Lupta, august 1890 (Anul 7, nr. 1186-1209)
1890-08-05 / nr. 1190
pieistului Spiridon din Iaşi, definitiv, în baza concursului depus : D. doctor Const. Botez, medic primar la secţia chirurgicală, şi D. doctor Gavril Socor, medic primar la secţia oftalmologică. * Sunt numiţi membrii ai ordinului Coroana României . In gradul de ofiţer D. Barozzi (Petru), advocat al Statului, fost magistrat, fost prefect. In gradul de cavaler D. Cali (Grigorie, Laurenţiu), advocat al Statului, fost magistrat. D. Danielescu (Constantin C.), mare agricultor din judeţul Gorj. D. Ignătescu (Nicolae), secretarul consiliului de advocaţi din Bucureşti. D. Macescu (Vasile), advocat al Statului. D. Popov (Grigorie Bulgăraşu), şef de diviziune la ministerul agriculturei, industriei, comerţului şi domeniilor. D. Racoviceanu (Grigorie), mare proprietar în judeţul Argeş. D. Nicolae (Răducanu Ghristea), comerciant în Pitești. D. Brezeanu (Gheorghe), agricultor din județul Buzău, fost funcționar și magistrat. TJEJLsEGJRJLM^J St.-Petersburg, 15 August. — Ministru de finanţe a impus o dobândă de 30 la sută asupra sumelor neplătite ce datoresc companiele de drum de fier statului. Berlin, 15 August.—Monitorul Imperiului anunţă că guvernul are intenţiunea să prezinte dietei, la deschiderea sa nu numai proectele pentru instrucţiunea primară şi de administraţiunea comunelor rurale pentru cele 7 provincii orientale, dar şi un proect prin care să se reformeze şi impozitele directe. Se speră că aceste legi importante să fie votate chiar la sesiunea viitoare. Londra, 15 August.«Times» află din Cair că convenţiunea comercială dintre Austro-Ungaria* şi Egipt va fi iscălită Sâmbătă. Cluj, 15 August. — Procesul «Gazetei Transilvaniei. D. Traian Popa a fost condemnat la 1 an închisoare, d. Mureşianu la 6 săptămâni; amândoi au făcut apel. Madrid, 15 August. — Holera a încetat în provincia Badajoz ; in provinciele Alinante şi Valenţia holera există încă. La arestul din Valenţia unde sunt 500 de deţinuţi s’a constant 2 cazuri din cari unul a murit. Paris, 15 August. — D. Klaussmann, şef de cabinet a sub-secretaruluî de Stat de la marină, e numit ca comisar pentru delimitarea Sudanului occidental. Londra, 15 August. — D. Jackson secretar parlamentar, a declarat în Camera comunelor că speră ca parlamensă se închidă Luni. Principele de Galles a plecat aseară la Hombourg. Buenos-Ayres, 15 August. — Ministru de finance a declarat comisiunei parlamentare că va evita vr’o nouă emitere de hârtie monedă. EDIŢIA 11A ULTIME INFORMATIUNI Ziarul Românul anunţă că în noaptea de joi spre Vineri s’a întâmplat o mare nenorocire la cazarma Malmaizon. Se ştie că primăria Capitalei a luat în întreprindere curăţitul latrinelor de la toate stabilimentele din Capitală. Alaltăieri seară pe la orele 12 un număr de trei curăţitori se duseră la cazarma de la Malmaizon să curăţe latrina, ce e de o mărime extraordinară. După ce dânşii curăţiră pe jumătate latrina, unul din ei voi să destupe tubul aducător din caturile de sus, nişte gazuri se degajară deodată şi tustrei curăţitori căzură jos în latrină, apucaţi de ameţeală. Unul din ei mai tare şi mai robust anume Voicu, avu încă putere să se urce sus şi să cheme ajutorul celor din cazarmă. — Veniţi oameni buni, că s’a întâmplat o nenorocire. Au căzut duci în privată şi nu mai pot eşi. — Nu se poate da nici un ajutor, strigă majorul Orezeanu. Primăria are oamenii săi. Voicu în urma refuzului maiorului Orezeanu se întoarse repede la privată se scoborî şi cu greu reuşi a scoate pe unul din tovarăşii săi, întorcându-se ca se scoată şi pe celalt, rămase asfixiat de gazurile otrăvitoare ce se degajau din tub. Un soldat evreiu mai milos decât maiorul Orezeanu, se legă cu o frânghie şi se scoborî în privată şi scoasă pe cei doi nenorociţi. Voicu, cu toată constituţia sa tare, nu putuse resista gazurilor, murise. Maiorul Orezeanu refuză ca să trimeată pe nenorociţi la spitalul militar, ce se află în apropiere. — Nu sunt militari, sunt civili, nu se poate fu şi răspunsul intendentului de la spitalul militar. Văzând acest refuz categoric din partea autorităţilor militare, unul din cei presenţi se duse de încunoştiinţă pe d-na Sake Ionescu, şeful grajdurilor primăriei, care sosi imediat şi ordonă ca nenorociţii să fie transportaţi la Golintina. Voicu după cum am spus e mort celălalt trage de moarte. Voicu lasă în urmă î şease copii, care de care mai mici. D. Pake, primarul, a dispus să se facă o pensiune văduvei defunctului Voicu, în acelaş timp a făcut un raport ministrului de rezbel de cele întâmplate, accentuând asupra purtărei maiorului Orezeanu. Parchetul a fost sezisat şi imediat a şi început ancheta. N’avem destule cuvinte pentru a vesteji atitudinea autorităţilor militare. » Vom reveni. « In viitorul buget al şcoalei de poduri şi şosele se va spori salariul secretarului şcoalei, pentru ca funcţiunea de secretar să poată fi încredinţată unui inginer, întocmai după cum e la şcoala de poduri din Paris. X Complectăm informaţia noastră de erî relativă la comandarea de nouî vagoane şi maşini. Vagoane de marfă se vor comanda 1200, de călători 200 şi 30 de maşini. Am ruga pe d. ministru de rezbel să publice rezultatul anchetei ce s’a făcut la Predeal. Nu cumva şi această afacere se va face muşama ? “ Concursul pentru admiterea în şcoală de poduri şi şosele se va ţinea între 1 — 15 Septembrie. X Astăzi 4 August, se va representa în grădina Parisiană de trupa germană de operete : Bocaccio operetta în 3 acte de Suppé. Duminică 5 Aug. pentru ultima oară Cei şeapte Şvabi. Luni 6 Aug. Bocaccio. X Pe timpul vere, administraţia ziarului LUPTA primește abonamente cu luna, jumătate lună și opt zile, cu următoarele prețuri: una lună ... 4 lei jum. „ . . . 2 „ opt zile ... 1 „ Pentru străinătate se adaugă portul. ” ULTIMA ORA Agenţia Română Kiel, 16 August. — «Gazeta din Kiel» desminte într’un mod oficial zgomotul respândit despre perderea unui torpilor. St.Petersburg, 16 August.—Escadra de evoluţiuni rusească a sosit la Bevoi pentru a primi pe împăratul Wilhelm ; ea va fi urmată de alte şase corăbii de rezbel. Londra, 16 August. — Sir Fergusson a declarat în Camera comunelor că convenţiunea anglo-portugeză nu a intrat încă în deliberare, dar se speră că se va ajunge la o soluţiune onorabilă şi satisfăcătoare. Tanger, 16 August. — Armata Sultanului a fost învinsă la Mequinez . Berberii au ocupat acest oraş şi au despărţit artere garda a trupelor imperiale de restul armatei. Sofia, 16 August. — Principele a sosit aseară la 5 ore. Primarul oraşului şi mai mulţi funcţionari însemnaţi au mers înaintea Alteţei Sale pe drumul de la Lom-Palanka la o distanţă de 8 kilo metri de oraş. O mare mulţime aşteptă pe principe în faţa palatului. Miniştrii şi suita princiară au sosit mai târziu. Viena, 16 August. — Fremdenblatt află din izvor sigur că colonel Hoffman de Donnesberger, comandantul regimentului 61 care poartă numele împăratului Rusiei, a primit invitaţiunea, după dorinţă expresă a Ţarului, să asiste la marele manevre de la Krasnoe-Selo. Colonelul Hoffmann a şi plecat era. BIBLIOGRAFIE Va apărea de sub tipar: Cimpoiul, ziar săptămânal ilustrat. Cea mai bogată colecţie de romanţe. Numărul 20 bani. Abonamentul , Bucureşti şi judeţe : un an 9 lei, şease luni 5 lei, trei luni 2,50. Străinătate: un an : 12 lei. Administraţia, strada Pescăria Veche, No. 3 Bucureşti. Abonaţii vor primi cele mai frumoase premii de o valoare cel puţin egală cu preţul abonamentului. CAFE-RESTAURANT •NAŢIONALA» No. 12, Strada Doamnei, in (faţa Poştei) Cel mai vast şi elegant local. Luminat electric. — Bine ventilat. — Renumit prin consumaţiuni de primacalitate şi curăţenie exemplară. DEJUN â 2 Lei Mezeluri, un fel de bucate. — Friptură Desert şi Vin DINER â 2 Lei Supă — Un fel de mâncare — Friptură Desert şi Vin Se serveşte şi la carte cu preţuri moderate. Toţi vizitatorii Bucureştilor vin să admire atât frumuseţea localului cât şi grota luminată electric. Tesetorie mecanica si frângherie primeşte comande pentru: Pânzărie groasa din In şi cânepă, de cergi, zăblae pentru căptuşeli de mantale, corturi, Bluze, căptuşeală de încălţăminte etc. în diferite lăţimi. Tot felul de frângherie ca: ştreanguri, capestre, sfori, frânghii, otgoane, concveţe etc în diferite grosimi şi lungimi. Preţuri moderate. La cerere timitem preţul curent franco Drăghiceanu & Comp. Bucureşti Şoseaua Bonaparte. avis important Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că incendiul ce s’a întâmplat, săptămâna trecută în magazinul meu, principal din calea Victoriei No. 9 n’a pricinuit nici o întrerupere în vînzarea mărfurilor mele ; rog dar pe onor. mea clientelă să bine-voiască a mă onora, precum și pînă acuma, cu încrederea sa vizitând magazinul meu. Sigmund Prager furnisorul Curiei Regale D-rum Sterie Giurcu Wien, IX, Pelikangasse No.10 Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medicale şi medicii specialişti din Viena Doctoral I. BRAUNSTEIN Specialist Pentru boalele de Gât, Gură, Nas şi Urechi. 34 — Calea Victoriei — 34. Consultaţiunî de la 11—12 a. m. şi de la 2—5 d. a. PRIMA CASA DE SCHIMB LA BURSA I SAC M. LEVY Bucureşti, Str. Lipscani 10 Colţul noului Palat «Raca-România» Lunga experienţă ce am câştigat prin publicaţia zilnică în ziare a cursurilor valorilor româneşti, m’au pus în poziţiune de a constata că acesta nu este mijlocul prin care aşi putea pune în curent pe onoraţii mei clienţi cu adevăratele preţuri ale efectelor, căci variaţiunile subite au tot-d'auna o diferenţă de curs dintr’una înalta şi chiar în aceiaşi zi. D’aceea am încetat d’a mai publica cursul, în schimb însă sunt gata a da toate informaţiunile, fie prin scrisori, fie verbal, enor.mele clientele şi on. public. Cu toată stima Isac M. Levy. A. IIEREANU Doctor în medicină şi chirurgie MAMOŞ Fost intern al spitalelor civile şi al maternităţeî Consultaţiunî de la 8—9 ani. şi 3—5 Strada Pânzarî, No. 11 Doctorul I. Ştefan (Olchowski) Calea Moşilor No. 83 Dă consultaţiune dimineaţa de la 8—9 şi seara de la 5—7. De vânzare Stabilimentul balnear Nastasache (T.Ocna) Renumit pentru apele minerale ce posedă cu toate clădirile, grădina şi pădurea ce le aparţine situat chiar lângă oraş la piciorul frumosului munte Măgura este de vînzare. Doritorii cumpărători sunt rugaţi a se adresa la Lt.-colonel P. Botez, str. Toma Cozma, No. 9, Iaşi. W. STAADECKER BUCUREŞTI şi BRAILA Pluguri Sack de un sistem nou, cu barza de oţel turnat, nedestructibil, No. 10, 8. Lei 66 63. Pluguri obicinuite Sack, lei 6. — Mai eftin. Pluguri cu două și trei brazde pentru întors ogoare. Locomobile Ruston foarte tare lucrat, pentru mori. Grape în diferite feluri. Semănătoare în lat și in rânduri. Thorî Mayer original in toate mărimele cu un, două și trei cilindre. VânturătoareNo. 5, original Clayton. Mori pe postament de ferguston și pe postament de lemn Clayton. ^ Pietre de mori franceze în toate mă- ^ rimele. w Libre de grâu în 2 mărimi. Mușamale albe ceruite. W Diferite mărimi. ^ [In i.bnn Tjpnt a 4 clase secundare, dis- U1I uUuUilDlil punând de câteva ore libere pe zi, doreşte a da lecţiuni de clasele primare ori a se angaja la vreo cancelarie pe timpul verei. Doritorii se pot adresa la administraţia acestui ziar. şi nn care trebue să se ia. Stilistul are deprinderile lui de frază, întorsăturile lui de cuvinte, cochetăria lui de-a scrie, de care nu se poate despărţi, — şi aceasta cu toate că ar vrea poate. Venit la poveste, el are să toarne pentru dânsa o limbă în acelaşi tipar ca şi limba pe care o întrebuinţează el îndeobşte, limba pentru care s’a trudit ani întregi până s’o capete, chipul de scris, care poartă în el, în cele mai mici amănunţimi ale lui, pecetia temperamentului celui, ce l-a creat. Stilistul trebue să se divorţeze de stilul lui, să devie impersonal ca limbă, înainte de-a scriea o poveste şi aceasta trebue să fie aşa, încât de ai pune-o alăturea cu o alta, scrisă de un autor deosebit diferenţa să fie nesimţită. Luaţi o poveste de Creangă şi una de Ispirescu : singurul lucru care are să le deosebească una de alta, are să fie unele particularităţi de limbă, unele particularităţi de patos, care arată, nu pe omul, care a scris povestea, ci locul unde aceasta s’a scris, s’a cules mai bine, fiind-că povestea se culege, nu se scrie. Şi să nu se obiecteze faptul, că Creangă ori Ispirescu au fost stilişti, că fraza lor ie căutată, cizelată, muncită. Toată truda amîndurora a stat în aceia de a lega fărîmăturile poveştii auzite, in tonul poveştii, aşa cum urî povestitor ideal, ţăranul cel mai sfătos şi mai meşter ar fi putut s’o spue, în limba lui ţărănească şi nu in limba stâlcită şi trudită a cărturarului care în poveste pune meşteşugul lui stilistic înainte. Şi, lucrul nu e tocmai aşa de uşor fireşte,ii trebuie o minte curată, înţelenită aproape, în care ideile mai târziu venite şi forma mai târziu căpătată, să nu şteargă limba ţărănească şi să nu te facă să nu te mai poţi în- toarce pe deplin la dânsa. Limba aceasta a povesteî ie apoi o limbă specială, o limbă nervoasă, saca, pe care îngreverile obicinuite la stihoşi, o denaturează, îi strică cursul liniştit şi prozaic. Creangă, am spus-o altă dată, n’are comparaţii, n’are repeţiri. Tot aşa şi Ispirescu, deşi acesta din urmă ie mai cult în scris de cât Creangă, deci mai puţin credincios în reproducerea poveştilor, mai puţin ţăran, căsă zic aşa. Pentru Creangă, iera uşor, fireşte, să scrie aşa, fiind-că nici-odată nici n’a cercat nici n’a putut să scrie altfel decât ţărăneşte şi aici ţărăneşte, pentru un povestitor, fie cea mai mare laudă cu putinţă. Să fi scris însă Creangă legende, legendele unde ritmul e necesar, comparaţia numai de cât trebuitoare, să fi iscălit Fanta-Cella şi n’am fi avut pe «Harap-Alb». Poveştile lui Dela-Vrancea —întâia manieră—sunt toate prea frumoase pentru ca să fie adevărate, prea mult stilizate. De la Vrancea din «Fanta-Cella» şi cel din «Palatul de cleştar» ar fi trebuit să fie două persoane literare deosebite, două feluri de stil : ori ei sunt una şi aceaşi persoană literară, unul şi acelaşi stil. *O limbă, cum vom vedea mai la vale, splendidă, comparaţii epice, fraze scânteinde ca un cristal,—dar toate aceste lucruri frumoase, toate aceste însuşiri de stilist, minunate în legendă, bune în nuvelă, n’au a face cu povestea. Fondul poveştilor chiar mi se pare influenţat de cultura scriitorului: «Palatul de cleştarg» are aierul de a fi îndreptat, ie prea alegoric, pare că, pentru a fi perfect popular, Ieri, cel puţin, nu-mi aduc aminte să fi auzit vre-o poveste, în care să figureze tipurile abstracte ale poves-«i tei acesteia. Dar fie fondul chiar adevărat, exact reprodus, forma ie prea bogată, prea stilizată. Sora împăratului, de pildă, vorbeşte astfel zineî: «Tu care «eşti mai frumoasă de cât revărsatul zorilor şi maî dulce ca laptele strecurat «prin faguri de miere, mai blândă ca «mielul de trei zile şi, dupe stăpânul «a tot ziditor cea mai adâncă la înţeles, bine ştii de ce şi cine m’a trimes pe acest tărâm....» Afli aice tot ce poate fi mai frumos ca stil, ritm flaubertian, apropiindu-se de vers şi ajungându-l chiar. Bine ştii de ce şi cine m’a trimes pe acest tărâm ? Comparaţi diafane şi palspice tot de o dată, frază curgătoare şi meşteşugită, dar nu e sora împăratului aicea care vorbeşte cu blajina şi senina înţelepciune, care şi ea pare rătăcită, umbră abstractă, în poveste, e Fanta, păscarul de la Miramare, vorbind în stilul, «cântării cântărilor», către iubita lui Cella, cu ochii de safir şi părul ca mătasa. Nu e stil de poveste şi numai «Neghiniţă», care aparţine manierii a doua e aproape o poveste, exacta şi vie, cu limba ei specială. ★ * Vorbeam de stil. Dintre toţi prozăto-rii români culţi esceptând pe d. Odoiescu, De la Vrancea a ştiut să-şi creeze limba cea maî plastică şi mai frumoasă cu o rezervă, vom vedea-o acuşi. Limba aceasta s’a făcut încetul pe încetul. Cea d’intâia perioadă coprinde volumul întâiu (Sultănica) şi majoritatea celor din volumul al doilea (afară de memoriile Trubadurului şi de Linişte). Era o limbă grea de bogată, ce era, o limbă orientală, haină grea de purpură şi aur, care zdrobia deseori cugetările sub greutatea ei din cale în afară de mare. Adjectivele colorate şi sonore, vorbele căutate nu atâta ca înţeles, cât ca putere de sunet, formau o coadă nefolositoare şi de râugust adeseori. Se vedea în stilul acesta munca, o muncă aprigă, vânătoarea necontenită a modernului, după originalitate, chiar când aceasta duce la decadenţă. Insă, munca stilului trebue să fie ştiută numai de cel ce scrie, tainele făurite trebuie să fie ascunse publicului, care să nu cunoască nici o dată decât puterea frazei şi coloritul ei fără trudă vădită, valul curat al metalului topit, fără muierea în zgură, lată la începutul Sultănicâî chiar. Descrierea satului adormit sub giulgiul de omăt moale e de toată frumuseţea şi arată în autor—începător pe atuncea— un descriptiv de cea maî mare valoare, de o putere rară în proză. Dar de ce «pădurile în depărtare cu tulpini »fumurii, ciucurate de ninsoare, care apar cercetate cu flori de zarzări şi de corcoduşi ?» De ce cerul ca leşia, care-mi aminteşte cerul de noapte al lui Iluysmanns, o mare de cerneală, pe alocurea cu pete de cenuşă ? Lungile enumeraţii din Trubadurul vorbele cu efect, sunt datorite aceleiaşi căutări aprige a stilului original. Era întâiul val al apei, tulbure încă şi ducând gunoae. De atunci stilul, fără a perde din frumuseţea lui îngrijită de camere antică s’a limpezit mult, a devenit stilul tot aşa de cochet şi de ferm din «Irineh din «Sentino.» (D. Vucea e un lapsus calami, după Moroiu.) Că la toţi cei ce-şi muncesc stilul, că la toţi cizelatorii moderni de limbă, stilul acesta are ritmul versului uneorî, strofa prozaică tot d’auna. Fără să aibă micile meşteşuguri din stilul lui Flaubert, el are din acesta frază lungă şi mlădioasă, care şerpueşte fără a se sfărâma vre-o dată înainte de sfârşitul strofei, imagina finală, detunând luminos la sfârşit. Unde se întâlneşte mai lămurit această tehnică a scrierii autorului, e în Sentino, o bucată de maestru cea mai fin lucrată din ultimile lui bucăţi. «Mustaţa neagră abia î mijeşte pe buze »supţire, arcuită şi scobită în albioară »sub nările drepte şi lungi. Ochii luimari, umbriţi de fruntea scoasă afară, »netedă, albă, lustruită, ca şi cum ar fi »de marmură. »Şi doarme atât de uşor, c’un picior »întins şi c’un genuchiu ridicat în sus ; »şi doarme atât de liniştit, încât ai »crede, că este un mort care pluteşte pe oglinda unui lac, care tremură.» E adevărată limba literară, o limbă frumoasă fără minitenismul afectat și neliterar, care strică multe din frumoasele bucăți scrisă in întâia manieră. * # Un artist incomplect, dar puternic, un colorist rar la noi, un stilist, care are singur defectul bogăției prea mari a podoabelor, un adevărat artist, care n’a avut de cât păcatul de a spune, că o scripca udă poate cânta, — iată de la Vrancea, Neculaî Iorga.