Lupta, decembrie 1889 (Anul 6, nr. 993-1015)
1889-12-04 / nr. 996
* er i. x. . pra vânzarea în loturi a moşielor Statului în judeţul Mehedinţi. D. Păucescu răspunde ca una din moşii e parcelată şi că în curfund se va începe vânzarea, adăogă fcă să mai parcelează încă două moşii. Ministru spune că legea pentru vânzarea bunurilor Statului se va aplica în termen de 4 ani. După o discuţiune la care iau parte d-nii Ştefăneanu şi N. Ionescu şedinţa se ridică. senatul (Urmarea şedinţei de la 2 Decembrie I). Ianov are cuvântul pentru a vorbi pentru răspuns. D-sa spune că d. Petre Gradişteanu n’a spus nimic contra proectului de răspuns, că s’a mărginit a combate conferinţele de la Ateneu. De aceia d-sa neavând cui răspunde aşteaptă să vorbească altul mai bine şi atunci va vedea şi majoritatea ce are de spus. (Mare ilaritate. Tot Senatul isbucneşte de rîs.) Preşedintele. — D. Giani are cuvântul. D. I. Giani. Dacă d. Ianov găseşte că d. Gradişteanu, care a accentuat fapte şi a dat argumente serioase contra răspunsului, n’a spus nimic la ce pot râspunde ? Oare aşa se vorbeşte cum a vorbit d. Ianov ? E serioasă purtarea d-sale ? (aplauze, ilaritate). D-sa cere să se dea cuiva cuvântul ca să vorbească în mod serios pentru răspuns. Preşedintele întreabă pe d-nii Fleva, Aurelian etc. cum vorbesc, toţi răspund : contra. O voce. D. Exarcu e pentru. Preşedintele. De Exarcu cum vorbeşti ? D. Exarcu. Sensul în care voiu vorbi atârnă de la cele ce va spune banca ministerială (râsete, aplauze). Nimeni nu vrea să vorbească D. G. Mârzescu, în cestiune de regulament, spune că deoarece nu e nimeni care să vorbească !pentru, să se dea cuvântul celor ce vor să vorbească contra. Voci. Să comandăm un orator! (rîsete). Alte voci. Să se închidă discuţia. (aplauze). Deputaţii care asistă la şedinţă fac un haz grozav. Unii deputaţi. Să vorbim noi (rîsete). In sfârşit se hotărăşte să se dea cuvântul d-lui Giani, deoarece nu se găseşte nimeni să vorbească pentru. D. I. Giani cere să se amâne discuţia pe Luni, deoarece sunt cinci ore. O voce. Şi până atunci să se bată toba în piaţă, poate se va găsi unul să vorbească pentru (mare ilaritate). Şedinţa se ridică în mijlocul unor râsete zgomotoase. ----------aux IV-------------------------- INFORMAŢIUNI Comisia Camerei pentru darea în judecată a guvernului I. C. Brătianu, a lucrat eri la d. N. Blaremberg acasă. Se crede că până joi ea va depune raportul la Cameră. D. Const. Chrisenghi este recomandat de d. prefect de Călăraşi pentru funcţia de poliţaiti al oraşului. D. Chrisenghi a mai ocupat sub d. Vineş funcţia de sub-prefect tot în acest judeţ. Cu începere de la 1 Aprilie se va crea în mod sigur regimentul 4 de roşiori. Se ştie că crearea acestui regiment a fost hotărâtă încă de acum 2 ani, dar din cauze budgetare n’a putut fi creat. D. Al. Marghiloman a fost însărcinat de consiliul de miniştrii să ofere prefectura de Prahova, d-lui Lupu Costaki. D. Lupu Costaki a refuzat acest post. _X Intre cestiunile puse la ordinea zilei a viitoarei şedinţe a consiliului comunal este şi acea a neinţelegerei cu compania gazului. Comisia din sinul consiliului numită pentru a se pronunţa, a opinat pentru aplanarea diferendului pe cale de împăcăciune. 4. Primim plângeri din partea mai multor învăţători săteşti în contra modului neregulat în care li să plătesc lefurile. Ar fi bine ca cel puţin luna aceasta, când toţi au nevoe de bani pentru a întâmpina cheltuelile de sărbători, să se ia măsuri ca să li se plătească lefurile mai repede. Am publicat, la rubrica noastră „Din Iaşi“, o relaţie ce ni s’a trimis din localitate asupra primirei ce s’ă făcut d-lui Mureşeanu, noul profesor al şcoalei de Bele-arte din Iaşi, de către corpul didactic al acestei şcoli. Deşi n’am avut intenţia ca prin această publicare să lovim în cineva, totuşi ne grăbim a rectifica această notiţă, deoarece amicii noştrii din Iaşi ne afirmă că nici d. Panaiteanu, directorul şcoaleî de Bele-arte, nici vre-un alt profesor al acestei şcoli n’a avut vre-odată gândul să facă d-lui Mureşeanu primirea de care am vorbit. „ Sunt un soiu de femei cari din şase în şase luni îşi schimbă numele, crezând că deosebirea de nume le va reda, dacă nu virginitatea, dar cel puţin o aparenţă de lucru noi. Se vede că şi preşedintele comisiuneî interimare din Ploeşti, cunoscutul Filipache Corlătescu, a ajuns în această doagă, de vreme ce ’şi-a schimbat numele. Da, Filipake ’şî-a schimbat numele, şi dovadă este că în ziarul său Ţara înserează patru publicaţiuni aie comisiunei interimare din Ploeşti, toate iscălite Th. D. Corlătescu, în loc de F. sad Filip. Ca să fie greşală la mijloc nici vorbă, pentru că greşala ar fi fost la una sau la două publicaţiuni, dar greşala la toate patru ?... Mare caraghiozlâc! It. D. Alexandru Vidraşcu din Bacau, fost deputat şi prefect, a încercat o dureroasă pierdere. Soţia d-sale, D-na Albertina Vidraşcu, a sucombat în urma uei pneumonii căpătată lângă patul soţului ei pe care l-a îngrijit în urma duelului Velicu. Trimetem d-lui Vidraşcu condoleanţele noastre. „ Primim trista ştire că fiul d-lui doctor Toma Hepites, un tânăr în vîrsta de 21 ani, care trecuse examenul de bacalaureat, a încetat din viaţă, în urma unei operaţiuni. Toate regretele noastre neconsolaţilor părinţi. X Regele şi Prinţul Ferdinand au asistat eri seară la representaţia circului. X Comandantul corpului 2 de armată va lua astăzi dupe amiazi o hotărîre definitivă în chestiunea dăreî în judecată a celor 4 ofiţeri de geniu. E probabil că toţi 4 vor fi trimişi înaintea consiliului de rezbel. X Ori după ameazi unii din miniştrii au chemat în Bucureşti pe mai mulţi deputaţi cari au plecat de Vineri şi Sâmbătă. După cum am anunţat, Alevra, un integru magistrat, a fost permutat de la Tulcea ca preşedinte la tribunalul Dâmboviţa. „ Aflăm cu plăcere că d. Vasile Ştefănescu Inginer, fost şef de exploatare la linia Iaşi-Ungheni va fi numit la Direcţia generală a C. F. R. în locul d-luî Marin trecut în altă funcţie. Eri s’a făcut la Ploeşti alegerea colegiului comunal, Iiu rămas în balotagiu. A reuşit lista colectivistă, cu d. Stanian în frunte, întrunind 153 voturi. Lista d-lui Grigorescu a întrunit 134 voturi, iar lista lui Filipake, susţinută de administraţie, a obţinut 133 voturi. Ni s’a trimis un voluminos tratat de peste 700 pagini întitulat : Testamentele, cuprinzând : legatele, substituţiunile şi rezerva. Autorul acestei opere este d. G. P. Petrescu, licenţiat în drept, fost procuror general şi casier al Curţilor Focşani, Craiova şi Bucureşti, fost decan al baronului din Tutova şi actual prefect la Bârlad. Preţul cărţei este de lei 12. D. Aroneanu Th. membru al Tribunalului din Vaslui este avansat preşedinte pe lângă acelaş tribunal în locul d-luî Mihalcea. D. Sturza supleant la tribunalul Vasluiu, s’a înaintat membru. D. Pisoski licenţiat în drept a fost numit supleant. n Administraţia ziarului Telegraful Român ne roagă a anunţa, că din cauza schimbăreî tipografiei se vede silită a suspenda apariţiunea ziarului vr’o două zile. X LUPTA 3 EDIŢIA IIA Corpurile legiuitoare CAMERA Şedinţa din 4 Decembre 1889 Şedinţa se deschide la orele 0/2 sub preşedenţia d-lui Gh. Gr. Cantacuzino, preşedinte. Presenţi: 114 deputaţi. D. G. Panu cere preşidentului ca să intervie pe lângă ministru de rezbel pentru a-i pune la dispoziţiune rezultatul anchetei făcute de comandantul pieţei în afacerea Bacalbaşa. D. D. Ressu cere cuvântul pentru a vorbi în chestiune personală cu d. Kogălniceanu. Voci. Aşteptaţi să vie d. Kogălniceanu. D. Ressu spune câ va auzi d. Kogălniceanu în urmă cele ce va spune d-sa. Voci. Aşteptaţi puţin, că vine d. Kogâlniceanu. D. Ressu nu voeşte să aştepte şi începe a înjura cu cuvintele cele mai triviale pe d. Kogălniceanu. Voci: Taci bulgarule ! D. Ion Lecca. Pentru demnitatea parlamentului, chemaţi la ordine pe d. Ressu. In acest timp soseşte şi d. Kogălniceanu. D. Ressu spune că e generos din partea d-sale ca să se pue cu d. Kogălniceanu. D. G. Panu. Sunteţi modeşti ! D. Ion Lecca. Nu cunoaşte limba românească ! D. Ressu continuă în mijlocul desaprobărilor Camerei şi a tribunelor, înjurăturele sale. Intre alte zice că Iaşii au ales pe d. Kogălniceanu ca să spue poveşti în Cameră. 0 Voce. Pe d-ta te au ales Galaţii ca să faci hal viţă (Râsete).&D. Ressu zice câ A. Kogălniceanu ştie cronicele. 0 voce. Şi d-ta ştii cronicele dar nu pe acele româneşti, ci pe acele bulgăreşti. D. Ressu zice că d. Kogălniceanu poate să ne spue ce mânca Ion Vodă şi cine era Titinaş de la Bârlad. D. Nicorescu. Când te văd şi când te aud pe d-ta, îmi pare că am în faţă pe Titinaş (Aplause, Râsete). După ce termină d. Resu se dă cuvântul d-lui Cogălniceanu. D. Kogălniceanu spune că nici vârsta nici trecutul d-sale nu-i permite a se cobora la nivelul d-lui Ressu(Aprobari) . M’a atacat d. Ressu ca istoric. Are dreptate să o facă, căci eu fac parte din o generaţiune care am combătut totd’auna pe greci şi mai cu seamă pe grecii cei corupţi (Aplause). Eu nu mă plâng de d. Ressu, d-sa a fost la nivelul civilisaţiuneî şi a origineî sale, (Aplause. Râsete) dar mă plâng de biurou care i-a permis să mă insulte şi care n’a apărat demnitatea parlamentului. (Aplause). D. Preşedinte. De două ori am spus d-lui Ressu să fie cuviincios şi nu m’a ascultat (Aplause). I. Kogolnbeanu. Lui îm bine că recunoaşteţi şi d-voastră câ a fost necuviincios. D. Kogălniceanu spune că cunoaşte ab ovo pe d. Ressu. Era cu totul neînsemnat, un farser şi nimic mai mult. La un banchet a spus frasa : Regele să plece sau să se plece, plângând pe Gambetta şi de atunci a devenit persoana importantă. Nu-i vorba că în urmă s’a transformat în masalagiu şi ori pe unde trece regele îi iese înainte vorbind că prin linguşiri să facă uitate cuvintele ce a pronunţat odatâ. D. Kogălnîceanu termină dând următorul sfat d-luî Ressu : împământenirile la noi nu se dau de cât de Cameră şi Senat, acum e timpul favorabil pentru d-voastră, de aceia cereţi de la Cameră indigenatul, poate să vi acorde, — căci când se vor schimba timpurele puteţi fi trimişi acolo unde v’aţi născut (Aplause). D. D. C. Dobrescu cere a ’i se pune la ordinea zilei interpelarea. D. Gaton Lecca cere sâ ’î se aducă un tablou de toate accidentele întâmplate în cursul acestui an pe căile ferate. I. Al. Margiloviau depune pe biuroul camerei bugetul căilor ferate. D. Iou Lecca raportor dă citire proectului de lege prin care să fixează contingentul armatei pe anul 1890. Pentru armata permanentă se vor chema 14,000 tineri, iar pentru călăraşi cu schimbul 2500. Legea se votează fărădiscuţiune cu 71 voturi contra 7. D. C. Debatru dă citire profetului de lege prin care guvernul este autorizat a emite rentă 5 la sută până la concurenţa sumei de 1,600,000 pentru plata răscumpărăreî pădurel de la Lăculeţ Legea se votează cu 52 bile albe contra 23 negre. D. Preşedinte comunică că la ordinea zilei e proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea Băncei Naţionale. După cererea d-lui Ghermani ministru de finanţe, discuţiunea acestui proect se amână. La ordinea zilei e proectul pentru construcţiunea unei căi ferate între Bârlad- Galaţi, D. Al. Marghiloman, ministru lucrărilor publice, cerea să amână discuţiunea acestui proect de lege, deoarece nu sunt făcute studiele preliminare. D. L. Catargiu combate amânarea. D. Ion Lahovari susţine amânarea. D-sa zice că acea linie, e la marginea ţârei şi că trebue să se pronunţe şi comitetul de apărare a ţârei. D. Virgiliu Poenaru cere Camerei ca să voteze proectul, deoarece el leagă Galaţii cu nordul Moldovei. D. N. Ionescu. Cere să se pue la vot propunerea de amânare a guvernului. D. L. Catargiu spune că Galaţii au protestat de mult în contra nedreptăţii ce li s’a făcut când s’a construit căile ferate. Cere Camerei să se pronunţe în favorul liniei Galaţi-Bârlad. D. M. Kogălniceanu. Spune că ele la 1868 să construesclinii în ţara noastră ,fără să se fi luat avizul comitetului de apărare. Dacă am fi avut noi de incintă aceest comitet, desigur că n’am mai fi avut linii ferate. Dar cine e comitetul de apărare ? Prin ce lege e înfiinţat? Deus etmachina! Dacă ne închinăm la ficţiuni, atunci să aducem la preşidenţia guvernului pe d-na Carvasara (Râsete. Aplause) D. Kogălniceanu susţine legea şi cere camerei să o voteze. Când a venit în discuţiune proectul pentru porto-francuri să şoptea că se va construi această linie, acum însă s’au schimbat planurile. Se pune la vot propunerea d-luiAl. Marghiloman de a se amâna discuţiunea proectuluî de lege pentru construcţiunea caei ferate Bârlad-Galaţi. După cererea d-lui M. Ghermani, ministru de finanţe, se amână discuţiunea proectuluî de lege pentru reforma spirtoaselor, până după ce se va termina discuţiunea la răspunsul tronului. Discuţiunea proectului pentru construcţiunea unei căi ferate de la Alexandria la Roşiori precum şi acel de a se construi o cale ferată până la Obor se amână. Ne mai fiind Camera în număr se ridică şedinţa publică. civesc lăsate d’o parte şi mai ales actualiî miniştrii să nu vorbească de ele ş să se gândească că s’ar putea întâmpla să nu mai găsească un guvern care să pue marile interese mai presus de voinţa d’a sta la putere. D. Giani se miră că se spune că ţara a făcut progres numai în anul trecut. D-sa ştie numai un progres făcut în acest an, împuşcarea ţăranilor după trei somaţii (râset). D. Fleva. Şi fără trei somaţii. D. Giani. Vorbeşte de forţa şi vitalitatea partidului liberal. D. Kreţulescu. Pe când noi bătrânii liberali am fundat partidul, d-ta nici nu te gândeai la liberalism. (Aplauze). D. Giani. ’Mi pare rău atunci câ n’aţi stat în partid să ne luminaţi în dogmele liberalismului şi v’aţî dus să fondaţi şi partidul conservator (râsete). D-sa spune că conservatorii ori-când vor să combată sau să se apere simt nevoe d’a pune înainte cuvântul liberal şi chiar d. St. Greceanu s’a amorezat de liberalizm. D. St. Greceanu cu rezerve pe cari nu vreţi să le luaţi în seamă. D. Giani. Nu vă cunosc programul (râsete). D. Giani termină spunând că Coroana trebue lăsată afară din luptele politice şi nu trebue nimeni să se serve de ea pentru a se menţine la putere. D-sa spune că va propune un amendament prin care să se spue că dacă e vorba de încetarea frământărilor atunci trebue înlăturat acest guvern. D. general Florescu spune că deoarece s’a făcut de două ori apel la d-sa, va vorbi. D-sa roagă pe d. Mârzescu si ea preşedinţia. D. Al. Lahovari ministrul de externe are cuvântul. »D-lor începe d-sa, am luat cuvântu după ce doi representanţî ai celor două grupuri oposiţioniste din Senat ’şi-au expus, tânguirile, acuzările şi dorinţele. «D-lor.... 'Vă rog suspendaţi şedinţa* Şedinţa se suspendă pentru 10 minute. --------------------- SENATUL Şedinţa de la 4 Decembrie 1889. Şedinţa se deschide la orele 2 supt preşedinţa d-lui general Florescu. Tribunalele sunt înţesate de lume. Sensul frumos după ce s’a înghesuit în tribuna ce e rezervată a luat cu asalt şi tribuna diplomatică. Să fac formalităţile obişnuite. La ordinea zilei continuarea discuţiei asupra răspunsului la Mesagiul tronului. D. D. Giani, are cuvântul. D-sa spune că situaţia îl e îndoit de dificilă , întâi pentru că e silit să vorbească după d. Gradişteanu căruia nu i s’a răspuns, şi al doilea că a vorbit advocatul improvizat al guvernelor. D. Giani face apel la d. general Florescu și spune ce s’a petrecut în timpul schimbăreî guvernului. Oratorul se întreabă: ce caută acest guvern ? Oare își poate închipui d. general Manu că d-sa cu un detaşament din partid va putea face ce n’a putut face șeful autorizat cu tot partidul ? Se vorbeşte de concentrare. Ştiţi, zice d. Giani, că oamenilor bolnavi, li se dă bulion concentrat (rîsete). Oare în această stare se găseşte partidul conservator ? Oratorul arată că acest guvern a venit într’un mod anti-constituţional. Înlocuirea trebuia să vie un guvern de tranziţie, înţelege purtarea francă şi leală a d-lui Catargiu, dar nici decum atitudinea actualului guvern. D. Giani ia la analiză mesagiul tronului şi găseşte că guvernul să pune la adăpostul suveranului pentru a vorbi cu parlamentele. D-sa protestă în contra acestui act care aduce în luptele politice coroana. D-sa combate fraza din mesagiu prin care să pune în gura regelui cuvintele : «Guvernul meu cred că va dobândi increderea corpurilor legiuitoare.» D. Giani zice că aceasta e anti-constituţional, guvernul trebue prin actele sale să caute a dobândi încrederea corpurilor legiuitoare, iar nu să pue în gura suveranului cuvintele cari ar însemna că se impune parlamentelor să dea încredere guvernului ori a’l dizolva. Venind la paragraful relativ la bugete și aci constata că guvernul e dus de mână de m. s. regele, căci să spune vom prezenta bugetele, etc. Venind la cestia agitărilor şi frământărilor de cari vorbeşte mesagiul, d. Giani spune că cele din înainte de 1888 tre ULTIME INFORMAŢIUNI Astăzi s’a împărţit deputaţilor proectul de budget al Căilor ferate pe anul 1890. Suma la care propune direcţiunea a se evalua totalul veniturilor brute este de 38,838,100 lei. Pentru anul 1890 direcţiunea propune a se înscrie la traficul de călători numai suma de 12,400,000 pentru a ţine seamă de scăderea probabilă ce va rezulta în venituri prin aplicarea noului tarif de călători. Venitul rezultat din traficul de călători pentru anul 1889 se poate evalua la 12,900,000. Deci între venitul din 1889 şi 90 va fi o diferenţă de 500,000 lei. * # * In anul 1890 se vor pune în exploatare către 1 Martie linia Târgoviște-Lăculeţe și la 1 Aprilie linia Dobrina Huşî. * ■» * In anul 1889, creditele acordate pentru cheltuelî s’au ridicat la suma de 24.901.739, pentru 1890, creditele se urcă la suma de 25.699.248, întrecând deci cu 797.509 lei alocaţiele budgetare în curs de executare. Sporul acesta în realitate e numai de 497.509 lei, deoarece suma de 300.000 adăugate la cheltuelile transporturilor de regie, figurează şi la venituri. * Veniturile limniei Cernavoda-Constanţa se evaluează la suma de 927.000 lei adică cu 115.000 lei mai mult decât anul trecut. Sporul în realitate e numai de 100.00 lei, deoarece restul de 15.ooo reprezină valoarea transporturilor de regie. Creditele acordate pentru cheltueli în anul 1889, se ridică la suma de 834.843, pentru anul 1890 să cere 874.503. Contrar ştitelor false date de unele ziare, suntem informaţi pozitiv că: Greva elevilor şcoalei de poduri şi şosele a încetat numai în urma declaraţielor ministrului lucrărilor publice, că Hurmuzescu nu este definitiv esclus din şcoală şi că chestia regulamentului şi a stabilirei consiliului profesoral vor fi studiate. E neexact încă, că elevii au declarat directorului şcoaleî, că-’şi recunosc greşeala şi-şi cer scuze. Eî s’au mărginit numai în a spune că reintră la cursuri în urma declaraţielor asigurătoare ale ministrului. --------------sî©©S-—----------— X