Lupta, mai 1890 (Anul 7, nr. 1112-1136)
1890-05-04 / nr. 1115
ANUL VII. —SERIA IV. No. 1115. ABONAMENTE: Un an . IN ŢARA . 40 lei */• an. . . 20 . 1 luni.. IN STREINATATB . io ; Un an. . . 50 lei */• an- -. 25 , a luni. . . 15 . Nuniérnl 15 Bani. REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director politic, Gr. PANlfTMA Vk mm JUStITIA IA BUCURESTI VINERI 4 MAIU 1800 A N U N C I U R I: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, „ . . . 25 bani , Inserţie şi reclame „ . . 2 lei pentru anunciuri a se adresa : In România, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Irhcgaria si Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paria, precum şi sucursalele ei. Un număr vechi, 50 Bani. ADMINISTRAȚIA SA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Colectiviştii ie la Banca si Stall Fizionomia Camerei____ MiKiiiT,vrui; jwcRimr U PROPUNERE^ CITIM RESPUNS EFORIA SPITALELOR CIVILE Maturatorii de strada CORPURILE LEGIUITOARE ist! ^ Sl S H 11 burzulunostim. In adevăr, nu Colectiviştii de la Bancă s’au pus in grevă. Dacă atitudinea lor nu ar fi ridiculă, aşi zice că s’au pus in stare de răscoală in contra parlamentului, a statului şi a legilor ţârei. Ei au votat o resoluţie eroică, anume, ca să nu recunoască legile ţârei, şi să respingă monometalismul aur votat de Corpurile legiuitoare. Pentru colectiviştii de la Bancă, şi acolo este întreg statul-major al partidului, in ţara aceasta nu există decât o lege, statutele Ilfinceî, în afarii de statute ei să consideră ca stat in stat, ei nu voesc să recunoască altă autoritate legală! Ga, chestie de grevă, de fată lucrul este e nostim şi ridicul ca să vezi o instituţie bancherească gurguţându-se până a declara că nu recunoaşte nici o modificare in regimul monetar şi că ea, va continua a opera cu metalul ei de preferenţă ? Nu e burlesc lucru ca o mână de gheşeftari — întrebuinţez cuvântul în sensul lui neguţâtoresc — să proclame revoluţia cea mare pentru cuvântul că Statul, schimbându-şi regimul monetar, acea mână de gheşeftari nu vor mai putea trage profituri ilicite şi scandaloase din operaţii necinstite, din agrotagiu, din lovituri de joc de bursă etc. Bravo d-ior colectivişti! Acum văd şi eu că ştiţi să luptaţi, şi că aveţi curagiul să ve apăraţi micele voastre gheşefturi. Şi să nu credeţi că greva să mărgineşte aici. D-nii colectivişti ameninţă pe Stat cu proces de dauneinterese, dacă Statul va îndrăzni să schimbe regimul monetar şi să lipsească pe aceşti onorabili speculanţi de profituri pe care numai o situaţie tulbure şi anormală monetară le procura. Teoria, cum se vede,este simplă de tot. Iat-o : Prin faptul că Banca Naţională operează cu argint şi cu bilete de bancă, statul nu mai are dreptul de a modifica regimul monetar, de a schimba monometalismul argint prin monometalismul aur, fără învoirea şi consimţimântul Bănceî.. Statul, după colectivişti, recunoscând existenţa legala, a Bănceî, a renunţat prin aceasta la dreptul lui regalian de a bate monedă, de a avea regimul monetar care îi convine. Acest drept necontestat şi imprescriptibil trebue să se închine înaintea micelor afaceri, tripotage, agrofage, jocuri de bursă etc, pe cari d-nii colectivişti le practică la Banca naţională ! In zadar chiar textul legei înfiinţărei Bănceî, dezminte in mod categoric această teorie, în zadar acea lege zice clar : «Banca va face operaţii în moneda naţională», ceea ce înseamnă că ea trebue sa’şi alcătuiască stocul ei după natura monedei naţionale pe care o are ţara în un moment dat: stoc de argint, dacă argintul este moneda ţerei, stoc de aur, dacă Statul îmi dă aurul ca moneda naţională. Acest text clar nu înseamnă nimic pentru colectivişti. Ei pretind că Statul a abdicat în mâinele lor dreptul de a-şi regula regimul monetar. Greva aceasta e bună, o mărturisesc. Căci numai astfel, adică numai insurgindu-se colectiviștii în contra legilor țarei, ne vom putea descotorosi și de la Bancă de această detestabilă pacoste, făcând din Bancă, transformată pe alte baze, o Bancă cu interes general, iar nu o coterie politică, cum este astăzi. De aceea, eu îndemn pe colectivişti ca să persiste în grevă, să devină încă mai intransigenţi, mai intratabili la propunerile ministrului de finanţe. Nu este cale mai bună pentru ca ţara să-i vadă că şi pe terenul financiar ca şi pe cel economic, ca şi pe cel politic, ei sunt aceiaşi, adică o colectivitate lacomă, gheşeftară, preocupată numai de interesul ei de gaşcă şi de nimic altceva. încă odată, mergeţi colectiviştilor înainte ! Discreditul şi ruşinea vor fi cu voi. G. Jianu. ------------*—'*•» & -j a**—- *----------- UOUTATI (Prin fir telegrafici BULGARIA Sofia, 14 Mai. Procesul Panda începe mâine, dar e probabil că după şedinţa, de deschidere Curtea se va amâna, pe Luni, spre a da avocaţilor timpul de a-şî pregăti apărarea. Toţi acuzaţii au câte im avocat. Panida va avea duci. FRANŢA Paris, 14 Mai. D. Constans pregăteşte un proect de lege tinzând a asigura lucrătorilor o pensiune de retragere după un oarecare număr de ani sau în caz de accident. Această pensiune s’ar produce prin versăminte ce lucrătorii le-ar face unor societăţi de ajutor mutual subvenţionate de Stat.. rale se vor ocupa da reorifanizarea armatei, vor studia și această chestiune. AUSTRO-UNGARIA Expoziţia agricola Viena, 15 Marti. Expoziţia agricolă da deschis într’un mod solemn în timpul dimineţei de către Imperată, în faţa arhiducilor, a miniştrilor,a corpului diplomatic şi a reprezentanţilor Parlamentului, austriac şi celui ungur. Răspunzând la discursul prinţului de Colloredo, preşedintele Expoziţiei, împăratul a zis că e sigur că. Expoziţia va dovedi progrese mari realizate în Monarchie. M. S. a fost foarte mult aclamat la sosire, şi la, plecare. ------------ ----------- GERMANIA Discuţia proectelor militare în Reichstag Berlin 14 Marti. Ministrul de rezbel, referinduse la discuţia intimă ce avusese loc in sânul comisiunii Reichstagului, a zis că este indispensabil a se ţine la nivelul celorlalte State. Mareşalul de Mbitke declară că cu toate asigurările pacinice ale puterilor streine, trebue să se ia măsuri de siguranţă. Cu cât organizaţia armatei e mai bună şi pregătită pentru războiţi, cu atât celelalte State sunt si.-’ Iile a respecta pacea. Este adevărat că trebue bani pentru a face războia, dar starea, finanţelor fie ea cât de strălucită, n’ar împiedica fie vrăjmaş ai năvăli în ţară, de n’ar fi o armată bună. I. Richter e de părere să se adopte serviciul de doi ani, el cere Reichstagului să rezolve chestiunea din propria sa iniţiativă. Ministrul de resbel răspunde că se ocupă mereu de chestiunile militare, căci nimeni n’a pretins că organizaţia armatei e perfectă şi definitivă. D. Windhorst propune alegerea linei comisiuni, de 28 membru al Camerei, care ar avea ca misiune să fixeze contingentele timpului de pace şi să se pronunţe asupra chestiunii reducerea timpului de serviciu. Ministrul de resbel declară că, nu poate condmit, actividminte un serviciu de doi anii. Când statele confede Fizionomia Camerei Sala este aproape deşartă, măcar că la ordinea zilei este discuţia organizare! judecătoreşti. Cele 172 de articole ale procetului de lege sperie pe deputafiii guvernamentali şi opozanţi. —Ce a venit guvernului ca printre atâtea legi importante să prefere pe acea a magistraturei ? întreabă un democrat pe un partizan al guvernului. —K. K. Toderiţă a pretins şi a insistat pentru aceasta; şi noi vedem că nu e momentul de a să discuta astfel de lege... dar ce voeşte ? Dacă K. K. Toderiţă pretinde.... — Bine, dar care e motivul care grăbeşte pe K. K. Toderiţă? mai întreabă unu. — Sunt mai multe, răspunde guvernamentalul. Mai întâi, K. K. Toderiţă spune că de doi ani şi mai bine am făgăduit legea. Şi fiindcă toată lumea îl ia de mincinos, voeşte să arătă că se ţine de cuvânt când făgădueşt«... —Minunat, iată pert. Rosetti care voeşte a să pocăi, obiectează democratul. — Al doilea motiv, continuă guvernamentalul, este că Th. Rosetti a declarat că este decis să se retragă din minister, obosit de atâtea lupte (?) şi înainte de a să retrage voeşte să ’i rămână numele lipit de această lege. — Mi să pare că acest al doilea motiv este a la K. I. Toderiţă ! Mi să pare că nu e decât un pretest. — Pretest sau nu, sfârşeşte amicul guvernului, suntem nevoiţi să facem gustul lui K. R. Toderiţă. In acest moment ministrul justiţiei intră in incintă, poartă un portofoliu mare sul braţ, şi are un aer foarte, foarte grav. Ba chiar este supărat, fiindcă mulţi guvernamentali, între cari şi d. Pogor, îl îndeamnă să amâne discuţia proiectului. Prin Cameră să comentează mult atitudinea colectiviştilor de la Bancă, care să opun la transformarea stocului lor de argint în aur. Toţi sunt revoltaţi de îndrăzneala acestora. Bieţii papucişti tac ca chiticul, ba chiar burduful umflat. Jupan politic, are neruşinarea de a lua partida colectiviştilor, măcar că anul trecut a susţinut aceiaşi părere care o are guvernul. D. Panu ridică chestia amânărei discuţiei procetului de lege a organizărei magistraturei. Mulţi guvernamentali sunt pentru amânare. Dar la vot, lângă urnă să aşează mai mulţi porumbei cari controlează voturile; bieţii susţiitori ai guvernului sunt nevoiţi să se execute, deci să voteze iu contra conştiinţei lor... Din fericire, ei nu fac pentru prima oară acest lucru.. Conştiinţa lor este de mult deprinsă cu astfel de ruşinoase capitulări.. Cu toate acestea, propunerea d-lui Panu capătă 47 de voturi şi să se noteze că lipseau vre-o 12 membrii din opoziţie precum : D-nii Blaremberg, Sulioti, G. Vernescu, C. Vernescu, Enacovici, Buzdugan, Th. Calimachi etc. etc. Discuţia se începe cu un discurs al d-lui Epureanu, care începe a se lăuda că vede adusă în desbateri o lege conservatoare ! --------------p/sEsa:*-».---------------Nenorociţi sunt! Nu văd bine ei oare, că acest mijloc în loc de a le da scăparea, îi cufundă mai adânc în dispreţul public, de care sunt acoperiţi. Nu s’au convins încă, că balivernele şi, argumentaţiile lor copilăreşti ’şi-au pierdut creditul în faţa unei judecăţi sănătoase? Această trampă de politiciani, oţeliţi de impulsul poftelor personale, nu’şi ved halul in care se găsesc, pentru a mai spera că acuzaţiunile lor înjosite vor găsi un răsunet in creerul cititorului ? Nu! Căci citind ziarele lor, oricine poate vedea cu câtă furie se arunc la sparanţa cum că acuzând pe domnu Panu de guvernamental, vor reuşi de a-l descredita. Această sistemă de combatere, usitată mai întâi de ziarele colectiviste centrale, imediat fu adoptată de ziarele lor din provincie. Aşa bunăoară «Democratul» din Ploeşti, din ziua de Joi 26 Aprilie, în revista sa îşi propune a demonstra că d. Panu e guvernamental, crezând că prin aceasta va distruge mişcarea favorabilă radicalismului ce s’a format în Ploeşti, şi argumentul cel mai puternic ce-l aduce în sprijinul celor ce susţine, este o frază cu care se termină un articol apărut în «Lupta». Arătând absurdităţile ce susţine autorul revistei din Democratul, departe este de mine idea de a face o apărare d-lui Panu, ştiind bine că d-sa face aceasta cu un deplin succes, pentru a nu mai avea trebuinţă de modestul meu concurs , ci voesc numai a arăta că starea în care se găsesc colectiviştii e aşa de tristă,, că şi-au perdut într’atâta raţiunea în cât in articolul cel mai franş, cred că sunt manifestaţiuni făţişe de guvernamentalism. Iată partea din articol, de care autorul revistei din Democratul, se agaţă, crezând a demonstra că d. Panu e guvernamental, iar în realitate probând că sau ’şi-au perdut inteligenţa necesară pentru a înţelege lucrurile cele mai elementare, sau că nu voesc a o întrebuinţa : «Dacă d. Eleva ’şi închipue că cu asemenea fleacuri va resturna guvernul, »se înşeală amar. Pe guvernul acesta nu’i »va resturna de cât oameni cu idei, pe »câtă vreme nu va deveni un guvern »de teroare; iar dacă va ajunge în halul guvernului colectivist, atunci numaî concursul «marelui tribun» va de»veni necesar». lată şi stupida deducţiune ce o conclude mărgăritul autor al revistei din Democratul: «Din aceste rânduri, pe care le poate »citi şi reciti oricine , ce se poate veselea şi înţelege mai mult decât că d. »Paul este cel mai mare sprijinitor al »actualului minister?» Până acuma cu toţii ne miram şi nu puteam găsi causa, de unde ar fi provenit ultimele năsdrăvanii ale foştilor disidenţi, autorul articolului ne-a arătat-o, este că odată cu cinstea ’şi-au perdut şi mintea. Şi a sta la discuţie cu oameni cari deduc nişte asemenea conclusiuni este curat o perdere de timp. Citind asemenea raţionamente nu poţi decât să compătimeşti trista stare intelectuală in care se găsesc. Ploeşti. Gliedeni. Misiunea specială ce să poate da unui batalion, după cum ne arată istoria resboaelor, nu durează decât in timpul linei lupte, sau cu o zi, două, înainte sau în urma luptei; şi a zice că prin aceasta detaşare regimentul s’a desorganizat, este a comite cea mai mare greşeală; căci astăzi noi detaşăm pe la Penitenciarele : Telega, Târgşor, Mărgineni, Ocnele mari, Gozia etc, din fiecare regiment aproape câte un batalion, prin faptul acestei detaşerî şi care este făcută pe timp îndestul de îndelungat şi care adesea atinge un an, regimentul oare s’a dezorganisat ? Prin urmare, argumentaţiunea de sus ar fi cu desăvârşire de slabă. S’ar putea aduce mii de probe spre a dovedi că existenţa batalioanelor de Vânători nu-şi mai are raţiunea, însă cadrul acestei scrieri nu î mi permite a înşira aci acele probe. Deci cele patru batalioane de Vânători ar trebui regimentate, formând al 9-lea şi 10-lea regiment de infanterie, care să aparţie în permanenţă Diviziei active. Recrutarea acestor două regimente trebueşte făcută cum se face astăzi cu batalioanele de Vânători, astfel: districtele cari concur azi la recrutarea batalionului I şi II Vânători să furniseze şi pe viitor oameni regimentului 9 şi cele ale batalioanelor III și IV pe acei ai regimentului 10. Prin această regimentare a batalioanelor de Vânători, nu mimai că nu se va aduce vreun spor în buget, ba din contră produce iconomie, fiindcă cercetând bugetul pe anul 1889 publicat în Monitorul Oastea vedem la pagina 450 că cu cele patru batalioane de vânători să cheltuește 650,000 lei, pe când observând pagina 451 să vede că cu cele opt regimente să cheltuește 2,550,000 lei, cea ce dă pentru două regimente 637,500 lei, care sumă este mai mică decât cea cheltuită cu batalioanele de Vânători cu 12,500, deci o iconomie pe an de 12500 lei. Pe lângă această iconomie trebuie să mai adăugăm pe aeea ce provine din schimbarea diferitelor corpuri, ce vin în fiecare an spre a lua garnizona în Dobrogea. In plus, prin trimiterea trupelor în Dobrogea sa ocazionează şi diferite schimbări în garnizoanele din ţară, cari de sigur nu să pot face decât tot cu cheltueli, cari schimbări să fac contra legei comandamentelor ce fixează trupele pe diferite teritorii în mod permanent. Pe lângă avantajele arătate, prin regimentarea Vânătorilor să mai produce unul care întrece pe toate, acesta este că să formează în adevăr o Divisie care astăzi nu există decât in imaginaţie, neavând trupe proprii, şi pe care pentru a o forma trebue să luăm trupe din celelalte corpuri de armată dezorganisândurie. In resumat, prin regimentarea Vânătorilor să produce : 1 Economiile arătate; 2 Să creazăi în adevăr o divisie și 3 Trupele vor ocupa în permanență garnizoanele fixate prin legea comandamentelor. Absurdităţile „Democratul” Răspânditul proverb «cel ce se îneacă se agaţă şi de tăişul cuţitului», se mai adevereşte încă odată prin purtarea ziarelor colectiviste. Vezând că, cu toate mugetele lor disperate, cu toate sbuciumările lor desgustătoare, nu pot parveni a descredita pe adversarii lor politici, recurg la un mijloc pe cât de naiv, tot așa de murdar, îi acuză de guvernamentalism. O propunere In fiecare an ministerul de rezbel face cheltueli cu schimbarea trupelor ce sunt destinate a forma garnizona diferitelor localităţi in Dobrogea. Ministerul ar putea evita o asemenea cheltuială în chipul următor: Existenţa batalioanelor de Vânători nu mai au azi nici o raţiune, neavând o instrucţiune specială, care cauză a făcut că o parte din armatele Europei au renunţat la ele. Argumentaţiunea adusă de susţinători, că batalioanele de Vânători formează o rezervă în mâna comandantului de Divizie sau de Corp şi pe care le poate întrebuinţa în diferite ocaziuni, fără ca prin această detaşare să fie nevoit a desorganiza un regiment, este prea slabă. Nu s’a văzut nici odată în campanie un batalion să aibă o însărcinare atât de depărtată de restul trupelor şi atât de îndelungată, in cât detaşarea sa, să dezorganizeze regimentul, batalionul este prea slab a’l trimete prea departe de trupe şi a fi nevoit a’şî rezema apărareape propriele sale forţe. Eforia spitalelor civile Jurnal No. 247 Avend in vedere că localurile actuale ale spitalelor cer toate reparațiunî și transformări însemnate și radicale, ni numai spre a putea servi la destinațiunea lor, dar și spre a nu cădea în desăvârșită ruină. Având în vedere că ele, pe lângă aceasta au devenit, după cum o dovedeşte experienţa zilnică, cu devârşire insuficiente şi că sunt circumscripţiuni ale Capitalei, cari sunt cu desăvârşire lipsite de asemenea adăposturi şi înlesniri pentru bolnavi; că mai adesea bolnavii acelor cartiere părăsite sunt condamnaţi a fi transportaţi la mari distanţe şi de la o extremitate la alta a oraşului. Având in vedere lipsa unui stabiliment destinat exclusiv boalelor de piept aşa de contagioase şi neajunsurile ce resultă de aci şi pentru bolnavii atinşi de această boală cu întroducearea ei în spitalele capitalei, lucru care mai adesea n’are altă consecinţă decât acea de a le scurta existenţa şi pentru ceilalţî bolnavi atinşi de boale acute şi trecătoare, cari sunt puşi în contact imediat cu dânşii, căci această împrejurare nu contribue puţin la lăţirea acelui flagel. Având în vedere starea spitalului filial din Craiova, căruia deși Eforia îi vine în ajutor cu o subvenție anuală de 22.000 lei, se găsește într’o stare deplorabilă.