Lupta, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 1234-1258)
1890-10-24 / nr. 1253
i 1 / . Y ANUL YII.—SERIA IV. No. 1253 JTCKl'tPI A .% IA MERCUR! 24 OCTOMBRIE 1890 ABONAMENTE: IN TARA Un an..................................................................40 lei l/i an.....................................................................20 , 3 luni.....................................................................10 . IN STREINATATE Un an....................................................................50 lei V* an.....................................................................25 , 3 luni.....................................................................15 . Numărul X5 Bani. REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director politic, G. PANIT. ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia .IV, . . . . 15 bani , Inser (ie §i reclame . . . 2 lei , Pentru anundiur!a ae adreaa: In România, la Agoniia Havas In Fronda, Italia, Anatro-IJnsarla ol Anglia la Agentia Havas, 8, place de la Bourie, Paria, precum fi i.icurealele el. Un numér yechift 50 Bani. ...i- r~■ a — ~^ ADMINISTRAŢIA |j Bulevardul ELisabata, No. 8, (Casa Lempart). UN APEHATOR INGERINŢE Manifestul socialiştilor din Iaşi Un juriu de onoare Expositia si congresul viticol de la CRAIOTA TEATRU NAŢIONAL imiAjmiA Y Y UN APARATOR într’o lungă serie de articole Timpul se încearcă să apere pe subprefectul Rozin pentru estrădarea lui Simoslo, polonezul estrădat în Rusia, însă chipul în care este făcută apărarea dovedește, foarte lămurit, că toate motivele apărăreî sunt fabricate în interesul cauzei. Aşa, organul guvernamental pretinde că estrădatul nu se chiamă Simoski ci Simolschi, apoi revine şi afirmă că adevăratul său nume nu e nici Simolski ci Sumonski. Timpul mai susţine că omulacesta trăia numai de câtva timp în România, că, departe de a fi un refugiat politic erea un tânăr hoţ de cai, prins de mai multe ori cu fapte necorecte, şi expulsat din ţară, pe cale administrativă, iar nici decum extrădat în urma cererei Rusiei. Toate arătările organului guvernamental pot fi crezite de către naivi, dar oamenii serioşi, cari au obiceiul să cumpănească faptele şi să judece mai nainte de a crede, găsesc că motivele invocate sunt cusute cu aţă albă. Astfel cea d’intâiui obiecţiune ce avem de făcut şi care sare în ochii fiecăruia este următoarea : Dacă faptul e atât de simplu precum îl arată Timpul, pentru care cuvânt Rosin a tăcut, a lăsat să fie învinovăţit şi nu s’a apărat de a doua zi după apariţiunea primei acuzări ? Ce fel, presa întreagă îl învinovăţeşte că a extrădat un om după cererea agenţilor ruseşti şi în schimbul unei sume de bani, in timp de o lună gazetele se ocupă într’una cu această afacere, iar Rosin îndură toate aceste calomnii (?) cu o răbdare îngerească, primeşte să fie destituit pe nedrept, lasă ca însăşi ziarele guvernamentale să-l facă cu oue şi cu oţet, nu scrie un rând de apărare ziarelor cari ’l-au acuzat, nu raportează nici măcar prefectului cum stă afacerea, ci se expune a fi dezonorat şi chiar depus. După ce însă, gluma se îngroaşă şi după ce atât Rozin cât şi toţi cei interesaţi au avut vreme să se gândească în timp de o lună, atuncea numai se descoperă cum că estrădatul era un hoţ de cai, dat afară din ţară pe cale administrativă. Ce însemnează această glumă proastă şi cum e cu putinţă ca ziarul guvernamental să primească a publica asemenea farse ? Şi dovadă că apărătorii interesaţi ai fostului sub-prefect au căutat mult şi pe dibuite un pretext prin care să scape pe protejatul lor, este că nici numele pretinsului hoţ de cai n’a putut fi inventat dintr’o dată; mai întâi i s’a zis Simolschi şi azi Schumonski. Orî cum ar fi, însă, lucrul, întrebăm încă o dată: pentru ce Rozin, care le ştia toate acestea, a tăcut în timp de o luna şi n’a lămurit opinia publică şi pe autorităţi ? Asta’i asta ! Y Astăzi este prea cu putinţă ca să se fi descoperit şi vre-un hoţ de cai cu numele de Schumanski, care şi dânsul să fi fost trecut în Rusia, cine ne garantează, însă, că acesta-i omul pentru care s’a făcut atâta zgomot prin presă şi că Simoski, refugiatul politic n’a esistat nici o dată ? Asemenea manopere le pot foarte bine întrebuinţa oamenii fără de scrupul, mai ales, când nişte mari interese personale sunt în joc. Dar, astfel cum este pusă cestiunea, apărătorii lui Rozin tot n’au destul curagiu să apere cu desăvârşire pe agenţii guvernului, ba chiar pentru a descărca pe cel d’ântâia de orî ce răspundere aruncă acuzaţiuni asupra primarului din Droftiana, bănuindu-l că ar fi avut niscaî va neînţelegeri personale cu Schumanski. Deocamdată noi aşteptăm rezultatul anchetei, iar apărătorilor nedibacî ai lui Rozin le spunem : găsiţi alte motive pentru a ve apăra clientul, căci cele invocate până astăzi provoacă râsul f urnei. SERVICIU TELEGRAFIC al „Agenţiei României“ Viena, 3 Noembre. Ziarele află din Sofia ca îndată după ce se va remite adresa Camerei Principelui, se vor începe negocierele pentru complectarea Cabinetului. D-l Stambuloff ar voi să atragă pe d-nii Natchevici şi Stoiloff. Cel d’intâiu ar şi fi consimţit să primească finanţele, cel de aldoilea aşteaptă, înainte de a se decide, să vadă atitudinea Camerei în unele chestiuni. Viena, 3 Noembre. Se asigură într’un mod pozitiv că Ţareviei va sosi la 6 Noembrie orele 2 după amiază la Viena unde va sta 24 de ore ; el va fi primit de către împărat şi Arhiduci. «Neue Freie Presser» vorbind de această vizită zice că ea arată caracterul amical a relaţiunilor între curţile din Viena şi St. Petersburg ; această vizită este mai cu seamă un act de curtenire şi prin aceasta chiar ea are o importanţă politică. Bruxelles, 3 Noembre. «Independenţa Belgiei» anunţă că Portugalia se opune într’un mod formal la propunerea Olandei de a înlocui taxelede intrare în Congo prin o sumă fixa anuală ce vor plăti puterile Statului Congo. Chiar şialte State se opun la această propunere. Buda-Pesta, 3 Noembre. Partidul liberal a primit un bloc şi fără discuţiune bugetul anului 1891 exprimându-şe în acelaşi timp şi încrederea ce o are în guvern. «Nemzet» publică un articol prin care zice că apreciarea justă ce face presa germană asupra situaţiunei românilor din Ungaria va creşte simpatia ungurilor pentru germani şi va strânge mai tare legăturele politice ce unesc Ungaria către Germania. St. Petersburg 3 Noembrie. «Grajdanin» anunţă că e vorba de a se înfiinţa la St. Petersburg o «Bancă Asiatică» cu un capital de 25 milioane de ruble. Londra, 3 Noembrie. După ultimele rezultate ale alegerilor municipale cunoscute până azi, aceste alegeri pot a fi favorabile liberalilor. «Times» află din Zanzibar că succesul expediţiuneî engleze contra oraşului Witu a produs o adâncă impresiune asupra indigenilor. Englezii au avut 11 oameni răniţi, indigenii au pierdut 80—90 oameni morţi şi răniţi, printre cari nu sunt decât sclavi şi indigeni şi nici un arab. Colonia, 3 Noembrie. Se scrie din Constantinopol «Gazetei de Colonia» că după chipul de a vedea a unuia din cei mai înalţi funcţionari otomani, Poarta nu ar mai fi dispusă să facă noui concesiuni Patriarchalului grecesc, dacă nu cumva poate pentru minori. Dacă nu se va face vreo Înțelegere, Poarta va retrage toate concesiunile sale. Berlin, 3 Noembrie. Proectul de lege supus consiliului Federal pentru unirea Helgolandei cu imperiul, spune că insula va fi incorporată Statului prusian. Un decret imperial va aplica Ilelgolandei regimul porturilor de război și. Paris, 3 Noembrie. General de Castelnau, fostul aghiotant al împăratului Napoleon III, a murit. Comisiunea bugetului a examinat azi proectul guvernului prin care propune ca Statul să facă protectoratului din Anam şi Tonkinului un avans de 60 de milioane cu o dobândă de 3 şi jumătate la sută şi rambursabil în 35 de ani. Acest avans ar înlesni executarea unor lucrări publice, cazărmi, spitale, construcţia drumului de fer din Tonkin în termen de 6 ani şi suprimarea într’un timp hotărât a sarcinelor înscrise în bugetul Statului. Comisiunea a respins proectul aproape în unanimitate afară de câteva abţineri; ea a decis sil asculte pe d. Etiene, subsecretarul de Stat al colonielor. Ancheta ministerului de agricultură asupra recoltei de sfeclă constată că această recoltă în generale satisfăcătoare , plângerile fabricanţilor de zahăr sunt exagerate. In urma votului emis de Cameră care invită pe guvern să studieze reforma impozitului, deputaţii Rabier şi Gaillard vor depune Mercury o propunere de impozit asupra capitalului în proporţiuni suficiente pentru caacest impozit să producă 1500 de milioane şi să permită suprimarea celorlalte impozite. Constantinopole, 3 Noembre. Noua gară a fost inaugurată în prezenţa aghiotantului general al Sultanului, a miniştrilor de interne şi lucrări publice. Societatea concesionară fiind austriacă, d. de Calice, ambasadorul Austro-Ungariei şi personalul ambasadei au asistat la inaugurare. Berlin, 3 Noembre. Ducele şi ducesa de Sparta au sosit; ei au fost primiţi la gară de către împărăteasa Frederic, principele moştenitor şi princesa de Meiningen, principele Leopold, princesele Victoria şi Mărgărite. Onorurile militare au fost făcute de o companie din regimentul al doilea al gărzei; muzica a cântat imnul naţional grecesc. Ducele de Sparta purta uniforma regimentului al doilea al gărzei; ducele şi ducesa de Sparta au mers la palatul împărătesei Frederic. Luxemburg, 3 Noembre. (Oficială). Ducele de Nassau va sosi Mercur, seara însoţit de principele moştenitor ; duceleşi-a arătat dorinţa ca să nu i se facă nici o primire oficială. El va părăsi Luxemburg Vineri sau Sâmbătă, Sofia, 3 Noembre. Findcă toţi episcopii au sosit, şedinţele Sinodului vor începe. Se desmiinte într’un mod categoric şi din sorginte autorizată ştirea dată de ziarele ruseşti cum că Sinodul ar avea intenţiunea să traducă cărţile bisericeşti ; nici o dată această chestiune n’a fost pusă în programul lucrărilor Sinodului. Sobrania a continuat azi verificarea titlurilor de deputaţi. INGERINŢE Se ştie că la alegerile delegaţilor din Bucureşti au luptat şi socialiştii. Deşi partidul acestora nu era atât de puternic încât să spere în reuşită, deşi, prin urmare, administraţia pakistă nu putea fi îngrijită în privinţa rezultatului final, totuşi aflăm că ingerinţe multe s’au săvârşit. Noi, cam tot-d’a una am protestat in contra sălbătăciilor guvernamentale şi in contra amestecului administraţiei în alegeri, protestăm şi de astă-data, cu toate că socialiştii, în manifestul lor din Iaşi declară că radicalii nu ’i-au ajutat de loc în lupta lor contra guvernului. Dar pe noi ne interesează mai mult principiile decât personalităţile şi oricât ne-ar calomnia deci socialiştii că mergem in apele guvernului şi că nu le-am luat apărarea de câte ori au fost nedreptăţiţi de guvern, totuşi nu vom devia de la calea cea dreaptă şi cinstită. Protestăm, deci, cu energie, în contra bandelor pakiste cari au gonit de la vot pe alegătorii socialiști. --------------------------------------------- Manifestul Socialiştilor Din Iaşi Socialiştii din Iaşi, în număr de 12, au scos un manifest prin care după ce expun,in câteva cuvinte, ce ar face ei când ar ajunge la consiliul comunal, îndeamnă pe cetăţeni să se abţte de la vot. Deci pe când la Bucureşti iau parte activă la luptă şi pun candidaţi, la Iaşi se abţin. Şi de ce oare? Manifestul ne dă însuşi răspunsul. Mai întâiu cu guvernul nu voesc să se alieze, din cauza.... din cauza d-lui Sandu Răşcanu care -l prigoneşte. Cel puţin socialiştii se plâng că radicalii nui-au ajutat în lupta lor cu Sandu Răşcanu! Dar cu liberalii-uniţi de ce nu se unesc? Aici răspunsul este nostim de tot. După ce tot timpul cât au stat colectiviştii la putere le-au dat tot concursul, şi la fiecare alegere scoteau câte un manifest prin care îndemnau pe cetăţeni să voteze pe liberalii-colectivişti, acuma îşi schimbă cojocul, liberalii nu mai sunt la putere, şi deci.... nu trebue să fie votaţi. Nu-i vorbă că chiar şi prin manifestul de faţă, tot ’i tămâiază şi spun că au simpatie pentru ei, dar nu le dau garanţie că vor îndeplini la comună reformele pe cari le cer ei. Şi care e acea garanţie ? Să le dea un număr de consilieri socialişti pe lista aliată, ceia ce liberalii le-au refuzat şi cu drept cuvânt. Căci, au fost hazlii de tot în propunerile lor. Vreo câţiva socialişti, în frunte cu domnii Lascar Veniamin şi d-nu Teodoru, au propus Domnului Mârzescu să facă alianţă pentru alegerile de la comună. D. Mârzescu şi-a întrebat care le este forţa de care dispun, cât contingent aduc, pentru ca să ştie în ce proporţie să-i admită pe listă. Aici socialiştii au voit să joace pe şireţii faţă cu cine ? cu vulpoiul de Mârzescu. La întrebările ce li se faceau, câţi sunt şi cu cine are să trateze, ei răspundeau că sunt obligaţi să păstreze cea mai absolută discreţie asupra membrilor săi, căci comitetul lor este secret. In realitate, socialiştii, dizolvindu-se de la sine în Iaşi, şi divizîndu-se în grupuleţe cu nuanţe deosebite, putem afirma că nici nu mai există ca grup, fapt pe care cunoscându’l se ascundeau sub masca grozavului secret, şi de aceia d. Mârzescu ’i-a trimis la preumblare. Se zice că cereau să figureze cel puţin în număr egal pe lista comunală şi poate şi Ion Nădejde ca viitor primar. In urmă d-l Lascar Veniamin s’a adresat în particular şi la unii din radicali tot in acelaşi scop şi tot păstrând cel mai mare secret al comitetului. Fiind însă că nici aici n’au întâmpinat o primire mai favorabilă, au lansat frumosul manifest, prin care se leapădă de toate partidele. Chiar şi de radicali «,cari nu l i-au ajutat în lupta lor contra lui Sandu Răşcanu». Auziţi alianţă pentru comună, al cărei program ar fi răsturnarea lui Sandu Răşcanu! Se mai zică cineva că socialiştii din Iaşi nu luptă pentru idei ! Deci ca concluzie, socialiştii se abţin, fiindcă ştiu că nu mai înseamnă nimica în Iaşi, fapt pe care puţinii fideli voesc a’l ascunde într’o filă de hârtie manifest, intitulat abţinerea, care nu totd’auna nu este de cât agonia unei morţi sigure. Condoleanţele noastre, zile ce vom avea, din nefericire, în curân de îndurat. Exposiţia şi congresul viticol ţinut la Craiova, este cea d’intâiu mişcare patriotică făcută în sensul desvoltărei, inflorireî şi prosperăreî viticulture! române, de către iniţiativa privată. Apelul făcut de societatea de agricultură din Craiova pentru organisarea atât a exposiţiunei cât şi a congresului, astăzi când industria noastră vinicolă a început a fi apreciată în străinătate şi când viticultura română, prin împrejurarea ivirei flagelului filoxeric, îngrijeşte pe toţi oamenii de bine şi iubitorii de interesul ce urmăreşte agricultura română, a fost un adevărat strigăt de alarmă, un adevărat resunet, a cărui echo, a pătruns în toate unghiurile ţarei. Mai toate judeţele României, se găseau representate în exposiţiune. Viticultura noastră, al cărei câmp de producţiune se întinde pe poalele Carpaţilor de la Dorohoia până la Severin, toată a concurat, şi a luat parte la prima serbare a muncei naţionale. Produsele tuturor viticultorilor, cari prin demnitate au cules lauri pe câmpul lui Marte în mijlocul concurenţei universale în anul trecut, in capitala lumei Paris, acum se găsesc reuniţi în cetatea Banilor, pentru a concura, a-şi da mâna şi a face cunoscut ţăreî lor la această festivitate internă, că laurii câştigaţi, recompensele dobândite, nu au fost ale lor, ci ale întregeî Românii. Serbia, vecina moastră, a cărei producţiune şi reputaţiune este cunoscută Europei, dând mâna României, a păşit Dunărea, pentru a se asocia cu ea. Oltenii au putut avea ca oaspe fericit, pe acest brav popor, care a ţinut a se manifesta în sânul nostru cu produsele-i vinicole. D-l M. Troianovic a venit ca un bun amfimviticulturei, prin expunerea vinurilor* Negotin şi de viţe americane, a probăm cea mai mare dragoste şi simpatie, pe Serbia păstrează acestei ţări, care a căutat totd’auna a fi ospitalieră tuturor, când a fost vorba de binele general, de mărire, şi în special cu Serbia, cu care avem atâtea interese comune. Descinderea exposiţiunei a avut loc Duminică la 14 Octombre, sub presidenţia de onoare a d-lui Grigore G. Păucescu, ministrul agriculture!, care prin presenţa sa la această solemnitate, a făcut să fie foarte impunătoare, faţă cu importanţa ei. Sălile cercului agricol, frumos împodobite in haine verzi cu foi de viţe şi stejar, cu lanţuri şi cununi de struguri din toate podgoriele, ce aveau aerul, de a’şi da mâna în sinul acestei espoziţiuni pentru a reprezintă preţioasele noastre varietăţi de viţe, înfăţişau un tablou din cele mai vesele, mai ’atrăgătoare vedere! şi gustului. Viţele americane, sălbatice, necunoscute încă bine României, care în cuibul pe lângă rusticitatea lor, vor avea să înlocuiască şi să nutrească pe gingaşele şi nobilele noastre varietăţi, a ţinut a fi şi ele reprezentate. Nobleţă, calitatea, fecunditatea şi slăbiciunea fisică sta alături, cu sălbătăcia, puţina producţiune, mediocritatea şi în fine rusticitatea, proprietate singură plină de virtute, care faţă cu filoxera le face a fi considerate ca ultima rază de scăpare a viticulturei, de acest nenorocit flagel. Cine se mai gândia oare, că viticultura europeană, şi în special cea română va fi nevoită să recurgă la mijloace de luptă, recrutate în vastele, întinse şi pustiile noului continent ? Francia a voit să facă un lux prin introducerea capriţioaselor viţe americane ; România, a voit să facă un lux, prin introducerea celor Franceze, dar nimenea nu s’a gândit vr’o dată, că sforţările de a aduce un bine să aducă un rău, rău ce pare a nu se putea remedia, de cât tot cu viţele americane, sorgintea răului în Franţa. Sticlele de vinuri de tot felul, de mărimi şi forme variate, cu astupusurile aurii, licoreau şi înfăţişau cea mai frumoasă privelişte. Dacă aspectul lor ne impresionează, ne mişcă, ne place, şi măguleşte ochiul apoi virtuţile conţinutului lor, fac parte, şi sunt nedespărţite de cele trei mari acte ale vieţii noastre. Cu el venim in lume, vedem lumina şi ne bucurăm de ea, cu el lăsăm geneneraţiuni folositoare patriei noastre, trăim a o vedea înflorind, şi ca un element, ca un simbol religios în grijanie, cununie şi moarte, este emblema vieţei omului. ExiosidiM şi Colonul Viticol de la GRAIOVA Exposiţiunea. Societatea de agricultură din Craiova a avut o serbare, serbarea cea mai mare a unei ramuri de producţiune agricolă din cele mai de căpetenie ale româniei. Este vorba de exposiţiunea de vinuri şi congresul viticol ţinut în zilele de 14, 15, 16 şi 17 octombre la Craiova. D-l Sava Şomănescu, distinsul preşedinte al societăţei, patriotul şi iniţiatorul, care a avut fericita idee de a face o expoziţie de vinuri şi un congres viticol, este acela care, cunoscând că lupta statului, fără ajutorul iniţiativei private, fiind grea în împrejurările de faţă, a căutat a grupa în jurul societăţei, pe care o represintă cu demnitate, pe toţi oamenii de bine, banii, patrioţi pentru o causă comună. Deschiderea exposiţiunei şi a congresului, s’a făcut cu cea mai mare solemnitate de d-l Gr. G. Păucescu, ministrul agriculturei, care în această ocasiune a avut presidenţia de onoare, representând guvernul, ca un stimul, ca un îndemn mai mult, la învingerea grelelor