Lupta, august 1890 (Anul 7, nr. 1186-1209)

1890-08-05 / nr. 1190

piei­st­ului Spiridon din Iaşi, defi­nitiv, în baza concursului depus : D. doctor Const. Botez, medic pri­mar la secţia chirurgicală, şi D. doctor Gavril Socor, medic pri­mar la secţia oftalmologică. * Sunt numiţi membrii ai ordinului Coroana României . In gradul de ofiţer D. Barozzi (Petru), advocat al Sta­tului, fost magistrat, fost prefect. In gradul de cavaler D. Cali (Grigorie, Laurenţiu), ad­vocat al Statului, fost magistrat. D. Danielescu (Constantin C.), ma­re agricultor din judeţul Gorj. D. Ignătescu (Nicolae), secretarul consiliului de advocaţi din Bucu­reşti.­­ D. Macescu (Vasile), advocat al Statului. D. Popov (Grigorie Bulgăraşu), şef de diviziune la ministerul agri­­culturei, industriei, comerţului şi do­­meniilor. D. Racoviceanu (Grigorie), mare proprietar în judeţul Argeş. D. Nicolae (Răducanu Ghristea), comerciant în Pitești. D. Brezeanu (Gheorghe), agricul­tor din județul Buzău, fost funcțio­nar și magistrat. TJEJLsEGJRJLM^J St.-Petersburg, 15 August. — Ministru de finanţe a impus o dobândă de 30 la sută asupra sumelor neplătite ce da­to­­resc companiele de drum de fier statului. Berlin, 15 August.—Monitorul Impe­riului anunţă că guvernul are intenţiu­­nea să prezinte dietei, la deschiderea sa nu numai proectele pentru instrucţiu­nea primară şi de administraţiunea co­munelor rurale pentru cele 7 provincii orientale, dar şi un proect prin care să se reformeze şi impozitele directe. Se speră că aceste legi importante să fie votate chiar la sesiunea viitoare. Londra, 15 August.­«Times» află din Cair că convenţiunea comercială dintre Austro-Ungar­ia* şi Egipt va fi iscălită Sâmbătă. Cluj, 15 August. — Procesul «Gazetei Transilvaniei. D. Traian Popa a fost condemnat la 1 an închisoare, d. Mu­­reşianu la 6 săptămâni; amând­oi au făcut apel. Madrid, 15 August. — Holera a încetat în provincia Badajoz ; in provinciele A­­linante şi Valenţia holera există încă. La arestul din Valenţia unde sunt 500 de deţinuţi s’a constant 2 cazuri din cari unul a murit. Paris, 15 August. — D. Klaussmann, şef de cabinet a sub-secretaruluî de Stat de la marină, e numit ca comisar pen­tru delimitarea Sudanului occidental. Londra, 15 August. — D. Jackson se­cretar parlamentar, a declarat în Ca­mera comunelor că speră ca parlamen­­să se închidă Luni. Principele de Galles a plecat aseară la Hombourg. Buenos-Ayres, 15 August. — Ministru de finance a declarat comisiunei parla­mentare că va evita vr’o nouă emitere de hârtie monedă. EDIŢIA 11A ULTIME INFORMATIUNI Ziarul Românul anunţă că în noaptea de joi spre Vineri s’a în­tâmplat o mare nenorocire la ca­zarma Malmaizon.­­ Se ştie că primăria Capitalei a luat în întreprindere curăţitul latri­nelor de la toate stabilimentele din Capitală. Alaltăieri seară pe la orele 12 un număr de trei curăţitori se duseră la cazarma de la Malmaizon să curăţe latrina, ce e de o mărime extra­or­­dinară. După ce dânşii curăţiră pe jumă­tate latrina, unul din ei voi să des­tupe tubul aducător din caturile de sus, nişte gazuri se degajară de­o­­dată şi tustrei curăţitori căzură jos în latrină, apucaţi de ameţeală. Unul din ei mai tare şi mai ro­bust anume Voicu, avu încă putere să se urce sus şi să cheme ajutorul celor din cazarmă. — Veniţi oameni buni, că s’a în­tâmplat o nenorocire. Au căzut duci în privată şi nu mai pot eşi. — Nu se poate da nici un ajutor, strigă majorul Orezeanu. Primăria are oamenii săi. Voicu în urma refuzului maioru­lui Orezeanu se întoarse repede la privată se scoborî şi cu greu­ reuşi a scoate pe unul din tovarăşii săi, întorcându-se ca se scoată şi pe cel­­alt, rămase asfixiat de gazurile o­­trăvitoare ce se degajau din tub. Un soldat evreiu mai milos de­cât maiorul Orezeanu, se legă cu o frânghie şi se scoborî în privată şi scoasă pe cei doi nenorociţi. Voicu, cu toată constituţia sa ta­re, nu putuse resista gazurilor, mu­rise. Maiorul Orezeanu refuză ca să trimeată pe nenorociţi la spitalul militar, ce se află în apropiere. — Nu sunt militari, sunt civili, nu se poate fu şi răspunsul intendentului de la spitalul militar. Văzând acest refuz categoric din partea autorităţilor militare, unul din cei presenţi se duse de încunoştiinţă pe d-na Sake Ionescu, şeful grajdu­rilor primăriei, care sosi imediat şi ordonă ca nenorociţii să fie transpor­taţi la Golintina. Voicu după cum am spus e mort celălalt trage de moarte. Voicu lasă în urmă­ î şease copii, care de care mai mici. D. Pake, primarul, a dispus să se facă o pensiune văduvei defunctului Voicu, în acelaş timp a făcut un raport ministrului de rezbel de cele întâmplate, accentuând asupra pur­­tărei maiorului Orezeanu. Parchetul a fost sezisat şi imediat a şi început ancheta. N’avem destule cuvinte pentru a vesteji atitudinea autorităţilor mi­litare. » Vom reveni. « In viitorul buget al şcoalei de po­duri şi şosele se va spori salariul se­cretarului şcoalei, pentru ca func­ţiunea de secretar să poată fi în­credinţată unui inginer, întocmai după cum e la şcoala de poduri din Paris. X Complectăm informaţia noastră de erî relativă la comandarea de nouî vagoane şi maşini. Vagoane de marfă se vor coman­da 1200, de călători 200 şi 30 de maşini. Am ruga pe d. ministru de rez­bel să publice rezultatul anchetei ce s’a făcut la Predeal. Nu cum­va şi această afacere se va face muşama ? “ Concursul pentru admiterea în şcoală de poduri şi şosele se va ţi­nea între 1 — 15 Septembrie. X Astă­zi 4 August, se va repre­­senta în grădina Parisiană de trupa germană de operete : Bocaccio opere­tta în 3 acte de Suppé. Duminică 5 Aug. pentru ultima oară Cei şeapte Şvabi. Luni 6 Aug. Bocaccio. X Pe timpul vere, administraţia zia­rului LUPTA primește abonamente cu luna, jumătate lună și opt zile, cu următoarele prețuri: una lună ... 4 lei jum. „ . . . 2 „ opt zile ... 1 „ Pentru străinătate se adaugă portul. ” ULTIMA ORA Agenţia Română Kiel, 16 August. — «Gazeta din Kiel» desminte într’un mod oficial zgomotul respândit despre perderea unui torpilor. St.Petersburg, 16 August.—Escadra de evoluţiuni rusească a sosit la Be­voi pentru a primi pe împăratul Wilhelm ; ea va fi urmată de alte şase corăbii de rezbel. Londra, 16 August. — Sir Fergusson a declarat în Camera comunelor că con­venţiunea anglo-portugeză nu a intrat încă în deliberare, dar se speră că se va ajunge la o soluţiune onorabilă şi satisfăcătoare. Tanger, 16 August. — Armata Sulta­nului a fost învinsă la Mequinez . Ber­berii au ocupat acest oraş şi au despăr­ţit artere­ garda a trupelor imperiale de restul armatei. Sofia, 16 August. — Principele a sosit aseară la 5 ore. Primarul oraşului şi mai mulţi funcţionari însemnaţi au mers înaintea Alteţei Sale pe drumul de la Lom-Palanka la o distanţă de 8 kilo­ metri de oraş. O mare mulţime aşteptă pe principe în faţa palatului. Miniştrii şi suita princiară au sosit mai târziu­. Viena, 16 August. — Fremdenblatt a­­flă din izvor sigur că colonel Hoffman de Donnesberger, comandantul regimen­­tului 61 care poartă numele împăratului Rusiei, a primit invitaţiunea, după do­rinţă expresă a Ţarului, să asiste la marele manevre de la Krasnoe-Selo. Co­lonelul Hoffmann a şi plecat era. BIBLIOGRAFIE Va apărea de sub tipar: Cimpoiul, ziar săptămânal ilustrat. Cea mai bogată colecţie de romanţe. Numărul 20 bani. Abonamentul , Bucureşti şi judeţe : un an 9 lei, şease luni 5 lei, trei luni 2,50. Străinătate: un an : 12 lei. Admi­nistraţia, strada Pescăria Veche, No. 3 Bucureşti. Abonaţii vor primi cele mai frumoase premii de o valoare cel puţin egală cu preţul abonamentului. C­AFE-RESTA­URANT •NAŢIONALA» No. 12, Strada Doamnei, in (faţa Poştei) Cel mai vast şi elegant local. Lumi­nat electric. — Bine ventilat. — Renu­mit prin consumaţiuni de prima­­calita­te şi curăţenie exemplară. DEJUN â 2 Lei Mezeluri, un fel de bucate. — Friptură Desert şi Vin DINER â 2 Lei Supă — Un fel de mâncare — Friptură Desert şi Vin Se serveşte şi­­ la carte cu preţuri moderate. Toţi vizitatorii Bucureştilor vin să admire atât frumuseţea localului cât şi grota luminată electric. Tesetorie mecanica si frângherie primeşte comande pentru: Pânzărie groasa din In şi cânepă, de cergi, zăblae pentru căptuşeli de man­tale,­ corturi, Bluze, căptuşeală de în­călţăminte etc. în diferite lăţimi. Tot felul de frângherie ca: ştrean­guri, capestre, sfori, frânghii, otgoane, concveţe etc în diferite grosimi şi lun­gimi. Preţuri moderate. La cerere timitem preţul curent franco Drăghiceanu & Comp. Bucureşti Şoseaua Bonaparte. avis important Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că incendiul ce s’a întâmplat, săp­tămâna trecută în magazinul meu, prin­cipal din calea Victoriei No. 9 n’a prici­nuit nici o întrerupere în vînzarea măr­furilor mele ; rog dar pe onor. mea clien­telă să bine-voiască a mă onora, precum și pînă acuma, cu încrederea sa vizitând magazinul meu. Sigmund Prager furnisorul Curiei Regale D-rum Sterie Giurcu Wien, IX, Pelikangasse No.­10 Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medicale şi medicii specialişti din Viena Doctoral I. BRAUNSTEIN Specialist Pentru boalele de Gât, Gură, Nas şi Urechi. 34 — Calea Victoriei — 34. Consultaţiunî de la 11—12 a. m. şi de la 2—5 d. a. PRIMA CASA DE SCHIMB LA BURSA I SAC M. LEVY Bucureşti, Str. Lipscani 10 Colţul noului Palat «Rac­a-România»­­ Lunga experienţă ce am câştigat prin publicaţia zilnică în ziare a cursurilor valorilor româneşti, m’au pus în pozi­­ţiune de a constata că acesta nu este mijlocul prin care aşi putea pune în curent pe onoraţii mei clienţi cu ade­văratele preţuri ale efectelor, căci va­­riaţiunile subite au tot-d'a­una o dife­renţă de curs dintr’una în­­alta şi chiar în aceiaşi zi. D’aceea am încetat d’a mai publica cursul, în schimb însă sunt gata a da toate informaţiunile, fie prin scrisori, fie verbal, enor.­mele clientele şi on. public. Cu toată stima Isac M. Levy. A. IIEREANU Doctor în medicină şi chirurgie MAMOŞ Fost intern al spitalelor civile şi al maternităţeî Consultaţiunî de la 8—9 ani. şi 3—5 Strada Pânzarî, No. 11 Doctorul I. Ştefan (Olchowski) Calea Moşilor No. 83 Dă consultaţiune dimineaţa de la 8—9 şi seara de la 5—7. De vânzare Stabilimentul balnear Nastasache (T.­Ocna) Renumit pentru apele minerale ce posedă cu toate clădirile, grădina şi pădurea ce le aparţine situat chiar lângă oraş la piciorul frumosului munte Măgura este de vînzare. Doritorii cum­părători sunt rugaţi a se adresa la Lt.-colonel P. Botez, str. Toma Cozma, No. 9, Iaşi. W. STAADECKER BUCUREŞTI şi BRAILA Pluguri Sack de un sistem nou, cu barza de oţel turnat, nedestructibil, No. 10, 8. Lei 66 63. Pluguri obicinuite Sack, lei 6. — Mai eftin. Pluguri cu două și trei brazde pentru întors ogoare. Locomobile Ruston foarte tare lu­crat, pentru mori. Grape în diferite feluri. Semănătoare în lat și in rânduri. Th­orî Mayer original in toate mă­­rimele cu un, două și trei cilindre. VânturătoareNo. 5, original Clayton. Mori pe postament de fer­guston și pe postament de lemn Clayton. ^ Pietre de mori franceze în toate mă- ^ rimele. w Libre de grâu în 2 mărimi. Mușamale albe ceruite. W Diferite mărimi. ^ [In i.bnn Tjpnt a 4 clase secundare, dis- U1I uUuUilDlil punând de câte­va ore libere pe zi, doreşte a da lecţiuni de clasele primare ori a se angaja la vre­o cancelarie pe timpul verei. Doritorii se pot adresa la administraţia acestui ziar. şi nn care trebue să se ia. Stilistul are deprinderile lui de frază, întorsăturile lui de cuvinte, cochetăria lui de-a scrie, de care nu se poate despărţi, — şi a­­ceasta cu toate că ar vrea poate. Venit la poveste, el are să toarne pentru dânsa o limbă în acelaşi tipar ca şi limba pe care o întrebuinţează el în­deobşte, lim­ba pentru care s’a trudit ani întregi până s’o capete, chipul de scris, care poartă în el, în cele mai mici amănun­ţimi ale lui, pecetia temperamentului ce­lui, ce l-a creat. Stilistul trebue să se divorţeze de stilul lui, să devie imper­sonal ca limbă, înainte de-a scriea o poveste şi aceasta trebue să fie aşa, în­cât de ai pune-o alăturea cu o alta, scrisă de un autor deosebit diferenţa să fie nesimţită. Luaţi o po­veste de Creangă şi una de Ispirescu : singurul lucru care are să le deosebea­scă una de alta, are să fie unele parti­cularităţi de limbă, unele particularităţi de patos, care arată, nu pe omul, care a scris povestea, ci locul unde aceasta s’a scris, s’a cules mai bine, fiind-că povestea se culege, nu se scrie. Şi să nu se o­­biecteze faptul, că Creangă ori Ispirescu au fost stilişti, că fraza lor ie căutată, cizelată, muncită. Toată truda amîndu­­rora a stat în aceia de a lega fărîmă­­turile poveştii auzite, in tonul poveştii, aşa cum urî povestitor ideal, ţăranul cel mai sfătos şi mai meşter ar fi putut s’o spue, în limba lui ţărănească şi nu in limba stâlcită şi trudită a cărturarului care în poveste pune meşteşugul lui sti­listic înainte. Şi, lucrul nu e tocmai aşa de uşor fireşte,­ii trebuie o minte curată, înţelenită aproape, în care ideile mai târziu venite şi forma mai târziu căpă­tată, să nu şteargă limba ţărănească şi să nu te facă să nu te mai poţi în-­­ toarce pe deplin la dânsa. Limba aceasta a povesteî ie apoi o limbă specială, o limbă nervoasă, saca, pe care îngreverile obicinuite la stih­oşi, o denaturează, îi strică cursul liniştit şi prozaic. Creangă, am spus-o altă dată, n’are comparaţii, n’are repeţiri. Tot aşa şi Ispirescu, de­şi acesta din urmă ie mai cult în scris de cât Creangă, deci mai puţin credincios în reproducerea poveştilor, mai puţin ţăran, că­­să zic aşa. Pentru Creangă, iera uşor, fireşte, să scrie aşa, fiind-că nici-o­dată nici n’a cercat nici n’a putut să scrie alt­fel de­cât ţărăneşte şi aici ţărăneşte, pentru un povestitor, f­ie cea mai mare laudă cu putinţă. Să fi scris însă Creangă le­gende, legendele unde ritmul e necesar, comparaţia numai de cât trebuitoare, să fi iscălit Fanta-Cella şi n’am fi a­­­vut pe «Harap-Alb­». Poveştile lui Dela-Vrancea —întâia ma­nieră—sunt toate prea frumoase pentru ca să fie adevărate, prea mult stilizate. De la­ Vrancea din «Fanta-Cella» şi cel din «Palatul de cleştar» ar fi trebuit să fie două persoane literare deosebite, două feluri de stil : or­i ei sunt una şi aceaşi persoană literară, unul şi acelaşi stil. *O limbă, cum vom vedea mai la vale, splendidă, comparaţii epice, fraze scânteinde ca un cristal,—dar toate aceste lucruri frumoase, toate aceste însuşiri de stilist, minunate în legendă, bune în nuvelă, n’au a face cu povestea. Fondul poveştilor chiar mi se pare influenţat de cultura scriitorului: «Palatul de cleş­targ» are aierul de a fi îndreptat, ie prea alegoric, pare­ că, pentru a fi perfect po­pular, Ieri, cel puţin, nu-mi aduc a­­minte să fi auzit vre-o poveste, în care să figureze tipurile abstracte ale poves-«i tei acesteia. Dar fie fondul chiar adevă­rat, exact reprodus, forma ie prea bo­gată, prea stilizată. Sora împăratului, de pildă, vorbeşte ast­fel zineî: «Tu care «eşti mai frumoasă de cât revărsatul zo­­­rilor şi maî dulce ca laptele strecurat «prin faguri de miere, mai blândă ca «mielul de trei zile şi, dupe stăpânul «a tot ziditor cea m­ai adâncă la în­­­ţeles, bine ştii de ce şi cine m’a tri­­­mes pe acest tărâm....» Afli aice tot ce poate fi mai frumos ca stil, ritm flau­­bertian, apropiindu-se de vers şi ajun­­gându-l chiar. Bine ştii de ce şi cine m’a trimes pe acest tărâm ? Comparaţi diafane şi palspice tot de o dată, frază curgătoare şi meş­teşugită, dar nu e sora împăratului aicea care vorbeşte cu blajina şi senina înţelepciune, care şi ea pare rătăcită, umbră abstractă, în poveste, e Fanta, păscarul de la Miramare, vorbind în sti­lul, «cântării cântărilor», către iubita lui Cella, cu ochii de safir şi părul ca mătasa. Nu e stil de poveste şi numai «Neghiniţă­», care aparţine manierii a doua e aproape o poveste, exacta şi vie, cu limba ei specială. ★ * Vorbeam de stil. Dintre toţi prozăto-r­ii români culţi esceptând pe d. Odo­­iescu, De la Vrancea a ştiut să-şi creeze limba cea maî plastică şi mai frumoasă cu o rezervă, vom vedea-o acuşi. Limba aceasta s’a făcut încetul pe încetul. Cea d’intâia perioadă coprinde volumul în­­tâiu (Sultănica) şi majoritatea celor din volumul al doilea (afară de memoriile Trubadurului şi de Linişte). Era o limbă grea de bogată, ce era, o limbă orien­tală, haină grea de purpură şi aur, care zdrobia dese­ori cugetările sub greuta­tea ei din cale în afară de mare. Ad­jectivele colorate şi sonore, vorbele cău­tate nu atâta ca înţeles, cât ca putere de sunet, formau o coadă nefolositoare şi de râu­gust adese­ori. Se vedea în stilul acesta munca, o muncă aprigă, vânătoarea necontenită a modernului, după originalitate, chiar când aceasta duce la decadenţă. Insă, munca stilului trebue să fie ştiută numai de cel ce scrie, tainele făurite­ trebuie să fie as­cunse publicului, care să nu cunoască nici o dată de­cât puterea frazei şi co­loritul ei fără trudă vădită, valul cu­rat al metalului topit, fără muierea în zgură, lată la începutul Sultănicâî chiar. Descrierea satului adormit sub giulgiul de omăt moale e de toată frumuseţea şi arată în autor—începător pe atuncea— un descriptiv de cea maî mare va­loare, de o putere rară în proză. Dar de ce «pădurile în depărtare cu tulpini »fumurii, ciucurate de ninsoare, care apar cercetate cu flori de zarzări şi de corcoduşi ?» De ce cerul ca leşia, care-mi aminteşte cerul de noapte al lui Iluys­­manns, o mare de cerneală, pe alocurea cu pete de cenuşă ? Lungile enumeraţii din Trubadurul vorbele cu efect, sunt datorite aceleiaşi căutări aprige a stilu­lui original. Era întâiul val al apei, tul­bure încă şi ducând gunoae. De atunci stilul, fără a perde din frumuseţea lui îngrijită de camere antică s’a limpezit mult, a devenit stilul tot aşa de cochet şi de ferm din «Irineh din «Sentino.» (D. Vucea e un lapsus calami, după Moroiu.) Că la toţi cei ce-şi muncesc stilul, că la toţi cizelatorii moderni de limbă, sti­lul acesta are ritmul versului une­orî, strofa prozaică tot­ d’a­una. Fără să aibă micile meşteşuguri din stilul lui Flaubert, el are din acesta frază lungă şi mlădioasă, care şerpueşte fără a se sfărâma vre-o dată înainte de sfârşitul strofei, imagina finală, detunând lumi­nos la sfârşit. Unde se întâlneşte mai lămurit această tehnică a scrierii auto­rului, e în Sentino, o bucată de maestru cea mai fin lucrată din ultimile lui bucăţi. «Mustaţa neagră abia­ î mijeşte pe buze »supţire, arcuită şi scobită în albioară »sub nările drepte şi lungi. Ochii lui­­mari, umbriţi de fruntea scoasă afară, »netedă, albă, lustruită, ca şi cum ar fi »de marmură. »Şi doarme atât de uşor, c’un picior »întins şi c’un genuchiu ridicat în sus ; »şi doarme atât de liniştit, în­cât ai »crede, că este un mort care pluteşte pe oglinda unui lac, care tremură.» E adevărată limba literară, o limbă frumoasă fără minitenismul afectat și neliterar, care strică multe din frumoa­sele bucăți scrisă in întâia manieră. * # Un artist incomplect, dar puternic, un colorist rar la noi, un stilist, care are singur defectul bogăției prea mari a podoabelor, un adevărat artist, care n’a avut de cât păcatul de a spune, că o scripca udă poate cânta, — iată de la Vrancea, Neculaî Iorga.

Next