Lupta, iunie 1890 (Anul 7, nr. 1137-1161)

1890-06-11 / nr. 1146

D-nii dr. N. Marinescu şi Goilov, depunând cu succes examenul de fi­nele stagiului de medici militari, vor fi trecuţi în rezervă cu gradul de medici de regiment cl. II. TEL­EGIRIA.ME St Petersburg, 21 Iunie. — Sesiunea consiliului imperiului s’a închis. Renumitul şef de cazaci Atchinoff, pus sub supravegherea poliţiei de la aface­rea Sagallo, a fost eliberat primind au­torizarea a se stabili în ori­ce parte a Rusiei, afară de Caucaz şi de oraşele St. Petersburg şi Moscova. Stockolm, 21 Iunie.—Principele regal, cu autorizarea regelui, a îndemnat pe principesa regală să urmeze avizul me­dicilor cari o sfătuesc ca în interesul sănătăţii sale să-şi prelungiască şederea afară din Suedia." Roma, 21 Iunie. — Noaptea trecută a detaliat trenul de la Sondrio-Ghiavenna; mecanicul a fost omorât, fochistul a fost grav rănit; alţi 2 impiegaţi ai drumu­lui de fer au fost uşor răniţi. Budapesta, 21 iunie. — Ziarul «Pester Lloyd» spune că guvernul s’a pronunţat contra luării în exploatare a drumului de fer Arad-Temişioara de către socie­tatea drumurilor de fer austriace. Mi­nistrul de comerţ este dispus a răs­cumpăra această linie de către stat. Negocierile relative la această răs­cumpărare vor începe cu societatea li­nii Arad-Temişioara după ce se va pro­­cede la 1 iulie la sechestrarea definitivă a acestei linii. EDIŢIA IA ULTIME INFORMAŢIUNÎ Anunţăm cititorilor noştri că pen­tru timpul vacanţiei Redacţiunea a luat dispoziţiuni ca ziarul să nu piardă întru nimica din variaţia ma­teriilor ce va trata. Aşa, în fie­care zi va fi un articol de fond tratând o chestiune de principiu de D. Panu, un articol de polemică relativ la chestiunile zilei, iar în locul Fizio­nomiei Camerei va fi un articol în acelaş stil şi gen, tratând variate subiecte Literaro-socialo-politice. A­­semenea s’a luat dispoziţiuni ca în total ziarul să nu lase nimic de s dorit. Cauza pentru care rabinul Taubes refuză a asista la prestarea juram­ân­­­tului mare judaico este următoarea versiune ce circulă prin Iaşi . Un d. mare bancher din Iaşi e condemnat de Trib. secţia III, ca să *­­ depue jurământul mare judaico in procesul intentat de o doamnă pen­tru bijuterie in valoare de 50.000 lei, amanetate la sus numitul mare bancher pentru suma de 17.000 lei și care zice că bijuteria a fost fu­rată. I). bancher pentru ca să scape de această formă de jurămînt a a­­menintat pe rabinul ca înainte cu 2 luni să refuze de a mai asista la prestarea de ast­fel de jurăminte, ca prin acest mod să poată fi și el scu­tit la 10 Iulie de a presta acest ju­rământ. Iată adevărata cauză pentru care rabinul Taubes refuză de a asista la prestarea jurământului, care tot la­şul o ştie, insă nimenea nu cutează a o da pe fată. * Eri Duminică, a avut loc în sala Atheneuluî vechili, examenul clase­lor de cînt de la conservator. De­şi foarte puţini elevi şi mai­ puţine elemente bune, examenul a­­cesta a fost continuu întrerupt de salve de aplause. Bărbaţii sunt slabi, prin acea că n’a fi voci. D. Simionescu, bariton, e singurul care se distinge, şi vocea d-sale nu e mare. Intre d-şoare sunt patru care pro­mit mult. Printre acestea d-şoara Both, cunoscută deja ca o inteli­gentă interpretă a Luciei şi a Mar­in­ei. D-sa a făcut progrese însem­nate şi face să se hrănească spe­ranţe mari pentru talentul şi viito­rul său. Cele­l­alte trei sunt d-şoarele Alexianu, Capeleanu şi Gaiser. D. Ştefănescu munceşte colosal, dar trebuie să fie mulţumit, căci munca sa e încununată de succes.­ ­ La 30 iunie, osămintele marelui post polonez Adam Mickievici vor fi LAPTA transportate din Paris la Cracovia, spre a se pune în mormântul regi­lor polonezi, vechiul castel Wawel. Cu această ocaziune se va face o mare manifestare politică a poporu­lui polonez din cele trei părţi ale Polonii. In Cracovia se aşteaptă pentru acea zi 30.000 de oaspeţi. Toate popoarele slave vor trimite delegaţiuni. X Aflăm cu plăcere că Vineri 8 Iunie, d. Victor Anastasiu, a trecut cu un deosebit succes examenul de licenţă în ştiinţele naturale. Felicitările noastre tânărului li­cenţiat.X Atragem atenţiunea guvernului a­­supra următoarei scrisori pe care mai mulţi locuitori din judeţul Fâl­­ciu ne adresează relativ la chestiu­nea rescumpărărei pământurilor după legea rurală din 1864, sau mai bine relativ la împroprietărirea clăcaşilor, după acea lege, prin răscumpărarea de pe moşiele aşa zise boereşti. Domnule redactor, Sunt multe de aceste proprietăţi în trupul cărora a revenit, din timp în timp, peste 30 fălci din cele răscumpă­rate ale ţăranilor din un singur sat — din o cătună; apoi, pe­ alocurea li s’au dat smârcuri şi alte întinderi hleioase cari’s incul­ti­vabile; chiar haţaşurile sunt luate şi pentru tamaslâcurile boereşti — mai mult din teritorul nevoiaşilor. Sunt locuitori cari au­ şi făcut proces proprietăţei în cauză, după ce mai întâi au plătit inginerul de le-a hotărnicit porţiunile, dar, prin momeala de către cei cu musca pe căciulă, s’au bolmojit lucrurile în paguba reclamanţilor, iar pe aiurea, de­şi se tânguesc nedreptăţi­ţii, fiind­că un număr de fruntaşi ai co­munei, din diferite împrejurări, stau mai la îndemâna marelui proprietar sau posesor, împedică şi întunecă dreptul celor­l­alţi , enorm, să se lipsească răscumpărătorii de 20 fălci la "/6, cum să întâmplă la câte­va moşii şi în jude­ţul Fâlciu! — Drept aceea, stimabile d-le redactor convingeţi pe onorabilul guvern de a numi in fie­ce judeţ, câte un inginer (dintre cei mai probi), spre măsurarea din nou(sau revizuirea) locurilor ţărăneşti răs­cumpărate de la proprietăţile particulare în baza legei din 1864, şi, neajunsul constatat, să se facă a se restitui celor în drept — din preună cu venitul perdut. Profitându-se de restul timpului a 3 ani ce mai sunt în favoarea astei ches­tiuni, până va fi paragrafisită, sigur se va ajunge la un resultat pre atât de salutari în gingaşa afacere de eczistenţă a mulţimeî, despre care e vorba, pre cît şi de damnarii­ frustatorilor acesteea.­­ Sâmbătă a avut loc la conserva­tor examenul clasei de piano. D. M. Iliescu, profesorul acestei clase, a dovedit că’şî dă multă silinţă. Ele­vele sale fac netăgăduite progrese. X Ministrul instrucţii­i a hotărât să se dea profesorilor lefurile pe cele două luni de vacanţă de acum. Aceasta măsură este foarte neme­­rită.X D. general Gernat a incept să in­specteze regimentele ce fac parte din corpul al 2-lea de armată. D-sa va urma cu inspecţiele până pe la 20 ale lunei. X Atragem atenţia cititorilor noştrii asupra raportului d-lui Vitzu, mem­bru în consiliul permanent de ins­trucţie, în chestia directorului Po­­pescu, de la şcoala normală din Bâr­lad, care îl publicăm în numărul de azi. X Studenţii tuturor facultăţilor din Capitală, au redactat o adresă prin care încurajează şi aprobă mişcarea de protest a tinerimei israelite culte, în afacerea comunităţilor. Această adresă scrisă în termenii cei mai elogioşi, e semnată până a­­cuma de peste 100 dintre cei mai distinşi studenţi români ai universităţei din Capitală.­ Guvernul a autorizat pe societatea Al­baneză Drita să facă o lotărie în scop de a să înfiinţa în Bucureşti un institut cul­tural, in care să se întreţie tineri ce ar veni din Albania spre a trece învăţă­mântul secundar şi a se întoarce în Pa­trie ca institutori. Aceşti tineri vor fi absolvenţi a 4 clase primare in ori­ce limbă, de­oare­ce limba naţională nu este scrisă, fiind imormântată de ace­leaşi împrejurări de cari odinioară a fost bântuită şi cea Română. Câştigurile sunt următoarele : Un mare câştig de . . . 3,000 lei Două câştiguri de câte 300 lei 600 » Două câştiguri de câte 200 » 400 » Zece câştiguri de câte 100 » 1,000 » Două­zeci câşt. de câte 50 » 1,000 » Cinci zeci câşt. de câte 20 » 1,000 » Totalul câştigurilor 7,000 Preţul unui bilet un leu­. Biletele se găsesc în Bucureşti la ca­sierul comptabil al lotâriei d. Ar. /fisa şeful comptabilităţei Băncei Naţionale, la debitanţii de tutunuri, la diferite case de bancă şi credit, la diferiţi comer­cianţi. Lotăria se va trage în Bucureşti la 12 octombre 1890 în sala Atheneului vechi (Cişmigiul). Loturile câştigătoare se vor plăti de Primăria Capitalei la presen­­tarea biletelor. Banii din vânzarea bile­telor se vor depune la Banca Naţională a României.­­ D. M. Segârceanu, actual judecă­tor al ocolului Horincea, judeţul Co­­vurlui şi, este permutat în aceeaşi ca­litate la ocolul Balta-Albă, judeţul Râmnicu-Serat, în locul d-lui Marin Nicolescu, care trece în postul ocu­pat de d. M. Segârceanu.­ ­ Căpitanul Crăciunescu Gheorghe, din arma infanteriei, aflat în poziţie de disponibilitate pentru infirmităţi timporale, s’a trecut pe ziua de 12 Main 1890, in poziţie de reformă pentru infirmităţi incurabile, cu drep­tul ce ’i acordă legile în vigoare pentru anii serviţi.­ ­ Preotul Ioan Dimitrescu s’a numit, pe ziua de 16 iunie 1890, în func­ţiunea de confesor al garnizonei Foc­şani, la vacanţa ce există prin în­cetarea din viaţă a archimandritului Grădeanu Irinarh, fost in garnizoria Brăila. „ Marţi la 12 (24) Iunie a. c. se va celebra la Momeşti, cununiile d-şoare­ Paula Theiler, gentila fiică a d-lui Iosef Theiler, proprietar a moşielor Momeşti şi Solenţiu, cu d. dr. Jur. Eduard Silberstein din Brăila. Numeroasa familie şi toate cunoştin­ţele ’şi-au­ dat rendez-vous la această serbare. Felicitările noastre tinerei perechei şi în special d-lui Iosef Theiler, valorosul industriaş care a întemeiat pe proprietăţile sale ade­vărate centre de muncă şi avuţie na­ţională, din care se hrăneşte o mare parte din popul­aţi­unea rurală de la munte.­­ Pe timpul veri, administraţia zia­rului LUPTA primeşte abonamente cu luna, jumătate lună şi opt zile, cu următoarele preţuri: una lună ... 4 lei jum. „ . . . 2 „ opt zile ... 1 ,, Pentru streinătate se adaugă portul. ULTIMA ORA Agenţia Română Berlin, 22 Iunie. — O serbare s’a dat de către împăratul in grădina in­sulei păunilor. Preşidenţia Reichstagului, mulţi deputaţi, generalul de Caprivi, miniştrii au fost invitaţi. Deputaţii din toate’ grupurile erau­ represintaţi, afară de socialişti. S’a servit şi un supeu la care a luat parte şi împărăteasa. Paris, 22 Iunie. — «.Timpul anunţă că cabinetele din Paris şi Londra ’şî-a­i comunicat declaraţiuni foarte satisfăcă­toare relativ la Zanzibar. Roma, 22 Iunie. — Alegerile comu­nale din provincii s’au făcut; lista par­tizanilor guvernului a trecut fără luptă ; clericalii s’au abţinut; alegători au vo­tat puţini. dRiforma» află că papa este cam bol­nav de câte­va zile. New-York, 22 iunie. — Un cyclon violent a pricinuit mari stricăciuni în Illinois. Două oraşe au suferit mai cu seamă. Sunt o mulţime de case distruse şi mulţi morţi şi răniţi. Paris, 22 iunie. — Ziarul des Débats declară că convenţiunea anglo-germană nu atinge direct pe Franţa. Această convenţiune nu prezintă nimic de extra­ordinar, căci o convenţiune relativă tot la Africa occidentală a fost încheiată, sunt acum câte­va luni, între Franţa şi Anglia. D. Ribot, prin răspunsul sa în pacinic, a permis opiniunei publice să privească situaţiunea actuală cu multă moderaţiune Viena, 22 iunie. — Corniţele Kalnoky merge mai bine , cu toate acestea me­dicii i-au­ recomandat un repaus de câte­va zile. Belgrad, 22 iunie.­­ O circulară a ministrului de finanţe constată că o mulţime de piei provenite de prin ţări infectate sau de la animale bolnave au fost importate în Serbia. Spre a im­­pedica importaţiunea vre­unei epidemii, pieile brute vor fi de aci înainte supuse unei cercetări medicale minuţioase ; a­­fară de aceasta, introducerea pieilor este limitată la puntele de vamă din Bel­grad, Semendria, Schabatz, Radujevatz şi Vrania. Veneţia, 22 Iunie. — Regele Greciei a sosit; a şi plecat imediat la Aix-les Bains prin Turin. Londra, 22 Iunie.—«Agenţia Reuter» află din Tanger că consiliul sanitar din Maroc a prescris o carantină de 5 zile pentru corăbiile cari vin din porturile spaniole din Mediterana şi de 3 zile pen­tru corăbiile cari vin din Gadix şi Gi­braltar. Madrid, 22 iunie.—Familiile cu mij­loace din Valenţia încep a emigra; epi­demia s’a întins în mai multe oraşe din cari unele sunt situate pe linia drumu­lui de fier de la Valenţia ; din şase ca­zuri de boală la Quatretondu aproape de Puebla de Rugat trei au murit ;— mai multe cazuri s’a constatat în câte­va oraşe d’imprejurul oraşului Rugat. Inserţii şi reclame Suntem rugaţi a publica urmă­toarele : Domnule redactor, In coloana «Informaţiuni» a stimatu­lui d-voastră ziar de la 30 Maiu trecut, văd o inserţiune prin care se critică foarte aspru, chipul cum primăria Capi­talei a rezolvit licitaţia pentru între­prinderea lucrărilor de canalizare. Nu trebue să fie cine­va mare proroc pentru a şti că acest articol este in­spirat de către însu­şî nemulţumitul in cauză, de aceia vă rog respectuos, d-le director, ca să bine-voiţi a’mî permite să fac prin onorata d-voastră foae de publicitate, următorul răspuns d-lui Cu­­ţarida. Care este în rezumat plângerea d-sale? Cum că d-nealui, d. inginer Cuţarida, fidel condiţiuneî caetuluî de sarcini, de a întrebuinţa un ciment extraordinar cu o rezistenţă la tracţiune de 30 kilo pe centimetru pătrat, a făcut un rabat mai mic de­cât ceî-l’alţî sumisionari, cari au făcut rezerve în această privinţă. Prin urmare singurul lucru care a fă­cut ca preţul d-sale să fie mai urcat, a fost calitatea cimentului Tot d-nealui însă afirmă faptul că d. primar ’î-a declarat să i se acorde şi d-sale beneficiele rezervelor făcute de cei—l’alţî sumisionari şi că va fi prefe­rat chiar, (nu pricep pentru­ ce), dacă va accepta rabatul cel mai favorabil co­munei, rezultat la licitaţie. Prin urmare surprimându-se cauza care a făcut ca d. Cuţarida să fie mai scump, nu mai există nici o raţiune, ca­­ primar, să umfle curtoasia pe care o declarase d-lui Cuţarida, până la a des­­brăca comuna, pentru a-l îmbrăca pe d-nealui. Ast­fel din punctul de vedere al drep­­tăţeî, d. Cuţarida nu are nici un cuvânt pentru a se plânge. In ceea ce priveşte neregularitatea la care zisul articol se referă cu caractere groase, să-mi daţi voe a lămuri, că ea nu există de cât în capul nemulţumi­tului. Caetele de sarcini pot dintr’un exces de prevedere şi de siguranţă să cuprindă condiţiunî de prea mare ri’goare, ceia­ ce s’a întâmplat în cazul de faţă. Măsura de rezistenţă impusă cimentu­lui era exagerată, şi ar fi scumpit în chip inutil lucrările — căci experienţa mulţimei de canale deja construite în cele mai mari oraşe din Europa, a de­monstrat, că ciment cu o resistență de 15 kile adică ciment pur după 70 zile, dau foarte bune rezultate, din care ca­uză, savantul inginer Bu­rkly-Ziegler a­­utorul proectelor canalisărei Capitalei, nu fixase mai mult ca 15 klgr. şi cu a­­cest caet s’au esecutat toate canalele din Capitală până acum. Prin urmare ar fi fost un lux neertat, o pagubă zadarnică a tesaurului comu­nei, de a nu accepta reservele raţionale şi favorabile ale sumisionarilor. Procedarea d-lui primar era clară con­ştiincioasă şi dreaptă, însă pretenţiunea afişate de d. Cuţarida prin răspunsul dat d-lui primar, cum că d-nealui inginer, nu poate primi rabaturile taseronilor, sunt ridicule şi necuviincioase.* Preten­­ţiunile umflate nu constitue un drept de preferinţă, până acum d. Cuţarida nu­mai dovezi de mari merite n’a dat. Di­rectoratul d-sale la societatea Marseliesă a fost de prea­­scurtă durată , (2 luni), pentru a constitui­­un titlu serios şi demn de reclamă. Dacă cine­va n’a fost corect faţă cu legea şi condiţiunile generale, apoi acela este de sigur d. Cuţarida, care după ce văzuse rezultatul tuturor sumisiunilor, a venit cu o supra ofertă de 85 bani la sută de Iei, pe când condiţiunile gene­rale sunt precise, ele nu­­admit de­cât supra oferte cu 10 lei­­la sută sub pre­ţul cel mai scăzut rezultat. Terminând rog pe d. Cuţarida, că dacă nu li se altera iluziunile fericite ale titlurilor şi meritelor d-sale, apoi să nu atace meritele muncei altora, iar pe d­­nna voastră d-le director, vă rog a pri­mi încredinţarea deosebitului respect ce vă port. I. Marţian. BIBLIOGRAFIE A apărut în Biblioteca universală pu­blicată de d. G. Chiru Istoria Lumei : Arabia, coprinzând materiile următoare. Părerile scriitorilor vechi asupra A­­rabieî.—Divisiunile adoptate de Arabi — Arabia propriu numită.—Monastirea Si­naia.—Luptele romanilor în Arabia. Poesiele şi proverbele arabilor. Se află de vânzare­­ toate librăriile cu preţul de 50 bani volumul. Acesta este al 7-lea volum al acestei scrieri. A apărut Istoria Românilor pentru clasa VI-a de liceu şi clasa I din şcoa­­lele militare de Petru Răşcan, profeso­ri Universitatea din Iaşi. Deposited la lib­ărăria Naţională,­­Maximovici şi Alexa, Iaşi, preţul 5 lei. ANUARUL ROMÂNIEI Almanach de adresele din Bucuresci şi districte pentru comercia, industrie şi administraţiunile publice, etc. etc. Statistică, diferite informaţiunî, lista recompenselor Exposiţiunei ’universale din Paris 1889, tariful general al vămi­lor, tariful convenţional, tariful acciselor din Bucureşti, noul tarif al căilor ferate, etc. etc. Formând un volum de mai bine de 800. Pagine preţul 5 lei. Editor-proprietar : Ch. Delattre. De vânzare la toţi librarii şi la biuroul a­­nuarului str. Clemenţi, 2 (Casa M. S. Regelui) vis-a-vis de palatul regal. O­mi Stere Ciumu Wien, IX, Pelikangasse No. 10 Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medicale şi medicii specialişti din Viena. Doctorul ERDREICH s-a mutat Strada Vestei No. 5. Epitropia generalii a Casei Sf. Spiridon din Iaşi ANUNCTU Se face cunoscut spre ştiinţa generală că licitaţiunea ce urma a se ţine in ziua de 20 Iunie a. c. pentru repararea şi a­­daosul de construcţiune Spitalului Pro­fetul Samoel din Focşani nu se va mai ţine în acea zi. ’ No. 2095. p. conformitate : Gheorghe Vasiliu La băile Slăsite din jud. Bacău­, în depărtare de Târgul- Ocnei 18 km. în villa «Fortuna» (Scur­­tu), sunt camere bune şi bine mobilate «de închiriat.» Pentru luna Iunie până la 15 Iulie se pot avea ca săptămână cu preţuri moderate. închirierea care trece peste 15 Iulie se consideră pentru întreg timpul bal­near. Informaţiunile cerute, ce dau prompt şi direct din Slănic. Marele BASSIN higienic 6, Strada Vestei, 6. Apă filtrată curgătoare BUFET DESCHIS în TOATE ZILELE de 1.« 6—8a* dim. şi ii—10 noaptea PENTRU BARBAŢI. de la 8 şi jum. până la ii dimineaţa PENTRU DAME. Lecţii de înotat. De vânzare Casele din Calea Rahovei No. 98 com­puse din şapte camere, depend­enţi, şo­pron şi grajd, având curte spaţioasă. Doritorii se vor adresa chiar în loca­litate la D. C. C. Bosianu. Un asistent în farmacie, cunoscând limba Română şi germană, se­ caută. Adresa Ion Engel, Iaşi. A­LIS D. E. I. Brumer depozitar de ziare din Iaşi str Golia No. 46, este autorizat a primi anunciuri de publicat în numele nostru, »Agenţia Havas». BocIosth­im Emiriae dă consultaţii de boalele chirurgicale şi syphilitice de la 5—6 p. m. Strada Brezoianu 52. Un Forestier şi Venător SPECIALIST Cunoscând contabilitatea şi limba ro­mână, germană şi slavă, viu bune certi­ficate şi mici pretențiunî caută ocupație. A se adresa la «Agence Havas».

Next