Lupta, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1017-1039)

1890-01-28 / nr. 1037

2 Despre dorinţele mele mai largi nu vor­besc... Pe toţii fraţilor, pe toţi vă iubesc, pe toţi vă sărut, memoria tuturor o duc cu mine în mormânt... E tare rău acuma în capul meu, dar vă ţin pe toţi în mi­nte, pe toţi, pe toţi dragi fraţi, pe toţi aş dori să vă îmbrăţişez... Bine , încă o dată vă strâng la pieptul meu. Al vostru până la ștreang. Lvovicî Zotor. Acuma am eșit afară. Stâlpii spânzu­rătoare se îngroapă la lumina felinarilor. De­sigur Albert Lvovicî ve săruta tot așa ca mine Sev Matveevici. Sărmanii! Ei nici nu pot să vă vază. Multe ași dori să spun, dar nu’mi lucrea­­ză capul. De alt­mintrelea nici n’am vre­me. încă o dată vă sărut pe toți. Lvovicî. Din scrisoarea lui Nicolae Zotov către tata-seu 3 ORE NOAPTEA La curtea din­dărăt cu felinarî așează deja stâlpurî. Noî vedem cum se con­­struesc spânzurătoarele noastre. Ce sim­plicitate de moravuri! La 8 ore seara a venit la mine preotul. L’am frefusat foarte politicos spuind, că din nefericire dincolo de vieața aceasta nu văd nimica. Eugenia a fost acuma să mă vază. Ea are să vă descrie cele din urmă momente ale mele ; eu însu’mi nu pot s’o fac. Sufleteşte mă simt bine, mă simt însufleţit chiar ; dar o osteneală simt gro­zavă şi fisică şi nervoasă. Iată deja de două zile nervii lucrează grozav. Câte sensaţiuni sdrobitoare ! Ei bine, dragii mei, scumpii mei, inimoşii mei, vă strâng cea din urmă dată, cea din urmă dată la pieptul meu! Mor tare, tare uşor cu convingerea dreptăţeî, cu simţământul de forţa în inima mea. Mă tem numai gro­zav pentru soarta celor care rămân în viaţă şi care îmi sunt scumpi. Ce­­sunt suferinţele mele!­­ Numai câte­va ceasuri, iar lor câtă forţă tre­bue pentru a o suporta ! .... Eu nici nu pot să mă gândesc la nimica alt­ceva când mă uit la Eugenia............A intrat deja garda, au adus îmbrăcămintea — deja sunt îmbrăcat. Şi în cămaşe şi is­­mene şi ’mi-e grozav de frig (ismenele şi cămaşa sunt ude de ploae). Să nu gândiţi că mâinile tremur de emoţiune. Rémas bun, rémas bun dragii mei. Al vostru până la mormânt. Nicolae. Din scrisoarea lui Albert Haussmann Ja­cutsk, 7 August, 1 noaptea-Ertaţi că voia fi scurt. Nu ’mi-e acu­ma de scrisori desluşite. Firul gândirilor se întrerupe prin amintiri de întâlniri trecute. Permiteţi să’mi iau rămas bun de la voi............tuturor tovarăşilor săi comunicaţi salutările fierbinte, cel din urmă adio. Dacă când va veţi ajunge zi­lele mai senine, gândirea mea, dacă pot să zic aceasta va fi cu voi. Mor cu cre­dinţa în triumful adevărat. Râmas bun fraţilor. Al vostru, A. Haussmann. Din scrisoarea lui Lev Matveevici Ko­han-Bernstein către tovarăşii lui. Iakutsk, 6 August, 1889. Dragii mei, bunii mei tovarăşi! Nu ştim­ dacă voiu putea să vă zîc, ră­mâneţi cu bine, n’am mai nici o spe­ranţe. Dar în gândul meu vi l’am spus. Toată această vreme am simţit adânc, având relaţiunile voastre delicate şi cât de bune către mine. Nu mi-a mai ră­mas mult să trăesc... Să ne despărţim dar dragi prieteni şi tovarăşi, fără a ne vedea şi despărţenia noastră să fie lu­minată de speranţa unui viitor mai bun pentru sărmana, sărmana şi mult iubita noastră patrie! Nici o­­dată nici un pic de forţă nu s’a perdut de geaba în lumea aceasta. Nu se va perde dar de geaba şi o viaţă de om! Nici o dată nu trebue s’o plângem. Lăsaţi pe morţii— morţilor,—voi aveţi înaintea voastră o legătură vie, morală, caldă şi cea mai înaltă cu ţara voastră mult suferindă. Să nu ziceţi, să nu credeţi, că viaţa voastră e perdută, în zadar, că ea se va perde in suferinţi zadarnice şi în chi­nuri şi exil şi la muncă silnică. A suferi suferinţele ţerei sale, a fi un reproş... viu tutor făpturilor întuneri­cului şi răului—e mare lucru! Fie a­­cesta cel din urmă serviciu, care puteţi să-l faceţi—nu face nimica. Voi aţi a­­dus dania voastră pe altarul patriei. Şi cine ştie, poate veţi ajunge să ve­deţi şi zile mai bune. Poate veţi ajunge să vedeţi acel moment fericit, când ţara liberală va întâlni pe fiii săi iubitori şi iubiţi cu braţele deschise şi împreună cu ei va serba marea sărbătoare a libe­­rărei. Atunci fraţilor amintiţi-vă şi de noi cu un cuvânt bun şi aceasta va fi cea mai mare răsplată pentru suferin­ţele noastre. Să vă las această mare speranţă, cum nu mă va lăsa nici pe mine chiar pe eşafod (spânzurătoare). Vă sărut tare ferbinte din toată inima mea iubitoare. Al vostru cu tot, cu tot prieteșugul L. Bernstein. — --——-----------------------------------­ UN PROTEST Concurentele pentru catedra de limba franceză de la școala centrală de fete din Iași au trimes min­ste­­rului următorul protest: Domnule ministru, Sub­semnatele concurente pentru ca­tedra de limba franceză la școala cen­trală de fete din Iași, respectos venim a protesta contra modului cum s’au fă­cut acel concurs şi cerem casarea lui. Motivele sunt următoarele : 1) Juriul a tras la sorţi bilete pe cari erau numere şi apoi trecând noi în o altă odae, au venit şi au anunţat chesti­unea ; lucrul este contrar regulamentu­lui concursurilor (art. 11) care cere ca chestiunile să fie scrise pe bilete şi ci­tite când sunt scoase din urnă. Scopul ce ’şi au propus autorul regulamentului este acela de a nu putea da juriul ches­­tiunelor ce va voi, ci acele căzute la sorţi. Apoi in modul cum au procedat juriul se poate oare serios susţinea că garanţiele de imparţialitate au fost păs­trate ? Nu am putea crede, că s’au pu­tut face mici combinaţiuni, şi că juriul au declarat că la numărul eşti corespun­de cutare chestiune, tocmai pe care o cunoştea foarte bine vre o concurenţă fericită şi bine cunoscută de juriu? A­­ceste mai cu seamă, s’ar putea crede, după ce veți vedea cum aui continuat juriul. 2) Regulamentul concursurilor spune că probele scrise vor fi iscălite de con­cur­siie și numele va fi sigilat. Sigiliul nu se va rupe de cât după ce se vor da notele în urma citirei probelor de câtre juriu (art. 13). Acesta încă a fost făcută în scop de a înlătura ori­ce posibilitate de părtinire sau favoare. Unul din membrii juriului d. Xeno­­fonie Ghiorghiu nu s’a mărginit a face gardă, ci se uita în tezele diferitelor con­curente câte un timp destul de lung. Oare secretul autorului probei putea fi ast­fel păstrat ? Uitânduse in scrierele concurentelor (a căte­va numai) nu pu­tea d. membru al juriului să reţină şi caracterul scrierei concurentei, şi chiar unele fraze care la punerea notelor sei indice perfect pe autoare fără ai ceti is­călitură ? Secretul şi prin urmare garan­ţia de imparţialitate’ pe care o prescrie legea nu au mai fost pentru d. Gheor­ghiu de­cât o literă moartă a regula­mentului, şi pentru noi concurentele ne­cunoscute juriului, de cât o mângâere perdută şi o persiflare amabilă ce ne a­­duse d. membru examinator. 3) Regulamentul cere ca probele scri­se să fie în fie­care zi depuse in un plic şi la terminarea lor, juriul în faţa con­curentelor se deschidă câte unul (art 68) şi după examinarea probelor cuprinse în el, se proceadă succesiv, la deschiderea celor lante cu aceleaşi forme. Examina­rea trebuind a se face îndată după des­chidere. Juriul a procedat cu totul contrar, au deschis toate plicurile odată şi apoi tot d. Xenofonie Gheorghiu le au luat în buzunar şi s’au dus cu ele la domiciliul preşedintelui juriului. Ast­fel că probele scoase din plicuri au făcut o plimbare în afară de localul unde s’a ţinut concur­sul. Dacă în ast­fel de condiţiuni, va pu­tea pretinde cel puţin d. Ghorghiu, că au fost păzite garanţiele ce cere regula­mentul pentru a preveni înlocuirea probelor, atunci de sigur că d-sa are o mare idee de virtutele ce posedă ca membru examinator. Este o adevărată sfidare a dreptăţeî şi a legei de a procede în acel mod. Se vede că d. Gheorghiu nu au mai înde­plinit aceste funcţiuni delicate de mem­bru în juriu de concurs, în­cât nu îşi a dat seamă de gravitatea infracţiunelor comise de d-sa la prescripţiunele regu­lamentului. Ar fi nedrept ca lipsa de practică, căci nu puteam crede că o altă cauză ar fi existat, să ne facă să suferim pe atâtea concurente, conscinţele greşelilor d-luî membru esaminator credeţi, domnule mi­nistru, că procedându-se in ăst mod, s’au putut garanta imparţialitatea cerută de dreptate şi prescrisă de lege şi regu­lamente ? Nu voim să ne facem ecoul vorbelor rău­­voitoare ce circulă împre­jurul concursului acestuia. Nu voim să dăm crezare, mai mult de­cât trebue, unor svonuri care indicau cu mult îna­inte pe fericita învingătoare, şi care, de­sigur prin un joc al soartei, a­ fost toc­mai acea desemnată de opinia publică. Nu voim să ne îndoim un moment de perfecta realitate a juriului, amintim nu­mai că d. preşedinte a lipsit la deschi­derea plicurilor, fiind prezenţi numai doi membrii din juriu, şi punând toate pe contul unui nenorocit hasard­­care a fă­cut să fie atâtea de multe , curioase coincidenţi, vă rugăm să bine­voiţi a face o cercetare a faptelor şi, convingân­­du-vă de adevăr, să casaţi acest con­curs sui generis. Primiţi vă rugăm domnule ministru, asigurarea prea distinsei noastre consi­­deraţiuni. Elvira Zamfirescu, Hortem­sia Mortzun, Victoria Mănescu, Elena Gălănescu, Ma­ria Spiru Paul. Iași 21 Ianuarie 1890. -------------OiHSSMh--------------­ L­A­P­T­A Corpurile legiuitoare SENATUL Şedinţa de la 26 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 supt preşedinţa d-lui N. Kreţulescu. Prezenţi 86 senatori. Se fac­ formalităţile obişnuite. D. Mârzescu cere să se tipărească or­donanţa judecătorului de instrucţie în afacerea d-lui Climescu. D. Negre combate propunerea. D. Ianov propune ca ordonanţa să se citească în secţii unite. Propunerea d-luî Ianov se admite şi să hotărăşte ca mâine Senatul să lucre­ze in secţii unite. Se admite recunoaşterea de cetăţean român a d-luî Sotir Garageorge. Se resolvă mai multe petiţii. D. Plesnilă arată starea deplorabilă în care se află capela română din Paris şi declară că de­şi a cerut dosarul afacerei, în urma asigurărilor ce şi-a dat ministru că va lua toate măsurile necesare renunţă la interpelare. Şedinţa se ridică la orele 3. CAMERA Şedinţa din 26 Ianuarie 1890. Şedinţa să deschide la orele 1 şi ju­mătate sub preşedenţia d-lui Gh. Gr. Cantacuzino. Prezenţi: 102 deputaţi. D. Gr.­ Argintoianu, interpelează pe ministrul justiţiei asupra numirei­ unui judecător la Baia­ de Aramă, care e con­damnat de curtea de apel din Craiova. D-nii Stefaneanu şi Nucşoreanu să a­­sociază la această interpelare. Darea în judecată Se dă cuvântul d-lui N. Blaremberg. D. N. Blaramberg. Voiu vorbi azi d-lor deputaţi asupra raportului comisiunii de informaţiuni. Din cele ce s’au spus aci în Cameră de unii oratori s’ar părea că în ţara noastră nu e inviolabil numai capul sta­tului, ci şi Ion Brătianu. Această teorie a fost susţinută de oa­meni ce se pretind democraţi. Oameni ca generalul Tel, Iorgu Can­tacuzino, Lascar Catargiu, au fost con­sideraţi ca nişte profani, pe când Ion Brătianu e considerat ca şi Regele. Regimul lui Ion Brătianu a fost nevoit se reculeze înaintea faptelor sale, de­oare­ce nu mai avea nici forţa mate­rială, nu mai avea nici armata. In mâna d-voastră stă azi ca să răsbunaţi poporul de toate nelegiuirile ce a comis Ioan Brătianu. In o ţară ca a noastră unde masa po­porului e încă incultă şi nu poate deci să pue capăt tiraniei despotului cei culţi sunt datori să caute a pedepsi pe acei vinovaţi. S’a făcut aci în Cameră teoria impu­­nităţei în politică şi când? tocmai atunci când se discută cazul lui Ion Brătianu, care a avut curagiul să pedepsească chiar cugetarea, nu numai delictele. Legi pentru responsabilitatea minis­terială există chiar şi în America. In America un ministru se pedep­seşte cu escluderea timporală sau pen­tru tot­d’a­una, a mai ocupa funcţiuni în Stat. La noi pedepsele sunt mai grave şi aceasta din cauza stăreî noastre de cultură. Guvernul I. Brătianu a violat nu nu­mai legea comptabilităţei, ci şi alte legi speciale. Aşa legea pentru construcţiu­­nile şcolare a fost violată in modul cel mai revoltător. Legea monopolului pulberei a fost a­­semenea violată. D. Blaremberg examinează diferite părţi din raport şi mai cu seamă acele criticate de d. Buicliu şi Ionescu. Oratorul arată abuzurile ce s’au co­mis cu concesiunea pulberei. D. Blaremberg răspunde acuzaţiuneî ridicule ce se aduce raportului, că nu conţine destule probe. Votaţi comitetul de anchetă şi atunci probele vor curge. Comitetul de anchetă va chema mar­tori, între care şi pe d. Tache Ionescu, va apela la conştiinţa lor şi va descoperi multe lucruri. D. Tache Ionescu, într’un discurs ce a pronunţat a zis că ştie multe în aface­rea Broadwer, când vom face apel la conştiinţa sa ne va spune tot ce ştie. Vom afla atunci cine însărcinase pe Ma­­zar-Paşa, ca să propue banii lui Broad­­well, în schimbul tăcerei sale. Lumea va vedea că nu sunt numai Maicanii vinovaţi ci şi alţi colectivişti însemnaţi. D. Blaremberg examinează, în urmă comanda armelor la fabrica Witten. Aci abusul se poate chiar pipăi, vinovatul însă nu-l găsim. Cu banii noştri s’a înfiinţat o fabri­că în străinătate, sau mai bine în Ger­mania. Oratorul citează raportul generalului Arion, prin care se arată că fabrica nici nu era montată când s’a dat furnitura armelor noastre. Oratorul trece la afacerea Diamandi Manole. In raport am zis că reprezen­tantul acestei case era rudă cu un mi­nistru, ei bine poate cine­ va contesta acest lucru? Cred că nu! D. Mincovicî a venit la ministru de războiu și a dat o petițiune, prin care spunea că-l vinde postav, fără însă a aduce măcar o mostră. Ministru pune pe petiţiunea d-luî Min­­covici apostilă. Se aprobă cumpărarea a 10.000 metri postav civil, pe preţ de 8 şi 50 metru. Ce normă mai găsiţi aci, ce fel de procedare e aceasta ? O comandă de 800.000 de lei, să face pe răboj ministerial! Nu vă miroase rău această afacere ? D. Blaremberg examinează şi afacerea Alcaz şi arată călcările de lege, ce s’au făcut şi cu această ocaziune. D. Blaremberg examinează afacerea plumbului şi a cositorului şi arată ghe­­şefturile ce’ s’au făcut şi cu această fur­nitură. D. Rolland căruia s’a dat furnitu­ra a fost o persoană interpusă de d. Garada. Oratorul respunde acusaţiunei ce s’a adus­ comisiunei de informaţiuni că a lu­crat prea încet. Trebue să ştiţi d-lor că comisiunea d-voastră n’a costat pe țară nici un ban (Aplause) şi că pe la multe autoritari ni s’au făcut mari dificultăţi. Am cerut de la direcţiunea căilor fe­rate un tablou de tot materialul rulant, ce fusese comandat în străinătate şi am fost refusaţi. D. Tocilescu. Cine a refusat tabloul ? D. Blarembreg, Ministrul lucrărilor publice. D. Tocilescu. Vom cere noi o comi­­siune parlamentară care se examineze dosarele. D. Blaremberg zice că regretă că u­­nii oratori şi-au­ bazat cuvântarea lor pe erorile de tipar, ce se află în raport. Ar fi trebuit ca să consultaţi erata şi atunci aţi fi văzut cât aţi fost de nedrepţi. D. Blaremberg spune că comisiunea de informaţiuni a voit să dea celor 101 deputaţi cari au votat propunerea de dare în judecată un raport detaliat. Aşa cum e azi raportul se găsesc unii pu­ţini la număr, care îl găsesc incomplect, ce ar fi zis în cazul când am fi făcut un raport mai scurt­­. Blaremberg examinează chestiunea fortificaţiunelor şi arată neligiuirile ce s’au făcut în această afacere, in dauna intereselor celor mai vitale ale ţerei. La orele 6 se ridică şedinţa publică, rămâind ca d. Blaremberg să continue şi azi. -------------msiSt a 500'git. INFORMAŢIUNI Agenţia română a fost oprită în Bulgaria de a comunica ori­ce ştiri grave. X D. Al. Lahovari, ministru de ex­terne, a avut astă­zi o lungă cores­pondenţă telegrafică cu d. Djuvara, agentul României la Sofia, asupra evenimentelor de acolo. X Regele se interesează foarte mult de evenimentele cari se petrec în Bul­garia. Se zice ca regele a cerut directa­­mente prinţului Coburg ştiinţe asu­pra celor descoperite la Sofia. Astă­zi s’a început înaintea tribu­nalului desbaterile în procesul devas­tatorilor redacţiilor. Vom da mâine rezultatul. E însemnatul proces dintre d-na Balş cu fiul ei, pentru recunoaşterea fi­­liaţiuneî, care trebuia să se pledeze astăzi înaintea Curţii de casaţie, s’a amânat după convenirea părţilor, pen­­ru comunicarea motivelor de cassare. Mâine se face la Botoşani alegerea colegiului al 2-lea comunal. E probabil că numai o singură listă să figureze la aceste alegeri. Ştirile cari sosesc din Bulgaria, continuă de a fi neliniştitoa­e. Se vorbeşte că starea de asediu va fi proclamată în mai toate oraşele mari din Bulgaria. „ Se vorbeşte în cercurile guverna­mentale, că după închiderea Corpului legiuitoare, se va face o mişcare des­tul de însemnată în personalul ad­ministrativ din ţară.­ Nouile alegeri comunale la Râm­­nicu-Sărat, vor avea loc la 25 sau 27 Februarie. X Prefectul oraşului Iaşi, d. Sandu Răşcanu se află în Capitală şi a fost pr­mit astăzi de d. ministru de in­terne-X Duminecă 28 curent, la orele 8 seara, va avea loc, în bis­eica dom­niţa Bălaşa, căsătoria religioasă a X X X d-şoarei Sophia G. Ionescu, cu d. căpitan George N. Greceanu. Urăm toate fericirile tinerei pe­rechi.­ ­ D. Dr. Atanasescu a demisionat de la catedra de higienă de la şcoala centrală de fete din Craiova. Iată terminii demisiuneî sale. Domnule ministru, Protestez contra afirmaţiunea onor. consiliul permanent. N’am căutat şi nu voi căuta nici o dată a induce pe cine­va în eroare. Am cerut numirea definitivă la cated­ra de igienă de la şcoala centrală de fete din Craiova, întemeiat pre cei şease ani de suplinire ai acestei catedre, şi pe concursul ce am depus pentru ocu­parea definitivă a catedrei similare de la şcoala comercială din Craiova,­­ şi a­­ceasta în virtutea a numeroase prece­dente create de acest minister in­caşuri analoge. Iată faptele, d-le ministru. Sub o acu­­srţiune atât de gravă şi nedreaptă a o­­rof. comitet permanent, nu mai pot nici un moment a ocupa menţionata catedră, şi deci, vă rog, d-le ministru, a consi­dera aceasta ca demisiune­a mea irevo­cabilă din postul de profesor suplinitor la catte­a de igienă de la şcoala cen­trală de fete din Craiova. Primiţi d-le ministru etc. Dr. I. Atanasescu X Primim următoarea scrisoare : Domnule Redactor, In strada Brutar No. 10, stă un domn C. Plopeanu, alături de sub­semnatul, care în diferite timpuri a făcut scanda­luri și bătăi cu familia sa. Ajutând familia în un proces de di­vorț, ca răzbunare aleargă a se publica prin ziare pentru procese închipuite, ce se zice că aşi avea, cum se zice că chiar la 27 Ianuarie a. c. aşi avea un proces înaintea Curţei de Apel. Aserţiune false, pentru citata zi nu există nici un proces de vr’o natură co­­recţională contra mea. Vă rog bine-voiţî a primi să daţi a­­ceste câte­va rîndurî în coloanele ’ zia­rului d-voastre, pentru lumina cetitori­­lor numeroşi ce aveţi, pe d. Plopeanu, lumea din jurul său îl cunoaşte, pentru a mai vorbi cu ceva. Cu respect Str. Brutar, No. 10. C Buzdugan ---------OCJO-------­ DIN Ni se spune că d. Gavril Muzicescu, profesor la conservator, se ocupă cu fa­cerea unui tratat relativ la istoria cântăreî bisericeşti în cursul timpurilor. „ In curând va avea loc un teatru-con­­cert dat de studenţii­ universitari din Iaşi în scopul sporireî fondurilor pentru Sta­tua lui Eminescu. Comisiunea studenţi­lor îşi dă toate silinţele pentru facerea unei programe bogate şi alese pentru a­­cest spectacol. Printre concertişti putem cita pe ta­lentaţii studenţi : Chr. Georgescu şi Gr. Bărşanu acompaniaţi de d-ra studentă Hortansa Ardeleanu.­­ D. Ioan Caragiani, decanul facultăţei de litere din localitate, a fost bolnav de influenţă. D-sa s-a restabilit complect şi a reînceput deja cursurile la Universitate. „ In Martie viitor este pusă la concurs catedra de matematici de la Externatul secundar din Iaşi. Aflăm că printre comurenţî sunt d-ra Maria Şuba şi d. Popescu de la faculta­tea de stiinte din acest oraş. « » • X Concursul de franceză de la şcoala centrală care s’a terminat zilele acestea, a fost protestat de mai multe candidate care n’au reuşit. X Persoanele care ar avea să înscrie sau să conteste pe cine­va din listele elec­torale, a comunei Iaşi, sunt rugate a se adresa la clubul radical (strada Lăpuş­­neanu No. 4) între orele 7 şi 9 seara, sau acasă la d-nii avocaţi C. M. D. Mi­­clescu, Grigorovici, D. Andrei, Al. Bădărău­, şi Alex. Dabija.­­ Necesitatea unui muzeu archiologic în Iaşi, fiind simţită de multă vreme o pe­tiţiune, iscălită de un mare număr de cetăţeni, va fi adresată onor. minister a instrucţiunei publice, rugându-l să stă­­ruiască a se prevedea în buget cifra ne­cesară pentru înfiinţarea acestui muzeu. Aceată cheltuială va fi foarte bine pri­mită de Iaşi. . ­ . 4L v ( * r V.

Next