Lupta, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 969-992)

1889-11-25 / nr. 988

2 ţinut acest credit, va lua afacerea în mână şi va cere socoteala de cum s’a întrebuinţat acei 200.000 lei pentru obţinerea cărora d-lul ’şi-a pus toată verva şi tot amorul sau propriu. D-luî, care a susţinut creditul, e mai în măsură ca ori-care să ştie ce era vorba să se facă cu el, şi poate spune azi, daca ce s’a făcut este ce s’acrezut că trebuea făcut atunci. Vom reveni. ---------------------------------- Către proprietarii da vite Iată circularea d-lui Ministru al agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor, din 23 Noembre 1889, către d-nii proprietari de vite din ţară. Domnul meu, In urma intervenirilor făcute pe cale diplomatică, guvernul italian a consimţit a permite intrarea în regatul Italiei a vitelor de provenienţa română, cu o condiţiune ca exportul lor din România, să se facă în mod exclusiv prin portul Constanţa. O dată cu această decisiune aguvernului italian, societatea italiană Cirio a încunoştiinţat direcţiunea târgului de vite de la Constanţa, că doresce a cumpăra din acel târg un număr de peste 24 000 vite mari şi că peste 10 zile, adică la 30 Noembrie curent, va începe cumpărătoarea. Aceste ştiri fiind destul de îmbucurătoare pentru comerciul nostru de vite, mă grăbesc a le aduce cu plăcere la cunoştinţa d-voastră, ca să aveţi timpul necesar pentru transportarea la Constanţa a vitelor ce aţi dori să desfaceţi în târgul de acolo. O dată cu aceasta veţi binevoi a cunoaşte că am intervenit la ministerul lucrărilor publice, să facă ca direcţiunea generală a căilor ferate să pună la dispoziţiunea proprietarilor vagoanele trebuitoare pentru transportul vitelor cu calea ferată până la Feteşti şi de la Cernavoda până la Constanţa , iar pentru transbordarea pe Dunăre între Feteşti şi Cernavoda s’au destinat bacuri, cari vor face un serviciu regulat şi permanent. Primiți vă rog, d-nul meu, asigurarea osebitei mele considerațiuni. Ministru, Gr. G. Păucescu. ACTE OFICIALE Ministerul de interne _ S’a aprobat regulamentul privitor la modul de funcţionare al azilului de noapte, construit de comuna Bucureşti pe cheiul Dâmboviţeî pentru săraci, astfel cum s’a votat de consiliul comunal în şedinţa sa de la 28 Octombre anul curent. — S’a aprobat regulamentul privitor la veniturile din abonamente la serviciul curǎţirel gunoaielor particulare, votat de consiliul comunal al Capitalei în şedinţa sa de la 28 Octombre 1889. — D. Dimitrie Catargi este numit în funcţiunea de prefect al judeţului Roman. — I. N. G. Boldur Epureanu , este numit în funcţiunea de prefect al judeţului Dorohoia. Sunt numiţi în funcţiuni pe lângă prefectura poliţiei Capitalei: D. Scarlat Al. Orăscu, actual comisar-inspector clasa I, în funcţiunea de comisar-director, în locul d-lui Cârlova, trecut în altă funcţiune. D. Ştefan O. Şuţu, în funcţiunea de comisarinspector clasa, I, în locul d-lui Scarlat Al. Orăscu, trecut comisar-director. Ministerul cultelor şi instrucţiilei publice. — Se deschide ministerului cultelor şi instrucţiune! publice un credit extraordinar în sumă de 29.000 lei asupra exerciţiul 1889-90, pentru ca să efectueze în regie confecţionarea mobilierului necesar la instalaţiunea sa în noul local. Ministerul de justiţie — D. Pandele Obedenaru, licenţiat al facultăţei juridice din Paris, fost membru supleant de tribunal, s-a numit membru la tribunalul Ilfov, în locul d-lui G. Bursan, demisionat. Sunt numit!: — D. Dimitrie M. Ghelmegeanu, licenţiat al facultăţei juridice din Bucureşti, actual judecător al ocolului Olteniţa, în aceiaşi calitate la ocolul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, în locul vacant. — D I. E. Manolescu-Maeri, licenţiat al facultăţi juridice din Bucureşti, judecător al ocolului Olteniţa, în locul d-luî Dimitrie M. Ghelmegeanu, permutat. Ministerul de resbel — Căpitanul Marinescu George, din urma infanteriei, ‘ aflat îa poziţie de disponibilitate pentru cauze de disciplină, împlinind termenul de 6 luni s’a rechemat în activitate de serviciu, pe ziua de 25 octombrie 1889, la vacanţa ce este în regimentul 8 linie. — Sub-locotenentul Oteteleşeanu Grigore, din regimentul I călăraşi, s’a trecut în poziţie da disponibilitate, pentru infirmităţi timporale, pe ziua de 15 Noembrie 1889. — Sergentul bacalaureat Mitilineu loan, din regimentul I roşiori, s’a înaintat pe ziua de 16 Noembrie 1889, la gradul de sub-locotenent în rezervă . S’a primit demisiunea d-luî Dimitrie Andreescu din funcţiunea de registrator-archivar al diviziei I de infanterie pe ziua de 16 Noembrie 1889 , iar în locul său s’a numit, tot pe aceeaşi zi, fostul sub-ofiţer Ioan Ghiţescu, care îndeplineşte toate condiţiunile cerute pentru a ocupa o asemenea funcţiune. DIN IAŞI Concursurile pentru catedrele de matematici de la cursul superior al liceelor din Galaţi şi Focşani sunt pe punctul de a se termina. Pentru Focşani a fost admis la oral d. D. Constantinescu, care a mai reuşit la concursul pentru catedra de la liceul din Ploeşti, concurs care în urmă a fost casat din cauza unor influenţi locale. Pentru Galaţî a fost admis la oral d. Criveţ.. . Aflăm că d-ra M. Avra, studentă în litere, a ţinut o conferinţă în una din sălile facultăţei de litere din Iaşi, tratând despre Educaţie şi Instrucţie. Modul cum d-sa a concretizat şi expus cestiunea, precum şi seriozitatea cu care a tratat-o, au dovedit cu prisosinţă că d-sa poate fi minorată între cei mai studioşi şi inteligenţi studenţi ai facultăţei. „ Rechizitorul primului procuror în afacerea Creditului fonciar urban, s’a dat. Să trimet înaintea justiţiei, d-nii Drăghici, Teodor Bonciu, Sandu Dudescu, Ion Holban şi C. Ghiulea, pentru faptul prevăzut de art. 332 şi 330 C. P. Afacerea va compare curând înaintea tribunalului corecţional. D. N. Apostol, absolvent al facultăţei de litere şi filozofie din Iaşi, s-a numit profesor suplinitor, la Catedra de istorie (cursul superior) de la seminarul Veniamin în locul d-luî P. Râşcanu demisionat. X Libretul Operei Dorman sau Dacii şi Romanii (cuvinte de d. N. Beldiceanu, muzica de d-nii dr. Otremba şi Candela), aflăm să să trimetem LAPTA la Berlin, spre a fi tradus în limba Germană. Opera să va reprezenta pentru întâia oară la Francfort, unde prin îngrijirele unui prieten al d-lui dr. Otremba s’a tratat cu un impresariu. Ni se spune că d. Ioan Barbu, baritonul din Iaşi, care a stat la Paris mai tot timpul expoziţiei, a primit propuneri din partea d-luî Lamai ca să plece iarăşi la Paris, unde vocea sa a plăcut foarte mult. Marţi, 21 Noembrie, d. Alexandru Brânză, vice-preşedintele Societăţei pentru învăţătura poporului român, a distribuit haine la 75 elevi din şcoalele sătesci. Pentru băeţi câte un suman, o căciulă, o pereche iţari şi o pereche opinci. Pentru fete, câte un şal, un suman şi o pereche cioboţele, întâia oară, de când există societatea pentru înveţătura poporului român, î şi au adus aminte de şcoalele rurale. Această propunere aparţine democraţilor din consiliul de administraţie al acestei societăţi. Lupta a vorbit deja de d. Sucevanu, care a lăsat toată averea sa epitropiei Sf. Spiridon. Printre legatele cu care Sf. Spiridon este însărcinat, Societatea pentru învăţătura poporului român, şi şcoala Reuniunei femeilor române, vor primi pe fiecare an câte 1000 lei. IC Conferinţa d-lui I. Vişan Evoluţiunile diferitelor forme de guvernământ va avea loc Duminecă 26 Noembre în localul Clubului radical. (Lăpuşneanu No. 4). După d. Vişan, va vorbi d. avocat Grigore Maori, despre Chestiunea agricolă în raport cu chestiunea agrară. X Sâmbătă spara societatea pentru învăţătura poporului român, întrunită în sala liceului a continuat discuţia statutelor. Membrii acestei societăţi sunt invitaţi a se întruni Sâmbăta viitoare (7 ore şi jum.,) tot la liceu, pentru a urma această discuţie. X « Ministerul de finanţe acordă Creditului fonciar urban de aci subvenţiune, după ce mai anteiu adunarea generală (care va fi curend convocată) va fixa cifra de care Creditul are nevoie şi după ce această hotărîre a adunarei generale va trece prin Cameră. , Consiliul comunal în şedinţa din 21 Noembrie, a votat convertirea tuturor datorielor sale de 5 şi 6 la sută, în un împrumut de 7.800.000 cu 4 la sută. In acest împrumut intră şi împrumutul pe care primăria trebue sa o facă, pentru cumperarea unei case, care să serve de palat comunal, pentru clădirea a 10 şcoale primare şi a unui abator. Dobânzile pe care le va plăti primăria vor fi cu 20.000 lei mai puţin decât cele de astăzi. Pentru postul de farmacist al spitalului din Ungheni, era fixat concursul la 22 Noembrie. Presentându-se numai d. Michail Cruceanu, comisiunea l-a recomandat pe d-sa în baza titlurilor ce posedă. „ Consiliul judeţean, a hotărât în sesiunea aceasta următoarele : A fixat suma de 250.000 lei pentru construirea a 20 şcoale rurale în judeţ. A alocat pentru şcoala de meserii din comuna Buciumii, 13.340 lei şi pentru absolvenţii şcoalelor de meserii cari ar deschide ateliere în acest judeţ, 1000 lei. Pe lângă 1000 lei, acordaţi societăţii pentru învăţătura poporului român, a adaus 500 lei, reuniunei femeilor române, 400 lei epitropiei Sf. Spiridon, pentru alienaţi şi copii găsiţi şi 1.500 lei subvenţie muzicei regimentul 13 dorobanţi, cu îndatorire, ca această muzică să cânte de două ori pe săptămână la statuia lui Ştefan cel Mare. In jurul acestei statui şi în jurul palatului, se va face de primărie o grădină pentru care judeţul dă consiliului comunal suma de 4.000 lei. Relativ la art. burselor, pe lângă acea de care v’am vorbit deja, consiliul judeţean mai acordă următoarele : 1.200 lei d-lui Laurenţiu Teodoreanu, 1.200 lei d-lui V. Zamfirescu. A mai alocat în budget suma de lei 1.000 pentru ridicarea statuei decedatului G. Asachi. Teroarea la Giurgiu Corespondentul nostru din Giurgiu ne trimite următoarea scrisoare, asupra căreia atragem atenţia d-lui ministru de interne : Domnule redactor, Zadarnice au fost plângerile ce am adresat dlui prim-ministru şi nişte neadevăruri făgăduelile ce ne-a dat, căci bătăuşii patronaţi de pseudo-poliţaiul Tutunaru, saltimbanc de bâlciuri, ne urmăreşte ziua şi noaptea, ne atacă în interesele şi viaţa noastră. Colportorii ziarelor ce binevoiţi a ’mi trămite sunt bătuţi şi împedicaţi de a distribui jurnalul, unul dintr’enşii, Petre Ruşianu, a fost arestat cu gazetele şi datorită stăruinţelor mele şi a d-lui Dimulescu a fost liberat din ghiarele zbirilor. Eu chiar în seara de 21 Noembrie într’un local de spectacole am fost ameninţat şi provocat de vestitul bătăuş Nae Frigare, la strigătele căruia erau gata să sară toţi nemernicii ce aşteptau să facă scandal ; cel d’ântâi, care a răspuns la apel a fost nenorocitul Tutunaru. Ce murdărie! El capul bătăuşilor şi tot el paznicul siguranţei noastre. Previn pe toţi acei mişei şi tâlhari ordinari cari au Îndrăznit şi vor mai îndrăzni să’mi primejduiască viaţa şi să-mi împiedice interesele, că îi voiu priimi şi Ie voiu răspunde aşa cum trebue să facă un om liber contra tâlharilor şi bandiţilor. D-le redactor, vă rog a fi interpretul nostru pentru a cunoaşte ţara toată starea de lucruri decăzută a oraşului nostru, dat pe mâna parveniților și puşcăriașilor- Vă salut ——-ooo--------G. Ionescu. Corpurile legiuitoare. CAMERA (Urmarea şedinţei de la 23 Nov. 1889) Se procede la alegerea a 3 membrii în comisiunea budgetarâ, în locul d-lor Panu, Nicorescu și Săulescu. Rezultatul votului Votanţi..............................104 Buletine albe....................35 Se aleg d-niî: Cesiami, Mitiăscu, şi Macridescu, cu 69 voturi. Ca delegaţi ai comunei în consiliul de administraţie al casei de depuneri şi consemnaţiuni, să aleg d-niî Poenarul Bordea cu 71 voturi, I. Hodulescu cu 70 voturi şi Jan Negruzzi cu 70 voturi. La orele 5 se ridică şedinţa publică. INFORMAŢIUNI Mişcărea diplomatică anunţată de atâta timp, va apare în mod definitiv săptămâna viitoare. Până acuma se ţine secret numirile cari s’au făcut, căci decretele sunt încă la palat. * „ * D. Lascar Catargiu a avut erî după ameazi o lungă întrevedere cu generalului Florescu. Se vorbeşte despre numirea d-luî Prodan, prim-preşedinte la Curtea din Galaţî, în funcţia de consilier la înalta curte de casaţie în locul care mai e vacant. „ In urma opiniuneî emise de d. general Fălcoianu, directorul şi subdirectorul şcoalei de aplicaţie au fost permutaţi. Se ştie că acum câtva timp elevii acestei şcoli s’au pus în grevă din cauza măsurilor celor aspre luate de direcţia şcoalei. Fabrica de iarbă de puşcă de la Lăculeţe a primit însemnate comande pentru fabricare de iarbă. D. E. Ghica ministrul ţăreî la Petersburg, a plecat la postul sef. D. Rosetti- Sorescu, ministrul ţărei, la Belgrad, este aşteptat astăzi în Capitală. „ Curtea cu Juraţi din Capitală în prima sa sesiune va fi compusă din d. Economu preşedinte, Niculescu şi Naumescu judecători asesori. Fotoliul ministerului public va fi ocupat în această sesiune de d. procuror Catargiu. Comitetul bursei s’a întrunit ori după ameazî, spre a examina diferitele plângeri ce ’i-au fost adresate de Camera de Comerciu. Comitetul se va mai întruni peste 2—3 zile. Sfântul Sinod va fi închis Marțea viitoare, până când va termina lucrările. Mesagiul de închidere se va citi X X X n ■ X FOIŢA ZIARULUI aLUPTA• — 25 Noembrie 1889. — _ — 5e ALBERT DELPIT CU PASIUNE XXIV — (urmare) — El voia să se repeadă asupra ei, când se deschise uşa şi intră La Furie. Bărbatul şi soţia rămaseră încremeniţi. D. La Faurie părea zdrobit, privirea-i rătăcită mâinele-i cari tremurau, trădau o durere grozavă. Absorbit în el, La Faurie nu vedea nici lividitatea figurei Genevie- vel nici spaima lui Edmond. El se lăsă să cadă pe un fotoliu și începu cu o voce tremurătoare și slabă: — Ah ! copiii mei, mă simt mai bine când mă refugiez lângă voi. Dacă a’ți ști supliciul pe care ’1 îndur de azi de dimineaţă ! Un om trebue să fie nebun ca să se însoare la 50 de ani, când tinereţea i s’a sfârşit şi ’i este imposibil să mai inspire dragoste.. Tu mă înţelegi, tu Edmond. ’Ţi-am încredinţat durerile mele şi ’ţi-a fost milă de mine. Cuvintele tale m’au întărit şi am crezut un moment, da, am crezut că gelozia mea erea o nebunie. Noaptea asta am auzit zgomot în casă. M’am uitat în grădină, o umbra aluneca printre arbori şi am recunoscut... sau cel puţin ’mi-am închipuit că recunosc pe d. de Quinsac. De unde vinea el, dacă nu din cameră..? M’am scoborât la rândul meu şi am mers pe lângă zid. Ferească el erea pe jumătate închisă . Maud se pleca afară ca pentru a face semn. Am stat două ceasuri ascuns după un copac, aşteptând, spionând cu inima sfâşiată. De azi de dimineaţă ,i -am observat pe amândoi. Plecarea acestui om o despera, in sfârşit am zărit pe d. de Quinsac care se îndrepta încoace. Câteva minute după aceasta ea apucă acelaşi drum... El se ridică tremurând din creştet până în tălpi şi cu o înfăţişare de furie sălbatecă : — Dacă aşi fi sigur că ea mă înşală ș i-aşi strivi capul de zid ! Genevieva asculta zăpăcită luptânduse cu o mie de sentimente contrarii. Un singur cuvânt și ea se răzbuna de Maud într’un mod îngrozitor. Dar acest cuvânt ar fi distrus pentru totd'auna iluziunile unchiului sau, acest cuvânt omoră pe omul care ’l servise de tată. Sângele se grămădea în inima tinerei femei. Un avânt al naturei sale triumfă asupra urei. Ii fu milă de acest bătrân care îndura durerile pe cari și ea le suferea. Ajungea durerea ei, nu mai erea nevoe să se adauge și durerea lui. — Ar suferi prea mult, murmură ea, mai bine să sufer eu... — Nu ’mi mințiţi copil încă, căci nu vă mai am decât pe voi... Maund a fost aci în acest salon cu d. de Quinsac. Genevieva surâdea. — ’Ți perzi capul, scopul meu unchi, spuse ea surâzând. Da, Maud a fost în această odae, și nu singură într’adevăr. — Dar cu... — Cu bărbatul meu. Mă așteptam amândoi pentru a merge în întâmpinarea prietenilor noştril. Ştii aceste drumuri călare m’au cam obosit. Edmond nu vroia să rămân singură : el ’mul a ţinut de urât. Figura Cevenolului să descreţea cu încetul. Genevieva vorbea aşa de natural că el nu putea să bănuiască pioasa el minciună. Cât despre Edmond el asculta cu o foarte mare dulceaţă. Sărmană, sărmană Genevievă, care asvârlită în această situaţie furioasă, cerea milă de alţii şi le cruţa propriele ei dureri! — Și pentru ca să te conving cu desăvârşire află unchiul meu, că d. de Quinsac trebue să fie deja de două ore la Pont-d Hérault. Astfel bănuelile d-tale nu să rezemau pe nimic. Deodată Cevenolul trecea de la îndoială la siguranța. El nu ’şi putea stăpâni marea bucurie ce simţea. — El... el a plecat ? Bolborosi el. — Şi fără cea mai mică dificultate. D-ta eşti prea amorezat şi ’ţi făureşti nişte închipuiri tale Că Fernando fi cochetat cu d-na La Faurie nu zic ba. Dar, asta nu e o crimă așa de mare. — Mulțumesc, mulțumesc, Edmond. Aveam nevoe de aceste cuvinte și de dovezile ce ’mi dai pentru ca să ’mi liniştesc sărmana mea inimă. Nu bănuesc crima ce fac, aceşti tineri cari să strecor în casele noastre pentru ca să ne otrăvească bucuriele şi să ne fure mângâerile ! Maud este viaţa mea întreagă Dacă a’şi şti că ’mi este necredincioasă a ’şi ucideo, ca pe un câine turbat ! Genevieva închise ochii. Ea adora pe unchiul său şi’l vedea la marginea prăpăstiei. O singură imprudenţă şi ea ar despera pe omul generos, care de şeasesprezece ani o iubea şi o apăra cu un devotament sublim. De o dată ea simţi un fior zărind pe Maud care rătăcea printre arbori, pe lângă casă, ca un animal sălbatec. O teribilă grije sfâşia inima d-nei La Faurie. Orgoliul ei se sfărâma, acel orgoliu care o făcea tare şi îndrăzneaţă. Ce se petrecea? De departe, vedea pe bărbatul ei venind la Waldeyron, intrând în acea odae din care o gonise în mod ruşinos Genevieva. Şi judecând pe toată lumea după ea, ea nu se îndoia că Genevieva a spus totul unchiului său. La această idee o spaimă bestială îl înebunea gândirea, zdrobindu’l nervii. Trădat, Gerenonul se va răzbuna teribil Oamenii drăgăstoşi sunt capabili de orîce când furia îi stăpâneşte. Această fiinţă era laşe. Ea simţea că drama se agaţă de ea, şi că moartea sbura d’asu- pra capului său. Dacă Genevieva va vorbi, Maud va fi perdută, nimic nu ar putea-o scăpa. Și în această situație extremă ea rămase țintită pe loc, neîndrăznind să fugă, așteptând ca mânia sau clemența dușmanei sale să decidă de destinul său. Deodată vocea tare a d-lui La Fauriestrigă: — Maud!... Maud!... A, Ii fu atât de frică că făcu câțiva pași pentru ca să scape. Dar deja bărbatul ei care eșise din casă se apropie de ea cu ochii râzători. — Dacă ai ști tu!... murmură el. Dar nu, nu vrei să’ți spun nimic. Vino... El îi strângea cu dragoste mâna, trăgând’o spre casă, încremenită ca să lasă să fie târâtă cu ascultarea unei fiinţe fără voinţă. (Va urma)