Lupta, ianuarie 1891 (Anul 8, nr. 1306-1324)

1891-01-14 / nr. 1316

Ecourile zilei DIN CAPITALA Acte oficiale: — D. dr. Victor Imervol, pe baza concursului depus, s’a numit în gradul de medic comunal la despărţirea II Iaşi. — D. Dumitru Voiculescu se numeşte controlor clasa II, în locul remas vacant prin decedarea ti­tularului I. Radulianu. DIN DISTRICTE In ziua de 14 Decembre expirat locui­torul Radu Gogoaşă, din comuna Bărcă­­neşti, judeţul Olt, în etate de 50 ani, pe când punea gaz într’o lampă, al cărei fitil era aprins, gazul a luat foc, care, stropindu’l ’i-ars gâtul şi partea dreaptă a corpului până la brâu, din care causă a încetat din viaţă. In ziua de 17 Decembre expirat, locui­torul Mihalache Ionescu şi soţia sa, din comuna Răzvanu, judeţul Dâmboviţa, du­­cându-se la vecini, a lăsat singură în casă pe o fetiţă, în etate de doi ani şi jumă­tate, anume Ioana, care copilă ducându-se la gura sobei i s’au aprins hainele, cau­­zându-i-se mai multe arsuri grave, aşa în­cât după o zăcere de două săptămâni a încetat din viaţă­ In ziua de 29 Decembre expirat, pe marginea comunei Moldoveni, s’a găsit un individ necunoscut, aproape îngheţat de frig, fără să poată vorbi s’a adus la acea primărie a şi încetat din viaţă. In ziua de 2 Ianuarie a. c., lucrătorii pietrari Iacob Rosa şi Dall-Omo Bortan­o, ambii italieni, pe când încărcaţi cu dina­mită gura unei mine la cariera Iacob- Deal, din plasa Măcin, judeţul Tulcea, dinamita făcând expresie a omorât pe cel d’întâia, iar pe cel d’al doilea ’l-a rănit grav la cap. Femeea Anca, soţia lui Badea Preda Bolborici, din comuna Talpa-Ogrăzile, ju­deţul Vlaşca, ducându-se, în ziua de 4 Ianuarie a. c, la părinţii săi din comuna Bâscoveni, a fost învmiţită de zăpadă, şi s’a găsit moartă din cauza gerului. Individul Alexandru Brutaru, ce erea venit de cât­va timp în comuna Vârlezi, judeţul Covurluiu, unde trăia cu femeea Ilinca Căliman, în seara de 5 Ianuarie a. c., fiind turmentat de băuturi spirtoase, s’a dus în bordeiul numitei femei, pe când dânsa lipsea de acolo, şi s’a culcat pe vatră unde, fiind foc, i s-a aprins hainele şi a ars aşa de grav că a doua­ zi numitul individ a fost găsit mort în bordeiu. A apărut la Roman un nou ziar ţional-liberal, întitulat „Cuvântul“. Să trăiască. Ni se asigură spune „Drapelul“ din Iaşi, că un ofiţer, R..., a încercat să se sinucidă în una din zilele trecute, otră­­vindu-se cu o cantitate de fosfor disol­vată în lapte. Laptele neutralizând efectul otrăvitor al fosforului, desperatul otră­vitor al fosforului, desperatul ofiţer a scăpat cu viaţă. In ziua de 1 ianuarie, au emigrat din Iaşi 14 familii israelite spre America (New-York). Cea mai mare parte din e­­migraţi sunt meseriaşi.— Le dorim călă­torie bună şi afaceri spornice! Aflăm, zice „Libertatea“ din Botoşani că poliţaiul de Dorohoi a fost dat în j­u­­decată, fiind­că a insultat „Direcţiunea Căilor ferate“ în gara Botoşani.—Să pun silinţi ca afacerea să se facă muşama. DIN STREINATATE na- ragon şi Catalonia, cu sprijinul autori-­ tăţilor. In ziua de 18 Ianuarie, în afară de ordinul Vulturul Negru, s’au împărţit la Berlin 1719 decoraţiunî de către guvern, dintre cari 819 Vulturul­ Roşu, 214 or­dine ale Coroanei, 36 ordine ale casei Hohenzolern şi 650 medalii de onoare. Armata şi marina au fost cele mai fa­vorizate. Contele Hoyos, fostul ministru al Aus­triei în Bucureşti şi actualmente ministru la Paris, fiind unul dintre cei mai pasio­naţi patinori, a fost victima unui acci­dent. Pe când patina la Bois de Boulogne a căzut şi nu s-a mai putut ridica. Medicul a constatat că piciorul drept îi este scrîntit. In ziua de 20 curent stil nou, împăra­tul Germaniei a sosit, în secret, şi pen­tru marea surprindere a tuturora, la opt ore dimineaţa la Hanovra. Nimenea nu bănuia că va veni şi fără ca cine­va să-l fi zărit, merse de-a dreptul de la gară la cazarma de infanterie şi dete alarma în­­tregei garnizone. împăratul anunţase că va veni după prânz, dar în loc de a pleca din Berlin dimineaţa, s’a sculat în mijlocul nopţei şi ordonă aghiotantului să dea de veste oamenilor săi, spunând : „Puţin îmi pasă dacă nu mă voiu odihni o noapte, numai să izbutim a surprinde Hanovra.“ CARNETUL GLUMEŢULUI Deputatul Nucşoreanu întâlneşte pe un coleg care ’şi permite să-’l necăjească : — Domnule, să nu fii măgar, îi zice Nucşoreanu. — Ce ai zis ? ! Nu ’ţi dau voie să mă insulţi. — Eu ’ţî-am spus să nu fii măgar, dar dacă te superi îmi retrag vorba şi ’ţi spui: D-le, să fii măgar. Partizanii şi prietenii pastorului Stoecker au hotărât să construiască, la Berlin, o vastă sală, care va fi consacrată exclusiv la predicile păstorului precum şi adună­rilor publice politice unde va vorbi el. Sala va putea conţine 4000 persoane. Prinţul de Bismark a desminţit în mod oficial ştirea răspândită de câte­va ziare în zilele din urmă, despre o călătorie pe care ar avea intenţiunea s’o facă în Francia. „Times“f anunţă că într’o colecţiune de manuscrise achiziţionată de curând de către Britisch Museum, s’a descoperit tra­tatul lui Aristot asupra constituţiunea A­­tenei. Din nenorocire lucrarea este ne­complectă de­oare­ce îi lipseşte începutul Mai mulţi episcopi din Spania au îm­părţit nişte scrisori pastorale în diocesele lor. Dânşii recomandă alegătorilor ca­tolici de a lua parte la alegerile gene­rale şi de a vota numai pentru candidaţii dispuşi să apere interesele bisericei. Câţi­va episcopi au recomandat cu tot dina­dinsul catolicilor să nu voteze pentru li­berali şi pentru republicani. Clerul şi ordinile religioase combat pe faţă şi chiar din amvon candidaturile li­berale şi mai ales în provinciile carliste și în centrul regatului. Carliştii propun cinci­spre­zece candi­dați în provinciile Basce, în Navara. A SITUAȚIA Lotăriei Reuniunea Femeilor române din Iaşi Numărul biletelor de lotărie emise ......... 300,000 70,677 Scăzându-se din suma de 300,000 biletele în depozit şi biletele vândute care compune suma de 70,677 .................... Bilete aflătoare în casă . . Banii încasaţi 70,677 229,323 Din vânzarea a 55,613 bi­lete de loterie încasat . . 55,613 — din care să scade rabatul acordat vânzătorilor . . . 4,840 50 Din această sumă . . 50,772 50 Să scad cheltuelile făcute pe timp de patru ani . . . 7,871 60 Se notează că în această su­mă intră 4,000 lei imprimatul a 300,000 bilete, cheltueli de transport la poștă etc. Din această sumă . . . 42,900 90 S’a depus la Casa de Con­ semnațiuni............................... 42,233 — Numerariu în casă. . . . 666 90 LAPTA Ştiri de pretutindeni Panică în teatrul popular german din Viena. In 22 Decembrie a crepat în decursul reprezenta­­lunii, la care a luat parte și principesa de coroană văduva Stefania, o lampă electrică respândind un miros tare de ars. Strigătele «foc» s’au auzit în teatru ; panica a fost liniştită prin atitudinea di­rectorului Bucovics carele s’a arătat pe scenă şi a principesei de coroană, care a rămas liniştită la locul sau. ... # ... Hoţii la banca Belgiei. — Banca aceasta dela care s’au fost furat în anul 1880 aproape 2—3 milioane franci, a suferit din nou o pagubă însem­nată, pentru că unul din şefii săi de birou a pus iarăşi în circulaţiune obligaţiuni vechi schimbate Delapidările se urcă la suma de 400.000 franci paguba totală nu este însă încă constatată. # «= * Poporaţiunea Vieneî. —După resultatele con­­scripţiuniî numeră Viena fără suburbii 809,443 lo­cuitorî față de 704,706 locuitori în anul 18S0. A­ceasta înseamnă o sporire a poporaţiuniî cu 11­ 2 procente de la conscripţiunea din anul 18S0. Viena stă cu privire la creşterea poporaţiuneî mai în urmă de toate cele-l’a­lte capitale ale Europei. O teribilă furtună pe Marea Neagră In ziua de 27 Decembrie trecut, spune „Galaţii“, vaporul companiei Lloyd A. U. Reka comandant de căpitanul Russevick, părăsi Constantinopol pentru Varna. La eşirea din Bosfor, ceaţa pe mare era atât de deasă în­cât căpitanul crezu prudent de a ancora la Kavac. A doua zi pe la ora 1 p. m. părând timpul a se ameliora, va­­porule şi din Bosfor, spre a-’şî urma dru­mul. După o călătorie de vr’o patru ore, se ridică o groaznică furtună, cu valuri cât nişte munţi, în­cât căpitanul regretă că a părăsit portul. A se întoarce nu mai era cu putinţă prin urmare trebui să plece înainte. Noaptea fu înspăimântă­toare, elementele se desfăşurau cu furie, marea creştea necontenit, ningea cumplit şi din causa ceţei ce acoperea vasul, oa­menii echipagiului nu se puteau vedea. Cu toate că se dăduse maşinelor toată forţa, de abia făcea­­ milă pe ceas. Luni la 29 căpitanul ţinu un consiliu cu sta­tul său major, şi s’a decis a se refugiă cătră coastele Anatoliei. Cu cât mergea mai mult, cu atât furtuna creştea cu furie, valurile ajungeau la înălţimea catargelor, termometrul marca 9 sub nula, şi întu­nericul era atât de cumplit, în­cât pe pa­sarela de comandă, nu se vedea unul pe altul. Noaptea a doua e de nedescris, cu toate acestea graţie energiei şi bunului exemplu a căpitanului, reuşi a ridica mo­ralul echipagiului, şi se vede că nu erau de ajuns toate aceste nenorociri, căci la 30 dimineaţa isbucni şi focul în deposi­­tul de cărbuni, care numai cu trude su­praumane a putut fi stins până seara. Şi dacă pe bord, n'ar fi existat acea straş­nică disciplină care e de rigoare la com­pania Lloydului Austriac, o mare catas­trofă era iminentă. In sfârşit d’abia după prânzul zilei de 31 Decembrie s’a putut zări capul Kalach­ singurul punct ce se vedea cu precisiune, şi ast­fel pe la ora 5 a putut vaporul în starea în care se gă­sea, să intre în Baia de la Varna. Patru zile şi trei nopţi a durat lupta eroică a marinarilor contra elementelor, pe cari nu şi le poate închipui de­cât acela care în viaţa-i a văzut aşa ceva. Nu se poate descri recunoştinţa pasa­gerilor faţă cu echipagiul, când şi-a­ vă­zut viaţa scăpată. D’abia ancorat vapo­rul, căzură în genuchi pe puntea de ghea­ţă, pasageri şi matroji spre a mulţumi lui Dumnezeu, că i-a scăpat de pericol. A doua zi numai vaporul putu să in­tre în portul Varna propriu­ zis, însă nu se putea lansa din mare nici o barcă căci toate eraU sparte. Armatura catarge­­or era ca de cristal, puntea era ca o sticlă de geață. S’a fotografiat la moment starea bastimentului, și mai înainte ca să părăsească bordul pasagerii au remis e­­chipagiului 400 fiorini iar comandantu­lui Rassevich şi statului său major o a­­dresă de mulţumire, adică vrînd să ascundă adevăratul mo­tiv să încurc în declaraţii. D. Florian spune : ne-am retras fiind­că amicii d-lui Catargiu ’­ duc spre colectivitate şi noi când am for­mat partidul liberal-conservator am jurat războiu veşnic colectivităţei. D. Pake vine imediat şi spune : Ba nu ! Ne-am retras fiind­că d nul Catargiu vroia să impue «poporului» ca candidat pe un necunoscut şi noi „apărătorii poporului“ ne-am retras susţinând, că «poporul» trebue să desemneze candidatul. De ce le o fi ruşine să spue că s’au retras, fiind­că ereau de părere că guvernul trebue să desemneze candidatul. D. Lascar Catargiu a prezidat în­trunirea de om­ de la Orfeu. D-sa a început ast­fel micul logos ce a rostit : Scoposul nostru, d-lor este etc. Partid istoric ce să’î zici! Un cetăţean din Craiova ne roagă să întrebăm pe consiliul de A-ţie al liceului Sf. Gheorghe dacă, conform art. 24 din statute, se va ţine în luna curentă adunarea generală ordinară, şi, dacă conform art. 37 consiliul de A-ţie a încheiat bilanţul societăţei, m­u­rată rezultatul alegerilor senato­riale de la Gorj şi Vaslui. La Gorj. Votanţi 108. D. General Vlădescu 66 voturi » Mosca­a 35 » Anulare 7 » Candidatul guvernului a fost pro­clamat ales­­tru a determina cercurile cărmuitoare să asculte, să înţeleagă şi să satisfacă cererile dictate de necesităţile abso­lute şi urgente ale învăţământului su­perior din Moldova. In şedinţa următoare dela 8 Ianu­arie, după ce s’a ascultat şi discutat raportul comisiunei însărcinate cu strîn­­gerea dezideratelor mai esenţiale şi mai uşor de realizat ale diferitelor facultăţi, consiliul universitar a ales din sînul sau o delegaţiune care să ducă la Bucureşti reclamaţiunile de mult arătate şi des repetate ale Uni­versităţii din Iaşi, şi să stăruiască, a­­tât pe lîngă guvern cât şi pe lîngă comisiunea bugetară, să se pună în bugetul anului viitor sumele indispen­sabile pentru a face mai spornică munca oamenilor noştrii de ştiinţă. Delegaţiunea e compusă din d-nii Cuîian, Cobâlcescu, Vîrgolici şi Rizu. La stăruinţele lor se va asocia se­natorul Universităţei din Iaşi, d-l P. Poni, împreună cu cei­l­alţi profesori universitari cari sunt deputaţi sau se­natori. Delegaţiunea a plecat era. Pe acest teren de fapte şi necesi­tăţi determinate înţelegem a se vorbi de interesele Moldovei, cari sunt, fără îndoială, chiar interesele României în­tregi. Prin susţinerea lor nu se face moldovenism — un termen nenorocit care n’ar fi trebuit să se pună în cir­culaţie —, ci se face românism. Guvernul şi Camera, sperăm că vor înţelege însemnătatea actului de înaltă dreptate şi de înţelepciune politică ce se cere şi se aşteaptă de la ele. Ori la întrunirea de la Ortea a Vernescanilor s’a petrecut un incident foarte hazliu, pe când vorbea dom­nu Vernescu. Leaderul partidului conservator, toc­mai spunea că junimiştii sunt necor­­­stituţionalî, când un student prea bine cunoscut de lumea Bucureşteană d­­ancu ’l întrerupse zicând: Junimiştii poartă pe coadele fra­cului pecetia regală, cum o purtaţi, şi d-voastră acu doi ani. Această întrerupere a provocat o ilaritate ne­spusă iar oratorul timp de câte­va minute a fost descon­­centrat. Ni se comunică din Iaşi că mai toţi convocatorii pentru întrunirea ligei moldoveneşti, sunt colectivişti uniţi. In acelaşi timp Drapelul din Iaş spune, că d. Scorţescu, colectivist din localitate, a spus la întrunirea pregă­titoare, că, s’au se îmbunătăţeşte sta­rea Moldovei sau să Sc Hipă 10' Vărăşia. Deci colectiviştii, în flămânzia lor de putere, vor să sacrifice chiar uni­rea ţarilor, vor să distrugă Statu român! Vom reveni asupra acestei crimi­nale campanii a colectiviştilor Ein Duminecă, la ora 2 şi jum, de­­legaţiunea Comitetului Societăţei Pre­sei compusă din d-nii M. Minovici, Ionescu-Gion, D.Roco şi, C. Bacalbaşa şi însoţiţi de d. D. Butculescu, a fost primită de­­ doamna Irina Grigore BUŢU. Atât d-na cât şi d. Şuţu au făgă­duit tot concursul dumnealor balului presei. Delegaţiunea s’a retras mulţumind şi veselă de bunele dispoziţiunî ale preşedintei serbăreî anunţate. Din pricină, însă, că d-nul şi d-na Şuţu vor trebui să părăsească Bucu­reşti, în cele d’ântâi zile ale lui Fe­bruarie, balul va fi din nou amânat pentru o dată mai apropiată. Mâine vom anunţa ziua care va fi irevocabil fixată. Corpul profesoral al Universităţii din Iaşi, în întrunirea de Duminică 6 Ianuarie, s’a consfătuit asupra mijloa­celor de ales şi de întrebuinţat pen-La Vaslui: Votanţi 65. D. Săvescu » Neron Lupaşcu Anulate Balotagiu. 31 voturi 30 » 4 » INFORM­AŢIUNI Sâmbătă a fost la Iaşi banchetul ra­dicalilor. Numărul celor adunaţi foarte mare, animaţia nespusă. Din ţară n’a putut fi prezent de cât d. deputat Măcărescu, fiind comunicaţiile între­rupte. Pe lângă membrii cei vechi au a­sistat o mulţime de membrii m­oî, cari s’au înscris în club în urma alegerilor comunale. In No. de mâine vom avea o dare de seamă amănunţită. Din declaraţiele făcute la întruni­rea de eri de la Ateneu de d-nii Pake Protopopescu şi G. Florian, doi din cei retraşi din partidul liberal conservator rezultă, că cei ce s’au re­­­tras nu ştiu singuri de ce s’au retras. SERVICIUL TELEGRAFIC al „AGENŢIEI ROMÂNE“ Sofia, 24 Ianuarie. — Guvernul englez şi cel italian au făcut la Sofia aceleaşi demersuri, pe care le-au făcut Cabine­tele din Viena şi din Berlin în chestia nihiliştilor. Londra, 24 Ianuarie.—In timpul discu­­ţiunei propunerii Chaning, ministrul de comerţ a declarat că el consideră această propunere ca inaplicabilă ; speră că d. Chaning va presenta o altă moţiune pen­tru a înlătura primejdiile ce ar putea să resulte atât pentru călătorii cât şi pentru amploiaţii drumurilor de fier din munca excesivă a acestor amploiaţi. Un comi­tet ar trebui să studieze chestiunea ca să ştie dacă ceasurile de lucru ale amploia­­ilor drumurilor de fer pot să fie limi­tate printr’o lege. Pitsburg, 24 Ianuarie. — Se află că d. Dillon, organisatorul Uniunei lucră­toare americane, ar fi primit înştiinţare că nimeni din America proiectează pen­tru 1 Mai­ o grevă în masă în favoarea zilei de lucru de 8 ceasuri; se bizue până acum pe o jumătate de milion de parti­cipanţii. Bruxel 24 Ianuarie. — înmormântarea Principelului Balduin s’a fixat pentru ora viitoare. Paris, 24 Ianuarie.— Proiectul pentru prelungirea privilegiului băncii Franciei până la 31 Decembre 1920 va fi depus azi. Condiţiunile sunt următoarele: Banca va vărsă statului o sumă anuală de 2*/2 mi­lioane de la 1898; până la această epocă ea va vărsa 1,700,000. Banca renunţă la ori­ce interes asupra avansului perma­nent de 140 milioane al tesaurului; ea va primi de acum înainte depozite de titluri în toate sucursalele, al cărui număr se va mări. Dacă împrejurările ar obliga-o să ri­dice scontul mai mult de 5%, beneficiile cari ar proveni din acest fapt nu se vor distribui acţionarilor, ci vor servi ca să mărească fondul social; maximul emi­­siunei biletelor se va urca de la 3­/2 până la 4 milioane. Viense, 24 Ianuarie.— Generalul Manu, care a sosit aseară, nu va pleca la Bu­cureşti de­cât Luni, ca să poată să asiste la deschiderea Camerei. Berlin, 24 Ianuarie.—Discuţia proiec­tului de lege asupra avereî bisericeşti (Sperrgelder) s’a început printr’o decla­raţie a Cancelarului, care zice că gu­vernul crede că a făcut prin legea ac­tuală o concesiune adversarilor proiec­tului din anul trecut. D-nii Caprivi apără guvernul de imputar­ea că ar fi traficat cu unul din partidele politice în această afacere. Ministrul Gossler zice că pun­tul său de vedere nu s-a modificat de loc; este imposibil să se verse bani di­rect interesaţilor, căci almintrelea ar fi pentru mulţi ani „Kulturkampf“ cel mai înverşunat. D-nul Windthorst salută cu recunoş­tinţă o lege care pune un sfârşit definitiv luptei. Legea a fost trimeasă unei comisiuni speciale de 21 de membrii. Petersburg, 24 Ianuarie. — „Nevoie Vremea“ află că Senatul a decis a nu autoriza cumpărarea de proprietăţi de către evrei de­cât în împrejurimele ora­selor si satelor unde acesti evrei sunt

Next