Lupta, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1017-1039)

1890-01-14 / nr. 1025

•A ANUL VII. SERIA IV. No. 1025. ABONAMENTE: IN TARA . 40 lei / an. . . 20 , 3 luni. . . 10 . Un an . IN STREIN­AT­ATE an. . . 50 lei la an. . . 25 , 3 luni. . . 15 . Numărul 15 Bani. REDACŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). EBIŢIA A POFA emiil BUCUREȘTI, DUMINECĂ I­ IANUARIE 1890 A N U N C I U R I. Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia » IV, , „ . . 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ . . 2 lei , Pentru anunciurî a se adresa: In România, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Ungaria si An­glia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum ţi sucursalele ei. Un număr vechiu 5© Banî. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Inamovibilitatea magistraturel FIZIONOMIA CAMEREI Aniversarea clubului radical și persoin­ politic Inamovibilitatea magistratei d. Ieri în secţiele Camerei s’a înce­put discuţia proiectului asupra ina­­movibilităţei magistraturei. Unele sec­ţii ’l-a adoptat fără să ’l discute, altele nu s’au pronunţat încă. Este curios cum cuventul de ina­movibilitate are darul de a îmbăta pe cei mai mulţi şi ai face să întrevadă lucruri fantastice. Aşa cum este prezentat proiectul, necomplect şi rea, el nu va putea să răspundă la adevăratul scop care să urmăreşte. In adevăr, pentru a avea o magis­tratură bună şi independentă nu e de ajuns de a îngrădi autoritatea ministrului în ceea­ ce priveşte desti­tuirea magistraţilor. Aceasta este nu­mai un punct de vedere al chestiunei. ţi Pentru a avea o magistratură in­teligentă şi independentă să cere ca să se ia garanţii asupra: 1) a numiri­lor în magistratură, 2) asupra îna­intărilor şi al 3) asupra nu numai a destituirilor ci şi a permutărilor. Ei bine, proiectul de lege de care mă ocup nu dă nici o soluţie la cele două pucte d’intuiu. Numirile rămân la facultatea ministrului, înaintările de asemenea la facultatea ministru­lui. Numai în ceea ce priveşte des­tituirile sunt luate oare­cari garanţii şi până la oare­care sunt trans­ferările Ei bine, aceasta nu e serios de loc. îndată ce Iaşi la discreţia mi­nistrului numirile în magistratură, inamovibilitatea nu mai e un bine ci un râu, căci dai putere unui guvern de a-şi crea o magistratură după chipul şi asemănarea lui, îndată ce laşi în mâna ministrului, fără nici o restricţie, înaintările, prin aceasta iai corpului judecătoresc cea mai mare parte din independenţa pe care voeşti a i-o da luând măsuri în contra destituirilor arbitrare. Căci ce independenţă poate avea un magis­trat care riscă de a nu fi înaintat nici­odată ? Inamovibilitatea presupune deci ga­ranţii de luat la intrare, la înaintare şi la şederea magistratului. Numai luând ast­fel de garanţii poţi să pui pe magistraţi la adăpostul acţiunea ministrului. De aceea, în Cameră, voiu cere ca proectul în chestiune să se amen­deze in acest sens. Altminterea voia vota contra, căci va fi o lege po­litică, o lege de favoruri pe care cel întâi guvern care va veni, în locul acestuia conservator, va avea drep­tul să o suspendeze, pentru a alunga din sânul magistraturei favoriţii in­troduşi de regimul actual. Dacă voiţi ca partidele să respecte opera guvernului de astă­zi, face o largă şi serioasă. Şi în acest caz, după cum nici un guvern nu a în­drăznit să se atingă de inamovibi­litatea din corpul didactic, fiind­că ea coprinde aproape toate garanţiele, tot aşa nimenea nu se va gândi să lo­vească în acea a magistraturei. Gr. Iianu. DIN CRAIOVA ificam scrierilor ! Iot Ciwia E­MINESCU SERVICIUL TELEGRAFIC »l „Agenţiei Române“ Fraga, 24 Ianuarie. împăratul a ratificat statutul Acade­miei de ştiinţe din Boemia, Paris, 24 Ianuarie. Ştirile din Turin fac cunoscut că prin­ţul Napoleon a refuzat să primească pe fiul său prinţul Victor, venit din Bruxel, pentru înmormântarea ducelui d’Aosta. Berlin, 24 Ianuarie. Reichstagul a continuat eri discuţiu­­nea legel In contra socialiştilor. Artico­lele 11 până la 22 au fost primite. Mi­nistrul de interne a declarat că mica stare de asediu este indispensabilă, de aceea e nevoe ca durata legel să nu fie limitată. Democraţia socială, a adăugat ministrul, luptă în contra societăţei ac­tuale, trebue să spunem tuturor amici­lor societăţei: «Tua res agitur» (aplauze) Articolul 23 a fost primit. Deputatul Buhl a declarat în numele naţionalilor­ liberali că aceştia vor vota legea fără limită de durată, dar că nu pot împărtăşi vederile guvernului în cea ce priveşte dreptul de expulzare, ori­care ar fi de altminterea dorinţa lor de a protegia Statul. Reichstagul a respins dreptul de ex­pulzare, el a votat cu 166 voturi contra lu­ articolul privitor la durata legei. Belgrad, 24 Ianuarie. In urma unei mari mortalităţi ce bân­­tute printre emigraţii muntenegreni, mi­nisterul de interne a trimes doctori în coloniile stabilite In districtele Polo­­koplgie. Viena, 24 Ianuarie. Politische Corresponded primeşte din Paris o scrisoare care dă o mare însem­nătate propunere­ d-lui Meline primită de Camera de a se numi o comisiune par­lamentară de 56 membrii pentru a stu­dia chestiunile vamale. Această măsură are o semnificaţie cu atât mai mare cu cât d. Meline e considerat ca un viitor preşedinte de cabinet. Atena, 24 ianuarie. Manevre mari se vor face la primă­vară , o parte din rezerve vor lua parte. Efectivele fiind destul de mari, convo­ca­rea rezervelor chemate pentru întâia oară, dă să se presupună că guvernul voeşte să iasă din atitudinea sa expec­­tantă.­­ Refugiaţii creteni din Atena au cerut de la guvern un vapor şi muniţii spre a se întoarce în Creta şi a se apăra în contra Turcilor. Cercurile bine informate se tem să nu fie o răscoală generală în luna lui Marte. Fizionomia Camerei Iarăşi deputaţi puţini. Evenimentul prin­cipal în această privinţă este iruperea în sală a reprezentanţilor de la Boto­şani şi Dorohoia. Ei îşi fac intrarea în mod zgomotos şi vesel, având în frunte pe simpaticul chestor C. Bobeică, iar în coadă pe bărb­orul viu şi neastâmpărat Silion. Lui C. Bobeică i se face o adevărată ovaţie, la care el răspunde cu bună-voinţă şi sânge rece ca un om deprins cu popula­ritatea ! D. Th. Buzdugan, amicul nostru este şi el la post, numai d. Enacovici lipseşte. Să fie oare de teamă ca nu cum­va colectiviştii să atenteze la via­ţa lui ?.... Felicitările şi «la mulţi ani» între Do­­rohoeni, Botoşeneni şi restul ţărei ţin câte­va minute ; efuziunea este mare, cordialitatea frăţească. D. Bobeiea răs­punde la cel care îl felicitează în proză şi versuri. Versurile sunt cam şchioape, dar în schimb foarte pipărate. Porumbeii îl admiră şi din când în când arătându-i zic cu îngâmfare (vorba pri­­mului-ministru) «este al nostru». Şedinţa se deschide..­ Dar ce şedinţă, dacă nu e nimic la ordinea zilei de cât voturi de credite cu cari d. Ghermani ne inundează. Generalul Manu fuge din Cameră de câte ori e vorba de un cre­dit, căci el este contra creditelor şi cearta cea mai mare care o are ca ministru de finanţe este că acesta nu e duşman de loc. Deci somnolenţă mare în Cameră, unii deputaţi să ciesc că nu-i şi-au adus de acasă vre­un român ca să citească, alţii să duc în culitoare ca să fumeze o ţigare. Banca ministerială este aproape goală, numai capul d-lui Păucescu să zăreşte a­­proape la nivelul băncei, ia­r când să scoată în picioare atunci ajunge la înălţimea d-lui Al. Lahovari când acesta stă aşezat. Aceasta face pe un deputat ca auzind pe d. Păucescu vorbind să se supere şi să zică : «nu înţeleg atâta lipsă de respect, «ar trebui când vorbeşte să se scoale în «picioare.» —«Este în picioare» replică un deputat rîzînd. —«Ba nu e picioare.» —«Ba e în picioare.» —«Stai să verificăm lucru.» Verificaţia făcută să dovedeşte că d. Păucescu nu lipseşte de respectul Ca­merei, ci lipseşte de înălţime. Dar iată că vechea noastră cunoştinţă K.K. Toderiţă de la justiţie şi instrucţie îşi face intrarea cu barbişon cu tot. Până la banca ministerială el se opreşte şi şopteşte câte ceva la urechea a vre­ o trei deputaţi. —«Oare ce le-o fi spuind?» întreabă un deputat încet. —«Ce să le spună? Câte o minciună, răspunde cam tare d. Caton Lecca. Unii din deputaţii cărora K.K. Toderiţă le-a şoptit ceva, rămîn în urmă cu figura unor oameni înmărmuriţi, trăsniţi de mi­rare. O mare incredulitate o zugrăveşte pe faţa lor, amestecată cu o mare stupefac­­ţiune. El să depărtează clătinind capul. Un altul însă ese din sală isbucnind de rîs şi făcând un haz omeric. K. K. Toderiţă se aşează pe banca ministerială. D-nul Alexandrescu şi Tzoni profită că s-au la îndemână pentru a-l întreba ce gândeşte să facă cu clădirea teatrului din Iaşi. Toderiţă se scoală şi luând un aer ze­flemist zice : »D-lor, dacă Camera voeşte »să facă pe generoasa şi să ’mi acorde­­»unu, două, trei, patru, cinci, şase sau şeapte »milioane, atunci eu sunt gata să clădesc »teatru«. Un rîs sgomotos isbucneşte. Toţi depu­taţii striga In cor: »te uiţi cum croeşte „minciunele, de la un milion s’a suit la »şeapte ; pentru dânsul este tot una«. — »D-le ministru strigă d. Alexandrescu, »la Iaşi nu ai vorbit aşa, la Iaşi ai fă­­»găduit serios că vei clădi teatrul«. Aici deputaţii iar rîd cu hohot. — »La Iaşi nu vorbeai în zefilemea, ci »promiteai marea cu sarea« adaogă d. Tzoni. Deputaţii guvernamentali şi neguver­namentali fac un haz grozav. Toderiţă vede că a scrântit-o şi de a­­ceea făgădueşte formal că va face la Iaşi două teatruri în loc de unul şi câte un teatru în toate oraşele din ţară.... şi francheţă a pus în discuţiune toate cestiunile mari şi nu s’a sfiit a căuta şi a arăta soluţiuni pozitive, ştiinţifice asu­pra problemelor, cari până aci, nu erau nici odată analizate în toată profunzimea lor. Dacă democraţia radicală vroeşte, vii­torul este al său. Noua şcoală ce a inaugurat, metoda sa, devotamentul cu care combate min­ciuna şi ignoranţa, remediile ce propune, tot­ d’a­una întemeiate pe observaţiunea directă, se vor impune într’o zi ţerei în­tregi şi nimeni nu va putea să resiste până în fine curentului ideilor sale. In mărețul viitor ce preved partidei radicale nu-l doresc alt­ceva acum de­cât paciență și energie îndoită la lucru. C. Dobrescu-Argeș. Aniversarea cluMnl raabcil aii tnsl Ca o complectare a serbăreî ani­­versăreî clubului radical din Iași, publicăm din nou scrisoarea d-luî deputat Dobrescu-Argeş, în care, în No. de ieri, s’a strecurat mai multe erori : Domnule Redactor, împrejurări mal presus de puterile mele m’au împedicat d’a lua parte, cum do­risem, la sărbătoarea întâiei aniversări a fondărei clubului radical. Depărtat în adâncile văi ale Carpaţilor n’am putut, cel puţin la timp, să felicit telegrafic pe amicii mei. Cel din urmă sosit, împărtăşesc şi eu cu atât mai mult bucuria sărbătoare!, şi salut călduros prima aniversare a clubului nostru. Democraţia radicală prin organul său Lupta şi’n Parlament a arătat clar şi cu prisosinţă a ceea ce vroeşte. Ţara se interesează de aproape de miş­carea radicală, tinerimea cultă şi popo­rul citeşte şi desbate programa acestei partide, care cu atâta curagiu, sinceritate Un personagiu ridicol Acela nu este altul de­cât A. V. B. de la Adevărul. De când acest organ nu mai are can­didat pământean la tronul ţerei şi de când monarchiştii au devenit republicani, d. A. V. B. găseşte o mare satisfacţie în faptul de a ataca, cel puţin o dată pe zi, pe d. Panu. Intr’o zi A. V. B. comunică cititorilor sei că d. Panu s’a vândut guvernului pen­tru suma de 500 !!! lei, preţul unui a­­nunţ dat Luptei de către regia monopo­lului tutunurilor. In altă zi A. V. B. des­coperă că acelaşi domn Panu a minţit când a afirmat cum că d. Dumitru Bră­­tianu ar fi avut de gând să vie la ban­chetul clubului radical din Iaşi. A treia zi, după ce Lupta publică scrisoarea d-lui Brătianu care dovedeşte contrariul, A. V. B. declară că d. Panu a comis o ne­cuviinţă publicând acea scrisoare, adică, dând o zdravănă dezminţire lui A. V. B. Şi tot astfel în toate chestiile A. V. B. procedează prin dare de decrete publicate cu litere cursive pe pagina I-a a ziarului sau, cu convingerea intimă că fie­care Arebeiada a sa trebuie să facă o victimă. Acuma a venit momentul a ne întreba de ce atâta furie din partea lui A. V. B. In potriva lui Panu, de ce atâta dorință inumană de a­­ stârpi de pe faţa pămân­tului ? Pare că am găsit cheia enigmei. Pe A. V. B. l’a muşcat şarpele ambiţiei de inimă, A. V. B. vrea să devie repre­zentantul poporului, A. V. B. s’a hotărît ca să ’şi puie candidatura la Iaşi. Aşa spune lumea, aşa şoptesc unii şi alţii. Prin urmare, A. V. B. ’şi-a făcut ur­mătoarea socoteală foarte sănătoasă : Panu are un ziar cotidian, dar şi eu am un ziar cotidian, Panu a atacat pe re­gele şi în urmă s’a ales deputat al Iaşi­lor, şi eu am atacat pe regele, prin ur­mare şi eu trebue să mă aleg deputat al Iaşilor, şi cum Panu se bucură de po­pularitate la Iaşi, aicii să’l sap eu, să’l anihilez, să’l distrug şi în urmă, cu A. V. B., ridicându-mă pe cadavrul sau, să devin marele reprezentant al Iaşilor. Socoteala simigiului şi cu socoteala lui A. V. B. seamănă ca două boabe de icre de chefal. Dar până când să-şi poată realiza a­­cest vis măreţ care îi tulbură somnul şi îi compromite sănătatea, bietul A. V. B. merge din boroboaţă în boroboaţă, face şotii peste şotii. Cu chestia anunţului de la Regie a păţit-o, căci după ce a dus o întreagă campanie asupra acestui subiect, cam­panie mai teribilă şi mai îndelungată de cât acea dusă în potriva «regelui strein», la urmă s’a văzut dezminţit cu cruzime de către nişte sărmane registre ale admi­­nistraţiunel Luptei şi forţat să’şi arate re­gretele pentru uşurinţa cu care a lansat o acuzaţie neroadă. Cu chestia venirei d-luî Dumitru Bră­tianu la banchetul clubului radical din Iaşi tot aşa. Când Lupta a anunţat că d. D. Brătianu va veni la banchet A. V. B. a declarat că noi minţim, că d. Brătianu nu s’a putut gândi nici un moment să vie la un asemenea banchet, dar când a doua zi Lupta a publicat scrisoarea d-lui Dumitru Brătianu, care îşi arăta regretele că din pricină de boală nu poate fi de faţă, vecinicul A. V. B. sare în sus şi pro­testează în contra «lipsei de tact» a d-luî Panu. Sau, cu alte cuvinte, protestează în contra îndrăznelei noastre de a-i da o nouă dezminţire nemiloasă. Lui A. V. B. noi ne credem datori a’i da un sfat: să dea pice d-luî Panu căci n’are noroc cu el. Bnptul ministerului flu finance Iată modificările cari s’au făcut de guvern anul acesta în bugetul ministe­rului de finanţe: La cap. Senatul un spor de 72001, pen­tru retribuţia impiegaţilor şi o scădere la acelaşi capitol, la «cheltueli diverse» de 3540 fr. Adică un spor de 3660 fr. Administraţia centrală a finanţelor. La acest capitol creditele acordate anul tre­cut au fost de 677,672 iar cele propuse pentru anul acesta sunt de 710,580. Aşa­dar o diferinţă în plus de 32,908. Iată cum se împarte acest spor pe ar­ticole : 4908 la art. 17 retribuţia funcţionarilor. 1500 la art. 19 spese de cancelarie. 500 la art. 21, ziare şi cărţi. 2600 la art. 26, plat­a telegramelor. Cei 24.000 de la art. 25 sunt numai transpunerea diurnei inspectorilor finan­ciari de la cap. VI art. 32, de­oare­ce inspectorii nu mai au diurne fixe ci pe zile servite.* * * S'a urcat la 500 l. diurna comisarului guvernului pe lângă creditul funciar din lași, care anul trecut se scăzuse la 300. * * * Fondul de 140.000 lei alocat prin art. 35 pentru serviciul fabricelor de băuturi spirtoase s’a scăzut la 135.000 ft. In vederea cheltuelilor extra­ordinare ce vor trebui să se facă pentru recen­sământul pe 1891—96 se sporeşte cu 150.000 lei art. 40 «indemnităţi de trans­port pentru constatarea şi cheltuelile spe­ciale anului 1890—91 pentru facerea re­censământului.» * * * Serviciul vămilor : S’a redus 1000 fr. de la art. 46 «încălzitul». Monetăria Statului şi fabrica de timbre: Se scade 10,000 lei de la art. 65 «hâr­tie pentru confecţionarea timbrelor», ră­mânând cifra de 80,000. Se adaugă 10,000 la art. 63, «tipuri, d­işeuri, masive etc.» Se trece pentru prima dată suma de 200,000 fr. la art 67 pentru plata remiselor convenite la vânzarea timbrelor. Tot­dea­­una se plateau aceste remise dar ele se bonificau în marfă și se treceau numai prin compturile de material. * * * Regia monopolului Statului: Să spo­reşte cu 100 lei lunar leafa sub-direc­­torului. Să înfinţează un post de ajutor cu 250 fr. lunar, la biuroul personalului şi ordonanţarei. Se suprimă un viitor de registre de la biuroul aprovizionărei. S’a urcat cu 50 fr. leafa verificatoru­lui, a avocatului, a ajutorului şefului serviciului comptabilităţei, a ţiitorului de registe însărcinat cu statistica. Se înființează un post de copist retri­buit cu 120 fr. la serv. comptab. La serviciul casieriei se adaugă un vii­tor de registre cu 150 fr. lunar. La art. 69, jetoanele consiliului de ad­ministrație s’a sporit cu 4000 lei. Materialul: La acest paragraf s’a fă­cut următoarele adause : Lei 4000 la art. 70 pentru cheltueli de cancelarie. « 3000 la art. 71 publicaţii, impri­mate şi pressă. « 500 la art. 72 cărţi şi publicaţii speciale. « 1000 la art. 73 încălzit şi iluminat. Total :87500 fr. * * * La art. 76, indemnisări de transport şi delegaţiuni în serviciul general al regiei, s’a prevăzut suma de 50.000 fr, în loc de 25.000 cum erea anul trecut. La art. 78 s’a adăogat 6000 fr. pentru restituire.de sume rău­ încasate. *• * # Serviciul de inspecţiune şi de control : La art. 79, retribuţia personalului de inspecţie,­ s’a Introdus retribuţia inspec­torilor salinelor, care era prevăzută la

Next