Lupta, septembrie 1892 (Anul 9, nr. 1797-1821)

1892-09-15 / nr. 1808

ANUL IX.­­ No. 1808 IN ȚARĂ Un an ..................................................................40 lei Lease Iun!.............................................................20 „ Trei luni.............................................................10 „ Pentru învățători pe un an.................................30 „ IN streinitate Un an.................... . ..............................50 lei Șease luni.............................................................25 „ Trei Inul..............................................................15 „ MERIIL la Bm REDACŢIA: Pasagiul ..Bancei Naţionale* (Casele KarageorgevM) MARŢI, 15 SEPTEMBRE 1892. m ummm a Pe pagina III, 30 litere, corp 7 ... 1 lei­ linia » » . 1^ » n • ■ • 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ 4 leî „ Pentru anunciuri a se adresa. LA admihirtraţia ziarului nr. MER VECKIU60 MW ADMINISTRATE: Pasagiul ÄBäneel Naţionala* (jLaseljö Karageorgeviel) 0:@IH£URA EDIŢIE MEMORIELE REGELUI .....’"<0»*» Carantine contra noastră Ziarele guvernamentale s’au scan­­dalisat de faptul că Bulgaria a ho-­­ tărît vizite medicale şi carantine pen­tru călătorii din România, deşi până astă­zi nici un caz de holeră nu s’a ivit în ţara noastră, iar activitatea şi vigilenţa desfăşurată de serviciile noastre sanitare trebue să inspire în­­­credere tuturor, cu atât mai mult , vecinilor noştri, de peste Dunăre. Pentru a explica aceste măsuri luate de guvernul din Sofia, măsuri care lovesc în mod serios şi foarte simţitor pe de o parte interesele­­ noastre comerciale, iar pe de alta prestitigiul autorităţilor noastre me­dicale, foile guvernului s’au­ grăbit a arunca vina tot asupra bietei prese opoziţioniste. „Prin ştirile lor alar­mante, zice „Timpul“, organele o­­poziţiunei au­ provocat carantina la graniţa Bulgariei“. El­ine, iată că şi Austria a luat acum aceleaşi măsuri stabilind vizite medicale şi carantină de cinci zile pentru călătorii din România, iar co­­­municatul austriac justifică cu totul alt­fel luarea acestor măsuri. Iată în adevăr telegrama ce primim din Viena : Viena, 24 Septembre. «Wiener Abend Post“ anunţă stabi­lirea unei revisti medicale a călători­lor cari vin din România, desinfecta­­rea eventuală a bagajelor la Iţcani şi la Noua Suliţa, respingerea călătorilor suspecţi şi o observaţie medicală de 5 zile pentru persoanele cari sosesc din România. Aceste măsuri nu au­ fost de loc pri­cinuite de neliniştea ce o produce sta­rea actuală, căci holera din Galiţia nu este de­cât sporadica, şi cea mai mare parte a acestei provincie şi întreaga Bucovină sunt cu totul îndemne,­ci numai pentru că existenţa epidemiei la Lublin şi in Basarabia este con­firmată in mod oficial. «Wiener Abend Post» adaugă în co­municatul său că revista medicală im­pusă călătorilor din România este mo­tivată prin faptul că holera s’a întins actualminte pe tot terenul Basarabiei şi a atins satul Leova, situat pe Prut, deci direct la graniţa românească; prin aceasta primejdia de introducere a holerei în România este esenţial­­mente apropiată. Ordonanţa ministerială privitoare la revizia medicală a Călătorilor care intră din Galiţia şi Bucovina în cele­lalte provincii austriace este motivată prin faptul că epidemia continuă în guvernământul Lublin, care este foarte apropiat de graniţa imperiului. Pe lângă aceasta, holera se întinde in gu­vernământul Basarabiei şi primejdia de introducere a boalei în Austria este mărită, cu toate că, mulţumită mă­surilor energice luate de autorităţile imperiului ajutate de concursul inte­ligent şi activ al administraţiei auto­nome provinciale, însănătoşirea comu­nelor a făcut progrese extra­ordinare, deci e o speranţă întemeiată că se va împedica boala de a lua un caracter epidemic şi de a se întinde. Totuşi, având în vedere configura­ţia foarte defaborabilă a graniţei im­periului, introducerea boalei şi ivirea sa sporadică în Galiţia şi Bucovina nu sunt excluse. Precum se vede, nu ştirile alar­mante ale ziarelor noastre de opozi­­ţiune au provocat hotărîrele statelor vecine de a lua măsuri sanitare la graniţele lor din­spre România; din contra, comunicatul guvernului aus­triac are grija de a observa că ho­lera nu s’a ivit încă în ţara noastră, „dar ea s’a întins în toată Basara­bia şi s’a ivit chiar prin unele tîr­guşoare de pe malul Prutului, şi prin­­ aceasta primejdia de introducere a epidemiei în România este esen- I ţialminte apropiată. “ Prin urmare, ceea ce a împins pe­­ vecinii noştrii la aceste disposiţiunî , atât de jignitoare pentru noi din toate­­ punctele de vedere, morale şi mate- f riale, nu e holera propriu­ zisă, care­­ încă nu există, ci condiţiunile favo-­­ rabile pentru apariţiunea şi întinde- * j rea el în ţara noastră, starea mize- | j rabilă a trupelor concentrate, diferi- jj 1 tele epidemii care bântue satele noas- jj 1 tre, etc. etc. j Ce poate fi mal îngrijitor de cât \ j faptul că însăşi ministrul de resbel j a fost nevoit să licenţieze trupele­­ din judeţele Dorohoiu şi Neamţ din­­ causă că, în prima zi de exerciţii, soldaţii au căzut cu zecile din şiruri, apucaţi de crampe, dizenterie, etc ? Ce importanţă pot avea ştirile ziare­lor opoziţioniste, fie ele cât de alar­mante, faţă cu măsura oficială pe care a fost silit s’o ia ministerul nostru de rezbel? Ceea­ ce a îngrijit deci pe străini nu sunt nici ştirile ziarelor opozi­­ţiuneî, nici neîncrederea în autorită­ţile noastre medicale, ci tocmai de­plina încredere în aceste autorităţi şi numai în ele. Se ştie protestul medicilor în contra concentrărilor, se ştie silinţele puse de d-nii doctori Babeş şi Felix de a hotărî pe d. general Lahovari să renunţe la con­centrări, toate zadarnice. Astă­zi, pe lângă râul produs în ţară prin aceste concentrări, pe lângă că holera odată ivită în ţară va pu­tea face ravagii teribile printre să­tenii obosiţi de exerciţii militare grele şi istoviţi de puteri din cauza dife­ritelor boli şi a hranei insuficiente, acum la toate aceste se adaugă şi încurcăturile comerciale, cari pot pro­voca crize serioase. Bine­voiască cel de la guvern a recunoaşte că vina şi răspunderea a lor este şi numai a lor. Cât despre presă—şi vorbim de presa în gene­ral, iar nu numai de cea opoziţio­nistă cum intenţionat o fac cel de la „Timpul“—ea şi-a făcut datoria şi a avut chiar un succes, obţinând, prin alarma dată la timp, contra­mandarea manevrelor, d-lui Wischnegradski. Cheltuelile ex-­­ tra ordinare au­ fost pentru 1891 până­­ în Iunie 1892 cu 179 milioane de ru-­­ ble mai mari de­cât prevederile bu- j getare. Cheltuelile ordinare au crescut­­ de la 1887 până în 1892 cu 811,991386 jj ruble. Spre a îmbunătăţi situaţia finan- | ciara d-nu Witte nu numai că va fi spori impozitele, ci si va desvolta bo- 5 gatele surse de producţiune ale ţării.­­ --------------------------------­ DIN AFARA Congresele socialiste din Franța Marsilia, 25 Septembre.— Congresul lucrător a primit o scrisoare de la Vera Sassulici care zice că o Rusie nouă va naște din crisa actuală și va procura numeroase batalioane marei armate internaţionale a proletariatului. Congresul a adoptat prin aclamaţie o moţiune a lui Guesde care salută pe lucrătorii întregei lumi cari luptă pentru venirea la putere a proletaria­tului pe ruinele sistemului capitalist.­ Congresul a decis apoi de a merge la 1 Mai in corpore la Primărie sp­re a saluta municipalitatea socialistă. D-na Liebknecht a zis că socialiştii nu cunosc de­cât 2 naţiuni, adică, clasa care posedă şi proletarii; lucră­torii tutulor ţărilor formează o sin­gură naţiune opusă celei d’intâiu. Intre francezi şi germani există un fluviu lat de sânge, de care insă socialiştii sunt inocenţi; socialiştii sunt fraţi; ei au­ protestat in contra res­bel­ului fratricid. Finanţele Rusiei Moscova, 25 Septembre.—«Gazeta de Moscova» zice că d-na Witte a găsit situaţia financiară şi mai defavorabilă încă de­cât era în 1887 la numirea Mersul Holerei ! Viena, 24 Septembrie. Ieri nu a fost nici un caş nou de holeră la Cracovia, la Podgoriţa şi la­­ Wolowice. Petersburg, 24 Septembrie, j Se anunţă apariţiunea holerei la­­ Riga, unde au fost până la 21 Sept. 16 caşuri şi 8 decese. Paris, 24 Septembrie. Ieri la Paris 39 caşuri şi 17 de­cese. La Havre, 12 caşuri, 8 decese; câ­­te­va caşuri s’au­ semnalat la Mon­­tusédy. Hamburg, 24 Septembrie. Ieri s’a constatat o descreştere, con­siderabilă a holerei; buletinul anunţă 115 caşuri şi 56 decese, dintre care 31 caşuri şi 19 decese cari aparţin zilelor precedente. New-Y»rk, 24 Septembrie. Lin deces prim. holeră s’a produs azi chiar in New-York. Cetigne, 24 Septembrie. Turcia a stabilit o carantină de 5 zile pentru provenințele Muntenegru­­lui, pentru motivul a­pari­ți­unei hole­rei la Cracovia. m^s^wsa^nsmtsmmmimmsss*­ DIN VIAŢA REGELUI CAROL Primele alegeri şi prima Cameră (Urmare) 15 (27) Decembrie. — Crăciunul nemţesc nu s’a serbat, dar toţi ofi­ţerii superiori al garnisoanei sunt invitaţi azi la masă; zilnic se acordă multe audienţe. Prinţul s’a ocupat mult cu planuri de reorganizare a armatei. Pentru el, care a crescut în armata prusiană, este firească dorinţa să ceară ajutor pentru reorganizarea sa de la nişte raporturi ce-­i sunt cunoscute, şi ast­fel s’a adresat la Berlin şi aşteaptă acum resultatul de acolo. Cu aceeaşi nerăbdare aşteaptă re­­solvarea unei alte chestiuni care-1 atinge personal foarte de aproape şi în privinţa căreia e zorit din toate părţile. In fie­care scrisoare din Paris i să spune că trebue să se însoare, să întemeeze o familie, să dea terii un moştenitor ! — Nu se pretinde ca să-­şi facă alegerea exclusiv sau mai ales după consideraţii politice, ba nici nu se doreşte aceasta, de oare ce în chipul acesta ţara ar putea să devină legată într’un fel sau altul; prinţul e sfătuit mai cu seamă să-’şi aleagă o soţie care să poată înţelege şi împărtăşi serioasa şi greaua lui misiune! Alegerea însă e grea, de oare­ce el personal nu poate să pă­răsească acum ţara şi trebue să în­credinţeze toate în mânile a­lor sei. la (28) Decembrie. — Astă­zi se primeşte delegaţia Camerei, care a­­duce răspunsul la mesagiul prinţu­lui ; se zice în acest răspuns că Ca­mera e gata să conlucreze cu toată puterea la marea operă a restabili­re! echilibrului financiar, căci „din cauza lipsei sentimentului de res­ponsabilitate la cel cari ar fi avut misiunea de a administra finanţele, s’a ajuns la o stare aşa de rea cum nu s’a mai cunoscut până atunci“. Seara prinţul are la masă la dân­sul pe toţi miniştrii, biuroul şi pre­­sidenţii camerelor. De la împăratul Napoleon soseşte următoarea scrisoare autografă, da­tată din Paris, 18 Decembrie 1866 : „Mon eher Prince, „Je ne vous ai pas éerit plutót parce que je ne voulais pas accré­­diter le bruit qui s’était répandu l’année derniére et qui avait pour but de faire croire que votre róso­­lution de vous rendre dans les prin­­cipautés, etait le résultat d’un plan concerté entre nous ; mais aujourd’liui que vous avez été reconnu par la Porte, je suis bien aise de vous dire tout l’intérét que je porte ä votre courageuse entreprise. J’espöre que vous parviendrez ă faire regner Bői­dre et la prospérité dans votre nou­veau pays, et je serai toujours heu­­reux d’y contribuer autant que cela depend de moi. Recevez la nouvelle assurance de ma sincére amitié. Napoleon. In răspunsul seu, prințul Carol e s­­pune împăratului toată greutatea si­­tuaţiunii. „Partidul panslavist caută prin toate mijloacele posibile să provoace complicaţiuni în Orient. Deja a ştiut să influenţeze asupra Greciei. Can­­diaţii s’au resvrătit şi, întemeiaţi pe principiul naţionalităţilor pe care nu se poate să-l invoace în zadar, re­clamă ajutorul Europei. Agenţi stră­bat, sub un nume grecesc, printre populaţiunile creştine, oscitând pre­tutindeni curaj­urile ... Emisari caută să resvrătească Moldova, şi până şi camera noastră de deputaţi e gata să ne provoace încurcături. „Dacă interesul şi simpatiele Ma­rilor Puteri apusene ne fac să spe­răm că chestiunea orientală se va re­­solva în folosul nostru, nu suntem încă gata, trebue s-o mărturisim, de a profita de situaţiune.... Trebue să aşteptăm dar totul de la sprijinul protectorilor noştri obicinuiţi şi în special de la prietenia M. V. Mi se pare, Sire, că ar fi foarte de dorit să se stabilească deja de pe acum o înţelegere între Franţa, Englitera şi Prusia asupra afacerilor orientale. O învoială intimă între aceste trei puteri ar fi cea mai sigură garanţie a neatârnării noastre naţionale....“ 18 (je) Decembre.—Senatul pre­­sintă adresa de devotament şi se es­­primă printr însa gata de a acorda toate mijloacele pentru potolirea foa­metei. ig (ji) Decembre.—Prinţul pri­meşte iar pe prinţul Ypsilanti, care face în ţară propagandă pentru Greci, subscripţiunile pornite de dânsul au ajuns deja la cifre însemnate. Seara târziu­ prinţul Carol chiamă afară de ministrul preşident şi pe I. Brătianu, ca să se înţeleagă asupra situaţiei politice. Ioan Ghica e ne­hotărât faţă de Cameră. Brătianu, faţă cu posibilitatea ca chestiunea o­­rientală să intre la primă­vară iar într’un stadiu acut, socoate situaţia ţerei prea primejduită cu această ca­meră şi doreşte să vază mai multă energie la guvern; se indoeşte că s’ar putea ajunge la ceva cu cabinetul actual. Prea se ţine cu teamă strîns de formulele constituţionale şi ar pu­tea în cele din urmă să compromită prin aceasta întregul viitor al ţerii. 20 Decemvrie­­ Ianuarie 1861. —In urma acestei păreri esprimate de Brătianu, I. Ghica îşi depune de­misia. Ast­fel anul 1867 începe cu o criză ministerială foarte neplăcută pentru prinţ. Afară de aceasta so­sesc veşti rele din Moldova, şi agen­tul diplomatic din Paris, Bălăceanu, care a venit la Bucureşti pentru săr­bători, vede situaţia în culorile cele mai negre.—Franţa e ofensată, din pricina misiunei militare, care e acum de mai mulţi ani în România şi pe care prinţul ar voi să o înlo­­cuească cu instructori prusieni; cur­tea din Paris reaminteşte cu această ocasiune prinţului că împăratul Na­poleon a fost, de la 1856, singurul protector al Principatelor Dunărene; Prusia, din potrivă, n’a făcut nimic pentru prinţul înaintea recunoaşte­rei sale; afară de aceasta, Românii sunt de rasă latină şi trebue prin urmare să se ţină în toate de pu­ternica naţiune soră. I --------— Vaccinul anticholeric Experiențele d-rului Haffkin.—Vac­cinarea animalelor. — Vaccinarea oamenilor.­—Ziaristul american Stanhope la Hamburg.—­Scri­soarea lui Pasteur.—D-rul Ferran — Inoculările la Barcelona.—Cholera în hutelii! — înlocuirea desinfectantelor și a carantinelor. —Pro­punerea d-rului Ferran.—Insti­tutul nostru bacterio­logic. De câte­ va zile în presa europeană se vorbește despre vaccinarea contra cholerei. Faimosul remediu contra acestei teribil flagel s’ar fi găsit in fine, sau cel puţin—ca să nu ne an­­balăm—e pe cale de a fi descoperit. Doctorul Haffkin, eroul aventurei, a­­firmă categoric că, graţie metoadei sale de vaccinare, el împreună cu mai mulţi amici ai sei, au devenit absolut inatacabili faţă de cholera. Ne adu­cem aminte că aceaşi afirmaţiune a fost făcută în timpul înspăimântătoa­rei epidemii care a dezolat Spania în 1885, de un medic spaniol anume doc­torul Ferran. Să ne oprim însă pentru moment la recentele cercetări ale d-rul­ui Haff­kin şi să căutăm a le explica cât se poate mai clar. D-rul Haffkin este, bine­înţeles, în serviciul laboratorului lui Pasteur din Paris. E peste putinţă astă­zi ca să fii un bun microbian fără ca să nu faci parte din familia ştiinţifică a ilustrului savant. In acest sanctuar al maladielor infecţioase în­temeiat de Pasteur, nu se face toată ziua până altceva decât se isolează, se cul­tivă, se asasinează microbi de toate formele şi de toate virulenţele, de la bacilul-virgulă al cholerei, care ne­­ preocupă, până la bacilul tifosului. De aceea d-rul Haffkin a început prin a izola faimosul bacil-virgulă,­­ lucru ce-i făcuse deja alţii înaintea I sa, începând cu d-rul Koch din Ber­­­­lin. După ce l-a izolat, a cultivat mi-I crobul într’un bulion in care s’a vă­­zut că ii convine. La un oare-care grad de virulență acest blestemat bu-I lion secera în foarte scurt timp, prin mijlocul unei simple injecţii, animale ca porumbei, epurî, cobai—alias pur­cei de India etc. Până aci, după cum vedeţi, nimic de mirat. Contrariul ar fi putut să ne surprindă. Animalele inferioare mor

Next