Lupta, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 946-968)
1889-10-02 / nr. 946
-4 Un an . V* an. . ANUL VI. — SERIA III. No. 946. ABONAMENTE. IN TARA . 40 lei . 20 . 3 luni. . . 10 . IN STREINATATE lin an. . . 50 lei ’/■ an. . . 25 . 3 luni . . 15 Numarul 15 Bani. REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). r^olitic, <G. PANII, 3J BUCURESTI, LUNI si MARȚI 2—3 OCTOMB1RE 1889 f T ~n~ ] "r ~ rn t~^7t nnr^inui irmnnTirr imn ib ■( i ii iTitl'fnBiiluTMliMilliliiiilwMiiWMTiiiliiIlirwiiîilirilIL^ l ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, , „ . . 25 bani , Insertie si reclame , . . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa In Rom Ania, la Agrenlia Havas In Francia, Italia, Austro-Itugaria și Anglia la Agenția Havas, 8, place de la Bourse, Paria precum și sucursalele ei Un număr vechi, 50 Bani. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). PROGRAMUL LIBERAL NOUTATI ALEGERILE DIN PLOEŞTI PORTRETE PARLAMENTARE I. ŞTEFĂNEANU. NICI O ÎMBUNĂTĂŢIRE APEL LA PRESA Disolvaria cisilia a comunei Ploieşti CU PASIUNE PROGRAMUL LIBERAL Chestia economică Până acum am găsit două mari principii, pe cari o grupare liberalodemocratică trebue să le adopte, şi anume : desfiinţarea colegiilor electorale şi proclamarea sufragiului universal sau a colegiului unic, şi al doilea, însuşirea principiului intervenţiei Statului, cie scop de a corigea nedreptăţile sociale şi economice şi a protegta pe cei slabi în contra celor tari. Mai este un principiu care trebue să figureze în noul program. Iatâ’l : Până acum Statul precum şi partidele au încuragat în genere producţiunea,industria naţională, fără ca să se ocupe cum să face acea producţiune şi ce fel de industrie să încurajează. De altmintrelea, acesta este principiul economiei politice clasice. In adevăr, economiştii clasici nu se preocupă, în această privinţă, decât de a lăuda şi a încuragja producţia în mare, industria bazată pe mari capitaluri. Pentru dânşii idealul este o producţie colosală, fără să se oprească a vedea cu ce cost şi în detrimentul cui să face acea producţie. Iar când ei vorbesc de bogăţia industrială a deosebitelor ţări, el o numesc bogăţia naţională, măcar că acea bogăţie e reprezentată numai prin câţiva inşi, pe când massa populară este cufundată în cea mai mare mizerie. Aceste principii vagi, sub cari se ascunde cea mai mare nedreptate socială şi sub cari geme cel mai teribil proletariat, nu mai pot continua a fi susţinute de un partid cu avânturi noi. Pentru democratism, nu e destul ca producţia să se facă un mare, ci să mai cere ca ea să aibă o bază dreaptă, ca ea să nu se facă cu sacrificiul material şi moral a sute de mii de suflete. Pentru şcoala nouă economică idealul nu este de a produce mai cu seamă mult ci de a produce bine şi drept; marea industrie nu e necplus-ultra a desideratelor economice, când ea tinde a săpa tot mai adânc neegalităţile sociale, când ea are de rezultat de a acumula tot mai mult bogăţia în o pătură şi a face tot mai neagră mizeria în celelalte. Ideea că o naţiune este un corp social în care dacă o parte din el e bogată şi prosperă apoi toate celelalte părţi sunt în aceleaşi condiţii de prosperitate, nu se mai poate susţine. Nu e nici o solidaritate între membrii aceleiaşi naţiuni, mai cu seamă pe terenul economic şi social, ci din contră domneşte cel mai mare egoism şi cel mai vădit separatism. O naţiune să compune din milioane de indivizi cu interese în cea mai mare parte pur individuale şi contrare, acei indivizi se desfac în mai multe pături sociale cu interese deosebite, ba cele de mai multe ori diametral opuse. Acele pături sociale compun agregaturi politice car şi ele se deosibesc şi se vrăjmăşesc. Aşa fiind, şi aşa este, oare nu e o copilărie sau rea-credinţă de a trata acest amalgam inform, cu interese contrare, ca pe un corp omogen, solidar, armonic, şi a considera prin urmare numai suprafaţa lucrurilor, adică, a vorbi de producţia naţională, de bogăţia naţională, când în realitate din producţie să foloseşte numai un mic număr, din industrie de asemenea, iar bogăţia să acumulează în mâinele unui număr restrâns, pe când marea majorităţi care participă şi contribue la toate acestea, îi vine aproape strictul necesar cu care să nu moară de foame? Iată o problemă socialo-economică foarte importantă şi pe care nu e permis nici unei grupări nci democratice de a o lăsa de o parte. Ştifi că soluţiunea problemei este grea, ştifi că ea este nodul tuturor dificultăţilor sociale, ştifi că ea nu se poate rezolvi în mod definitiv de astăzi până mâine. Ştiind acestea, nu eu voiu pretinde soluţia problemei în 24 de ore, nu eu voiu cere ca să se tae în carne vie imediat şi fără rezervă. Dar nu e mai puţin adevărat că problema trebue pusă in programul unoei grupări şi că chiar trebuea să specifica cele întâi măsuri măcar de luat, dacă nu pentru rezolvarea ei cel puţin pentru atenuarea răului pentru uşurarea celor apăsaţi, pentru acoperirea neegalităţilor prea mari. Un partid care ar închide ochii asupra acestei grave probleme nu ar merita stima opiniei publice, în acest caz mai bine să lase conservatorilor şi colectiviştilor să continue starea actuală de lucruri şi să nu mai tulbure degeaba spiritele. Cu alte cuvinte, trebue să se dea o bază mai echitabilă producţiei şi o direcţie mai egalitară repartiţiunel. G. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române" Berlin, 12 Octombre Monitorul Imperiului publică în termenii următori toastul ridicat de Ţarul la prânzul de gală : «Mulţumesc Majestăţii Voastre pentru bunele cuvinte şi împărtăşesc pe deplin simţimentele ce a exprimat. In sănătatea majestăţii sale împăratul şi rege ! » Viena, 12 Octombre. TmnUl’Qlill o nmmit înni î« * t - ---- — J W AVA. A AAA IA IA V« X UU. yiA XXXX siunea Zanzibarului, audienţa a ţinut un ceas şi jumătate. Constantinopol, 12 Octombre lachtul împărătesc Sultănicii va conduce la Pireu pe Aarifi-paşa şi pe Munir-paşa însărcinaţi să salute pe împăratul Wilhelm în numele sultanului şi a-l însoţi la Constantinopol. — Aci nu se ştie nimic în privinţa pretinsei sosiri a principelui de Galles. — Călătoria principelui Ferdinand este foarte mult comentată aci. Berlin, 12 Octombre. Ambii împăraţi au sosit în timpul dimineţei la Eberwalde, de unde au plecat în trăsură la Hubertusstock, escortaţi de un detaşament de cuirasieri al reginei. Vânătoarea a ţinut toată ziua. Praga, 12 Octombre, Junii cehi au înfăţişat Dietei un proiect de adresă prin care cer restabilirea autonomiei administrative a Bohemiei. Berlin, 12 Octombre. Gazeta Naţională zice că în cercurile bine informate se consideră întrevederea celor doi împăraţi ca servind a strânge relaţiunile personale ale suveranilor, fără a schimba totuşi întru nimic situaţiunea politică. Belgrad, 12 octombre. In urma mijlocirei regenţei şi a guvernului, regele Milan a autorizat întrevede nA rutarea regelui Alexandru ,cu regina-mumă. Respunsul ex-regelui Milan a sosit ieri, imediat după aceasta, regele Alexandru, însoţit de guvernorul său dr. Dokid, s-a dus la muma sa. Guvernul a expulzat pe corespondenţii ziarelor Standard şi Daily News pentru că au respândit nişte ştiri false şi tendenţioase. * Paris.’ 12 Octombre. Se asigură ca postul ise mare cancelar al Legiunei de onoare ar, fi fost oferit mareşalului de Mac-Mahon, dar că acesta deşi s’a declarat foarte onorat, ar fi declinat oferirea, de oarece calitatea sa de fost preşedinte al Republicei nu-i permite de a o accepta. Kiel, 12 Octombre La prânzul dat în onoarea amiralilor englezi, amiralul Knorr a ridicat un toast în sănătatea împăratului și a reginei Engliterel. Amiralul Baird a băut pentru buna camaraderie a flotelor engleză și germană. Bruxela, 12 Octombre. Le Nord zice că întrevederea celor 2 împăraţi nu poate ridica, nici neînţelegeri nici neîncredere ; ea nu poate produce decât lucruri favorabile păcii. Corespondentul petersburgez al ziarului se pronunţă în acelaşi sens. -o- IsTotjtati ____ | Podul peste Dunăre Zilele trecute am exprimat în cotloanele noastre temerea că decoraţiunea dată d-luî Duca la Paris, să nu acopere cumva vr'un nou gheşeft şi am prevenit pe cei cari pregătesc acest gheşeft scandalos cu podul pe Dunăre, că vom urmări cu atenţiune toate mişcările lor şi că nu vom lăsa ca opiniunea publică să fie surprinsă. Azi putem afirma, că case streine din Germania şi Anglia au cerut desluşiri asupra noilor modificări introduse în planuri, pentru a putea face la timp ofertele lor. Noi ştim însă că d. Duca, în înţelegere de altmintrelea cu d. Lahovari, a hotărît de a face totul pentru a acorda întreprinderea unei societăţi franceze. Întrebăm pe guvern : este adevărat că modificări însemnate s'au introdus in proiect şi că aceste modificări nu s’au comunicat diferitelor case din Germania şi Anglia. Dupa informaţiunile noastre, d. Duca va amâna licitaţiunile până prin Februarie, când se va face zgomot că nu trebue perdut timp, că e trebuinţă de a se face lucrările în regie şi astfel casele principale îndepărtate, întreprinderea se va acorda protegiaţilor d-lui Duca. Guvernul, care e foarte ieftin la comunicare, ar face bine să liniştească opiniunea publică, arătând când va avea loc licitaţiunea şi dacă nouile modificări din proiecte s’au dat publicităţi în gazetele speciale din streinătate. Noi vom urma de a fi atenţi la această afacere şi prevenim din nou pe cei de la căile ferate, că ori de cât mister ar înconjura afacerea, nimic nu ne va scăpa. ■--------------------------------- Alegerile din Ploieşti Baioragiul colegiului I judeţean Au fost aleşi Acest rezultat se datoreşte faptului că disidenţii au votat şi dânşii pe cei 5 colectivişti de mai sus, iar pe ceilalţi doi candidaţi ai acestora, maior Handoca şi Luca Ionescu, au refuzat să-i voteze. Astfel au eşit doi conservatori. D-nii P. S. Aurelian „ G. Radovici „ G. Ionescu colectivişti „ Chr. Cantilli „ Dănuţă Ionescu D-nii Filipescu „ N. Dorobanţu _ guvernamentali Disidenţii în unire cu colectiviştii au avut majoritatea la colegiul I-ia, cu toată dizolvarea consiliului comunal. Prin urmare, deoarece disidenţii vor izbuti desigur astăzi la balotagiul colegiului al II-la şi cum majoritatea va fi astfel a opoziţiei, întrebăm : la ce a folosit disolvarea consiliului comunal? Bau lucru e prostia la om. -----------------------------------------Portrete parlamentare I. ştefăneanu D. Ştefăneanu, vernescist de la Mehedinţi, este tipul deputatului care nu se ocupă decât de interesele judeţului său şi mai cu seamă de reclama electorală. Politica după acest deputat să mărgineşte la orizonurile înguste ale Mehedinţului, în colo... potopul, neantul... în colo poate să se întâmple ce-a vrea! D. Ştefăneanu a fost şi este campionul înflăcărat al ţuicei, atât în Camera actuală cât şi în cea trecută. Pentru ţuică el a ţinut discursuri, a provocat scandaluri, a produs ilaritate americă în Cameră. Nalt, umblând cam strâmb, cu o mână vecinie în buzunar, având pe buze un fals râs din cauza unei defectoase aşezări de muşchi, arătându-şi prin urmare dinţii la fiecare mişcare, d. Ştefăneanu îţi dă impresia unui arendaş îmbogăţit, care caută să facă pe democratul în folosul propriilor sale interese. Ştiind că o uşurare de taxe asupra ţuim convine populaţiei rurale din Mehedinţi, el s’a identificat cu această chestie. Nu era o zi, nu era o minutâ în care d. Ştefăneanu să nu facă un scandal apropos de ţuică. In adevăr, luânduşî un aer furios, bătând cu pumnii în pupitră, luând cuvântul fără să ’i fie acordat, continuând a vorbi măcar că preşedintele îl oprea, d. Ştefăneanu îşi făcea mica sa reclamă. Cine ’l auzea susţinând cu foc ţuica, ar fi crezut că acest om are să se îmbolnăvească de atâta agitare şi sguduire sufletească. Ei bine, nu, când d. Ştefăneanu să aşeza pe banca sa, începea a râde şi a glumi cu haz, pare că era un alt om, pare că nu era omul indignat şi furios de mai înainte. Cea ce dovedea că deputatul de Mehedinţi făcea scandalul cu sânge rece, că fiiinele sale erau prefăcute, iar fulgerile sale de tinichea... In Camera trecuta el mai avea un tovarăş, pe grosul şi bine hrănitul Politimos. Aceşti tovarăşi de ţuică se aşezase alăturea în o bancă de la munte. Ca alţi fraţi Siamei se sculau de o dată, cereau cuvântul de o dată, şi vorbeau în acelaşi timp... Da, nu este o exageraţie, Ştefăneanu şi Politimos vorbeau de-o-dată sau mai bine vociferau de-o-dată în favoarea ţuicei... In zadar preşedintele suna clopoţelul, în zadar unii deputaţi îl întrerupea, fraţii ţuicari nici nu voiau să audă de asemenea lucruri, el continuau a vorbi înainte. Ra nmro moi wnH • ^«4« f* - - -1 1 -----... a.av~j.u ^ l'AXIX Uli JLCCJ-/V XlO imitaţie, amândoi faceau aceleaşi gesturi şi mişcaţi automatic în acelaşi fei braţele şi câte-odată şi picioarele... In timpul acesta Camera, tribunele, uşierii, soldaţii etc. râdeau cu lacrămi şi cu cât râsul era mai omeric cu atât fraţii ţuicari eraţ mai vehemenţi Asemenea scene nu să puteau sfârşi decât prin ridicarea şedinţei, dar Politimos şi Ştefăneanu continuau de a vorbi şi a vocifera până ce cădeaţi semi-leşinaţi pe scaune !... In Camera actuală d. Ştefăneanu a stat trist câteva zile din cauza perderei lui Politimos. Dar luânduşî mai pe urmă inima în dinţi, el a început a vorbi pentru doi şi a ţipa pentru patru. . Campania în favoarea ţuicei a reuşit în fine. Astăzi d. Ştefăneanu este ceva mai linişit, să gândeşte ce să mai întreprindă noui. _____---------------------------- tesc ca un drept superior al lor de a violenta toate libertăţile şi de a triumfa prin ajutorul tuturor presiunilor. Ceea ce a perdut la noi mal pe toate guvernele a fost tendinţa acestora de a-şi crea unanimităţi în parlament şi în ţară, de a nu suferi nici o contradicţiune, de a nu întâlni nici o împotrivire. Oriunde se găseşte un judeţ sau un colegiu care să facă opoziţiune, guvernul cade cu toată puterea presiunei sale asupra lor şi nu se linişteşte până ce n’a redus la supunere pe recalcitrant sau până când nu provoacă scandalurile cele mai regretabile. Acest sistem deplorabil a fost practicat de către colectivişti în tot timpu domniei lor. Aşa, se ştie că Galaţii şi Severinul au rezistat cu multă putere acelui guvern şi că aceste două centre devenise două cetăţui puternice ale opoziţiunei. Dar colectiviştii, cari aveau pentru dânşii toate consiliele comunale şi toate consiliele judeţene din ţară, n’au permis Galaţului şi Severinului ca să aibă consilii opozante. Şi pentru ce aceasta ? Nimic alt de cât pentru o stupidă manie a guvernanţilor noştrii, cari n’au absolut nici o idee de ce însemnează regimul Constituţional şi pentru a satisface trebuinţele şi poftele partizanilor din toate localităţile. Astfel se esplică pentru care cuvânt colectiviştii au dizolvat de câte trei şi patru ori consiliele comunale din Galaţi şi Severin, până când au provocat chiar vărsări de sânge. Absolut acelaşi lucru se petrece şi supt guvernul d-lui Lascar Catargiu. Mai întâi, administraţiunea a căzut asupra Bârladului, care’i un centru liberal puternic, şi a voit să-l supue cu orice preţ. Guvernul care, în marea majoritate a judeţelor, posedă consilii comunale şi judeţene docile, n’a văzut cu ochi buni consiliul comunal din Bériad, pe cel din Buzău şi pe cel din Ploeşti , şi, de aci, dizolvări şi presiuni. Dupe cazul de la Bériad, atât de bine cunoscut, avem acuma cazul de la Ploeeşti. Ploeştii sunt cunoscuţi ca un puternic centru liberal, unde conservatorii nici că există şi unde aceia cari se dau astăzi drept atari nu sunt decât permanenta zestre guvernamental. Cu toate acestea guvernul doreşte să aibă şi Ploeştii la picioarele sale. Dar cum această dorinţă nu se poate realiza decât cu preţul scandalurilor de tot soiul, guvernul nu se dă înapoi din faţa nici unui scandal. Dupe ce consiliul judeţean a fost disolvat, dupe ce bandele organizate de amicii administraţiunei au năvălit într’o întrunire a liberalilor, apoi guvernul a găsit cu cale, pentru a desăvârşi opera sa, că să dizolve şi consiliul comunal în ajunul Lnl A+1) n'nici" n - - — 11 * 1 * 1 ' u \juuomui juncţCCldl. Prin urmare, n’am făcut nici un pas înainte cu respectarea constituţionalizmului şi ţara întreagă este tot la discreţia guvernului precum era şi mai înainte. Dacâ’i astfel, și astfel este, toate luptele purtata în timp de douăzeci de ani pentru întemeerea legalităței au fost zadarnice . Nici o îmbunătăţire ____ | Suntem tot în sistema colectivistă, suntem tot în epoca oprimărei conştiinţelor şi a presiunilor de tot soiul. In zadar o ţară întreagă a luptat contra fostului regim, în zadar oaimenii cinstiţi politiceşte au cerut intrarea guvernelor în legalitate şi respectarea drepturilor cetăţeneşti, toate au fost în zadar, guvernele soco APEL LA PRESA SI LA CORPUL AVOCATILOR dii BUCURESTI Neputând găsi dreptate la guvern, neputând găsi un glas în parlament care să proteste, negăsind dreptate în judecătorii militari, cari m’au condamnat la 6 luni închisoare, vin să fac apel la puterea supremă, la Presă și la Opiniunea publică, al cărui focar este corpul avocaţilor. Mă adresez acestor corpuri inteligente şi le rog ca pe nişte iubitoare apărătoare ale drepturilor constituţionale spre a’şi lua sarcina de a restabili pe un cetăţean în dreptul sau constituţional. Dacă faptele : La 1 August 1875 m’am angajat ca sub-chirurg (sub-oficer) în regimentul 6 de linie pe termen de patru ani Aceasta era contribuțiunea de sînge.