Lupta, mai 1893 (Anul 10, nr. 1992-2014)
1893-05-01 / nr. 1992
ANUL X. — No. 1992 ABONAMENTE IIN ȚARĂ Un an ........................................... ... 40lei Șease luni........................................... Trei luni........................................... ... 20 ... 10 Pentru învățători pe un an . . . . ... 30 DIN STREINITATE Un an........................................... ... 50lei Șease luni.......................................... ... 25n Trei luni........................................... ... 15ti HuimeiuS 15 Bani Redacția „ Pasagiul .Bancei Nationale“ (Casele Karageorgevici) Farmaciști. Din afară. Fizonomia Camerei. Nouile partide. Apicultură sistematică. Asigurare obligatorie. Războiul civil, (forță). FARMACIŞTII Printre multe proiecte de legi a cărora ţinte sunt tot felul de reformări, organizări şi desorganizări, d. ministru de interne a prezentat şi un proect în puterea căruia va pune la rezon şi pe farmacişti. Pe toţi ’I-au pus la rezon conservatorii şi mâna lor de fier a cuprins toată suflarea ţăreî, toate breslele, toate clasele Dar întrebarea este: unde e inteligenţa lucrului ? Cea d’antâia preocupare a miniştrilor conservatori, preocupare care a prezidat la alcătuirea tuturor proectelor ce au prezentat Camenilor, a fost să concentreze totul în mâna guvernului, să facă pe miniştrii omnipotenţi.^In adevăr, graţie întregei serii de legi votate în această legislatură puterea centrală a crescut miMnl- n>nTrovmil a O All-UCillftO UA Oitj gw»v***«* V -------- toritate imensă, orîce încercare de viaţă individuală şi neatârnată va fi de acuma peste putinţă. Când acesta e scopul unde al tuturor miniştrilor, lesne ne putem închipui în ce hal ies proiectele de legi din consiliul de miniştrii. Să dăm un exemplu din legea farmaciilor. Un articol al legei prevede că în caz de abateri de la dispoziţiile legale, ministrul poate închide farmacia. Nu e monstruos şi nu e ridicul ! După litera legei, este destul ca unui farmacist să -i lipsească un medicament într’un moment dat, ori este destul ca un asistent să greşească o reţetă, pentru ca proprietarul să fie lovit prin închiderea farmaciei. D. ministru s’a întrecut de astă dată. Ce fel, dacă un asistent comite o greşeală, trebue să plătească proprietarul farmaciei? Unde e spiritul de dreptate, unde e pedeapsa care trebuie să lovească în vinovat? Afară de aceasta, d-1 ministru nu putea găsi alte penalităţi ? Nu putea, bunăoară, să prevadă amenda, ridicarea, pe timp limitat, a dreptului de a profesa, închisoarea chiar? Pentru ce s’a adoptat o măsură, atât de drastică şi de extremă o mesură atât de nedreaptă şi de păgubitoare ? Dar ce numai atâta? Oare păgubitul şi nedreptăţitul e numai proprietarul farmaciei? Evident că nu, căci cel care va suferi încă şi mai mult va fi publicul. In adevăr, sunt în ţară orăşele cari n’au de cât o singură farmacie şi unde se poate ivi trebuinţa ca dispoziţia represivă a lege! să fie aplicată. Ei bine, ministrul va închide farmacia, dar cu bolnavii cum rămâne ? Neapărat că ministrul nu va putea înfiinţa în cinci minute altă farmacie la loc, şi nici va putea pune stăpânire pe farmacia închisă , atunci de unde îşi vor procura oamenii medicamentele în tot timpul în care târgul va fi lipsit de spiţărie! Iată una din cele mai frumoase dispoziţiuni ale unei legi nechibzuite cum, de altmintrelea, au fost mai toate legile d-lor miniştrii actuali. Nedreptatea, absurdul şi ridicolul n’au împedicat pe nici un ministru să renunțe la o operă diformă, căci, precum am mai spus, scopul de căpetenie al miniştrilor este ca puterea guvernului să fie sporită, şi orice lege care realizează acest deziderat este o excelentă lege. Sub tot felul de pretexte meschine, ba uneori, chiar sub pretext de înclinare către ideile democratice, miniştrii au devenit treptat puternicii puternicilor. Când opera de reorganizare conservatoare va fi terminată, ţara îşi va fi găsit stăpânul Constantin C. Bacalbaşa DIN AFARA BUGETUL SPANIEI Madrid, 11 Mai al.— D. Ganacho, ministru al finanţelor, anunţă la Cameră, în privinţa bugetului, că Regina regentă renunţă la un milion pesetas din lista sa civilă (aplause vii). Bugetul prezintă următoarele cifre: Venituri 737,476,353 pesetas, cheltueli 737, milioane 216,891. Ministrul finanţelor cere autorizaţia de a se împrumuta cu 760 milioane pesetas cu 4 % datorie internă perpetuă, pentru a plăti datoria flotantă. Camera discută proectul de amânare a alegerilor municipale. Republicanii fac obstruţionism. Majoritatea proprie de a se declara în permanenţă. S’au luat măsuri de ordine în împrejurimile Camerei. SOSIREA GENERALULUI DODDS IN FRANŢA Marsilia, 10 Mai.— Generalul Dodds a sosit. El a fost primit de autorităţile civile şi militare. Mulţimea i-a făcut ovaţii. Străzile sunt pavoazate. I s’a oferit o gustare de către ofiţerii garnizoanei. S’au ridicat toaste în onoarea generalului, a trupelor din Dahomey şi a armatei franceze. Generalul a respuns zicând că gloria campaniei din Dahomey cât şi onoarea recepţiunei ce i s’a făcut, revine asupra soldaţilor sei. HOME RULE Londra, 11 Maiu.— Camera Comunelor. Camera a respins cu 482 voturi contra 34 un amendament la articolul întăiu al birului de Home-rule, zicând că a doua Cameră a Irlandei să ia numele de: House Commons Ireland.“ CRIZA IN GRECIA Londra, 11 Maiu. — »Times“ pretinde că d. Tricupis a demisionat pentru că erea convins că Camera n’ar adopta nici un proiect de control şi că fără control nu se poate face un împrumut. Atena, 11 D. Sotiropulo a fost chemat azi dimineaţă la palat. El a avut o lungă conferinţă cu regele care îl va primi şi mîine. Se crede că va forma un cabinet extra parlamentar. Noile partide Un puternic vânt reformator în sens democrat suflă de câtva timp în Europa, vânt care, între altele, distruge cu totul o legendă, de altminterea deja compromisă, cum că între cele două mari partize istorice, liberal și conservator, există o adâncă deosebire, o deosebire fundamentală de idei şi de principii. Această legendă sau mai bine acest prejudiţiul a făcut mult rea democraţiei, a neutralizat mult activitatea ei, întârziind multe reforme, înlăturând multe revendicări populare. Legenda, prejudiţiul era că democraţii nu pot în nici un caz primi cea mai mică reformă din mânele conservatorilor, şi că pe de altă parte nu e treaba democraţiei să contribue la răsturnarea, la zdrobirea chiar a unui partid liberal. Atât menţinerea multă vreme a acestui prejudiciu, cât şi distrugerea lui de azi se explică perfect. Câtă vreme popoarele aveau în lupta lor drept ideal simplu e EDITIA A DOUA mancipare politică şi nici nu se gândiau la revendicări economice, câtă vreme conservatorii se împotriveau la acordarea oricărei libertăţi, iar partidul liberal întrupa realizarea acelui ideal, evident că toate simpatiile erau pentru liberali, toată ura contra conservatorilor. Odată emanciparea politică însă în mare parte câştigată, emancipare pe care au trebuit să o recunoască şi cu care au trebuit să se obişnuiască conservatorii, situaţia s’a schimbat. In adevăr, când mai târziu democraţia formulă revendicările economice ale poporului, ea se găsi în faţa împotrivirei comune a tuturor doctrinarilor, conservatori şi liberali. Dar simpatiile contractate din vremuri pentru aceşti din urmă precum şi vechea ură în contra conservatorilor rămaseră înrădăcinate în mulţime, aşa că, deşi acum duşmanul deveni comun, deosebirea, nuanţarea tot se făcea. Organizaţia politică modernă, cu sufragiul universal, nevoile de guvernământ şi alte împrejurări au silit însă partizile doctrinare ajunse la putere, să cam lase teoriile la o parte şi să cedeze curentelor irezistibile, revendicărilor populare. Aceasta a făcut ca şi democraţia să se lepede de vechiul ei prejudiţit şi şi să adopte o politică practică care consistă în a primi şi a smulge, când e posibil, câte o reformă economică sau socială de la oricare din partizile vechi aflătoare la putere. Şi acum câteva exemple. Sunt mai bine de două zeci de ani de când progresiştii belgieni, astăzi radicali, au formulat revendicarea sufragiului universal. Catolicii şi liberalii doctrinari s’au succedat pe rînd la putere fără a da ascultare acestei revendicări. Dar reforma devenind matură, mulţumită mai ales a unei admirabile propagande prin presă şi prin întruniri organizate de radicali, realizarea ei s’a impus. La cârmă se află însă conservatorii, de o potrivă ostili acestei reforme ca şi liberalii din opoziţiune. Dar nevoia de guvernământ e mai puternică decât teoriile doctrinare şi astfel cei ce s’au declarat gata a consimţi la revendicarea democraţilor au fost conservatorii de la cârmă. După legendă, radicalii belgieni ar fi trebuit să fugă de conservatori ca de nişte ciumaţi şi nici să stea la vorbă cu dânşii asupra acestei reforme, aşteptând să o obţină odată de la liberali, dacă şi când s’ar converti odată în favoarea ei... După liberalii noştri, desigur că radicalii belgieni merită să fie energic blamaţi pentru că au votat sufragiul universal acordat de conservatori ! In Anglia, democraţii au prilejul să dea concursul lor partidului liberal care a venit cu o sumă de reforme largi. In Franţa, din nenorocire, democraţii nu au acum prilejul să susţină nici o reformă propusă de guvern, pe motivul foarte simplu că de câtva timp ministerele republice sunt oportuniste şi adeseori reacţionare, trăind din espediente şi nimic mai mult. Acum în ajunul nouilor alegeri radicalii francezi au putut obţine câteva reforme financiare, cum e acea a băuturilor spirtoase, a suprimărei accizelor, etc. Despre situaţia de la noi vom vorbi în curând într’un alt articol. sâmbăta 1 maiu 1893. ANUNCIURII Pe pagina m. 80 litere, corp 7 ... 1 leii linia „ „ IV „ „ . . . ,25 bani linia Inserte şi reclame „ „ .... 2 lei linia Pentru anunciuri a se adresa: LA Administraţia Ziarului Un număr vechiu 50 bani Administraţia Pasagiul „Bancei Naţionale“ (Casele Karageorgevici) Fisionomia Camerei Deputaţii, grupuri, grupuri, discut cu aprindere asupra inundaţiilor. Fiecare povesteşte ce a văzut şi ce a păţit. Deputaţii liberali atacă guvernul. Guvernul e de vină că plouă, că ninge, că şerpii flueră în Dâmboviţa. Guvernul e vinovat că trenurile merg aşa de rău. In zădar se încerc deputaţii guvernamentali să apere stăpânirea. Ei sunt pierduţi. Nici un argument, nici o vorbă de spirit nu pot spune liberalilor. Deodată intervine în discuţie d. Bobe, inspector general al Creditelor agricole : — De ploae şi de şerpi nu ştifi, cît însă despre trenuri pot să afirm că niciodată n’au mers mai bine ca acum. — Cum asta? întreabă toţi. — Apăi aţi mai văzut până acum ca un tren să pornească la Iaşi şi peste o oră să se întoarcă ? Argumentul e decisiv, guvernul e salvat. Deputaţii să reped pe la locuri chemaţi de clopoţelul preşedintelui. Deputaţii prezenţi sunt în număr de 92. Toţi sta în jurul biuroului şi întreabă ce e la ordinea zilei. Preşedintele răspunde: — D-lor deputaţi, trebue să votăm din nou creditul de 1.700.000 lei pentru palate, deoarece ori votul a fost nul. Cine e pentru pune bilă albă în urnă albă. Preşedintele n’apucă să sfârşească şi un iuruş teribil se dă pe uşe. O busculadă teribilă. In învălmăşeală bustul lui Barbu Catargiu e trintit la pământ, masa stenografilor e răsturnată. Pe jos stau dinţi, peruci şi ochelari. — Nu votez! nu votez ! se aude din toate părţile. — Zi-le K. K. Lascare să voteze, spune P. P. Carp, adresându-se d-lui Catargiu. — Dar ce, amu vrei când oi mai fi în opoziţie s’o mai pat cum am păţit’o cu Pavlică Brătăşanu? — Iraaa ! dar lasă K. K. Lascare nu şti că ce să făgădueşte în opoziţie nu se îndeplineşte la putere, spune din nou P.P. Carp. — Nu mă amestec, degeaba. Atunci miniştrii junimişti Carp şi Marghiloman se reped la ministrul de resboiu. — Forţa armată ! Forţa armată ! Generalul Jak întocmai ca excentrica Carolă încălică calul şi în fruntea unui batalion de dame o porneşte după deputaţi. Cu damele generalul face 69 de deputaţi, numărul reglementat pentru că votul asupra unui proect de lege să fie valabil. Preşedintele anunţă că proectul de lege a fost votat. Un al doilea iuruş. Acum deputaţii se întorc în Cameră. Deputaţii se felicit de patrioticul curaj de care au dat dovadă. Cu o imensă majoritate se votează proectul de lege prin care se autoriză consiliul judeţului Suceava să contracteze un împrumut de 200.000 fr. D. C. C. Dobrescu are cuvântul ca să-şi desvolte interpelarea relativă la expulsări. Numai foştii dizidenţi înconjur pe d. Dobrescu, numai aceştia î i ajut în lupta contra guvernului. D. Porumbaru e nervos, d-sa nu poate sta la un loc şi se mai plimbă pe afara. D. Stolojan cugetă la politica generală a ţăreî. D. Dobrescu condamnă expulsările făcute. D-sa susţine că evreii născuţi în ţară nu pot fi expulsaţi. D. Tache Ionescu se ridică imediat. — Mă rog, să declare partidul liberal dacă consideră altfel ca noi pe evreii născuţi în ţară, adică dacă ’i consideră ca români. Tăcere profundă. Jip. de d-l Cornaz merită serioasă atenţiune a legiuitorilor din toate ţâriie. Iată cuprinsul: 1) Se institue în cantonul Neuchâtel o asigurare obligatorie în contra morţii. 2) Această asigurare este cuprinsă in atribuţiunile Statului în virtutea articolului 16 din Constituţiune. 3) Sunt obligaţi să contribue la această asigurare: 1) toţi locuitorii din Neuchâtel, toţi Şviţerenii şi toţi streinii supuşi impozitului ; 2) toate societăţile sau companiile în colectivitate, în comandită sau pe acţiuni, avându-şi sediul sau una din sucursale în canton; 3) toate corporaţiunile pentru partea averii lor neafectată instituţiunilor sau operilor de utilitate generală sau de existenţă publică. 4) Se percepe în folosul asigurării obligatorii contra morţii cincisprezece bani la franc din impozitele asupra averii şi venitului datorite Statului. 5) Produsul acestor venituri nu va fi confundat cu celelalte venituri ale Statului, dar va forma obiectul unui depozit special, cu conturi deosebite, la Banca cantonului Neutchâtel. Departamentul finanțelor este însărcinat cu plăţile, la prezentarea de titluri în forma cerută. ș^6) Se vor da socoteli anuale de venituri și cheltueli. In caz când produsul venitului amintit mai sus nu va ajunge, taxa pentru anul următor va putea fi mărită proporţional cu deficitul de acoperit. 7) Din potrivă, excedentul eventual al unui exerciţiu va fi întrebuinţat cum urmează : jumătate va servi a constitui un fond de rezervă, în scop de a contribui la sarcinele unei mortalităţi excepţional de mari * caalaltă parte va f repartizată între companii tinzând la acelaş scop statornicit pe baze raţionale. 8) Fondul de rezervă se compune : 1) din excedentele de mai sus ; 2) din subscripţii, daruri şi legate, cari vor fi depuse la banca cantonală din Neuchâtel. Aceste fonduri nu vor putea fi întrebuințate decât în urma unei hotărîri a consiliul de Stat. 9) Se vor folosi de asigurare: familiile a căror şef lasă, la moartea sa, unul sau mai mulţi copii minori sau infirmi; văduvele şi femeile divorţate sunt asimilate cu şefii de familie. 10) In cursul celor 30 de zile de la moartea unui şef de familie, se va da moştenitorilor sei 500 fr. 11) Sunt excluşi de la beneficiul asigurărei părinţii de familie cari în momentul morţei lor, ar fi în întârziere cu mai mult de două contribuţii anuale. Rămăşiţele de mai mică importanţă sunt împlinite din sumele datorite moştenitorilor. 13) Consiliul de Stat poate în anumite cazuri, însărcina comuna cu plata taxei în locul locuitorilor cari ar fi în imposibilitate recunoscută, de a contribui la casa de asigurare. 13) Moştenitorii cărora departamentul finanţelor le-ar refuza plata sumei asigurărei, au dreptul de a se adresa la justiţia cantonală, care va trebui să instruiască şi să se pronunţe fără cheltueli. 14. Suma asigurărei în caz de moarte nu se poate ceda nici urmări. 15. Pentru orice reclamaţiune privitoare la plata asigurărei, durata prescripţiunei este de cinci ani de la data morţii. 16. Consiliul de stat este însărcinat, sub rezerva dreptului de referendum, de a promulga prezenta lege. Este de asemenea însărcinat cu executarea acestei legi. Acest proiect, de o foarte largă concepţie, se deosebeşte prin marea sa simplicitate şi originalitate. Se întemeiază pe principiul justei solidarităţi a tuturor locuitorilor statului, faţă de nevoile văduvilor şi orfanilor. ------------------------ Asigurare obligatorie Cantonul Neuchâtel din Elveţia s’a deosebit prin iniţiative minunate, cum sunt între altele noul său cod penal, şi representarea proporţională. In ce priveşte întâia reformă a voit să nu-l apuce înainte Consiliul federal. Acelaş lucru se poate spune privitor la chestiunea asigurării obligatorii în contra morţii. Proiectul depus în numele departamentului justiţiei Apicultura sistematică din Camera a votat proectul de lege pentru concesiunea instalărei unei apiculturi sistematice. După acest proect, ministerul domeniilor este autorizat a pune la dispoziţia d-lui Gregorie Hermes, fără plată de arendă şi pe termen de 10 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1893, un teren de 228 hectare din moşia Statului Păncesci-Dragomireşti, judeţul Roman, pentru a înfiinţa pe el o instalaţiune de apicultură sistematică. Această concesiune este supusă următoarelor condiţiuni: a) D. Hermes este dator a face, cu spesele sale, în cursul celor dinoi ani d’anteia, construcțiuni în valoare de 24.493 lei, conform planurilor și devisului deja presintă te.