Lupta, iunie 1893 (Anul 10, nr. 2015-2039)

1893-06-10 / nr. 2023

partizanii legei, şi socialiştii vor obţine la balotagiu mai puţine scaune decât ar fi fost în drept să spere în urma enormei cifre a voturilor ce a obţinut, şi aceasta va proveni dacolo că, în cele din urmă, partizanii legei se vor înţelege cu d. Richeter, şeful progresiştilor, căruia îi va da concurs la balotagii pentru ca şi acesta, în schimb, să voteze legea militară. Pentru a se ajunge la această înţelegere va trebui, desigur, să se înscrie în lege reducerea serviciului militar de la trei la dooă ani pentru care, în schimb, progresiştii vor consimţi la mărirea efectivului. Este evident că astfel va trebui să se sfârşească această luptă, şi aceasta ar fi soluţiunea cea mai puţin rea, deoarece Germania fiind condamnată, de politica lui Bismarck, de a urma până la cel din urmă om al său, cel puţin va transforma, astfel încât, încet, armata sa actuală în armată de miliţii. Şi, pe lângă aceasta, înţelegerea cu progresiştii ar garanta poporul german contra exceselor protecţionismului vamal şi a fiscalităţei antidemocratice pe care o vor cere conservatorii. Aceasta va fi, desigur, pentru socialişti, un protest mai mult de a zice încă odată că progresiştii au trădat cauza poporului şi a încerca să ridice mulţimea contra lor. Acest războiu la cuţite dintre democraţia socialistă şi progresişti este în adevăr deplorabil. Partidul progresist condus de d. Richter, fiind acuzat de duşman al poporului, acest partid care tot d’auna a apărat cauza poporului într’un mod loial şi sincer, aceasta în adevăr e uimitor. Pentru aceasta, o oare-care vină o are şi progresiştii cari, la rîndul lor, acuză pe socialişti de duşmani ai civilizaţiei, şi se opun tuturor revendicărilor lor practice, în numele ortodoxului principiu al neintervenţiunei Statului. Şi războiul acesta a fost condus în mod furios de socialişti: mai toate oraşele mari au trecut la socialism. La primul scrutin, din 32 aleşi în marile oraşe, 16 au fost socialişti, provocând balotagii încă în 77 arondismente, în care cele mai multe voturi le-a obţinut socialiştii. Numărul mare al balotagiilor era prevăzut, din cauza mulţimei candidaturilor. Cele trei arondismente din Hamburg au ales socialişti, ei au luat, de asemenea, cele două locuri din Breslau, eliminând pe ministrul Hobrecht ; d. Auer s’a ales la Glochau, d. Vollmar la Munich şi la balotagiu este sigur că tot un socialist va învinge la Munich; la Dresda trei socialişti sunt în balotagiu, din cari doi contra anti-semiţilor ; la Colonia un socialist este în balotagiu cu un clerical ; la Frankfurt, la Leipzig, la Stuttgart, la Strasburg chiar, socialiştii sunt în balotagiu cu naţionalii-liberali; la Danzig cu Rickert, progresist; la Hagen cu însuşi Richter, şeful progresiştilor, care va pierde, desigur, locul. Socialiştii sunt astfel pretutindeni faţă de toate partidele, disputând toate locurile şi ameninţând pe toţi. Ei pretutindeni au câştigat voturi în proporţiuni enorme; victoria lor se afirmă cu fatalitatea unui fenomen al naturei, ca o avalanşe, ca o debordare a unui mare fluviu. O singură învingere au suferit: la Bréma, candidatul liberalilor uniţi, d. Freese, a bătut pe candidatul socialist, care reprezintase până acum în Reichstag această localitate. Chiar în Alsacia viitorul va fi al socialiştilor. Câţiva popi, mai mult sau mai puţin protesţionişti, s’au ales la Thionville, la Sarreguemines, la Altkirchen (abatele Winterer ales aci este un democrat creştin) la Ribeauville; candidatul Loren şi antimilitarist, Haas, a fost ales la Metz (aci Liebknecht a obţinut a 6-a parte din numărul total al voturilor). O altă caracteristică : mai toate voturile obţinute de anti-semiţi în Alsacia, se pot considera ce socialiste, deoarece anti-semiţii din Alsacia au un program comun cu socialiştii, în afară numai de chestiunea evree. Tot în Alsacia, la Colmar, fostul deputat care s’a abţinut asupra legei militare, va fi bătut de un Alsacian, căruia socialiştii îi vor trece cele 2,500 voturi obţinute de ei. La Strasburg va fi ales Bebel : el a avut la primul scrutin 6209 voturi, contra 6981 pe care le-a obţinut d. Petri, candidatul guvernului; abatele Muller, antimilitarist, care a obţinut la primul scrutin 3,399 voturi, va da la balotagiu voturile sale d-lui Bebel. La Mulhouse, ţara industrialilor filantropi, d. Bueb, Alsacian socialist, s’a ales cu 11,800 voturi contra unui popă care a întrunit 8,700 şi a unui german care n’a avut de cât 800 voturi. La Chateau-Salins s’a ales asemenea un Loren socialist. Ţările anexate, după cum se vede, se deşteaptă, şi ele nu se mulţumesc numai cu protestarea pură şi simplă contra anexărei, ele au început a lua parte la viaţa politică a imperiului trecând la socialism. Aceasta provine de acolo, pentru că socialiştii, după cum se ştie, au protestat totd’auna contra anexărei şi au revendicat pentru Alsacia şi Lorena dreptul de a decide liber de soarta lor. Şi ei au asupra protestatarilor pur şi simplu, avantagiul de a fi o forţă în plină creştere şi capabilă de a îndeplini, într’o zi, acest act de justiţie şi prudenţă, fără a deslănţui asupra Europei flagelul resboiului. Acesta e şi principalul motiv pentru care toţi adevăraţii democraţi din Europa, fără deosebire, liberalii-democraţi, radicalii, catolicii-democraţi şi socialiştii, aplaudă din toată inima această enormă victorie repurtată de socialiştii germani. Ei sunt partidul păcei internaţionale, al reconcilierei cu Franţa; şi ei sunt, în acelaşi timp, partidul păcei interne, cu toate discursurile lor violente în care nu se vorbeşte decât de lupta claselor; programul lor practic este, din toate programele guvernamentale din Germania, acela care răspunde mai bine la nevoile situaţiunei ţărei, atât din punct de vedere al burgheziei cât şi al poporului. Şi aceasta graţie politicei nebuneşti a lui Bismarck şi a nobililor proprietari prusieni, cari au zdrobit şi burghezia şi poporul subt greutatea sarcinilor militare din ce în ce mai de nesuferit şi graţie stângăciei burgheziei liberale, care a lăsat ca socialiştii se pună mâna pe situaţiunea intermediară ca partid capabil de a înţelege nevoile unui partid de guvern, şi în acelaşi timp, de a încarna în el, cu toate aceste, toate nemulţumirile poporului şi de a rămâne credincios statornic intereselor şi idealului seumane şi musulmane, soldaţii cari văzură la Plevna, mamele care-l trimeseră atât de generoase la moarte şi la triumf — n’au avut parte de un cuvînt, de o amintire, de un regret ! Cetatea care văzu pe Jaques le Conquerant rămânând o jumătate de veac incarnaţia militară şi neobosit lucrătoare al celui de al XIII-lea secol Sanguedocian, popoarele care cu Raymond de Saint-Gilles, fură fondatoarele acestui Orient latin—care de ar fi fost mai bine apărat—ar fi îndoit domeniul teritorial al rasei noastre — nu se vor face niciodată părtaşi acestei pilde de dispreţ şi de uitare. Vin in numele tutulor colegilor noştri Felibri — care au drept misiune să nu uite nici o parte oricât de umilă şi de mică şi oricât de detaşată ar fi din literele şi limbele latine—vin să vă zic: „Românii din sudul Franţei“, vor rămânea totdeauna fraţii „Languedocienilor de la Danubia şi de la Prut“. La Montpellier pe calea de unde se zăreşte deodată Alpi şi Pirinei — începuturi ale celor două lumi latine care ating ţara noastră, înaintea monumentului suveranului, care graţie jertfelor provinciilor sale de „langue d’oc“ şi de „langue-d’oil“ graţie sprijinului statornic pe care îl dete statele generale ale bătrînei Occitanii isbuti, după 14 ani de rasboiu adesea ori calamitas — dar în fine triumfător — să suprime resturile Pirineilor şi să pecetluiască definitiv gândirea stăpână a regatului sǎu,a veacului săfi şi a naţiune! noastre, meridionalisând gândirea marelui Ispaniol — oraşul Montpellier decernă in 24 Mai 1888 premiul — cântecului gintel Latine — poetului naţional al Românilor — şi al orientului Român. Bine-voiţi, domnule şi ilustre confrate, a asigura pe toţi amicii noştri că fraternitatea morală care născu din acea zi memorabilă între toate ale Languedoculuî—va rămânea pururea vie în inima ţărei noastre. In numele amintirilor trecutului, ale siguranţelor presentului şi ale viitorului, oraşul latin şi meridional Montpellier—va şti să apere şi să perpetueze deodată opera lui Quintana şi a Felibrigelui latin. Rămân domnule şi ilustre confrate, albastru devotat şi recunoscător serv. Alph. Roque Ferrier president al Felibrigelui latin, oficer al ordinului Coroana României. D. V. A. Urechia, preşedintele Ligei culturale, a trimis următoarea telegramă de mulţumire ca respuns la căldurosul şi entusiastul protest. Monsieur Roque-Ferrier president de Felibrige Latin Montpellier France Vă rugăm să arătaţi scumpilor noştri fraţi Felibri, întruniţi la 18 iunie, tendinţa inesplicabilă şi de nemărturisit a „Catechismului bunului Felibru, de a nu face să uitaţi, că există în peninsula Carpato-Balcanică un popor de 12 milioane fraţi latini. Trăiască Felibrigiul latin! Trăiască naţiunile de rasă latină. Presidentul Ligei culturale a Românilor V. A. Urechia Membru al Felibrului îndată după aceasta, numita asociaţiune trimite d-lui V. A. Urechia următoarea remarcabilă telegramă: In şedinţa asociaţiei Felibrilor s’a votat în unanimitate următoarea propunere: Subsemnaţii emit dorinţa ca Montpellier să devie definitiv un centru universitar şi că drepturile ce-i sunt făgăduite prin legea acum pendinte înaintea Senatului să fie complecte prin crearea între altele a cursurilor de Română şi Macedo-română. Acest proiect de lege va veni în curând în discuţia parlamentului frances.“ La aceasta dete d. V. A. Urechia următorul respuns telegrafic: „In numele universităţilor române mulţumim subscriitorilor dorinţei de a se înfiinţa un curs de romăneşte la facultateade litere din Montpellier. „Să ne cunoaştem bine, ca să ne iubim mult!“ Amândouă telegramele d-lui V. A. Urechiă se vor citi în congresul ce se ţine în aceste zile la Montpellier sub preşedinţa ministrului de agricultură frances. Românii şi Francezii D. V. A. Ureche, membru în asociaţiunea Felibrilor latini cu sediul la Montpellier,a primit un protest trimes de preşedintele asociaţiei d. Roque Ferrier, prin care se desminte din nou intenţiile reu voitoare ale vrăşmaşilor românismului, intenţii care se coprind într’o broşură apărută la Montpellier şi întitulată: „Catéchisme du bon Félibre“. In cuprinsul acestei broşuri se vorbeşte de popoarele neolatine cu esclusiune intenţionată a neamului românesc şi fraţii noştrii din «labelle Provence» ne daţi. In protestul ce înaintează, o nouă dovadă că nu suntem singuri în apărarea sfintelor noastre drepturi. Iată scrisoarea în întregul ei : Le Felibrige Latin Montpellier, 7 Iunie 1803 Domnule fi ilustre confrate Apropierea jocurilor florale de la Montpellier și a întrunirei solemne care le va preceda la 18 Iunie, face necesară protestarea ce lă va aduce aceste linii. o carte al cărui titlu o face să fie considerată ca o manifestare realmente anterisată — aproape religioasă, a credinței Felibrilor—de curând a șters din paginile sale numele țărei voastre. Marele arbor al pădurei latine din Orient se vede dispreţuit ca şi ramurile sale din Grecia, Turcia de Europa, Basarabia şi din regiunile austro-ungureşti şi Danubiane. Mai marii lumei latine în Europa, interpreţi gîndirei sale la părţile slave, ger LOPTA INFORMATIVai Toţi d-nii studenţi universitari sunt cu insisting rugaţi a se întruni în şedinţă joi, 16 iunie la 8x 12 seara în una din sălile universităţei,unde Comitetul de 5 le va aduce la cunoştinţă ultimele dispoziţii luate asupra mişcărei naţionale. „ Comitetul Consiliul de miniştrii a admis estrăderea lui Diaz, cerut de parchetul din Lozano pentru escrocherii. La 10 iulie se va ţine licitaţie la ministerul lucrărilor publice pentru darea în întreprindere a construirei celui de al 2-lea lot al şo selei Târgovişte-Transivlania. Valoarea lucrărilor de pe deviz este de 358.453 ani. Comitetul permanent al judeţului Ilfov a votat 1000 de lei pentru întreţinerea Morgi şi 1200 de lei pe an serviciului antropometric de pe lingă Prefectura Capitalei pentru a măsura inculpaţii din judeţul Ilfov. Azi se va judeca de Curtea cu juraţi din Ilfov, Procesul lui Răzgan şi al surori sale Merişeanu, acusaţi pentru falsificarea de monede. Erî seară s’a adunat comitetul teatrului spre a decide asupra angajărilor de gagişti pentru stagiunea viitoare. S’a hotărât numai câteva angajamente. Comitetul se va aduna din nou Vineri. îwgSSs* Câteva zile trupa franceză de opereta a dat reprezentaţii în teatrul Lyra. (Maican). Sunt câţiva artişti buni în această trupă, ansamblul însă şi în special corul lasă mult de dorit. Aşteptăm să mai vedem această trupă pentru ca să putem spune cît e de bună. Astă seară în Grădina Casino se dă Perichola, operă bufă în 3 acte de Offenbach." laes. De peste Munţi Prigoniri. Din jurul Reghinului ni se scrie: La noi prigonirile au început pe toată linia. Părintele Crainic din Urisiu, după cum se scie, a fost osândit la 2 luni închisoare de stat pentru „agitaţie“, inteligenţa română din Hodac şi Ivăneşti, în număr de 9 inşi, e trasă în cercetare din partea Tribunalului unguresc din M.Oşorheiu; s’au făcut mai multe cercetări domiciliare; au fost admontate mai multe şcoale românesci sub cuvânt de „neglijenţă“ etc. etc. Pacea şi liniştea între locuitori e tulburată din temelie. * * * Urmărirea studenţilor ruteni. Din Viena se telegrafiază, că contra celor doi studenţi, dimpreună cu 14 soţi ai lor, cari au demonstrat împotriva Metropolitului Sembratovicî, procuratura a pornit cercetare. * * * Manifest confiscat. Procuratura din Viena a confiscat manifestul tinerimei rutene de acolo, cătră poporațiunea din Galiția. Acest manifest a fost redactat din incidentul demonstrațiunilor în contra metropolitului Sembratovicî. Inundaţii în Bucovina Cetim în „Gaz. Buc.“ . Din toate părţile ţărei sosesc numai ştiri triste despre enormele pagube, ce le-au acusat apele. Prutul, Siretul, Suceava, Ceremuşul, Moldova, Bistriţa etc., au inundat locurile pe unde curg, au rupt case şi pământuri, au stricat drumurile şi şoselele şi calea ferată, comunicaţiunea în întreaga Bucovină este întreruptă şi numai cu anevoe se poate face prin transbordări. Spre joi noaptea Prutul a început a scădea şi pericolul pentru partea inundată a Cernăuţului pare a fi trecut, suburbiile Caliceanca şi Horocea sunt încă inundate. In Vijniţa, unde apa a caasat stricăciuni grozave, acum scade pericolul, deoarece nu a mai ploat, tot aşa şi celeilalte ape scad, aşa că dacă ploaia va înceta vom fi scăpaţi de alte inundări şi apoi vom putea constata exact enormele stricăciuni şi pagube. Consistorul gr. pr. archiepiscopescu al Bucovinei, a votat, la iniţiativa Eminenţei Sale metropolitului Silvestru, un ajutor de 10.000 fl. din fondul religionar, pentru cei inundaţi, iar comitetul ţării, la iniţiativa d-lui br. Mustatza, 5000 fl. Mareşalul ţării, d-l Iancu Lupul, a întreprins pe lîngă guvernul din Viena o acţiune pentru acordarea unui ajutor suficient din partea statului. Excelenţa Sa baronul Alecu Vasilcu a oferit 125 fl. iar societatea de credit fonciar bucovineană 200 fl. pentru inundaţii din Vijniţa. Inundaţiile din jud. Iaşi Evenimentul aduce următoarele ştiri asupra inundaţiilor din judeţul Iaşi: In comuna Golăeşti In această comună, (plasa Braniştea) pe cât am putut afla de la victimele din comuna Podu-Jijiei se află sub apă următoa rele cotune : Branu, Petreşti, Medeleni, Chisărici, Lăzăreni şi Podu-Jijiei. Despre această din urmă cotună, dăm toate detaliele, despre celel’alte ni s’aspus că şi pe acolo „se aude“câ-i tot aşa. [In cătuna Podul-Jijiei Duminică 30 Mai, pe la toacă, pe când sătenii din această cotună, alarmaţi de uriaşa creştere a Prutului şi Jijiei, care şi-au unit apele, se duseră la iazul cotunei să caute a opri năvălirea din acea parte, după vr’o jumătate ceas, se văzură apucaţi pe la spate de apă, şi de abia au putut câţiva să se repadă pe la case unii deja cu luntre, şi să-şi scape nevestele, copiii şi puţină făină de popuşoî. Apele au năvălit cu o furie înspăimântătoare şi numai câţiva dintre săteni au putut să’şi scoată ceva de ale gurei şi vitele mari; porcii însă şi toate paserile s’au înecat. Retragerea sătenilor Văzând că apa înaintează, acopere toate holdele, cuprinde casele, suindu-se până la pod, sătenii s’au retras în pripă pe un deal al cotunei, unde se află şi suhatul lor. Acolo erau la adăpostul apelor. Inserase şi din deal nu se mai vedea decât o mare întinsă de apă , nici un acoperiş sau urmă din locuinţele, în vălătuci, acoperite cu stuh, nu se mai zărea. Duminecă spre Luni au noptat pe suhat dinpreună cu vitele. Luni, a venit la ei G. Bortă consilier comunal dinpreună cu vătăjelu P. Meluţa şi 6 miliţieni şi văzând că sătenii puseră la foc o mămăligă din făină cât au putut scăpa pentru a linişti foamea copiilor, selbatecul consilier resturnă ceaunul, ţipând şi suduind că de ce s’au aşezat pe suhat, în coastele ţarinei pământurilor din 1864. Sătenii au respuns că acolo e suhatul lor, că nu încalcă ţarină străină şi că deocamdată ce să se facă ? Suduind consilierul se răsti la ei strigând să se ducă „în Rusia, în America, în lumea mare, da acolo să nu rămăie că-i alungă cu parii“. Sătenii s’au retras mai în deal. Au stat Luni, Marţi, n optând cu neveste şi copii sub cerul liber, şi orice hrană să isprăvise. Mercuri au aflat ca a sosit din Iaşi o căruţă cu pâne şi o putină cu brânză.S’au dus la primarul I. Cărăuş, fost sergent în armată, dar acesta dormea, de oarece era mort bet. Când s’a trezit a început a împărţi la sudălmi, ameninţând. Sătenii aşteptau să capete pâne căci copii se sfârşiaă de foame. Primarul început să împartă pânea la locuitorii din comuna Golăeşti, neinundaţi, notarul a luat un ţuhar plin de pânî şi o traistă mare de brânză. Iar sătenilor prăpădiţi din comună Podul-Jijiei, li s’a dat câte-o pâne de familie şi o mână de brânză. Oamenii cu 7 copii primeau o singură pâne. Au luat câte o pâne şi s’au întors pe suhat. Au stat Mercuri, Joi, Vineri Sâmbătă, fără cel mai mu ajutor. Era o jelanie între copiii de ţi se rupea inima. Vezând că stau „de 7 zile şi în acest timp li s’a dat o singură pâne numai“, s’au hotărît să meargă la oraş. Săteni s’au adus în Iaşi şi s’au plâns prefectului, acesta a crezut că rezolvă chestia cu o rezoluţie nedescifrabilă. La Stânca La Stânca, moşie a d-nei Rozcovanu, după informaţiele ce căpătăm de la un martor ocular, se află azi ca la 1400 săteni refugiaţi din comunele plasei Turia şi toată întinderea de la Ţiganaş pînă la Sculeni.Cei mai mulţi au venit cu luntre făcute din uşi. Apele au ajuns la o înălţime de 3 metri deasupra şoselelor. Un tablou oribil Săptămîna trecută, ziua anume ne scapă, locuitorii din Stânca aflători pe malul Jijiei au zărit ceva plutindpe valuri, care furioase se succedau cu o repeziciune enormă. Nu-şi puteau da seamă ce e. Arunc căngile fi reuşesc a trage la mal. Era o mică albiuţă, în care sta culcat un copilaş de câteva luni, ţinând între dinţi încleştaţi gurguiul ţiţei mrmei lui, ce atîrna in albie. Mama, cu puterea ce ţi-o dă moartea, se ţinea de albiuţă; de poalele fustei ei se ţineau îndreapta şi în stingă, cu degetele sgîrcite încurcate în citul fustei, doi copii mai mărişori. Patru suflete moarte, care au produs o adevărată consternaţie în populaţia din Stînca şi intre sătenii refugiaţi. Mulţi vorbesc şi de alţi oameni dispăruţi, nimic pozitiv însă. Iată resultatul unor informaţii culese despre o mică parte din inundaţiile din Moldova de sus. Câte nu s’ar mai afla, şi ce nu s’ar desvălui dacă cercetările nu s’ar mărgini aici! Serviciul telegrafic Roma, 19 Iunie. — (Ştefani) 14080 alegători din 45483 înscrişi au votat la alegerile municipale din Roma. Au fost aleşi 11 clericali şi 7 liberali. LONDRA, 19 Iunie. — „Daily News“ află din Constantinopole, în privinţa procesului tulburărilor din Cesarea, că tribunalul din Angora a condamnat 17 armeni, între cari 2 profesori la colegiul din Merswan, la pedeapsa de moarte, 6 la 15 ani închisoare şi 18 de la 8 la 10 ani şi 15 au fost achitaţi. BRUENN, 19 iunie. — Era seară mai multe mii de lucrători au împresurat localul unde trebuia să aibă loc o adunare, care fusese interzisă. Cavaleria a împrăştiat mulţimea, care o ataca cu pietre. Trupele au şarjat mulţimea şi a restabilit ordinea la 10 ore şi jumătate. In alte localităţi nu a fost nici o încercare de a se ţine întrunire.