Lupta, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 946-968)

1889-10-02 / nr. 946

-4 Un an . V* an. . ANUL VI. — SERIA III. No. 946. ABONAMENTE. IN TARA . 40 lei . 20 . 3 luni. . . 10 . IN STREINATATE lin an. . . 50 lei ’/■ an. . . 25 . 3 luni . . 15 Num­arul 15 Bani. REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). r^olitic, <G. PANII, 3J BUCURESTI, LUNI si MARȚI 2—3 OCTOMB1RE 1889 f T ~n~ ] "r ~ rn t~^7t nnr^inui irmnnTirr imn ib ■( i ii iTitl'fnBiiluTMliMilliliiiilwMiiWMTiiiliiIlirwiiîilirilIL^ l ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, , „ . . 25 bani , Insertie si reclame , . . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa In Rom Ania, la Agrenlia Havas In Francia, Italia, Austro-Itu­garia și An­glia la Agenția Havas, 8, place de la Bourse, Paria precum și sucursalele ei Un număr vechi, 50 Bani. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). PROGRAMUL LIBERAL NOUTATI ALEGERILE DIN PLOEŞTI PORTRETE PARLAMENTARE I. ŞTEFĂNEANU. NICI O ÎMBUNĂTĂŢIRE APEL LA PRESA Disolvaria cisilia a comunei Ploieşti CU PASIUNE PROGRAMUL LIBERAL Chestia economică Până acum am găsit două mari principii, pe cari o grupare liberalo­­democratică trebue să le adopte, şi anume : desfiinţarea colegiilor elec­torale şi proclamarea sufragiului uni­versal sau a colegiului unic, şi al doilea, însuşirea principiului interven­ţiei Statului, cie scop de a corigea nedreptăţile sociale şi economice şi a protegta pe cei slabi în contra ce­lor tari. Mai este un principiu care trebue să figureze în noul program. Iatâ’l : Până acum Statul precum şi par­tidele au încurag­at în genere pro­­ducţiunea,­industria naţională, fără ca să se­­ ocupe cum să face acea producţiune şi ce fel de industrie să încurajează. De altmintrelea, acesta este principiul economiei politice cla­sice. In adevăr, economiştii clasici nu se preocupă, în această privinţă, de­cât de a lăuda şi a încuragja producţia în mare, industria bazată pe mari capitaluri. Pentru dânşii ide­alul este o producţie colosală, fără să se oprească a vedea cu ce cost şi în detrimentul cui să face acea producţie. Iar când ei vorbesc de bogăţia industrială a deosebitelor ţări, el o numesc bogăţia naţională, mă­car că acea bogăţie e reprezentată numai prin câţi­va inşi, pe când massa populară este cufundată în cea mai mare mizerie. Aceste principii vagi, sub cari se ascunde cea mai mare nedreptate socială şi sub cari geme cel mai te­ribil proletariat, nu mai pot conti­nua a fi susţinute de un partid cu avânturi n­oi. Pentru democratism, nu e destul ca producţia să se facă un mare, ci să mai cere ca ea să aibă o bază dreaptă, ca ea să nu se facă cu sacrificiul ma­terial şi moral a sute de mii de su­flete. Pentru şcoala nouă economică idealul nu este de a produce mai cu seamă mult ci de a produce bine şi drept; marea industrie nu e nec­­plus-ultra a desideratelor economice, când ea tinde a săpa tot mai adânc neegalităţile sociale, când ea are de rezultat de a acumula tot mai mult bogăţia în o pătură şi a face tot mai neagră mizeria în cele­l­alte. Ideea că o naţiune este un corp social în care dacă o parte din el e bogată şi prosperă apoi toate celel­alte părţi sunt în aceleaşi condiţii de prosperitate, nu se mai poate susţine. Nu e nici o so­lidaritate între membrii aceleiaşi naţi­uni, mai cu seamă pe terenul econo­mic şi social, ci din contră domneşte cel mai mare egoism şi cel mai vă­dit separatism. O naţiune să com­pune din milioane de indivizi cu in­terese în cea mai mare parte pur in­dividuale şi contrare, acei indivizi se desfac în mai multe pături sociale cu interese deosebite, ba cele de mai multe ori diametral opuse. Acele pă­turi sociale compun agregaturi politice car­ şi ele se deosibesc şi se vrăj­­măşesc. Aşa fiind, şi aşa este, oare nu e o copilărie sau rea-credinţă de a trata acest amalgam inform, cu inte­rese contrare, ca­ pe un corp omogen, solidar, armonic, şi a considera prin urmare numai suprafaţa lucrurilor, adică, a vorbi de producţia naţiona­lă, de bogăţia naţională, când în realitate din producţie să foloseşte numai un mic număr, din industrie de asemenea, iar bogăţia să acumu­lează în mâinele unui număr restrâns, pe când marea majorităţi care parti­cipă şi contribue la toate acestea, îi vine aproape strictul necesar cu care să nu moară de foame? Iată o problemă socialo-economică foarte importantă şi pe care nu e permis nici unei grupări n­ci demo­cratice de a o lăsa de o parte. Ştifi că soluţiunea problemei este grea, ştifi că ea este nodul tuturor dificul­tăţilor sociale, ştifi că ea nu se poa­te rezolvi în mod definitiv de astă­zi până mâine. Ştiind acestea, nu eu voiu pretinde soluţia problemei în 24 de ore, nu eu voiu cere ca să se tae în carne vie imediat şi fără rezervă. Dar nu e mai puţin adevărat că problema trebue pusă in programul unoei grupări şi că chiar trebue­a să specifica cele întâi măsuri măcar de luat, dacă nu pentru rezolvarea ei cel puţin pentru atenuarea răului pentru uşurarea celor apăsaţi, pentru acoperirea neegalităţilor prea mari. Un partid care ar închide ochii asupra aces­tei grave probleme nu ar merita stima opiniei publice, în acest caz mai bine să lase conservatorilor şi colectiviş­tilor să continue starea actuală de lucruri şi să nu mai tulbure degeaba spiritele. Cu alte cuvinte, trebue să se dea o bază mai echitabilă producţiei şi o direcţie mai egalitară repartiţi­unel. G­. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române" Berlin, 12 Octombre Monitorul Imperiului publică în termenii următori toastul ridicat de Ţarul la prân­zul de gală : «Mulţumesc Majestăţii Voas­tre pentru bunele cuvinte şi împărtăşesc pe deplin simţimentele ce a exprimat. In sănătatea majestăţii sale împăratul şi rege ! » Viena, 12 Octombre. TmnUl’Qlill o nmmit înni î« * t - ---- — J W AVA. A AAA IA IA V« X UU. yiA XXXX siunea Zanzibarului, audienţa a ţinut un ceas şi jumătate. Consta­ntinopol, 12 Octombre lachtul împărătesc Sultănicii va conduce la Pireu pe Aarifi-paşa şi pe Munir-paşa însărcinaţi să salute pe împăratul Wil­helm în numele sultanului şi a-l însoţi la Constantinopol. — Aci nu se ştie nimic în privinţa pre­tinsei sosiri a principelui de Galles. — Călătoria principelui Ferdinand este foarte mult comentată aci. Berlin, 12 Octombre. Ambii împăraţi au sosit în timpul di­­mineţei la Eberwalde, de unde au plecat în trăsură la Hubertusstock, escortaţi de un detaşament de cuirasieri al reginei. Vânătoarea a ţinut toată ziua. Praga, 12 Octombre, Junii­ cehi au înfăţişat Dietei un proiect de adresă prin care cer restabilirea au­tonomiei administrative a Bohemiei. Berlin, 12 Octombre. Gazeta Naţională zice că în cercurile bine informate se consideră întrevederea celor doi împăraţi ca servind a strânge relaţiunile personale ale suveranilor, fără a schimba totuşi întru nimic situaţiunea politică. Belgrad, 12 octombre. In urma mijlocirei regenţei şi a guver­nului, regele Milan a autorizat întrevede­ nA ruta­­rea regelui Alexandru ,cu regina-mumă. Respunsul ex-regelui Milan a sosit ieri, imediat după aceasta, regele Alexandru, însoţit de guvernorul său dr. Dokid, s-a dus la muma sa.­­ Guvernul a expulzat pe corespon­denţii ziarelor Standard şi Daily­ News pentru că au respândit nişte ştiri false şi tendenţioase. * Paris.’ 12 Octombre. Se asigură ca postul ise mare cancelar al Legiunei de onoare ar, fi fost oferit ma­reşalului de Mac-Mahon, dar că acesta de­şi s’a declarat foarte onorat, ar fi de­clinat oferirea, de oare­ce calitatea sa de fost preşedinte al Republicei nu-i per­mite de a o accepta. Kiel, 12 Octombre La prânzul dat în onoarea amiralilor englezi, amiralul Knorr a ridicat un toast în sănătatea împăratului și a reginei En­­gliterel. Amiralul Baird­ a băut pentru buna camaraderie a flotelor engleză și germană. Bruxela, 12 Octombre. Le Nord zice că întrevederea celor 2 împăraţi nu poate ridica, nici neînţelegeri nici neîncredere ; ea­ nu poate produce de­cât lucruri favorabile păcii. Corespondentul petersburgez al ziaru­lui se pronunţă în acelaşi sens. -o- IsT­otjtati ____ | Podul peste Dunăre Zilele trecute am exprimat în cot­loanele noastre temerea că decoraţiu­­nea dată d-luî Duca la Paris, să nu acopere cum­va vr'un­­ nou­ gheşeft şi am prevenit pe cei cari pregătesc a­­cest gheşeft scandalos cu podul pe Du­năre, că vom urmări cu atenţiune toate mişcările lor şi că nu vom lăsa ca opiniunea publică să fie surprinsă. Azi putem afirma, că case streine din Germania şi Anglia au cerut de­sluşiri asupra n­oilor modificări intro­duse în planuri, pentru a putea face la timp ofertele lor. Noi ştim însă că d. Duca, în înţelegere de altmintrelea cu d. Lahovari, a hotărît de a face totul pentru a acorda întreprinderea unei societăţi franceze. Întrebăm pe guvern : este adevărat că modificări însemnate s'au­ introdus in proiect şi că aceste modificări nu s’au­ comunicat diferitelor case din Ger­mania şi Anglia. Dupa inf­or­maţiunile noastre, d. Duca va amâna licitaţiunile până prin Fe­bruarie, când se va face zgomot că nu trebue perdut timp, că e trebuinţă de a se face lucrările în regie şi ast­fel casele principale îndepărtate, între­prinderea se va acorda protegiaţilor d-lui Duca. Guvernul, care e foarte ieftin la co­municare, ar face bine să liniştească opiniunea publică, arătând­­ când va avea loc licitaţiunea şi dacă nouile modificări din proiecte s’au­ dat pu­blicităţi în gazetele speciale din strei­­nătate. Noi vom urma de a fi atenţi la această afacere şi prevenim din nou­ pe cei de la căile ferate, că ori de cât mister ar înconjura afacerea, nimic nu ne va scăpa. ■---------------------------------­ Alegerile din Ploieşti Baioragiul colegiului I judeţean Au fost aleşi Acest rezultat se datoreşte faptu­lui că disidenţii au votat şi dânşii pe cei 5 colectivişti de mai sus, iar pe cei­l­alţi doi candidaţi ai a­­cestora, maior Handoca şi Luca Io­nescu, au refuzat să-i voteze. Ast­fel au eşit doi conservatori. D-nii P. S. Aurelian „ G. Radovici „ G. Ionescu colectivişti „ Chr. Cantilli „ Dănuţă Ionescu D-nii Filipescu „ N. Dorobanţu _ guvernamentali Disidenţii în unire cu colectiviş­tii au avut majoritatea la colegiul I-ia, cu toată dizolvarea consiliului comunal. Prin urmare, de­oare­ce disiden­ţii vor izbuti de­sigur astă­zi la balotagiul colegiului al II-la şi cum majoritatea va fi ast­fel a o­­poziţiei, întrebăm : la ce a folosit disolvarea consiliului comunal? Bau lucru e prostia la om. -----------------------------------------­Portrete parlamentare I. ştefăneanu D. Ştefăneanu, vernescist de la Mehe­dinţi, este tipul deputatului care nu se o­­cupă de­cât de interesele judeţului său şi mai cu seamă de reclama electorală. Politica după acest deputat să mărgineş­te la orizonurile înguste ale Mehedinţului, în colo... potopul, neantul... în colo poa­te să se întâmple ce-a vrea! D. Ştefăneanu a fost şi este campionul înflăcărat al ţuicei, atât în Camera actua­lă cât şi în cea trecută. Pentru ţuică el a ţinut discursuri, a provocat scandaluri, a produs ilaritate americă în Cameră. Nalt, umblând cam strâmb, cu o mână vecinie în buzunar, având pe buze un fals râs din cauza unei defectoase aşe­zări de muşchi, arătându-şi prin urmare dinţii la fie­care mişcare, d. Ştefăneanu îţi dă impresia unui arendaş îmbogăţit, care caută să facă pe democratul în fo­losul propriilor sale interese. Ştiind că o uşurare de taxe asupra ţui­­m convine populaţiei rurale din Mehe­dinţi, el s’a identificat cu această chestie. Nu era o zi, nu era o minutâ în care d. Ştefăneanu să nu facă un scandal apro­pos de ţuică. In adevăr, luânduşî un aer furios, bătând cu pumnii în pupitră, lu­ând cuvântul fără să ’i fie acordat, con­tinuând a vorbi măcar că preşedintele îl oprea, d. Ştefăneanu îşi făcea mica sa reclamă. Cine ’l auzea susţinând cu foc ţuica, ar fi crezut că acest om­ are să se îmbol­năvească de atâta agitare şi sguduire sufle­tească. Ei bine, nu, când d. Ştefăneanu să aşeza pe banca sa, începea a râde şi a glumi cu haz, pare că era un alt om, pare că nu era omul indignat şi furios de mai înainte. Cea ce dovedea că de­putatul de Mehedinţi făcea scandalul cu sânge rece, că fiiinele sale era­u prefăcute, iar fulgerile sale de tinichea... In Camera trecuta el mai avea un to­varăş, pe grosul şi bine hrănitul Politimos. Aceşti tovarăşi de ţuică se aşezase alătu­rea în o bancă de la munte. Ca alţi fraţi Siam­ei se sculau de o dată, cereau cu­vântul de o dată, şi vorbeau în acelaşi timp... Da, nu este o exageraţie, Ştefăneanu şi Politimos vorbeau de-o-dată sau mai bine vociferau de-o-dată în favoarea ţui­­cei... In zadar preşedintele suna clopoţe­lul, în zadar unii deputaţi îl întrerupea, fraţii ţuicari nici nu voiau să audă de asemenea lucruri, el continuau a vorbi înainte. Ra nmro moi wnH • ^«4« f* - - -1 1 -----... a.av~j.u ^ l'AXIX Uli JLCCJ-/V XlO imitaţie, amândoi faceau aceleaşi gesturi şi mişcaţi automatic în acelaşi fei bra­ţele şi câte-o­dat­ă şi picioarele... In tim­pul acesta Camera, tribunele, uşierii, sol­daţii etc. râdeau cu lacrămi şi cu cât râsul era mai omeric cu atât fraţii ţui­cari eraţ­ mai vehemenţi Asemenea scene nu să puteau sfârşi de­cât prin ridicarea şedinţei, dar Politi­mos şi Ştefăneanu continuau de a vorbi şi a vocifera până ce cădeaţi semi-leşi­­naţi pe scaune !... In Camera actuală d. Ştefăneanu a stat trist câte­va zile din cauza perderei lui Politimos. Dar luânduşî mai pe urmă inima în dinţi, el a început a vorbi pen­tru doi şi a ţipa pentru patru. . Campa­nia în favoarea ţuicei a reuşit în fine. Astă­zi d. Ştefăneanu este ceva mai lini­şit, să gândeşte ce să mai întreprin­dă noui. _____-------------------------­---­ tesc ca un drept superior al lor de a violenta toate libertăţile şi de a triumfa prin ajutorul tuturor presiunilor. Ceea ce a perdut la noi mal pe toate guvernele a fost tendinţa acestora de a-şi crea unanimităţi în parlament şi în ţară, de a nu suferi nici o contradicţiune, de a nu întâlni nici o împotrivire. Ori­unde se găseşte un judeţ sau un colegiu care să facă opoziţiune, guver­nul cade cu toată puterea presiunei sale asupra lor şi nu se linişteşte până ce n’a redus la supunere pe recalcitrant sau până când nu provoacă scandalurile cele mai regretabile. Acest sistem deplorabil a fost practi­cat de către colectivişti în tot timpu domniei lor. Aşa, se ştie că Galaţii şi Severinul au rezistat cu multă putere acelui guvern şi că aceste două centre deve­nise două cetăţui puternice ale opoziţiu­­nei. Dar colectiviştii, cari aveau pentru dânşii toate consiliele comunale şi toate consiliele judeţene din ţară, n’au permis Galaţului şi Severinului ca să aibă con­silii opozante. Şi pentru­ ce aceasta ? Ni­mic alt de cât pentru o stupidă manie a guvernanţilor noştrii, cari n’au absolut nici o idee de ce însemnează regimul Constituţional şi pentru a satisface tre­buinţele şi poftele partizanilor din toate localităţile. Ast­fel se esplică pentru care cuvânt colectiviştii au dizolvat de câte trei şi patru ori consiliele comunale din Galaţi şi Severin, până când au provocat chiar vărsări de sânge. Absolut acelaşi lucru se petrece şi supt guvernul d-lui Lascar Catargiu. Mai întâi, administraţiunea a căzut a­­supra Bârladului, care’i un centru libe­ral puternic, şi a voit să-l supue cu ori­ce preţ. Guvernul care, în marea majo­ritate a judeţelor, posedă consilii comu­nale şi judeţene docile, n’a văzut cu ochi buni consiliul comunal din Bériad, pe cel din Buzău şi pe cel din Ploeşti , şi, de aci, dizolvări şi presiuni. Dupe ca­zul de la Bériad, atât de bine cunoscut, avem acuma cazul de la Ploeeşti. Ploeştii sunt cunoscuţi ca un puternic centru liberal, unde conservatorii nici că există şi unde aceia cari se dau astă­zi drept atari nu sunt de­cât permanenta zestre guvernamental. Cu toate acestea guvernul doreşte să aibă şi Ploeştii la picioarele sale. Dar cum această dorinţă nu se poate realiza de­cât cu preţul scandalurilor de tot soiul, guvernul nu se dă înapoi din faţa nici unui scandal. Dupe ce consiliul judeţean a fost disolvat, dupe ce bandele organizate de amicii ad­­ministraţiunei au năvălit într’o întrunire a liberalilor, apoi guvernul a găsit cu cale, pentru a desăvârşi opera sa, că să dizolve şi consiliul comunal în ajunul Lnl A+1) n'nici" n - - — 11 * 1 * 1 ' u \juuomui juncţCCldl. Prin urmare, n’am făcut nici un pas îna­inte cu respectarea constituţionalizmului şi ţara întreagă este tot la discreţia gu­vernului precum era şi mai înainte. Dacâ’i ast­fel, și ast­fel este, toate lup­tele purtata în timp de două­zeci de ani pentru întemeerea legalităței au fost za­darnice . Nici o îmbunătăţire ____ | Suntem tot în sistema colectivistă, sun­tem tot în epoca oprimărei conştiinţelor şi a presiunilor de tot soiul. In zadar o ţară întreagă a luptat contra fostului re­gim, în zadar oaimenii cinstiţi politiceşte au cerut intrarea guvernelor în legalita­te şi respectarea drepturilor cetăţeneşti, toate au fost în zadar, guvernele soco­ APEL LA PRESA SI LA CORPUL AVOCATILOR dii BUCURESTI Neputând găsi dreptate la guvern, ne­putând găsi un glas în parlament care să proteste, negăsind dreptate în judecă­torii militari, cari m’au condamnat la 6 luni închisoare, vin să fac apel la pute­rea supremă, la Presă și la Opiniunea publică, al cărui focar este corpul avo­caţilor. Mă­ adresez acestor corpuri inteligente şi le rog ca pe nişte iubitoare apărătoare ale drepturilor constituţionale spre a’şi lua sarcina de a restabili pe un cetăţean în dreptul sau constituţional. Dacă faptele : La 1 August 1875 m’am angajat ca sub-chirurg (sub-oficer) în regimentul 6 de linie pe termen de patru ani Aceasta era contribuțiunea de sînge.

Next