Lupta, septembrie 1892 (Anul 9, nr. 1797-1821)
1892-09-15 / nr. 1808
ANUL IX. No. 1808 IN ȚARĂ Un an ..................................................................40 lei Lease Iun!.............................................................20 „ Trei luni.............................................................10 „ Pentru învățători pe un an.................................30 „ IN streinitate Un an.................... . ..............................50 lei Șease luni.............................................................25 „ Trei Inul..............................................................15 „ MERIIL la Bm REDACŢIA: Pasagiul ..Bancei Naţionale* (Casele KarageorgevM) MARŢI, 15 SEPTEMBRE 1892. m ummm a Pe pagina III, 30 litere, corp 7 ... 1 lei linia » » . 1^ » n • ■ • 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ 4 leî „ Pentru anunciuri a se adresa. LA admihirtraţia ziarului nr. MER VECKIU60 MW ADMINISTRATE: Pasagiul ÄBäneel Naţionala* (jLaseljö Karageorgeviel) 0:@IH£URA EDIŢIE MEMORIELE REGELUI .....’"<0»*» Carantine contra noastră Ziarele guvernamentale s’au scandalisat de faptul că Bulgaria a ho- tărît vizite medicale şi carantine pentru călătorii din România, deşi până astăzi nici un caz de holeră nu s’a ivit în ţara noastră, iar activitatea şi vigilenţa desfăşurată de serviciile noastre sanitare trebue să inspire încredere tuturor, cu atât mai mult , vecinilor noştri, de peste Dunăre. Pentru a explica aceste măsuri luate de guvernul din Sofia, măsuri care lovesc în mod serios şi foarte simţitor pe de o parte interesele noastre comerciale, iar pe de alta prestitigiul autorităţilor noastre medicale, foile guvernului s’au grăbit a arunca vina tot asupra bietei prese opoziţioniste. „Prin ştirile lor alarmante, zice „Timpul“, organele opoziţiunei au provocat carantina la graniţa Bulgariei“. Eline, iată că şi Austria a luat acum aceleaşi măsuri stabilind vizite medicale şi carantină de cinci zile pentru călătorii din România, iar comunicatul austriac justifică cu totul altfel luarea acestor măsuri. Iată în adevăr telegrama ce primim din Viena : Viena, 24 Septembre. «Wiener Abend Post“ anunţă stabilirea unei revisti medicale a călătorilor cari vin din România, desinfectarea eventuală a bagajelor la Iţcani şi la Noua Suliţa, respingerea călătorilor suspecţi şi o observaţie medicală de 5 zile pentru persoanele cari sosesc din România. Aceste măsuri nu au fost de loc pricinuite de neliniştea ce o produce starea actuală, căci holera din Galiţia nu este decât sporadica, şi cea mai mare parte a acestei provincie şi întreaga Bucovină sunt cu totul îndemne,ci numai pentru că existenţa epidemiei la Lublin şi in Basarabia este confirmată in mod oficial. «Wiener Abend Post» adaugă în comunicatul său că revista medicală impusă călătorilor din România este motivată prin faptul că holera s’a întins actualminte pe tot terenul Basarabiei şi a atins satul Leova, situat pe Prut, deci direct la graniţa românească; prin aceasta primejdia de introducere a holerei în România este esenţialmente apropiată. Ordonanţa ministerială privitoare la revizia medicală a Călătorilor care intră din Galiţia şi Bucovina în celelalte provincii austriace este motivată prin faptul că epidemia continuă în guvernământul Lublin, care este foarte apropiat de graniţa imperiului. Pe lângă aceasta, holera se întinde in guvernământul Basarabiei şi primejdia de introducere a boalei în Austria este mărită, cu toate că, mulţumită măsurilor energice luate de autorităţile imperiului ajutate de concursul inteligent şi activ al administraţiei autonome provinciale, însănătoşirea comunelor a făcut progrese extraordinare, deci e o speranţă întemeiată că se va împedica boala de a lua un caracter epidemic şi de a se întinde. Totuşi, având în vedere configuraţia foarte defaborabilă a graniţei imperiului, introducerea boalei şi ivirea sa sporadică în Galiţia şi Bucovina nu sunt excluse. Precum se vede, nu ştirile alarmante ale ziarelor noastre de opoziţiune au provocat hotărîrele statelor vecine de a lua măsuri sanitare la graniţele lor dinspre România; din contra, comunicatul guvernului austriac are grija de a observa că holera nu s’a ivit încă în ţara noastră, „dar ea s’a întins în toată Basarabia şi s’a ivit chiar prin unele tîrguşoare de pe malul Prutului, şi prin aceasta primejdia de introducere a epidemiei în România este esen- I ţialminte apropiată. “ Prin urmare, ceea ce a împins pe vecinii noştrii la aceste disposiţiunî , atât de jignitoare pentru noi din toate punctele de vedere, morale şi mate- f riale, nu e holera propriu zisă, care încă nu există, ci condiţiunile favo- rabile pentru apariţiunea şi întinde- * j rea el în ţara noastră, starea mize- | j rabilă a trupelor concentrate, diferi- jj 1 tele epidemii care bântue satele noas- jj 1 tre, etc. etc. j Ce poate fi mal îngrijitor de cât \ j faptul că însăşi ministrul de resbel j a fost nevoit să licenţieze trupele din judeţele Dorohoiu şi Neamţ din causă că, în prima zi de exerciţii, soldaţii au căzut cu zecile din şiruri, apucaţi de crampe, dizenterie, etc ? Ce importanţă pot avea ştirile ziarelor opoziţioniste, fie ele cât de alarmante, faţă cu măsura oficială pe care a fost silit s’o ia ministerul nostru de rezbel? Ceea ce a îngrijit deci pe străini nu sunt nici ştirile ziarelor opoziţiuneî, nici neîncrederea în autorităţile noastre medicale, ci tocmai deplina încredere în aceste autorităţi şi numai în ele. Se ştie protestul medicilor în contra concentrărilor, se ştie silinţele puse de d-nii doctori Babeş şi Felix de a hotărî pe d. general Lahovari să renunţe la concentrări, toate zadarnice. Astăzi, pe lângă râul produs în ţară prin aceste concentrări, pe lângă că holera odată ivită în ţară va putea face ravagii teribile printre sătenii obosiţi de exerciţii militare grele şi istoviţi de puteri din cauza diferitelor boli şi a hranei insuficiente, acum la toate aceste se adaugă şi încurcăturile comerciale, cari pot provoca crize serioase. Binevoiască cel de la guvern a recunoaşte că vina şi răspunderea a lor este şi numai a lor. Cât despre presă—şi vorbim de presa în general, iar nu numai de cea opoziţionistă cum intenţionat o fac cel de la „Timpul“—ea şi-a făcut datoria şi a avut chiar un succes, obţinând, prin alarma dată la timp, contramandarea manevrelor, d-lui Wischnegradski. Cheltuelile ex- tra ordinare au fost pentru 1891 până în Iunie 1892 cu 179 milioane de ru- ble mai mari decât prevederile bu- j getare. Cheltuelile ordinare au crescut de la 1887 până în 1892 cu 811,991386 jj ruble. Spre a îmbunătăţi situaţia finan- | ciara d-nu Witte nu numai că va fi spori impozitele, ci si va desvolta bo- 5 gatele surse de producţiune ale ţării. -------------------------------- DIN AFARA Congresele socialiste din Franța Marsilia, 25 Septembre.— Congresul lucrător a primit o scrisoare de la Vera Sassulici care zice că o Rusie nouă va naște din crisa actuală și va procura numeroase batalioane marei armate internaţionale a proletariatului. Congresul a adoptat prin aclamaţie o moţiune a lui Guesde care salută pe lucrătorii întregei lumi cari luptă pentru venirea la putere a proletariatului pe ruinele sistemului capitalist. Congresul a decis apoi de a merge la 1 Mai in corpore la Primărie spre a saluta municipalitatea socialistă. D-na Liebknecht a zis că socialiştii nu cunosc decât 2 naţiuni, adică, clasa care posedă şi proletarii; lucrătorii tutulor ţărilor formează o singură naţiune opusă celei d’intâiu. Intre francezi şi germani există un fluviu lat de sânge, de care insă socialiştii sunt inocenţi; socialiştii sunt fraţi; ei au protestat in contra resbelului fratricid. Finanţele Rusiei Moscova, 25 Septembre.—«Gazeta de Moscova» zice că d-na Witte a găsit situaţia financiară şi mai defavorabilă încă decât era în 1887 la numirea Mersul Holerei ! Viena, 24 Septembrie. Ieri nu a fost nici un caş nou de holeră la Cracovia, la Podgoriţa şi la Wolowice. Petersburg, 24 Septembrie, j Se anunţă apariţiunea holerei la Riga, unde au fost până la 21 Sept. 16 caşuri şi 8 decese. Paris, 24 Septembrie. Ieri la Paris 39 caşuri şi 17 decese. La Havre, 12 caşuri, 8 decese; câteva caşuri s’au semnalat la Montusédy. Hamburg, 24 Septembrie. Ieri s’a constatat o descreştere, considerabilă a holerei; buletinul anunţă 115 caşuri şi 56 decese, dintre care 31 caşuri şi 19 decese cari aparţin zilelor precedente. New-Y»rk, 24 Septembrie. Lin deces prim. holeră s’a produs azi chiar in New-York. Cetigne, 24 Septembrie. Turcia a stabilit o carantină de 5 zile pentru provenințele Muntenegrului, pentru motivul aparițiunei holerei la Cracovia. m^s^wsa^nsmtsmmmimmsss* DIN VIAŢA REGELUI CAROL Primele alegeri şi prima Cameră (Urmare) 15 (27) Decembrie. — Crăciunul nemţesc nu s’a serbat, dar toţi ofiţerii superiori al garnisoanei sunt invitaţi azi la masă; zilnic se acordă multe audienţe. Prinţul s’a ocupat mult cu planuri de reorganizare a armatei. Pentru el, care a crescut în armata prusiană, este firească dorinţa să ceară ajutor pentru reorganizarea sa de la nişte raporturi ce-i sunt cunoscute, şi astfel s’a adresat la Berlin şi aşteaptă acum resultatul de acolo. Cu aceeaşi nerăbdare aşteaptă resolvarea unei alte chestiuni care-1 atinge personal foarte de aproape şi în privinţa căreia e zorit din toate părţile. In fiecare scrisoare din Paris i să spune că trebue să se însoare, să întemeeze o familie, să dea terii un moştenitor ! — Nu se pretinde ca să-şi facă alegerea exclusiv sau mai ales după consideraţii politice, ba nici nu se doreşte aceasta, de oare ce în chipul acesta ţara ar putea să devină legată într’un fel sau altul; prinţul e sfătuit mai cu seamă să-’şi aleagă o soţie care să poată înţelege şi împărtăşi serioasa şi greaua lui misiune! Alegerea însă e grea, de oarece el personal nu poate să părăsească acum ţara şi trebue să încredinţeze toate în mânile alor sei. la (28) Decembrie. — Astăzi se primeşte delegaţia Camerei, care aduce răspunsul la mesagiul prinţului ; se zice în acest răspuns că Camera e gata să conlucreze cu toată puterea la marea operă a restabilire! echilibrului financiar, căci „din cauza lipsei sentimentului de responsabilitate la cel cari ar fi avut misiunea de a administra finanţele, s’a ajuns la o stare aşa de rea cum nu s’a mai cunoscut până atunci“. Seara prinţul are la masă la dânsul pe toţi miniştrii, biuroul şi presidenţii camerelor. De la împăratul Napoleon soseşte următoarea scrisoare autografă, datată din Paris, 18 Decembrie 1866 : „Mon eher Prince, „Je ne vous ai pas éerit plutót parce que je ne voulais pas accréditer le bruit qui s’était répandu l’année derniére et qui avait pour but de faire croire que votre rósolution de vous rendre dans les principautés, etait le résultat d’un plan concerté entre nous ; mais aujourd’liui que vous avez été reconnu par la Porte, je suis bien aise de vous dire tout l’intérét que je porte ä votre courageuse entreprise. J’espöre que vous parviendrez ă faire regner Bőidre et la prospérité dans votre nouveau pays, et je serai toujours heureux d’y contribuer autant que cela depend de moi. Recevez la nouvelle assurance de ma sincére amitié. Napoleon. In răspunsul seu, prințul Carol e spune împăratului toată greutatea situaţiunii. „Partidul panslavist caută prin toate mijloacele posibile să provoace complicaţiuni în Orient. Deja a ştiut să influenţeze asupra Greciei. Candiaţii s’au resvrătit şi, întemeiaţi pe principiul naţionalităţilor pe care nu se poate să-l invoace în zadar, reclamă ajutorul Europei. Agenţi străbat, sub un nume grecesc, printre populaţiunile creştine, oscitând pretutindeni curajurile ... Emisari caută să resvrătească Moldova, şi până şi camera noastră de deputaţi e gata să ne provoace încurcături. „Dacă interesul şi simpatiele Marilor Puteri apusene ne fac să sperăm că chestiunea orientală se va resolva în folosul nostru, nu suntem încă gata, trebue s-o mărturisim, de a profita de situaţiune.... Trebue să aşteptăm dar totul de la sprijinul protectorilor noştri obicinuiţi şi în special de la prietenia M. V. Mi se pare, Sire, că ar fi foarte de dorit să se stabilească deja de pe acum o înţelegere între Franţa, Englitera şi Prusia asupra afacerilor orientale. O învoială intimă între aceste trei puteri ar fi cea mai sigură garanţie a neatârnării noastre naţionale....“ 18 (je) Decembre.—Senatul presintă adresa de devotament şi se esprimă printr însa gata de a acorda toate mijloacele pentru potolirea foametei. ig (ji) Decembre.—Prinţul primeşte iar pe prinţul Ypsilanti, care face în ţară propagandă pentru Greci, subscripţiunile pornite de dânsul au ajuns deja la cifre însemnate. Seara târziu prinţul Carol chiamă afară de ministrul preşident şi pe I. Brătianu, ca să se înţeleagă asupra situaţiei politice. Ioan Ghica e nehotărât faţă de Cameră. Brătianu, faţă cu posibilitatea ca chestiunea orientală să intre la primăvară iar într’un stadiu acut, socoate situaţia ţerei prea primejduită cu această cameră şi doreşte să vază mai multă energie la guvern; se indoeşte că s’ar putea ajunge la ceva cu cabinetul actual. Prea se ţine cu teamă strîns de formulele constituţionale şi ar putea în cele din urmă să compromită prin aceasta întregul viitor al ţerii. 20 Decemvrie Ianuarie 1861. —In urma acestei păreri esprimate de Brătianu, I. Ghica îşi depune demisia. Astfel anul 1867 începe cu o criză ministerială foarte neplăcută pentru prinţ. Afară de aceasta sosesc veşti rele din Moldova, şi agentul diplomatic din Paris, Bălăceanu, care a venit la Bucureşti pentru sărbători, vede situaţia în culorile cele mai negre.—Franţa e ofensată, din pricina misiunei militare, care e acum de mai mulţi ani în România şi pe care prinţul ar voi să o înlocuească cu instructori prusieni; curtea din Paris reaminteşte cu această ocasiune prinţului că împăratul Napoleon a fost, de la 1856, singurul protector al Principatelor Dunărene; Prusia, din potrivă, n’a făcut nimic pentru prinţul înaintea recunoaşterei sale; afară de aceasta, Românii sunt de rasă latină şi trebue prin urmare să se ţină în toate de puternica naţiune soră. I --------— Vaccinul anticholeric Experiențele d-rului Haffkin.—Vaccinarea animalelor. — Vaccinarea oamenilor.—Ziaristul american Stanhope la Hamburg.—Scrisoarea lui Pasteur.—D-rul Ferran — Inoculările la Barcelona.—Cholera în hutelii! — înlocuirea desinfectantelor și a carantinelor. —Propunerea d-rului Ferran.—Institutul nostru bacteriologic. De câte va zile în presa europeană se vorbește despre vaccinarea contra cholerei. Faimosul remediu contra acestei teribil flagel s’ar fi găsit in fine, sau cel puţin—ca să nu ne anbalăm—e pe cale de a fi descoperit. Doctorul Haffkin, eroul aventurei, afirmă categoric că, graţie metoadei sale de vaccinare, el împreună cu mai mulţi amici ai sei, au devenit absolut inatacabili faţă de cholera. Ne aducem aminte că aceaşi afirmaţiune a fost făcută în timpul înspăimântătoarei epidemii care a dezolat Spania în 1885, de un medic spaniol anume doctorul Ferran. Să ne oprim însă pentru moment la recentele cercetări ale d-rului Haffkin şi să căutăm a le explica cât se poate mai clar. D-rul Haffkin este, bineînţeles, în serviciul laboratorului lui Pasteur din Paris. E peste putinţă astăzi ca să fii un bun microbian fără ca să nu faci parte din familia ştiinţifică a ilustrului savant. In acest sanctuar al maladielor infecţioase întemeiat de Pasteur, nu se face toată ziua până altceva decât se isolează, se cultivă, se asasinează microbi de toate formele şi de toate virulenţele, de la bacilul-virgulă al cholerei, care ne preocupă, până la bacilul tifosului. De aceea d-rul Haffkin a început prin a izola faimosul bacil-virgulă, lucru ce-i făcuse deja alţii înaintea I sa, începând cu d-rul Koch din Berlin. După ce l-a izolat, a cultivat mi-I crobul într’un bulion in care s’a văzut că ii convine. La un oare-care grad de virulență acest blestemat bu-I lion secera în foarte scurt timp, prin mijlocul unei simple injecţii, animale ca porumbei, epurî, cobai—alias purcei de India etc. Până aci, după cum vedeţi, nimic de mirat. Contrariul ar fi putut să ne surprindă. Animalele inferioare mor