Lupta, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1017-1039)
1890-01-14 / nr. 1025
•A ANUL VII. SERIA IV. No. 1025. ABONAMENTE: IN TARA . 40 lei / an. . . 20 , 3 luni. . . 10 . Un an . IN STREINATATE an. . . 50 lei la an. . . 25 , 3 luni. . . 15 . Numărul 15 Bani. REDACŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). EBIŢIA A POFA emiil BUCUREȘTI, DUMINECĂ I IANUARIE 1890 A N U N C I U R I. Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia » IV, , „ . . 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ . . 2 lei , Pentru anunciurî a se adresa: In România, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Ungaria si Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum ţi sucursalele ei. Un număr vechiu 5© Banî. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Inamovibilitatea magistraturel FIZIONOMIA CAMEREI Aniversarea clubului radical și persoin politic Inamovibilitatea magistratei d. Ieri în secţiele Camerei s’a început discuţia proiectului asupra inamovibilităţei magistraturei. Unele secţii ’l-a adoptat fără să ’l discute, altele nu s’au pronunţat încă. Este curios cum cuventul de inamovibilitate are darul de a îmbăta pe cei mai mulţi şi ai face să întrevadă lucruri fantastice. Aşa cum este prezentat proiectul, necomplect şi rea, el nu va putea să răspundă la adevăratul scop care să urmăreşte. In adevăr, pentru a avea o magistratură bună şi independentă nu e de ajuns de a îngrădi autoritatea ministrului în ceea ce priveşte destituirea magistraţilor. Aceasta este numai un punct de vedere al chestiunei. ţi Pentru a avea o magistratură inteligentă şi independentă să cere ca să se ia garanţii asupra: 1) a numirilor în magistratură, 2) asupra înaintărilor şi al 3) asupra nu numai a destituirilor ci şi a permutărilor. Ei bine, proiectul de lege de care mă ocup nu dă nici o soluţie la cele două pucte d’intuiu. Numirile rămân la facultatea ministrului, înaintările de asemenea la facultatea ministrului. Numai în ceea ce priveşte destituirile sunt luate oarecari garanţii şi până la oarecare sunt transferările Ei bine, aceasta nu e serios de loc. îndată ce Iaşi la discreţia ministrului numirile în magistratură, inamovibilitatea nu mai e un bine ci un râu, căci dai putere unui guvern de a-şi crea o magistratură după chipul şi asemănarea lui, îndată ce laşi în mâna ministrului, fără nici o restricţie, înaintările, prin aceasta iai corpului judecătoresc cea mai mare parte din independenţa pe care voeşti a i-o da luând măsuri în contra destituirilor arbitrare. Căci ce independenţă poate avea un magistrat care riscă de a nu fi înaintat niciodată ? Inamovibilitatea presupune deci garanţii de luat la intrare, la înaintare şi la şederea magistratului. Numai luând astfel de garanţii poţi să pui pe magistraţi la adăpostul acţiunea ministrului. De aceea, în Cameră, voiu cere ca proectul în chestiune să se amendeze in acest sens. Altminterea voia vota contra, căci va fi o lege politică, o lege de favoruri pe care cel întâi guvern care va veni, în locul acestuia conservator, va avea dreptul să o suspendeze, pentru a alunga din sânul magistraturei favoriţii introduşi de regimul actual. Dacă voiţi ca partidele să respecte opera guvernului de astăzi, face o largă şi serioasă. Şi în acest caz, după cum nici un guvern nu a îndrăznit să se atingă de inamovibilitatea din corpul didactic, fiindcă ea coprinde aproape toate garanţiele, tot aşa nimenea nu se va gândi să lovească în acea a magistraturei. Gr. Iianu. DIN CRAIOVA ificam scrierilor ! Iot Ciwia EMINESCU SERVICIUL TELEGRAFIC »l „Agenţiei Române“ Fraga, 24 Ianuarie. împăratul a ratificat statutul Academiei de ştiinţe din Boemia, Paris, 24 Ianuarie. Ştirile din Turin fac cunoscut că prinţul Napoleon a refuzat să primească pe fiul său prinţul Victor, venit din Bruxel, pentru înmormântarea ducelui d’Aosta. Berlin, 24 Ianuarie. Reichstagul a continuat eri discuţiunea legel In contra socialiştilor. Articolele 11 până la 22 au fost primite. Ministrul de interne a declarat că mica stare de asediu este indispensabilă, de aceea e nevoe ca durata legel să nu fie limitată. Democraţia socială, a adăugat ministrul, luptă în contra societăţei actuale, trebue să spunem tuturor amicilor societăţei: «Tua res agitur» (aplauze) Articolul 23 a fost primit. Deputatul Buhl a declarat în numele naţionalilor liberali că aceştia vor vota legea fără limită de durată, dar că nu pot împărtăşi vederile guvernului în cea ce priveşte dreptul de expulzare, oricare ar fi de altminterea dorinţa lor de a protegia Statul. Reichstagul a respins dreptul de expulzare, el a votat cu 166 voturi contra lu articolul privitor la durata legei. Belgrad, 24 Ianuarie. In urma unei mari mortalităţi ce bântute printre emigraţii muntenegreni, ministerul de interne a trimes doctori în coloniile stabilite In districtele Polokoplgie. Viena, 24 Ianuarie. Politische Corresponded primeşte din Paris o scrisoare care dă o mare însemnătate propunere d-lui Meline primită de Camera de a se numi o comisiune parlamentară de 56 membrii pentru a studia chestiunile vamale. Această măsură are o semnificaţie cu atât mai mare cu cât d. Meline e considerat ca un viitor preşedinte de cabinet. Atena, 24 ianuarie. Manevre mari se vor face la primăvară , o parte din rezerve vor lua parte. Efectivele fiind destul de mari, convocarea rezervelor chemate pentru întâia oară, dă să se presupună că guvernul voeşte să iasă din atitudinea sa expectantă. Refugiaţii creteni din Atena au cerut de la guvern un vapor şi muniţii spre a se întoarce în Creta şi a se apăra în contra Turcilor. Cercurile bine informate se tem să nu fie o răscoală generală în luna lui Marte. Fizionomia Camerei Iarăşi deputaţi puţini. Evenimentul principal în această privinţă este iruperea în sală a reprezentanţilor de la Botoşani şi Dorohoia. Ei îşi fac intrarea în mod zgomotos şi vesel, având în frunte pe simpaticul chestor C. Bobeică, iar în coadă pe bărborul viu şi neastâmpărat Silion. Lui C. Bobeică i se face o adevărată ovaţie, la care el răspunde cu bună-voinţă şi sânge rece ca un om deprins cu popularitatea ! D. Th. Buzdugan, amicul nostru este şi el la post, numai d. Enacovici lipseşte. Să fie oare de teamă ca nu cumva colectiviştii să atenteze la viaţa lui ?.... Felicitările şi «la mulţi ani» între Dorohoeni, Botoşeneni şi restul ţărei ţin câteva minute ; efuziunea este mare, cordialitatea frăţească. D. Bobeiea răspunde la cel care îl felicitează în proză şi versuri. Versurile sunt cam şchioape, dar în schimb foarte pipărate. Porumbeii îl admiră şi din când în când arătându-i zic cu îngâmfare (vorba primului-ministru) «este al nostru». Şedinţa se deschide.. Dar ce şedinţă, dacă nu e nimic la ordinea zilei de cât voturi de credite cu cari d. Ghermani ne inundează. Generalul Manu fuge din Cameră de câte ori e vorba de un credit, căci el este contra creditelor şi cearta cea mai mare care o are ca ministru de finanţe este că acesta nu e duşman de loc. Deci somnolenţă mare în Cameră, unii deputaţi să ciesc că nu-i şi-au adus de acasă vreun român ca să citească, alţii să duc în culitoare ca să fumeze o ţigare. Banca ministerială este aproape goală, numai capul d-lui Păucescu să zăreşte aproape la nivelul băncei, iar când să scoată în picioare atunci ajunge la înălţimea d-lui Al. Lahovari când acesta stă aşezat. Aceasta face pe un deputat ca auzind pe d. Păucescu vorbind să se supere şi să zică : «nu înţeleg atâta lipsă de respect, «ar trebui când vorbeşte să se scoale în «picioare.» —«Este în picioare» replică un deputat rîzînd. —«Ba nu e picioare.» —«Ba e în picioare.» —«Stai să verificăm lucru.» Verificaţia făcută să dovedeşte că d. Păucescu nu lipseşte de respectul Camerei, ci lipseşte de înălţime. Dar iată că vechea noastră cunoştinţă K.K. Toderiţă de la justiţie şi instrucţie îşi face intrarea cu barbişon cu tot. Până la banca ministerială el se opreşte şi şopteşte câte ceva la urechea a vre o trei deputaţi. —«Oare ce le-o fi spuind?» întreabă un deputat încet. —«Ce să le spună? Câte o minciună, răspunde cam tare d. Caton Lecca. Unii din deputaţii cărora K.K. Toderiţă le-a şoptit ceva, rămîn în urmă cu figura unor oameni înmărmuriţi, trăsniţi de mirare. O mare incredulitate o zugrăveşte pe faţa lor, amestecată cu o mare stupefacţiune. El să depărtează clătinind capul. Un altul însă ese din sală isbucnind de rîs şi făcând un haz omeric. K. K. Toderiţă se aşează pe banca ministerială. D-nul Alexandrescu şi Tzoni profită că s-au la îndemână pentru a-l întreba ce gândeşte să facă cu clădirea teatrului din Iaşi. Toderiţă se scoală şi luând un aer zeflemist zice : »D-lor, dacă Camera voeşte »să facă pe generoasa şi să ’mi acorde»unu, două, trei, patru, cinci, şase sau şeapte »milioane, atunci eu sunt gata să clădesc »teatru«. Un rîs sgomotos isbucneşte. Toţi deputaţii striga In cor: »te uiţi cum croeşte „minciunele, de la un milion s’a suit la »şeapte ; pentru dânsul este tot una«. — »D-le ministru strigă d. Alexandrescu, »la Iaşi nu ai vorbit aşa, la Iaşi ai fă»găduit serios că vei clădi teatrul«. Aici deputaţii iar rîd cu hohot. — »La Iaşi nu vorbeai în zefilemea, ci »promiteai marea cu sarea« adaogă d. Tzoni. Deputaţii guvernamentali şi neguvernamentali fac un haz grozav. Toderiţă vede că a scrântit-o şi de aceea făgădueşte formal că va face la Iaşi două teatruri în loc de unul şi câte un teatru în toate oraşele din ţară.... şi francheţă a pus în discuţiune toate cestiunile mari şi nu s’a sfiit a căuta şi a arăta soluţiuni pozitive, ştiinţifice asupra problemelor, cari până aci, nu erau nici odată analizate în toată profunzimea lor. Dacă democraţia radicală vroeşte, viitorul este al său. Noua şcoală ce a inaugurat, metoda sa, devotamentul cu care combate minciuna şi ignoranţa, remediile ce propune, tot d’auna întemeiate pe observaţiunea directă, se vor impune într’o zi ţerei întregi şi nimeni nu va putea să resiste până în fine curentului ideilor sale. In mărețul viitor ce preved partidei radicale nu-l doresc altceva acum decât paciență și energie îndoită la lucru. C. Dobrescu-Argeș. Aniversarea cluMnl raabcil aii tnsl Ca o complectare a serbăreî aniversăreî clubului radical din Iași, publicăm din nou scrisoarea d-luî deputat Dobrescu-Argeş, în care, în No. de ieri, s’a strecurat mai multe erori : Domnule Redactor, împrejurări mal presus de puterile mele m’au împedicat d’a lua parte, cum dorisem, la sărbătoarea întâiei aniversări a fondărei clubului radical. Depărtat în adâncile văi ale Carpaţilor n’am putut, cel puţin la timp, să felicit telegrafic pe amicii mei. Cel din urmă sosit, împărtăşesc şi eu cu atât mai mult bucuria sărbătoare!, şi salut călduros prima aniversare a clubului nostru. Democraţia radicală prin organul său Lupta şi’n Parlament a arătat clar şi cu prisosinţă a ceea ce vroeşte. Ţara se interesează de aproape de mişcarea radicală, tinerimea cultă şi poporul citeşte şi desbate programa acestei partide, care cu atâta curagiu, sinceritate Un personagiu ridicol Acela nu este altul decât A. V. B. de la Adevărul. De când acest organ nu mai are candidat pământean la tronul ţerei şi de când monarchiştii au devenit republicani, d. A. V. B. găseşte o mare satisfacţie în faptul de a ataca, cel puţin o dată pe zi, pe d. Panu. Intr’o zi A. V. B. comunică cititorilor sei că d. Panu s’a vândut guvernului pentru suma de 500 !!! lei, preţul unui anunţ dat Luptei de către regia monopolului tutunurilor. In altă zi A. V. B. descoperă că acelaşi domn Panu a minţit când a afirmat cum că d. Dumitru Brătianu ar fi avut de gând să vie la banchetul clubului radical din Iaşi. A treia zi, după ce Lupta publică scrisoarea d-lui Brătianu care dovedeşte contrariul, A. V. B. declară că d. Panu a comis o necuviinţă publicând acea scrisoare, adică, dând o zdravănă dezminţire lui A. V. B. Şi tot astfel în toate chestiile A. V. B. procedează prin dare de decrete publicate cu litere cursive pe pagina I-a a ziarului sau, cu convingerea intimă că fiecare Arebeiada a sa trebuie să facă o victimă. Acuma a venit momentul a ne întreba de ce atâta furie din partea lui A. V. B. In potriva lui Panu, de ce atâta dorință inumană de a stârpi de pe faţa pământului ? Pare că am găsit cheia enigmei. Pe A. V. B. l’a muşcat şarpele ambiţiei de inimă, A. V. B. vrea să devie reprezentantul poporului, A. V. B. s’a hotărît ca să ’şi puie candidatura la Iaşi. Aşa spune lumea, aşa şoptesc unii şi alţii. Prin urmare, A. V. B. ’şi-a făcut următoarea socoteală foarte sănătoasă : Panu are un ziar cotidian, dar şi eu am un ziar cotidian, Panu a atacat pe regele şi în urmă s’a ales deputat al Iaşilor, şi eu am atacat pe regele, prin urmare şi eu trebue să mă aleg deputat al Iaşilor, şi cum Panu se bucură de popularitate la Iaşi, aicii să’l sap eu, să’l anihilez, să’l distrug şi în urmă, cu A. V. B., ridicându-mă pe cadavrul sau, să devin marele reprezentant al Iaşilor. Socoteala simigiului şi cu socoteala lui A. V. B. seamănă ca două boabe de icre de chefal. Dar până când să-şi poată realiza acest vis măreţ care îi tulbură somnul şi îi compromite sănătatea, bietul A. V. B. merge din boroboaţă în boroboaţă, face şotii peste şotii. Cu chestia anunţului de la Regie a păţit-o, căci după ce a dus o întreagă campanie asupra acestui subiect, campanie mai teribilă şi mai îndelungată de cât acea dusă în potriva «regelui strein», la urmă s’a văzut dezminţit cu cruzime de către nişte sărmane registre ale administraţiunel Luptei şi forţat să’şi arate regretele pentru uşurinţa cu care a lansat o acuzaţie neroadă. Cu chestia venirei d-luî Dumitru Brătianu la banchetul clubului radical din Iaşi tot aşa. Când Lupta a anunţat că d. D. Brătianu va veni la banchet A. V. B. a declarat că noi minţim, că d. Brătianu nu s’a putut gândi nici un moment să vie la un asemenea banchet, dar când a doua zi Lupta a publicat scrisoarea d-lui Dumitru Brătianu, care îşi arăta regretele că din pricină de boală nu poate fi de faţă, vecinicul A. V. B. sare în sus şi protestează în contra «lipsei de tact» a d-luî Panu. Sau, cu alte cuvinte, protestează în contra îndrăznelei noastre de a-i da o nouă dezminţire nemiloasă. Lui A. V. B. noi ne credem datori a’i da un sfat: să dea pice d-luî Panu căci n’are noroc cu el. Bnptul ministerului flu finance Iată modificările cari s’au făcut de guvern anul acesta în bugetul ministerului de finanţe: La cap. Senatul un spor de 72001, pentru retribuţia impiegaţilor şi o scădere la acelaşi capitol, la «cheltueli diverse» de 3540 fr. Adică un spor de 3660 fr. Administraţia centrală a finanţelor. La acest capitol creditele acordate anul trecut au fost de 677,672 iar cele propuse pentru anul acesta sunt de 710,580. Aşadar o diferinţă în plus de 32,908. Iată cum se împarte acest spor pe articole : 4908 la art. 17 retribuţia funcţionarilor. 1500 la art. 19 spese de cancelarie. 500 la art. 21, ziare şi cărţi. 2600 la art. 26, plata telegramelor. Cei 24.000 de la art. 25 sunt numai transpunerea diurnei inspectorilor financiari de la cap. VI art. 32, deoarece inspectorii nu mai au diurne fixe ci pe zile servite.* * * S'a urcat la 500 l. diurna comisarului guvernului pe lângă creditul funciar din lași, care anul trecut se scăzuse la 300. * * * Fondul de 140.000 lei alocat prin art. 35 pentru serviciul fabricelor de băuturi spirtoase s’a scăzut la 135.000 ft. In vederea cheltuelilor extraordinare ce vor trebui să se facă pentru recensământul pe 1891—96 se sporeşte cu 150.000 lei art. 40 «indemnităţi de transport pentru constatarea şi cheltuelile speciale anului 1890—91 pentru facerea recensământului.» * * * Serviciul vămilor : S’a redus 1000 fr. de la art. 46 «încălzitul». Monetăria Statului şi fabrica de timbre: Se scade 10,000 lei de la art. 65 «hârtie pentru confecţionarea timbrelor», rămânând cifra de 80,000. Se adaugă 10,000 la art. 63, «tipuri, dişeuri, masive etc.» Se trece pentru prima dată suma de 200,000 fr. la art 67 pentru plata remiselor convenite la vânzarea timbrelor. Totdeauna se plateau aceste remise dar ele se bonificau în marfă și se treceau numai prin compturile de material. * * * Regia monopolului Statului: Să sporeşte cu 100 lei lunar leafa sub-directorului. Să înfinţează un post de ajutor cu 250 fr. lunar, la biuroul personalului şi ordonanţarei. Se suprimă un viitor de registre de la biuroul aprovizionărei. S’a urcat cu 50 fr. leafa verificatorului, a avocatului, a ajutorului şefului serviciului comptabilităţei, a ţiitorului de registe însărcinat cu statistica. Se înființează un post de copist retribuit cu 120 fr. la serv. comptab. La serviciul casieriei se adaugă un viitor de registre cu 150 fr. lunar. La art. 69, jetoanele consiliului de administrație s’a sporit cu 4000 lei. Materialul: La acest paragraf s’a făcut următoarele adause : Lei 4000 la art. 70 pentru cheltueli de cancelarie. « 3000 la art. 71 publicaţii, imprimate şi pressă. « 500 la art. 72 cărţi şi publicaţii speciale. « 1000 la art. 73 încălzit şi iluminat. Total :87500 fr. * * * La art. 76, indemnisări de transport şi delegaţiuni în serviciul general al regiei, s’a prevăzut suma de 50.000 fr, în loc de 25.000 cum erea anul trecut. La art. 78 s’a adăogat 6000 fr. pentru restituire.de sume rău încasate. *• * # Serviciul de inspecţiune şi de control : La art. 79, retribuţia personalului de inspecţie, s’a Introdus retribuţia inspectorilor salinelor, care era prevăzută la