lei. Prădăciunea a trebuit să se facă între Mercur seara când au început sărbătorile evreeşti şi Sâmbătă noaptea, pentru că Sâmbătă unul din autorii probabili a fost văzut de mai multe persoane. Autorii au lăsat la faţa locului toate instrumentele lor, un adevărat arsenal, unele mai perfecte decât altele, un fânar cu petrol, al căruia geam e acoperit cu o hârtie verde şi prevăzută numai cu o bortă în mărimea unei piese de 50 bani prin care ieşea lumina, scara, un brâu tricolor, o perie de straie noue, cu care se pare că îşi au şters straele înainte de a eşi în stradă şi mai multe, bucăţi de maşină întrebuinţate pentru a amorţi loviturile ciocanului. Unul din autori a fost luat Sâmbătă seară de la un mic restaurant din strada Halei de o birje şi dus până aproape de gară pe la ora 6. Nu s’a oprit la gară, ci la o crâşmă înainte de a ajunge la gară. Acolo a dat jos din birje un geamantan mic şi a învitat pe birjar să ’i-1 ducă pe jos până la gară. Birjarul a refuzat. Atunci a sosit la crâşmă un lucrător care ’i-a dus geamantanul până pe peronul gărei, unde a intrat pe din dos nu pe din faţă. Lucrătorul a văzut pe acel domn cum s’a suit cu geamantanul în classa III-a şi părându-i cam curioasă greutatea extraordinară a unui geamantan mic, a denunţat lucrul sergentului de gară. Sergentul a comunicat denunţarea comisarului Sion care nu a făcut nici un cas de denunţare. Birjarul şi lucrătorul hamal spun că acel donin era de statură mijlocie, brun, ras, cu mustaţa neagră şi avea aerul a unui vătav de moşie. Aceleaşi signalmente au fost date şi de un negustor de cuţite de la care acel domn a cumpărat 2 cuţite lăsate de dânsul suvenir d-lui Daniel. După instrumentele găsite se pare că unul din autori trebue să fie un mecanic consumat. Au trebuit să fie cel puţin doi autori. Primul-procuror Teodora lucrează împreună cu poliţia zi şi noapte pentru descoperirea faptului. Prădăciunea n’a fost cunoscută decât Duminică dimineaţă când d-1 Daniel a deschis comptuarul. D-1 Teodora pretinde că e deja pe urma făptuitorilor. D-1 Daniel a promis un premiu de 4000 lei descoperitorului autorilor. Acesta va fi cel întâiu cadou(?) ce-l va fi făcut în viaţa sa. Să ştie că d-l Daniel e cel mai meschin dintre evreii bogaţi din Iaşi şi pentru aceia toţi câţi aud de prădăciune ridic umerii cu surâsul pe buze. Vom ţine în curent pe cititori de tot ce se va mai descoperi. X X X X X X X ULTIMA ORA Agenţia Românii. Paris, 30 Septembrie. — Tribunalul de comerţ al Senei a considerat ca stabilită răspunderea d-lui Denfert-Rochereau, a administratorilor şi a censoriior Comptoarului de scont. El a osândit: 1) pe moştenitorii d-lui Denfert-Rochereau ,şi pe administratorii cari erau în acelaşi timp membrii ai consiliului de administraţie ai societăţii metalelor, să verse lichidatorilor o provizie de 12 milioane ; 2) administratorii cari fac parte numai din consiliul de administraţie al comptuarului de scont, să verse o sumă de şease milioane; 3) censorii să verse un milion. — Eri au fost 307,000 intrări la expoziţie. Rotterdam, 30 Septembrie. — Toate sunt liniştite. Negocierile continuă între greviştii şi patroni. Situaţia începe a se îmbunătăţi şi se crede că greva nu va ţine mult. In orice cas, se află aci 2 vase de război, 3, canoniere și 2 șalupe armate pentru a sprijini pe autoritățile în caz de desordine grave. Vinul de pe plan de Chapoteant coprinde carnea de vacă mituită prin pepsina solubilă, asimilabilă şi în stare d’a trece d’a dreptul în sânge spre a întreţine într’ânsa viaţa şi sănătatea. Se hrănesc cu el bolnavii lipsiţi de poftă de mâncare, cărora le e scârbă de bucate sau neputându-le suferi, reconvalescenţii, oamenii anemici, diabetici, bolnavi de plămâni (ofticoşi), persoanele bântuite de friguri, boalele canceroase, disenterie. Intr’un volum mic, peptombie cu mult mai bogat de cât laptele, dă mai multă lzană şi tot-d’auna e uşor de mistuit. INSTITUTUL Mais Misei toftal 1882 Este instalat în grădina Heliade în condţiunile cele mai higienice. Cursurile încep la 1 Septembrie şi se vor face după programele şcoalelor publice, unde elevii trec examenele. Internatul estede 800 franci pentru clasele primare şi de 1000 fr. pentru cele liceale, precum şi pentru preparațiunea la şcoala militară. Mitsutas Domnişoare Balinîiaaaim Bucureşti, Şoseaua Jianu Cursurile încep regulat la 5 Septembrie. înscrierile se fac la direcţia Institutului de la 8- 12 ore dimineaţa şi de la 26 BINDER-Iaşi Avem onoarea de a aduce la cunoştinţa Onor. public, că hotelul Binder, situat în centrul oraşului şi în cea mai frumoasă poziţiune se va redeschide zilele acestea din nou aranjat, după modelul hotelului Bulevard din Bucureşti. Oamenile şi mobilierul cu totul noi. Sala de mâncare, cea mai vastă din oraş, este arajanta după cerinţele higienei şi într’un stil cu totul modern, astfel ca se satisfacă din toate puntele de vedere cerinţele onor. public. Serviciul este foarte prompt. N’am cruţat, nici muncă, nici bani pentru a pune acest stabiliment la nivelul stabilimentelor străine. Avem deplină încredere, că noul aranjament va mări reputaţiunea de care deja se bucură acest hotel. Administraţia. 5 NB. Hotelul este pus tot sub vechia administraţie. la mobilierul meu pentr WvII&iSaietru salon, sufragerie, anti-cameră. A se adresa la subsemnata în toate zilele de la 2 pînă la 4 ore. p. m., Knseuia Rabija, Strada Dionisie, No. 15. _ • —• -j " ■ -