Lupta, decembrie 1889 (Anul 6, nr. 993-1015)
1889-12-01 / nr. 993
T w 4t L A ANUL VI. SERIA Ili. No. 993. ABONAMENT r. IN TARA . 40 lei V» an. . . 20 3 luni. . . 10 . IN STREINATATE Un an. . . 50 lei V* an. . . 25 , 3 luni. . . 15 . Numerar 15 Bani. REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Un an . r ~r ------n--- - BUCURESTI, VINERI 1 DECEMBRIE 18S9 I wmmsmr ~~JI ANUNCIURI. Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu lini* . IV, , . . . 25 bani , Inserţie ţi reclame , . . 2 lei Pentru ananoimri & se adresa Im RomAnia, 1« Agenţia Havas In Francia, Ralia, Austro-Ungaria ei Anglia la Agenţia Havas, 8, place da U Boura«, Paris precum şi «nouraalele ei Un numer vechiu 50 Ban. % , Discibi-pol 3*. PANU. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Catargiştii şi Vernesciştii fizionomia camerei Dlr* BOTOŞANI Pentru administru al lucrărilor publice CORPURILE LEGIUITOARE CU PASIUNE Caianişkil şi Varnescist. De câtva timp o mare zîzanie a isbucnit în partidul liberal-conservator ; o parte din conservatorii d-luî L. Catargiu, cuprinşi de o dată de o vie pasiune pentru purizm şi purificare, sunt de părere de a se desface de liberalii d-lui Vernescu şi de a rămâne sub un singur şef, şeful lor natural. Această pasiune, care le-ar fi făcut onoare oricând şi în orice alte împrejurări, astăzi miroase teribil a un simplu calcul, a o curată preocupare egoistă. In adevăr, ceea ce dă acestei tendinţe un caracter cam meschin, este că partizanii ideea de a rupe cu d. Vernescu sunt în acelaşi timp acei cari sunt mai mult dispuşi ca să treacă la noul guvern. De asemenea, ceea ce mai distinge această cruciadă conservatoare este că ea a isbucnit a doua zi dupa căderea d-lor L. Catargiu şi Vernescu şi venirea la putere a nuanţei Manu-Th. Rosetti. Noii cruciaţi spun sus şi tare că ei au purces campania în contra d-luî Vernescu şi în folosul purităţeî ideilor conservatoare. El protestează energic contra oricui care pune la îndoeală devotamentul lor pentru d. L. Catargiu; el adaugă pentru cine voesc să-l creadă, şi nu să găsesc mulţi de aceştia, că nuanţa Vernescu este un element de slăbiciune pentru Catargişti, un element care împedică ca concentrarea conservatoare să se facă în jurul bătrânului de la Golăşel. Toate acestea sunt curate pretexte, ele acsund sub ele cu totul altceva. In realitate campania întreprinsă în contra d-lui Vernescu este ultima lovitură ce caută a să da d-lui Catargiu; ea tinde a înlesni cu o oră înainte calea celor ce sunt dispuşi a trece la guvern. D. Catargiu izolat de d. Vernescu, redus la propriele sale forţe, va fi slab, cu desăvârşire slab. El nu va mai putea rezista curentului celor cari voesc contopirea cu guvernul. Şi contopirea cu guvernul este moartea politică a d-lui L. Catargiu. Partidul conservator, desigur, va câştiga din această concentrare, d. L. Catargiu personal va perde. Cel care la urmă va fi deci păcălit nu va fi d. Vernescu, care în definitiv îşi va întoarce privirile înspre liberali, ci d. Catargiu, care va fi nevoit să se închine d-lor Manu, Carp, Lahovari. Desfacerea Catargiştilor de Vernescişti, înseamnă ultimul act al decapitarei politice a d-lui Catargiu. Astăzi există, de bine de rău, un partid liberal-conservator în împotrivire de combinaţia junimisto- conservatoare de la guvern. Astăzi d. L. Catargiu poate să pretindă de a lua din non puterea în numele grupărei liberal-conservatoare. Mâine însă, când această grupare nu va mai exista, mâine d. L. Catargiu nu va mai avea nici un motiv, nici o putere, el va fi la discreţia celor cari şi-au luat locul, iar partizanii săi personali nu vor mai avea nici umbră de motiv pentru a nu da cu toţii concurs guvernului conservator actual. Partizanii ideei de desfacere a grupului Catargiu-Vernescu, nu sunt sinceri, sau dacă sunt atunci dovedesc o mare neexperiență politică. Această desfacere nu poate folosi decât guvernului actual. D. L. Catargiu, pe cât se pare, își dă foarte bine seamă de consecințele actului în chestie, de aceea se opune cu energie la ruptură. Sentimentul cel mai primitiv de conservaţiune îi dictează această atitudine. De altă parte d. Vernescu, care vede încă tulbure înaintea sa, împărtăşeşte aceiaşi părere pentru moment. Zic pentru moment, căci eu sunt sigur că d. Vernescu,f îndată ce va vedea că numai e nimic de sperat de la d. Catargiu şi îndată ce va calcula că se poate trage profite politice din alte combinaţii politice, el cel d’ântâi îi va rupe unirea şi se va separa de tovărăşul sau de şefie. Mai este o chestie: unde se vor opri iniţiatorii propunere de ruptură ? Faţă cu resistenţa şefului românea-vor lângă el sau vor face ultimul pas şi -l vor părăsi în numele purităţeî ideilor conservatoare şi a concentrărei forţelor conservatoare? Eu tare mă tem că, în definitiv, aceasta se va întâmpla. Şi când d. Vernescu îl va vedea pe d. Catargiu părăsit de cei mai mulţi din al săI, atunci şi d-niei sale precum şi partizanilor le vor veni dorul de liberalizm şi de concentrară liberală... Aşa că d. Catargiu sau va fi nevoit să se închine noilor şefi conservatori, sau să se retragă din politica militantă. Iată o perspectivă care nu e de loc înveselitoare. Gr. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Viena, 11 Decembre. Deşi sunt multe cazuri de boale caurale mai cu seamă în stabilimentele de binefacere, nu s-a dovedit până acum nici-o urmă de epidemie de influenţă. Paris, 11 Decembrie. Ziarele semnalează întinderea epidemiei de gripă în cartierul Halelor şi la Grenelle. Câteva cazuri s’au ivit la şcoala centrală. Totuşi epidemia este foarte uşoară. Viena, 11 Decembre. (Sorginte privată). Câţiva industriaşi din Viena, au fost informaţi telegrafic de recentele măsuri vamale, luate de guvernul român în privinţa provenienţelor din ţările neconvenţionale, care plateau în Elveţia taxa de naturalizare şi în urmă erau reexportate pentru România, unde, din cauza unei erori a biurourilor de vamă, ele scapau de tariful autonom. In viitor mărfurile provenind din Elveţia, vor trebui să producă un certificat de origine, pentru a fi supuse tarifului convenţional; calitatea de articole numai naturalizate, le va face pasibile de tariful general autonom. Londra, 11 Decembre. Lucrătorii de gaz au declarat că greva le pare inevitabilă pentru că societatea South Metropolitana se arată neînduplecată. Essen, 11 Decembre. D. Krupp a făcut o donaţiune de 2 milioane mărci menite înfiinţărei unei bănci de împrumuturi pentru lucrătorii cari ar voi să construiască o casă. Zanzibar, 11 Decembre. Trupele germane au atacat pe Rushii cari au fost puşi pe fugă, după ce au pierdut 230 de oameni. Copenhaga, 11 Decembre. In săptămâna trecută s-a constatat 59 cazuri de influenţă dintre cari 39 în garnizoană. Berlin, 11 Decembrie. La alegerile de batolagiu pentru consiliul comunal din Berlin, trei socialişti EDftTli MIA MMÜCHSSJIÖSS» şi un liberal, D. arondismentul al Delegatul sârb mal multe întrei privinţa tratatulii formală a negoc D. Tricupis ar creată cretanilo al Sultanului, esi intervenire diplor T Deputaţii au di cestiunii serbării«lejul jubileului P terne a comunici gelui de a se înt serbărilor, pentr victime de accidi a fost aleşi în Decembrie, ovid a avut . Stransky, în erţ. Reluareapropiată. Decembrie, că situaţiunea htimul firman n cât cere partea Greciei. Decembrie, secret asupra î 1890 cu prinistrul de vil dorinţa Reumele menite lucrătorilor ceea face cu mâna semn îndoelnic adică că nu se poate pronunţa. Colectiviştii rîd cu lacrimi; d. T. Protopopescu îi aduce colegului său un pahar cu apă... Când preşedintele izbuteşte a pune la vot legea un total, d. Ene liber, dispare de la tribună şi să duce de dojeneşte pe deputaţii faceţioşi cari îl necăjise. Camera să amusează, deci totul merge bine. GCSOCS Fizîonon tinerei Guvernul nu e ,us ca să lucreze, în tot căzu o direcţie să constată în activitităţeî. Afişul care regulează or ’■ p este continuă vâduv de pro însemnate; secţiunile nu lucr. De altă parte, pentru redactarea respunsi ssagiu, de şi aleasă de mai b săptămână, a ţinut aba două suvernul încă nu a luat parte h acelei comisiuni. Este o aestrăbălare ! D. Laurian, rap partibus al răspunsului la mee foarte plictisit de multiplele , în fiecare moment primeşte rt timpul când are a depune fa moi ls- Abea face doi pas meră şi întâiul deputat ce întâi i întreabă : »apropos, când depune răspunsul«, d. La urlau nae şi r .. ...tu ceva evaziv. Dar la alţi doi paşi, un alt deputat îl pândeşte pentru al face aceeaşi întrebare. In acelaşi timp d. Laurian este interpelat de departe de alţii, şi aşa mai departe. Plictisitul raportor sfârşeşte prin a se impacienta, în mijlocul potopului de chestiuni la cari nu ştie ce să răspundă. Deputaţii observă aceasta, şi, ca nişte copii mari ce sunt, imediat să concertează ca sâ-l înjghebe cum se zice pe franţuzeşte une soie. D. Laurian nu poate să se întoarcă în o parte fără să nu audă stereotipa întrebare : »apropos, când »depui pe biuroul Camerei proectul de »răspuns«. Enervat el se duce să se plângă lui Carp de această comică festă, dar şeful uitându-se cu milă la dânsul îi răspunde pur şi simplu: »eşti un gogoman«. La ordinea zilei sunt, deci proecte minuscule, scutiri de taxe comunale, voturi de credite, etc. Printre acestea este şi creditul de 400.000 lei pe care guvernul îl cere pentru a repara tunelul de la Bărboşi. I. P. Ene este raportor , d-sa să stie iute la tribună şi citeşte cu repeziciune articolul unic, făcând semn preşedintelui ca să o pună la vot. In momentul când preşedintele deschide gura ca să consulte Camera, d. Kogâlniniceanu strigă: «cer cuvântul». —D-lor, începe d. Kogălniceanu, aşi dori «să ştiu părerea personală a onorabilului «raportor care este competent în materie. «Cifra de 400.000 lei ajunge sau nu ?» D. Ene interpelat direct rămâne un moment perplex. — D-le Kogălniceanu, zice d. Ene, citiţi «raportul...» — «Nu e vorba de raport, eu te întreb «pe d-ta » — «Vezi că, adaugă d. Ene, părerea ministrului...» — «Nu e în chestie ministrul ci d-ta..» Îi replică fără milă d. Kogălniceanu. D. Ene care caută în zadar a eluda chestia este nevoit să se execute. «Eu, «zice, nu pot garanta nimic precis, este «o cifră aproximativă...» Deputaţii fac mare haz, mai ales d-nii T. Anastasiu şi T. Protopopescu.«Mă miram ca Ene să se pronunţe categoric în vre-o chestie» strigă un zeflemist.... Articolul întâi al creditului se votează. d. Ene uşurat pe jumătate se grăbeşte a ceti articolul al doilea care tratează despre felul de împrumutare al sumei de 400.000 lei. Deputaţii cari sunt în bune dispoziţii îi pun d-lm Ene tot felul de întrebări, rugându- să se pronunțe pentru care sistem de împrumut înclină din cele designate în proectul de lege. D. Ene vede că este o simplă glumă, de a POLITICA MESCHINA La ora actuală nu’i nici o chestie serioasă la ordinea zilei, toată lupta politică se învârtește împrejurul câtorva mici intrigi înjghebate dintr’o parte sau din alta, iar de interesele cele mari, de interesele mulţimei cetăţenilor din ţara aceasta, nici o vorbă. Sunt atâtea cestiuni arzătoare de rezolvat, dar nici una nu preocupă în mod serios pe lumea care face politică. In domeniul economic aproape totul este de făcut şi, totuşi, din nici o parte nu se ia iniţiativa linei remedieri a starei actuale intolerabile şi nici că bărbaţii politici cugetă a pune mulţimea la adăpostul nevoilor economice. Inpotriva impozitelor noastre, stabilite toate pe normele cele mai învechite şi rămase din timpuri ruşinoase, s’a pledat din toate taberile şi făgădueli de îndreptare s’au dat în permanenţă. Cu toate acestea, în momentul de faţă nimeni nu mai pomeneşte de o reformă a impozitelor, nimeni nu se mai gândeşte la desfiinţarea atâtor biruri barbare, nimeni nu se mai gândeşte la uşurarea oamenilor nevoiaşi şi la încărcarea dreaptă a celor bogaţi, nimeni nu se mai gândeşte la impunerea avere i mobiliare, etc. Pentru instrucţiunea publică este măcar plănuit a se face ceva ? Unde sunt proiectele trebuitoare, unde sunt studiile făcute, unde sunt preocupările serioase. Se gândeşte oare vreo tabără politică că şcoala rurală există aproape numai cu numele, că localurile sunt o batjocură, că învăţătorii au salarii derizorii, că sărăcia sileşte pe cei mai mulţi fii de săteni a nu veni la cursuri, că sunt comune numeroase cari n’au nici şcoală, nici învăţător, nici nimic ? Cugetă oare cineva că, de cât să se azvârle milioanele pe lucruri netrebuincioase, pentru întreţinerea unui personal somptuos şi nefolositor, ar fi cu mult mai reaminte să se înceapă o serie de lucrări care ar ridica şi bogăţia generală a ţarei şi ar uşura sărăcia sătenilor ? Cine se preocupă, spre pildă, actualmente de şoselele noastre ? Cine se gândeşte că fără de şosele, ori câte drumuri de fier am face, ele vor fi zadarnice, pentru că săteanul nu va putea ajunge nici o dată la ele ? Cine a luat în mână această cestiune atât de arzătoare şi care e ministrul de lucrări publice care să fi venit cu programul sau în această privinţă şi să fi studiat cu seriozitate nevoile ţărei ? Şi aşa stăm cu toate cestiunile. In schimb, însă, lupta de culise, lupta de intrigi, pasiunea pentru combinaţiuni ascunse şi meschine dominează întreaga situaţiune şi nu mai lasă loc unei discuţii largi a Gestiunilor însemnate. In politică, trebuie s-o spunem, am făcut un pas înapoi. Dacă din punctul de privire al slăbiciunei guvernelor am făcut un oarecare progres, din punctul de vedere al preocupărilor generale, al curentelor domnitoare şi al chipului de a se face politică, am făcut un pas înapoi. Precum am mai spus-o şi altădată, momentul este astăzi al spiritelor pornite către intrigă, al cinicilor, al oamenilor incapabili de a avea vederi largi şi bărbăteşti. Toată politica zilei este o politică de corecţie silă şi oricărui om serios îi este ruşine să o urmeze. De aceea credem că aceia cari ar fi în stare să schimbe direceia curentelor și să modifice programul zilei ar face o operă folositoare. DIN BOTOŞANI IVDUL PREFECT {Corespondenţă particulară a Luptei) »Botoşani, 29 Noembre. Sunt sigur că şi dv. împreună cu lumea din toată ţara aceasta v’aţi întrebat uimiţi cine să fie acest Grigore Ghica, pe care actualul guvern s’a milostivit a ni-l trimite ca stăpân peste judeţul cel mai important din Moldova de sus. Căci cum era să’l cunoaşteţi, când acest boer oase sfinte, fosilizat deja de mult, n’a mai făcut nimic în această ţară, n’a mai ocupat nici odată vre-o funcţie, n’a făcut nici odată ceva ca lumea să aibă ocazie a’l pronunţa măcar numele. Cred că aduc un serviciu cititorilor dv. recomandându-le pe acest prefect de regenerare şi concentrare conservatoare !! E fiul lui Toderiţă Ghica de la Deleni. E un bărbat nalt, roşcovan, cu aerul unui geambaş. Nu ştie de loc româneşte şi e atâta de prost încât chiar d. Lascar Catargiu a preferat să ţie mai bine vacantă nouă luni de zile prefectura de Botoşani, decât să cedeze stăruinţelor şi chiar ameninţărilor acestui vecinic pretendent la ispravnicie. A trebuit să vie acest guvern, în absolută necunoştinţă despre starea lucrurilor din Botoşani, ca, ascultând de sfaturile a câtorva junimisto-conservatori, sâ numească ca prefect pe acest om de paie banal și brutal, care să nu fie de cătun docil instrument în mâna celor ce vor sâ monopolizeze puterea In Botoşani. Dar cititorii dv. sunt In drept să mâ întrebe : pe ce mâ tntemeez eu sâ afirm ca ciocoiul Grigore Ghica e şi prost, e şi brutal etc., când el până acum n’a mai avut nici un rol cât de mic In această ţară şi când sunt abea trei zile de când e prefect ? Da, sunt numai trei zile de când e prefect şi a făptuit conul Grigore atâtea boroboaţe în cât cetăţenii Botoşeneni sunt coprinşi de spaimă gândindu-se la ce le rezervă viitorul de la ispravnicul generalului Manu. Mai Intâiu ’şi-a luat de director al prefecture! pe un nenorocit invalid numai cu un picior, necunoscut în judeţ, incapabil, şi care n’are altă calitate decât că e viţă de boer, de la «coada vacei» cum se zice. A propus, ce e drept, mai intuiu acest post d-lui Anton Gheorghiadi, colectivist din localitate, cu siguranţă însă că acesta va refuza, ceea ce a şi făcut. A venit rândul poliţaiului. Pentru acest post neputând găsi un boer de neam a numit o slugă boerească, pe vechilul conului Hermeziu ! Nevenind însă repede confirmarea acestui poliţaiu şi trebuind cu orice preţ a se paraliza alegerile delegaţilor colegiului al III-lea comunal, ce trebuia să se facă în ziua de 26 Noembrie, pentru a alege un consilier în locul vacant, conul Grigore Ghica a fost nevoit să se adreseze vechiului poliţan. Acesta neştiind că e înlocuit s’a grăbit să asculte poruncile noului prefect şi prin doi sergenţi călări a băgat spaima în bieţii locuitori agricoli de prin mahalale spunându-le că de vor veni la vot vor fi arestaţi. Aceştia ştiind ce au păţit cu trei ani în urmă, când au stat luni întregi închişi pentru că au îndrăznit să vie la alegerile comunale, s-au hotărât a nu se mai prezenta. Auzind însă despre această infamă manoperă d. Anastase Botez, d-sa, deşi bolnav, totuşi cu curagiul omului care serveşte de exemplu în luptele electorale, a alergat noaptea şi a făcut tot posibilul ca alegerea să nu se paralizeze. Această infamie a prefectului a fost inspirată de clica junimisto-ciocoiască din localitate, care voeşte ca cu orice preţ sâ împedice complectarea consiliului comunal şi care stârneşte din toate puterile pe lângă unii din actualii consilieri sâ-şi dea demisiile, astfel ca să poată provoca nnoi alegeri comunale fără să fie nevoie a se recurge pentru aceasta la disolvarea consiliului. Aceasta e deocamdată visul acestei elice, căci numai prin acest mijloc cred ei că vor putea reuşi să pună mâna pe lada primăriei. Planul lor infam însă, graţie energiei d-lui advocat Botez, a fost dejucat.