Lupta, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1017-1039)
1890-01-28 / nr. 1037
2 Despre dorinţele mele mai largi nu vorbesc... Pe toţii fraţilor, pe toţi vă iubesc, pe toţi vă sărut, memoria tuturor o duc cu mine în mormânt... E tare rău acuma în capul meu, dar vă ţin pe toţi în minte, pe toţi, pe toţi dragi fraţi, pe toţi aş dori să vă îmbrăţişez... Bine , încă o dată vă strâng la pieptul meu. Al vostru până la ștreang. Lvovicî Zotor. Acuma am eșit afară. Stâlpii spânzurătoare se îngroapă la lumina felinarilor. Desigur Albert Lvovicî ve săruta tot așa ca mine Sev Matveevici. Sărmanii! Ei nici nu pot să vă vază. Multe ași dori să spun, dar nu’mi lucrează capul. De altmintrelea nici n’am vreme. încă o dată vă sărut pe toți. Lvovicî. Din scrisoarea lui Nicolae Zotov către tata-seu 3 ORE NOAPTEA La curtea dindărăt cu felinarî așează deja stâlpurî. Noî vedem cum se construesc spânzurătoarele noastre. Ce simplicitate de moravuri! La 8 ore seara a venit la mine preotul. L’am frefusat foarte politicos spuind, că din nefericire dincolo de vieața aceasta nu văd nimica. Eugenia a fost acuma să mă vază. Ea are să vă descrie cele din urmă momente ale mele ; eu însu’mi nu pot s’o fac. Sufleteşte mă simt bine, mă simt însufleţit chiar ; dar o osteneală simt grozavă şi fisică şi nervoasă. Iată deja de două zile nervii lucrează grozav. Câte sensaţiuni sdrobitoare ! Ei bine, dragii mei, scumpii mei, inimoşii mei, vă strâng cea din urmă dată, cea din urmă dată la pieptul meu! Mor tare, tare uşor cu convingerea dreptăţeî, cu simţământul de forţa în inima mea. Mă tem numai grozav pentru soarta celor care rămân în viaţă şi care îmi sunt scumpi. Cesunt suferinţele mele! Numai câteva ceasuri, iar lor câtă forţă trebue pentru a o suporta ! .... Eu nici nu pot să mă gândesc la nimica altceva când mă uit la Eugenia............A intrat deja garda, au adus îmbrăcămintea — deja sunt îmbrăcat. Şi în cămaşe şi ismene şi ’mi-e grozav de frig (ismenele şi cămaşa sunt ude de ploae). Să nu gândiţi că mâinile tremur de emoţiune. Rémas bun, rémas bun dragii mei. Al vostru până la mormânt. Nicolae. Din scrisoarea lui Albert Haussmann Jacutsk, 7 August, 1 noaptea-Ertaţi că voia fi scurt. Nu ’mi-e acuma de scrisori desluşite. Firul gândirilor se întrerupe prin amintiri de întâlniri trecute. Permiteţi să’mi iau rămas bun de la voi............tuturor tovarăşilor săi comunicaţi salutările fierbinte, cel din urmă adio. Dacă când va veţi ajunge zilele mai senine, gândirea mea, dacă pot să zic aceasta va fi cu voi. Mor cu credinţa în triumful adevărat. Râmas bun fraţilor. Al vostru, A. Haussmann. Din scrisoarea lui Lev Matveevici Kohan-Bernstein către tovarăşii lui. Iakutsk, 6 August, 1889. Dragii mei, bunii mei tovarăşi! Nu ştim dacă voiu putea să vă zîc, rămâneţi cu bine, n’am mai nici o speranţe. Dar în gândul meu vi l’am spus. Toată această vreme am simţit adânc, având relaţiunile voastre delicate şi cât de bune către mine. Nu mi-a mai rămas mult să trăesc... Să ne despărţim dar dragi prieteni şi tovarăşi, fără a ne vedea şi despărţenia noastră să fie luminată de speranţa unui viitor mai bun pentru sărmana, sărmana şi mult iubita noastră patrie! Nici odată nici un pic de forţă nu s’a perdut de geaba în lumea aceasta. Nu se va perde dar de geaba şi o viaţă de om! Nici o dată nu trebue s’o plângem. Lăsaţi pe morţii— morţilor,—voi aveţi înaintea voastră o legătură vie, morală, caldă şi cea mai înaltă cu ţara voastră mult suferindă. Să nu ziceţi, să nu credeţi, că viaţa voastră e perdută, în zadar, că ea se va perde in suferinţi zadarnice şi în chinuri şi exil şi la muncă silnică. A suferi suferinţele ţerei sale, a fi un reproş... viu tutor făpturilor întunericului şi răului—e mare lucru! Fie acesta cel din urmă serviciu, care puteţi să-l faceţi—nu face nimica. Voi aţi adus dania voastră pe altarul patriei. Şi cine ştie, poate veţi ajunge să vedeţi şi zile mai bune. Poate veţi ajunge să vedeţi acel moment fericit, când ţara liberală va întâlni pe fiii săi iubitori şi iubiţi cu braţele deschise şi împreună cu ei va serba marea sărbătoare a liberărei. Atunci fraţilor amintiţi-vă şi de noi cu un cuvânt bun şi aceasta va fi cea mai mare răsplată pentru suferinţele noastre. Să vă las această mare speranţă, cum nu mă va lăsa nici pe mine chiar pe eşafod (spânzurătoare). Vă sărut tare ferbinte din toată inima mea iubitoare. Al vostru cu tot, cu tot prieteșugul L. Bernstein. — --——----------------------------------- UN PROTEST Concurentele pentru catedra de limba franceză de la școala centrală de fete din Iași au trimes minsterului următorul protest: Domnule ministru, Subsemnatele concurente pentru catedra de limba franceză la școala centrală de fete din Iași, respectos venim a protesta contra modului cum s’au făcut acel concurs şi cerem casarea lui. Motivele sunt următoarele : 1) Juriul a tras la sorţi bilete pe cari erau numere şi apoi trecând noi în o altă odae, au venit şi au anunţat chestiunea ; lucrul este contrar regulamentului concursurilor (art. 11) care cere ca chestiunile să fie scrise pe bilete şi citite când sunt scoase din urnă. Scopul ce ’şi au propus autorul regulamentului este acela de a nu putea da juriul chestiunelor ce va voi, ci acele căzute la sorţi. Apoi in modul cum au procedat juriul se poate oare serios susţinea că garanţiele de imparţialitate au fost păstrate ? Nu am putea crede, că s’au putut face mici combinaţiuni, şi că juriul au declarat că la numărul eşti corespunde cutare chestiune, tocmai pe care o cunoştea foarte bine vre o concurenţă fericită şi bine cunoscută de juriu? Aceste mai cu seamă, s’ar putea crede, după ce veți vedea cum aui continuat juriul. 2) Regulamentul concursurilor spune că probele scrise vor fi iscălite de concursiie și numele va fi sigilat. Sigiliul nu se va rupe de cât după ce se vor da notele în urma citirei probelor de câtre juriu (art. 13). Acesta încă a fost făcută în scop de a înlătura orice posibilitate de părtinire sau favoare. Unul din membrii juriului d. Xenofonie Ghiorghiu nu s’a mărginit a face gardă, ci se uita în tezele diferitelor concurente câte un timp destul de lung. Oare secretul autorului probei putea fi astfel păstrat ? Uitânduse in scrierele concurentelor (a căteva numai) nu putea d. membru al juriului să reţină şi caracterul scrierei concurentei, şi chiar unele fraze care la punerea notelor sei indice perfect pe autoare fără ai ceti iscălitură ? Secretul şi prin urmare garanţia de imparţialitate’ pe care o prescrie legea nu au mai fost pentru d. Gheorghiu decât o literă moartă a regulamentului, şi pentru noi concurentele necunoscute juriului, de cât o mângâere perdută şi o persiflare amabilă ce ne aduse d. membru examinator. 3) Regulamentul cere ca probele scrise să fie în fiecare zi depuse in un plic şi la terminarea lor, juriul în faţa concurentelor se deschidă câte unul (art 68) şi după examinarea probelor cuprinse în el, se proceadă succesiv, la deschiderea celor lante cu aceleaşi forme. Examinarea trebuind a se face îndată după deschidere. Juriul a procedat cu totul contrar, au deschis toate plicurile odată şi apoi tot d. Xenofonie Gheorghiu le au luat în buzunar şi s’au dus cu ele la domiciliul preşedintelui juriului. Astfel că probele scoase din plicuri au făcut o plimbare în afară de localul unde s’a ţinut concursul. Dacă în astfel de condiţiuni, va putea pretinde cel puţin d. Ghorghiu, că au fost păzite garanţiele ce cere regulamentul pentru a preveni înlocuirea probelor, atunci de sigur că d-sa are o mare idee de virtutele ce posedă ca membru examinator. Este o adevărată sfidare a dreptăţeî şi a legei de a procede în acel mod. Se vede că d. Gheorghiu nu au mai îndeplinit aceste funcţiuni delicate de membru în juriu de concurs, încât nu îşi a dat seamă de gravitatea infracţiunelor comise de d-sa la prescripţiunele regulamentului. Ar fi nedrept ca lipsa de practică, căci nu puteam crede că o altă cauză ar fi existat, să ne facă să suferim pe atâtea concurente, conscinţele greşelilor d-luî membru esaminator credeţi, domnule ministru, că procedându-se in ăst mod, s’au putut garanta imparţialitatea cerută de dreptate şi prescrisă de lege şi regulamente ? Nu voim să ne facem ecoul vorbelor răuvoitoare ce circulă împrejurul concursului acestuia. Nu voim să dăm crezare, mai mult decât trebue, unor svonuri care indicau cu mult înainte pe fericita învingătoare, şi care, desigur prin un joc al soartei, a fost tocmai acea desemnată de opinia publică. Nu voim să ne îndoim un moment de perfecta realitate a juriului, amintim numai că d. preşedinte a lipsit la deschiderea plicurilor, fiind prezenţi numai doi membrii din juriu, şi punând toate pe contul unui nenorocit hasardcare a făcut să fie atâtea de multe , curioase coincidenţi, vă rugăm să binevoiţi a face o cercetare a faptelor şi, convingându-vă de adevăr, să casaţi acest concurs sui generis. Primiţi vă rugăm domnule ministru, asigurarea prea distinsei noastre consideraţiuni. Elvira Zamfirescu, Hortemsia Mortzun, Victoria Mănescu, Elena Gălănescu, Maria Spiru Paul. Iași 21 Ianuarie 1890. -------------OiHSSMh-------------- LAPTA Corpurile legiuitoare SENATUL Şedinţa de la 26 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 supt preşedinţa d-lui N. Kreţulescu. Prezenţi 86 senatori. Se fac formalităţile obişnuite. D. Mârzescu cere să se tipărească ordonanţa judecătorului de instrucţie în afacerea d-lui Climescu. D. Negre combate propunerea. D. Ianov propune ca ordonanţa să se citească în secţii unite. Propunerea d-luî Ianov se admite şi să hotărăşte ca mâine Senatul să lucreze in secţii unite. Se admite recunoaşterea de cetăţean român a d-luî Sotir Garageorge. Se resolvă mai multe petiţii. D. Plesnilă arată starea deplorabilă în care se află capela română din Paris şi declară că deşi a cerut dosarul afacerei, în urma asigurărilor ce şi-a dat ministru că va lua toate măsurile necesare renunţă la interpelare. Şedinţa se ridică la orele 3. CAMERA Şedinţa din 26 Ianuarie 1890. Şedinţa să deschide la orele 1 şi jumătate sub preşedenţia d-lui Gh. Gr. Cantacuzino. Prezenţi: 102 deputaţi. D. Gr. Argintoianu, interpelează pe ministrul justiţiei asupra numirei unui judecător la Baia de Aramă, care e condamnat de curtea de apel din Craiova. D-nii Stefaneanu şi Nucşoreanu să asociază la această interpelare. Darea în judecată Se dă cuvântul d-lui N. Blaremberg. D. N. Blaramberg. Voiu vorbi azi d-lor deputaţi asupra raportului comisiunii de informaţiuni. Din cele ce s’au spus aci în Cameră de unii oratori s’ar părea că în ţara noastră nu e inviolabil numai capul statului, ci şi Ion Brătianu. Această teorie a fost susţinută de oameni ce se pretind democraţi. Oameni ca generalul Tel, Iorgu Cantacuzino, Lascar Catargiu, au fost consideraţi ca nişte profani, pe când Ion Brătianu e considerat ca şi Regele. Regimul lui Ion Brătianu a fost nevoit se reculeze înaintea faptelor sale, deoarece nu mai avea nici forţa materială, nu mai avea nici armata. In mâna d-voastră stă azi ca să răsbunaţi poporul de toate nelegiuirile ce a comis Ioan Brătianu. In o ţară ca a noastră unde masa poporului e încă incultă şi nu poate deci să pue capăt tiraniei despotului cei culţi sunt datori să caute a pedepsi pe acei vinovaţi. S’a făcut aci în Cameră teoria impunităţei în politică şi când? tocmai atunci când se discută cazul lui Ion Brătianu, care a avut curagiul să pedepsească chiar cugetarea, nu numai delictele. Legi pentru responsabilitatea ministerială există chiar şi în America. In America un ministru se pedepseşte cu escluderea timporală sau pentru totd’auna, a mai ocupa funcţiuni în Stat. La noi pedepsele sunt mai grave şi aceasta din cauza stăreî noastre de cultură. Guvernul I. Brătianu a violat nu numai legea comptabilităţei, ci şi alte legi speciale. Aşa legea pentru construcţiunile şcolare a fost violată in modul cel mai revoltător. Legea monopolului pulberei a fost asemenea violată. D. Blaremberg examinează diferite părţi din raport şi mai cu seamă acele criticate de d. Buicliu şi Ionescu. Oratorul arată abuzurile ce s’au comis cu concesiunea pulberei. D. Blaremberg răspunde acuzaţiuneî ridicule ce se aduce raportului, că nu conţine destule probe. Votaţi comitetul de anchetă şi atunci probele vor curge. Comitetul de anchetă va chema martori, între care şi pe d. Tache Ionescu, va apela la conştiinţa lor şi va descoperi multe lucruri. D. Tache Ionescu, într’un discurs ce a pronunţat a zis că ştie multe în afacerea Broadwer, când vom face apel la conştiinţa sa ne va spune tot ce ştie. Vom afla atunci cine însărcinase pe Mazar-Paşa, ca să propue banii lui Broadwell, în schimbul tăcerei sale. Lumea va vedea că nu sunt numai Maicanii vinovaţi ci şi alţi colectivişti însemnaţi. D. Blaremberg examinează, în urmă comanda armelor la fabrica Witten. Aci abusul se poate chiar pipăi, vinovatul însă nu-l găsim. Cu banii noştri s’a înfiinţat o fabrică în străinătate, sau mai bine în Germania. Oratorul citează raportul generalului Arion, prin care se arată că fabrica nici nu era montată când s’a dat furnitura armelor noastre. Oratorul trece la afacerea Diamandi Manole. In raport am zis că reprezentantul acestei case era rudă cu un ministru, ei bine poate cine va contesta acest lucru? Cred că nu! D. Mincovicî a venit la ministru de războiu și a dat o petițiune, prin care spunea că-l vinde postav, fără însă a aduce măcar o mostră. Ministru pune pe petiţiunea d-luî Mincovici apostilă. Se aprobă cumpărarea a 10.000 metri postav civil, pe preţ de 8 şi 50 metru. Ce normă mai găsiţi aci, ce fel de procedare e aceasta ? O comandă de 800.000 de lei, să face pe răboj ministerial! Nu vă miroase rău această afacere ? D. Blaremberg examinează şi afacerea Alcaz şi arată călcările de lege, ce s’au făcut şi cu această ocaziune. D. Blaremberg examinează afacerea plumbului şi a cositorului şi arată gheşefturile ce’ s’au făcut şi cu această furnitură. D. Rolland căruia s’a dat furnitura a fost o persoană interpusă de d. Garada. Oratorul respunde acusaţiunei ce s’a adus comisiunei de informaţiuni că a lucrat prea încet. Trebue să ştiţi d-lor că comisiunea d-voastră n’a costat pe țară nici un ban (Aplause) şi că pe la multe autoritari ni s’au făcut mari dificultăţi. Am cerut de la direcţiunea căilor ferate un tablou de tot materialul rulant, ce fusese comandat în străinătate şi am fost refusaţi. D. Tocilescu. Cine a refusat tabloul ? D. Blarembreg, Ministrul lucrărilor publice. D. Tocilescu. Vom cere noi o comisiune parlamentară care se examineze dosarele. D. Blaremberg zice că regretă că unii oratori şi-au bazat cuvântarea lor pe erorile de tipar, ce se află în raport. Ar fi trebuit ca să consultaţi erata şi atunci aţi fi văzut cât aţi fost de nedrepţi. D. Blaremberg spune că comisiunea de informaţiuni a voit să dea celor 101 deputaţi cari au votat propunerea de dare în judecată un raport detaliat. Aşa cum e azi raportul se găsesc unii puţini la număr, care îl găsesc incomplect, ce ar fi zis în cazul când am fi făcut un raport mai scurt. Blaremberg examinează chestiunea fortificaţiunelor şi arată neligiuirile ce s’au făcut în această afacere, in dauna intereselor celor mai vitale ale ţerei. La orele 6 se ridică şedinţa publică, rămâind ca d. Blaremberg să continue şi azi. -------------msiSt a 500'git. INFORMAŢIUNI Agenţia română a fost oprită în Bulgaria de a comunica orice ştiri grave. X D. Al. Lahovari, ministru de externe, a avut astăzi o lungă corespondenţă telegrafică cu d. Djuvara, agentul României la Sofia, asupra evenimentelor de acolo. X Regele se interesează foarte mult de evenimentele cari se petrec în Bulgaria. Se zice ca regele a cerut directamente prinţului Coburg ştiinţe asupra celor descoperite la Sofia. Astăzi s’a început înaintea tribunalului desbaterile în procesul devastatorilor redacţiilor. Vom da mâine rezultatul. E însemnatul proces dintre d-na Balş cu fiul ei, pentru recunoaşterea filiaţiuneî, care trebuia să se pledeze astăzi înaintea Curţii de casaţie, s’a amânat după convenirea părţilor, penru comunicarea motivelor de cassare. Mâine se face la Botoşani alegerea colegiului al 2-lea comunal. E probabil că numai o singură listă să figureze la aceste alegeri. Ştirile cari sosesc din Bulgaria, continuă de a fi neliniştitoae. Se vorbeşte că starea de asediu va fi proclamată în mai toate oraşele mari din Bulgaria. „ Se vorbeşte în cercurile guvernamentale, că după închiderea Corpului legiuitoare, se va face o mişcare destul de însemnată în personalul administrativ din ţară. Nouile alegeri comunale la Râmnicu-Sărat, vor avea loc la 25 sau 27 Februarie. X Prefectul oraşului Iaşi, d. Sandu Răşcanu se află în Capitală şi a fost prmit astăzi de d. ministru de interne-X Duminecă 28 curent, la orele 8 seara, va avea loc, în biseica domniţa Bălaşa, căsătoria religioasă a X X X d-şoarei Sophia G. Ionescu, cu d. căpitan George N. Greceanu. Urăm toate fericirile tinerei perechi. D. Dr. Atanasescu a demisionat de la catedra de higienă de la şcoala centrală de fete din Craiova. Iată terminii demisiuneî sale. Domnule ministru, Protestez contra afirmaţiunea onor. consiliul permanent. N’am căutat şi nu voi căuta nici o dată a induce pe cineva în eroare. Am cerut numirea definitivă la catedra de igienă de la şcoala centrală de fete din Craiova, întemeiat pre cei şease ani de suplinire ai acestei catedre, şi pe concursul ce am depus pentru ocuparea definitivă a catedrei similare de la şcoala comercială din Craiova, şi aceasta în virtutea a numeroase precedente create de acest minister incaşuri analoge. Iată faptele, d-le ministru. Sub o acusrţiune atât de gravă şi nedreaptă a orof. comitet permanent, nu mai pot nici un moment a ocupa menţionata catedră, şi deci, vă rog, d-le ministru, a considera aceasta ca demisiunea mea irevocabilă din postul de profesor suplinitor la cattea de igienă de la şcoala centrală de fete din Craiova. Primiţi d-le ministru etc. Dr. I. Atanasescu X Primim următoarea scrisoare : Domnule Redactor, In strada Brutar No. 10, stă un domn C. Plopeanu, alături de subsemnatul, care în diferite timpuri a făcut scandaluri și bătăi cu familia sa. Ajutând familia în un proces de divorț, ca răzbunare aleargă a se publica prin ziare pentru procese închipuite, ce se zice că aşi avea, cum se zice că chiar la 27 Ianuarie a. c. aşi avea un proces înaintea Curţei de Apel. Aserţiune false, pentru citata zi nu există nici un proces de vr’o natură corecţională contra mea. Vă rog bine-voiţî a primi să daţi aceste câteva rîndurî în coloanele ’ ziarului d-voastre, pentru lumina cetitorilor numeroşi ce aveţi, pe d. Plopeanu, lumea din jurul său îl cunoaşte, pentru a mai vorbi cu ceva. Cu respect Str. Brutar, No. 10. C Buzdugan ---------OCJO------- DIN Ni se spune că d. Gavril Muzicescu, profesor la conservator, se ocupă cu facerea unui tratat relativ la istoria cântăreî bisericeşti în cursul timpurilor. „ In curând va avea loc un teatru-concert dat de studenţii universitari din Iaşi în scopul sporireî fondurilor pentru Statua lui Eminescu. Comisiunea studenţilor îşi dă toate silinţele pentru facerea unei programe bogate şi alese pentru acest spectacol. Printre concertişti putem cita pe talentaţii studenţi : Chr. Georgescu şi Gr. Bărşanu acompaniaţi de d-ra studentă Hortansa Ardeleanu. D. Ioan Caragiani, decanul facultăţei de litere din localitate, a fost bolnav de influenţă. D-sa s-a restabilit complect şi a reînceput deja cursurile la Universitate. „ In Martie viitor este pusă la concurs catedra de matematici de la Externatul secundar din Iaşi. Aflăm că printre comurenţî sunt d-ra Maria Şuba şi d. Popescu de la facultatea de stiinte din acest oraş. « » • X Concursul de franceză de la şcoala centrală care s’a terminat zilele acestea, a fost protestat de mai multe candidate care n’au reuşit. X Persoanele care ar avea să înscrie sau să conteste pe cineva din listele electorale, a comunei Iaşi, sunt rugate a se adresa la clubul radical (strada Lăpuşneanu No. 4) între orele 7 şi 9 seara, sau acasă la d-nii avocaţi C. M. D. Miclescu, Grigorovici, D. Andrei, Al. Bădărău, şi Alex. Dabija. Necesitatea unui muzeu archiologic în Iaşi, fiind simţită de multă vreme o petiţiune, iscălită de un mare număr de cetăţeni, va fi adresată onor. minister a instrucţiunei publice, rugându-l să stăruiască a se prevedea în buget cifra necesară pentru înfiinţarea acestui muzeu. Aceată cheltuială va fi foarte bine primită de Iaşi. . . 4L v ( * r V.