Lupta, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 1259-1283)
1890-11-25 / nr. 1279
şi aceasta mulţămită d-lui de la această limbă care ’şi dă mai multă osteneală. Şi pe acest d. ii rog să nu dea vina în limba română, când copilul nu ştie, căci dacă un copil d.e nu ştie a’traduce înjgermană el bea aceasta insamnă că nu ştie a traduce el trank şi iarăşi dacă copilul nu ştie in ce mod, timp etc. e verbul e I bea aceasta ne arată că copilul nu ştie în ce mocfittimp etc.'e verbul er trank, ci să precise şi dinsul germană în paralel smi româna, presupunând cazul că copilul n’o cunoaşte. Am văzut la Română, mai toţi copii slabi de tot, relativ cu şcoalele primare, deşi trebue să se facă aceeaş materie, dar mai desvoltată. Ar îi de dorit, ca şi acest domn să-şi pună mai mult ’interes în limba maternă şi mai cu seamă asupra compunerilor de cari copii au să aibă multă nevoe in viaţa lor ; în fine ar mai fi de dorit ca să fie mai serios cu copii, să nu se lese a fi de risul lor. Pentru Sc. Naturale n’am nimica de regretat decât că, să iasă prea tare din manual şi aceasta prea riguros să cer a fi ştiute. Ar fi de dorit ca acest domn să aleagă un manual bun, care sa cuprindă şi acele pe care d-sa le cere cu multă insistenţă şi să prepare lecţia pentru esplicat după acel „manual şi dacă va avea ceva de adăugat, să pună pe copii să adauge în cărţile lor şi să nu facă aşa zise esplicaţiuni de censuri superioare. In fine ar mai fi de dorit ca Sc. Naturale să se predee pe o cale naturală, cum arată numele lor, nu pe calea vergii, căci dă, e ruşine pentru gimnaziu unde sunt copii de la 12 ani in sus, a face uz de vargă. In privinţa Geografiei n’am nimica de zis de cât să nu se ia mult timp copiilor cu facerea hărţilor, observaţiune făcută şi de d-l Vitzu. Pentru Istorie deocamdată n’am nimic de zis, îmi rămâne studiile secundare desemnul, muzica şi gimnastica, despre care nu voim să vorbesc, deoarece ori bine ori rău de se se vor face, copii tot atâta vor câştiga, iar cât e vorba de religie.,. de cele“sfinte nu mă ating. Dorind ca aceste câteva observaţii să fie luate anume de bine şi să folosească și dascălilor și elevilor, termin pentru astăzi, declarându-ma gata a sta de vorbă cu oricare dintre d-nii despre care am vorbit, îndată ce vor găsi că vreuna din aprecierile mele nu e la locul ei. Tecudă 20 Noembre. Bedi INFORMAŢII! NI Se vorbeşte că s’ar fi stabilit deja o înţelegere între bătrânii conservatori şi colectivişti relativ la atitudinea de luat faţă de guvern. Se zice că reprezentanţii acestor două vechi partide va face un demers comun pe lângă rege, cerând disolvarea oamenilor şi un guvern de tranziţie compus din membrii ambelor partide. Cu alte cuvinte, o nouă ediţie a coaliţiei de la Mazar-paşa, o nouă ediţie a tragerilor pe sfoară din partea colectiviştilor, etc etc. Credem însă că timpul a sosit, ca asemeni monstruoase coaliţiunî să nu mai aibă nici un răsunet. Aseară s’a ţinut la d. N. Fleva o întrunire intimă a persoanelor marcante din partidul colectivist, pentru a se hotărâ măsurile de luat faţă cu situaţiunea gravă creată ţârei etc. etc. Din cauza abundenţei de materie n’am putut publica azi „Săptămâna literară“ a redactorului nostru literar Nicolae Iorga. fl Conferinţa pe care d. N. Dumitrescu era să o ţină Duminică 25 Noembrie la orele 2 p. m. în sala facultăţei de medicină, la întrunirea membrilor societăţeî Tinerimea română, s’a anânat, din cauza serbărilor Ateneului pentru Duminecă 2 Decembre aceiaşi oră. m Monitorul Oficial de azi publică deciziunile d-lui ministru de interne, prin care se respinge contestaţiunile acute contra alegerilor colegiului I al II-lea al comunei Bucureşti. II D. medic veterinar I. St. Furtunn actual director la punctul de observaţie din Constanţa, s’a numit, pe iua de 1 Noembre 1890, în postul de asistent la institutul de patologie bacteriologie din Bucureşti, rămas vacant prinretragerea d-lui doctor E. Puşcariu. m D. Justinian Ionescu, absolvent al anului de aplicaţie silvică, este primit în corpul silvic al Statului cu gradul de guard ajutor. m Societatea studenţilor în medicină ţinând şedinţă publică în ziua de 25 Noembre cor. D-l Costiniu Alexandru student în medicină va ţine o conferinţă despre Osteotomia Lineară în deviaţiunea genuchiului, cu prezentare de bolnavi. A eşit de sub tipar din editura librăriei Socec et. Comp., Vasile Alexandri «Ovidiu» dramă în 5 acte şi în versuri, formând volumul XI al operilor sale. Ediţiune corectată şi publicată sub privegherea autorului. Precul unui exemplar i. n. 3. A apărut: Aplicaţiunile electricităţeî şi magnetismului la telegrafie, telefonie etc. şi noţiuni asupra construcţiunei linielor telegrafice. Partea I. Dem N. Cosăcescu, licenţiat în matematice şi în ştiinţele fizice, inginer (absolvent al şcoalei superioare de telegrafie din Paris), profesor. Preţul 3 leu. A apărut prima fasciculă din „întâiul dicţionar românesc de rime“ de d. Ilie Ighel, publicist. Se află de vânzare la toate librăriiele. Preţul 1 leu exemplarul. EDIŢIA II Corpurile Legiuitoare CAMERA Şedinţa de la 24 Noembrie Şedinţa se deschide la ora 1 luna sub preşedinţia d-luî G. Cantacuzino. Prezenţa 115 domni deputaţi. Se dă citire sumarului şedinţă precedente şi se aprobă. Se fac formalităţile obicinuite. C. I. M. R. Epureanu roagă pe preşedinte să învite pe membrii secţiei VI ca se şi constitue, alegându-şi preşedintele şi secretari. Mai roagă să se ia mai nainte de indigenare în discuţie diferitele cereri de pensiuni. D. Alexandrescu-Iaşi, vorbeşte în acelaş sens, zicând că e mai importante cererile de pensiune decât indigenatele. Se suspendă şedinţa, pentru ca secţia a VI să -şi alegă biroul. La 2 şi un sfert se redeschide şedinţa sub preşedenţia domnului vicepreşedinte Holban. D. Aug. Peşiacov cere dosarul restaurărea monumentelor istorice din România. Se trece apoi la ordinea zilei. La ordinea zilei sunt petiţiuni şi indigenate. 11. Se votează o pensie de 40 leî d-neî Sultana Petrescu.L •x- w Se dă citire proectuluî de lege pentru recunoaşterea calităţei de cetăţean român d-lui Hemberle asistent în farmacia Konya, din Iaşi. D. Alexandrescu protestează în contra uşurinţei cu care precede comisiunea de indigenat, deoarece acel domn nu-i de religie ortodoxă ci protestant, deci nu-i român şi prin urmare trebue să ceară împământenirea iar nu recunoaşterea de cetăţean român. După ce intervine şi d. M. Kogălniceanu, se procede la vot și se declară votul nul. **# Se acordă o pensie de 200 lei pe lună d-nei Clotilda Raymond, văduva unui profesor din Craiova. •fi* Se pune la vot indigenatul d-lui doctor Gheorghe Patzelt, fiul d-rului Joseph Patzelt și se admite. f * Camera descomplectându-se, şedinţa se ridică la orele 3 şi juni. . Ultime Informaţii 1 Azi comisiunea pentru răspuns la mesagiu întrunindu-se, d. C. C. Arion, raportorul, a citit proiectul de răspuns al majorităţei. Contra acestui proiect făcându-se mai multe obiecţiuni chiar LAPTA de Grig. I. Alexandrescu. La toate ediţiile se află portretul şi un autograf al lui Crengă. Se afla la toate librăriile din ţară. Depositul principal la frăţii Şaraga, Iaşi. din partea membrilor majorităţei, a rămas ca pe Luni să se facă discuţia în comisiune. D. Panu, a făgăduit, din parte-i, că tot Luni va prezenta un contra-proiect. D. Blaremberg a fost ales cu 10 voturi preşedinte al secţiei a VI contra d-lui P. Carp care a obţinut 9 voturi. Secretari s’au ales d-niî Emil Lahovari şi I. M. R. Epureanu. * Comisia Camerei de verificare a titlurilor noilor aleşi ’şi-a început lucrările. ............... Colectiviştii, în ultima lor întrunire a hotărât a pune candidatura d-lui Stătescu la Olt. * Manifestul liberalilor-conservatori se va elbera mâine dimineaţă la d. Vernescu. întrunirea ce era să se ţie astă seară de către liberali-conservatorî, s’a amânat până după apariţiunea manifestului.m Direcţiunea căilor ferate a suspendat asigurarea timpului de predare a mărfurilor.m Marţi 17 Noembrie, consiliul de războiu din Constanţa, va judeca procesul colonelului Polizu. « Domnii membrii ai Societăţei asistenţilor în farmacie, sunt rugaţi a lua parte la şedinţa ordinară ce va avea loc Duminică 25 Noembre ora 2 p. m. în amphiteatrul laboratorului de chimie, strada Scaune No. 54. „ Mâine Duminică se va celebra, în biserica Domniţa Bălaşa, cununia religioasă a d-lui N. Bărcănescu, profesor la gimnaziul Cantemir, cu d-şoara Virginia Pancu. Urăm tinerei perechi toate fericirile i Direcţia Asilului «Elena Domna», are onoarea aduce la cunoştiinţa părinţilor şi tutorilor care au copii în acest institut că, din cauza maladiilor epidemice ce umblă prin oraş, nu se mai acordă sub nici un pretext eşirea elevelor din Azil până la 22 Decembre viitor, pentru vacanţia sf. Serbători ale Crăciunului. II Astă-seară, are loc în sala Orfeu, serata de binefacere, dată de societatea chelnerilor din Bucureşti. Cu începerea de azi teatrul de fantoches de la băile Eforiei, proprietate James Holden, va schimba programul. Din părţile mai marcante sunt : Boby la fotograf, Antipod-Turcu mare, Vultiplicaţia turcului mare, şi alte antoches noui. Mâine Duminică la 4 ore p. m. Matinee pentru copil. fj Qil/i flQY massar, elevul profesor' ’’ U!r\LUu I rujuî Metzger, având autorizaţia de liberă practică în ţeară, s’a Întors de la băi şi dă consultaţiuni de la 2—4 ore după prânz. Bulevardul Elisabeta, asupra Farmaciei. Perlele de ŞANTAL ALE D-RULUI CLERTAN constitue un progres foarte important în tratarea inflamaţiunilor din canalul udului (uretre), înferbinţelei, scurgere şi al blenoragiei. Ele sunt un mijloc de vindecare mult mai superior şi contrar preparaţiunilor întrebuinţate până azî. m BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar: Les Fondements de la Métaphysique par B. CONTA traduit par D. ROSETTI- TESCANU D-nii librari sunt rugaţi a se adresa d-lui Tescanu la Tescani, jud. Bacau. In curând va apare în editura librăriei I. Kupperman din Iaşi CĂLĂUZA ZOOLOGULUI de Dr. N. LEON Membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate, profesor la Universitatea şi şcoala militară din Iaşi. Cartea va avea o prefaţă de d. Gr. Cobâlcescu, membru al Academiei. Au apărut : Scrierile lui Ioan Creangă POVEŞTILE in 3 ediţiuni populare, de 2 lei, de lux 3 lei şi pe hârtie Bristol 5 lei. In fruntea romului se află o prefaţă de A. D. Xenopol şi biografia autorului Scădere de 500 mp asupra preţurilor ce iau acumă afişerii pentru lipirea afişelor, prospectelor, cataloagelor, programelor şi diferitelor alte imprimate. Abonament la afişare şi distribuire cu preţuri reduse, încasarea abonamentelor, cotizaţiunilor, ibscripţiunilor etc. în condiţiunî foarte ivantagioase. La cerere se trimete franco orice tarif. BOALELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă după cele mai moî metode, radical, fără durere şi împedicare, după o experienţă de 19 ani. Specialist în boalele lumeşti JDx. UTZE3, 6 Strada Emigrat No. 3, (în dosul şcoalei militare )'fintrare,’din';calea Victoriei prin strada sf. Voevozi, (Tramvay). Consultaţiuni de la 8 dimineaţa până la 5 seara. Loc separat pentru fiecare. DOCTOR IORIAC fă consultaţii de boalele chirurgicale şi lyphilitice de la 5 -6 p. m. Strada Bremianu, 52. CASAJOBIN Fondată în 1940 ES JOBI Parfumerie — Galanterie — Boneterie CRAVATE Cămăşi de lux și obicinuite RUFERIE DE BARBATI Deposit de chocalata si ciaî marquis SPECIALITATE DE PASTILE DE LA CASA BONNET DIN PARIS Pastile ministre — Pastile du Palais Pastile agents da change CELE MAI NOUA LUCRĂRI ALE CASEI Iși Elixirul Pelletier sunt două dentifiicii compuse de inventatorul chininel,Pelletier membru al Academiei de Medicină din Paris, spre conservarea dinților, curățeniei și higienei gurei. OdontinaPelletier este 0 pasta moale peste care se trece peria şi care servă a inalbi dinţii fără a strica smalţul lor. Elixirul Pelletier şi Intrebuinţază amestecat cu puţină apă pentru a curăţi şi a purifica gura, a întări gingiile, a parfuma respiraţia, a preveni sau a potoli durerile cariei dintale. Aceste produse se vind in principalele farmacii din toate tările si sunt preparate la Paris, 19, Rue Jacob. LIPSĂ de PUTERI Anemia — Chior os a Slăbiciune — Sleire represintă exact,fierul coprins in economii?, experimentat de cei mai mari ine-j dici din Iunie,,di. trece numai de cât in sânge; nu constipeză, nu osteneşte stomacul şi nu inegreşte dinţii. Să seia două-deci de picături la fie-care masă. J A SE GERE ADEVERATA MARCA SE GĂSEŞTE ÎN TOTE FARMACIILE 3u Ridicata: 49 # 42, Rue St-Lafare, Paris. Deposit laD. Iona ETZU, Strada Lipscani, Bucureşti. G l DE Qi LABARRAQUE aprobat de Academia de Medicină din Paris, este resumatul, condensaţia tuturor principiilor active ale chinei. « Câteva grame de quinium produc acelaşi efect ca mai multe kile de chinina. » (Jobiquet, Profesor al Şcolei de Farmacie din Paris.) După ce am căutat mult timp un tonic puternic, l’am găsit In quiniumul D-tale,pe care’l consider ca reparatorul fără seamăn al constituțiilor sleite. » (D' Cabaret.) « Vinul de Quinium Labar raque este complinirea cea mai folositare a chininei in tratarea frigurilor. Efectele sale sunt mai cu deosebire notabile tn frigurile vechi'de aceese și’n cohexia palustră. (BOU CH ARD AT Profesor la Academie.) Fahr. L. FfiERE, 19, Rus Jaoab, Paris. IN TÓTÉ FARMACIILE fßi asŢffiSis®: VECHIA FARMACIE „LA FOIȘORUL DE FOC“ — 08, Calea Moșilor, 68 — intrând de la Sf. Dumitru a. c. în posesiunea subsemnatului, am onoare a face cunoscut, că pe lângă celelalte medicamente m’am aprovisionat şi cu toate specialităţile franceze şi indigene precum şi articole de cauciuc şi pansament etc., asigurând pe onorabilul Public, că nu voiu cruţa nimica pentru a satisface pe deplin cerinţele tutulor. I. Munteanu. ____ ___________Farmacist._______ ’ Doctorul I. BRAUNSTEIN Medic şi chirurg de la facultatea din Viena Specialist Pentru boalele de gât, gură, nas şi urechi. — 7, STRADA MIRCEA-VODA, 7 — flângă str. Lucacî) Consultaţiuni de la 11 —12 a. m. şi de la 3 — 5 d. a. D-sora Marie Erooliiî îşi Opăn.fecţiun.1 Are onoare a anunţa onor. sale clientele că s’a mutat 10, Strada Nouă, 10 Tir. ALBESCU s’a mutat 28 bis, Strada Brezoianu, 28 bis. Consultaţiuni de la 5—6 p. m. Societatea studenţilor Universitari „Unirea“ roagă pe toţi aceia care au nevoe de meditatori sau petagogi, să bine-voiască a se adresa de aci înainte la sediul societățeî din Calea Victoriei 54 (Casa Lahovary) de la orele 7—9 seara, iar la Ministerul de Finance la d-nul Heiban Dimitrie, secretarul societățeî de la orele 12—5 p. m. DE ÎNCHIRIAT lin cauză de permutare, cu un preţ foarte invantagios, un apartament, în o casă nouă sănătoasă, cu faţa la soare, compus din 5amere—din came la stradă cu balcon— sufragerie şi bucătărie, pe Bulevardul Independenţei. Doritorii să se adreseze la administraţia ziarului „Lupta“, np promipt Moşia Besteloia, dis- Uo di Bila detrictul Dâmboviţa, plasa Ialomiţa, 15 minute de gara Titu, alături de gara Bolovani. A se adresa în Bucureşti, strada Clemenţei No. 4. Perlele deSANTAL ale dr. CLERTAN preparate conform unui procedeu aprobat de către Academia de medicină din Paris,posed o eficacitate remarcabilă contra inflamaţiunilor, inierbinţelor, catarelor, a scurgerilor din canalul udului şi a blenoragiei. In cele mai multe cazuri durerile încetează în primele zile ale întrebuinţăreî şi în foarte scurt timp—3 până la 4 zile - boala se termină fără a lăsa vreo urmă supărătoare. liticrDrăulniceanu . Compresetorie mecanică şi frângherie primeşte comande pentru : Pânzurie groasă din In şi cânepa de cergi, zăblae pentru căptuşeli de mantale, corturi, Bluze, căptuşeală de incălţăminte etc. în diferite lăţimi. Tot felul de frângherie ca: ştreanguri, capestre, sfori, frânghii, otgoane, conoveţe etc. în diferite grosimi şi lungimi. Preţuri moderate. La cerere trimetem preţul curent franco. Drrighiceanu & Comp.Bucureşti Şoseaua Bonaparte Agenţia Hivas,"“^“ ce i se aduce în toate zilele în contra serviciului făcut de afişeri obicinuiţi, caută 2 oameni pentru a intra în serviciul să. Ei vor fi plătiţi cu lună. Odată serviciul său organizat, Agenţia Havas, declară că va fi în stare să satisfacă pe deplin onorasa clientelă (taxa timbrului şi lipire laolaltă) cu un preţ mai mic decât ce’l cer afişerii acuma pentru serviciul lor neîndestulător. röiliriFE¥WRCü — ÎVion IX Pelikangasse, No. 10 — Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medicale şi medici specialişti din Viena. imammmm Subsemnatul aduc la cunoştinţa enor.mele clientele, că în-Storcendu-me din Paris, am adus un mare şi ales asortiment de încălţăminte căptuşite cu flanelă şi pentru damă şi copii, pantofi de iarnă de o eleganţă şi de un gust neîntrecut; am primit şi o mulţime de galoşi şi şoşoni (Snoio- Bots) din cele mai renumite fabrici ale Rusiei (Petersburg). Vrednice de văzut fasoanele cele noui de pantofi de mătase colorată și de piele, pentru dame. M. Lustgarten lângă Pasaj .