Lupta, iunie 1893 (Anul 10, nr. 2015-2039)

1893-06-11 / nr. 2024

ANUL X.­­ No. 2024 ABONAMENTE I IN TAEI Un an .......................................................... Șease luni ......................................................... Trei luni......................................................... Pentru învățători pe un an.......................... IN străinitate Un an .......................... Șease luni ......................................................... Trei luni......................................................... Numărul 15 Bani Organ Democrat-Radical Redacţia­­­iul Român H­o. 2 EDIŢIA­­ DOMA MEMORIILE REGELUI Politica noastră externă Prezenţa regelui Carol pe tronul României a fost cauza determinantă intrarea Statului nostru în sfera de influenţă a întreitei alianţe. Lucrat a regele în acest sens numai cu sco­pul de a sluji interesele Germaniei în Orient, lucrat c a mai mult pentru a da micei Românii un protector in­fluent şi puternic? Pentru moment nu e nevoe să cunoaştem adevăratul mobil. Importantul este că România, de la 1871 şi până astă­zi, a fost in­fluenţată de mâna Berlinului şi că regele a avut cuvântul hotărâtor în politica din afară. Când ai un protector şi când asuzi ca să capeţi o asemenea protecţiune evident că -i datoreşti ascultare. Aşa s’a întâmplat şi cu România; micul Stat de la Dunăre a fost condamnat să primească inpulziunile de la Ber­lin şi să asculte de ele. Şi nu e de mirare că bărbaţii noştrii de Stat să fi aderat la această politică Germa­­no­filă, cu toată independenţa de care ar fi fost capabili. Prestigiul unei mari puteri învingătoare, are o înrîu­­rire puternică asupra relaţiunilor po­litice şi asupra disposiţiunilor celor­l­alte State. De aceia sarcina regelui Carol a fost uşoară şi adesiunea băr­baţilor noştrii politici explicabilă. Graţie atitudine! Statului nostru, Germania a ştiut trage destule pro­fituri, împrumuturile noastre toate s’au facut şi se fac pe pieţele Ger­mane, industria Germană a găsit în România un debuşeu sigur, creându­­şi o situaţiune escepţională, din punct de vedere al politicei generale, Ro­mânia a slujit cu credinţă planurile Berlinului, fie rupând toate relaţiu­­nile de prietenie cu Francia, fie lu­ând o poziţiune ostilă în contra Ru­siei, întrebarea este: dar România ce a câştigat? In războiul din 1877 protecţiunea Germaniei nu ne-a fost de nici un folos şi glasul reprezentanţilor noştrii la Congresul din Berlin a sunat în pustiu. Cu toate că aveam pe tron un Hohenzoller­n, cu toate că Berli­nul era steaua noastră polară, am fost singurii învingători cari am eşit ştirbiţi din războiu. Rusia învingă­toare a căpătat provinciile din Asia şi Basarabia, Bulgaria ’şi-a căpătat nea­târnarea, Serbia şi Muntenegrul’şi-au­ mărit teritoriile, Grecia şi Austro- U­ngaria au­ căpătat compensaţiuni fără să fi făcut sacrificii, singură România a pierdut Basarabia. Atunci a fost un moment greu pentru România şi speranţele noas­tre toate erau concentrate la Berlin. Cu toate acestea, Berlinul ne-a jertfit unor interese mai superioare. Astăzi străbatem iarăşi vremuri di­ficile, dacă nu ca Stat, dar, de­sigur, ca neam, şi astăzi ne întrebăm nedo­­miriţi. Cine are să puie capăt des­frânatelor prigoniri ungureşti, cine va putea scoate de sub ghiarele ascu­ţite ale maghiarizmului pe fraţii noş­trii asupriţi. Negreşit că în numele dreptului internaţional şi a libertăţei pentru fie­care Stat de a uza de dreptul său public intern, nimica nu ne autoriză să cerem intervenţiunea Eur­opei în Austriei, dar, mai pre­sus de aceste principii convenţionale, stă marele drept umanitar pentru întreaga lume civilizată şi marele dr­ept de rasă­­ pentru toată românimea. In numele acestui mare drept u­­manitar, Europa a luat apărar­ea e­­vreilor persecutaţi, în numele drep­tului acestuia Anglia a pr­otestat de câte ori Turcii măcelăreau pe Bul­gari, în numele acestui drept s’au făcut războaiele care au pr­odus in­dependenţa Gr­eciei, a Italiei, a Bul­gariei etc., în nu­mele acestui drept vocile generoase inter’virx în chestia Armeană. Oare numai pentru noi Românii să nu mai fi rămas senti­mente umanitare de cheltuit ? In adevăr, cu dux’ere constatăm că abia câte­va glasuri răsleţe se pro­nunţă în favoruul nostru. Două-trei ziar­e Ger’mane, două-trei ziar’e Fran­ceze şi atâta tot. Opiniunea mare şi autorizată a Europei încă n’a fost zguduită, vocile pline de prestigiu şi de autoritate încă n­’au răsunat, una din acele campanii care să concen­­tr­eze toate atenţiunile, încă n’a în­ceput? Gar­e să fie cauza? Guxn se face că protectoarea noastră omnipo­tentă nu suflă ? De unde vixxe că re­gele Carol de Hohenzolle­’n,—care, de­sigur, iubeşte neamul românesc şi este convins de dr’eptatea cauzei sale, —nu întrebuinţează toată influenţa de care trebue să se bucur’e la Ber­lin? Ce fel, noi nu mai avem nici o tr­ecere în această Europă? Cum rămâne atuncea cu toate im­nurile cântate la căsătoria prinţului Feixlinand? Ce s’au făcut speranţele deşteptate în Români cu prilejul a­­celei cer­emonii matx­imoniale? Unde sunt marile foloase ale înrudir’ei noastre cu toate casele mari ale Eu­ropei, cu casa Germaniei dictatoare, cu casa Angliei puternice, cu casa Rusiei uriașe? La vremurile grele se cunosc prietenii cei si­iceri. Dar unde nu sunt prietenii ? Constantin C. Bacalbașa e dTnTfTr” FRANŢA Afacerea Clemenceau Paris, 21 Iunie. — »Figaro* publică un intervice al directorului ziarului ,La Cocarde“, care a declarat că posedă nişte documente de proveninţă engleză. D. Mil­­levoye le va supune azi guvernului. E vorbă, după unii, de o afacere de înaltă trădare în care Italia este în joc; după alţii, destăi­nuirile ar privi relaţiunile d-lui Clenţenceau cu guvernul englez. La Justice reclamă explicaţiuni complete. Paris, 21 Iunie. — Mai multe ziare zic că d. Millevoye are nişte documente ce au fost ale lui Herz şi cari compromit serios pe d. Clemenceau desvăluind rolul ce d. Clemenceau l-a avut în afacerea Egiptului. D. Ducret, directorul ziarului „Cocarde“, declară în ziarul său că documentele despre care a vorbit au fost sustrase de la amba­sada engleză din Paris. Ele dovedesc că niște acte politice foarte importante au fost furate de la guvernul francez de către un om po­litic francez, care a remis copii din acestea guvernului englez. Acest om politic primeşte o subvenţiune din partea Angliei. D. Millevoye, care a conferit în timpul dimineţii cu d. Develle, a declarat în cu­loarele Camerii că are nişte documente ce pot să compromită mai multe personagii, însă că e decis a lucra de acord cu gu­vernul. El va aduce dinaintea tribunii nu­mai ceea ce ar putea să fie probat. El va renunţa chiar eventual la ori­ce interpelare, însă va da explicaţiuni, dacă d. Clemenceau le va cere. Alte persoane zic că d. Millvoye a acu-­­­zat pe d. Clémenceau că este subvenționat de ambasada engleză. Ambasada declară că nici un act din archivele sale n’a dispărut; ; cu toate acestea un secretar a plecat la Londra pentru a se înțelege cu guvernul . englez în privinţa incidentului ridicat de »Cocarde“. D. Millevoye însoţit de mareşalul de Mo­res şi de d. Ducret s’au dus la d. Develle şi i-a remis documentele ce posedă. AFACEREA HERTZ Paris, 21 Iunie. — »Le Matin" zice că d-nii Charcot şi Brouardel pleacă azi în An­glia pentru a vizita pe Herz. Informaţiuni oficioase vestesc că d. De­velle şi Dupuy au hotărît să trimeată pe ambii doctori citaţi la Bournemouth, după cererea d-lui Rosebery, care doreşte a face să se înceteze ori­ce critică asupra diag­nosticului doctorilor englezi şi a controla prin doctorii francezi avisul colegilor lor din Anglia. D-r­î Charcot şi Brouardel vor telegrafia chiar mâine resultatul vizitei lor. ÎMPRUMUTUL SÂRB Viena, 21 Iunie. — împrumutul Sârb, care este de 44 milioane, va avea o do­­bîndă de 5 la sută şi va fi emis pe cursul de 76. El va fi garantat de supra­taxa de 16 la sută și de monopolul serei, și va servi la plata datoriei flotante. ANARCHISTII IN SPANIA! Madrid 21 Iunie. — O bombă a isbuc­­nit în grădina particulară a d-luî Canovas care nu erea a­casă; autorul atentatului a fost omorât de expresie; complicele său, care a fost rănit, a fost arestat. Nici o stricăciune. Atentatul e atribuit anarchiștilor. Madrid 21 Iunie. — Autorul expresie! întâmplate la d. Canovas este un redactor al ziarului Anarquia, D. Ernesto Alvarez. In buzunarul său s’a găsit niște scrisori anarchiste din Barcelona prin care îl în­sărcina să facă expresie la Madrid. Bomba ce o ţinea Alvarez în mână a isbucnit fără de veste, rupându-i braţul omorându-l şi rănind grav pe complicele său. Poliţia a făcut perchisiţiuni la principalii anarchişti. Câte­va arestări s’au operat. S’au confiscat mai multe documente cari probează proectul de a produce expresia la Madrid și în provincie. HOLERA Lyon 21 Iunie. — Un călător venind din centru a murit subit de un atac cho­­leriform. Cette 21 Iunie. — Eri au fost 4 decese choleriforme. Meca 21 Iunie. — De la 16 până la 20 Iunie au fost 830 decese prin choleră. STAREA AGRICULTUREI IN GERMANIA Berlin 21 Iunie.—„Corespondenţa Sta­tistical zice că seceta ce continua pro­voacă temeri în privinţa recoltei. Păscăr­­iile lipsesc, înfăţişarea grâului e puţin satisfăcătoare. Este o mare diferenţă in­tre gr­anele de iarnă şi cele de v­ară. Se­cara de iarnă e mai bună. Alegerile din Berlin In capitala Germaniei, la Berlin, socialiştii au obţinut la alegerile din septemâna trecută 150,317 voturi, în loc de 126,317 cât obţinuse în 1890; antisemiţii au avut 46,937 în loc de 34,407 şi progresiştii au scăzut de la 75,000 voturi la 38,060. Iată resultatul detaliat al aleger­ei din Berlin: Primul arondisment. Votanţi înscrişi 20.169, au obţinut: Taeterow, socialist voturi 4.070 Langenhaus, progresist, 3.571 Zeidler, anti semit, 2.843 f Marggiaff, doctrinar, 1.039 Lct-colonel von Egidy, fantazist, candidat al Eticei 1.768 Al 2-lea arondisment, înscriși 75.357 Fischer, socialist, 2. 665 Virchow, progresist, 14.543 Wagner (cunoscutul profesor) antisemit 13.201 Henneberg, doctrinar, 3,119 von Kessler, clerical, 566 Al 3-lea arondisment, înscriși 32.570 Vogtherr, socialist, 12.739 Munckel, progresist, 7.931 VINERI 11 IUNIE 1893. ANUNCIURII Pe pagina III, 30 litere, corp ? ...IM' » a W a ii • . 1 25 bani . Inserte și reclame „ ................................2 lei 1 Pentru anunciuri a se adresa: LA Administrația Ziarului Un numar vechiu 50 bani Forster, anti-semit, 4,369 Al 4-lea arondisment, înscrişi 93,062 Singer, socialist, ales 46,375 Richter, progresist, 9,797 Reh, anti-semit, 6,196 Al 5-lea arondisment, înscrişi 31,247 Schmidt, socialist, 9,732 Baumbach, progresist, 7,840 Hertwig, antisemit, 5.123 Al 6-lea arondisment, înscrişi: 121,625 Liebknecht, socialist, ales 51,396 Richter, progresist, 12,686 Schwindt, anti-semit, 15,205 După cuum se vede, în Berlin nu s’au ales la primul scrutin de­cât doi socialişti, iar în celelalte aron­­dismente cei ce au obţinut mai multe voturi sunt tot candidaţii socialişti, ceea ce dă speran­ţa că la alegerile de balotagiî, socialiştii, luptând cu toate cele alte par­tide, pot lua toate scaui­ele Berlinului pentru Reichstag. Tot ast­fel mai la toate cele­alte balotagiî (87), în care figurează can­didaţii socialişti, tot ei sunt în frun­tea listei voturilor obţinute. Este foarte probabil că balotagiele vor trimite în Reichstag cel puţin încă 25-30 socialişti. DIN VIAŢA REGELUI CAROL Primele alegeri şi prima Camera Prinţul Carol Anton scrie fiului său, că Brătianu l-a vizitat şi că a vorbit cu dînsul despre multe lucruri interesante. Brătianu i s’a părut şi de astă dată un bărbat de un înalt talent, de o adevărată cultură a ini­­mei şi de o inteligenţă ageră, şi are convingerea că e cu adevărat devo­tat Domnitorului său. „El rămâne, în tot cazul, acum ca şi mai Înainte o­­mul situaţiunii şi al viitorului. De­oare­ce acum poate nu e potrivit pen­tru postul de prim-ministru, din cauză că influenţa franceză tot mai trebue menagiată, poate să servească ţlreî mai bine din culise, de cât chiar pe scena politică!“ 18 (30) Octombrie. — Corpul de expediţie francez debarcă la Civita­­veche . Garibaldi e în faţa Romei, de­şi regele Neapoluluî l-a desfătuit printr’un manifest de ori­ce între­prindere împotriva Papei. 21 Octombre (6 Nov).—Camerile române se Întrunesc intr’o sesiune extraordinară, pe care o deschide mi­nistrul president în numele prinţului Mesagiul spune, că Corpurile legiui­toare sunt chemate să încuviinţeze diferite credite, fără de cari admi­nistraţia n’ar mai putea continua ; afară de aceasta ar mai fi de votat mai multe legi necesare: în prima linie o lege de organizare a armatei, a sporirei materialului şi a îmbună­tăţirea armamentului, apoi asupra concesiunii liniei ferate Suceava-Iaşi- Galaţi-Focşani-Bucureşti, care e de mare importanţă mai ales pentru Moldova şi pentru care ministerul a încheiat un contract provizoriu ; mai departe ar avea camera să hotârească asupra diferite alte concesiuni acor­date de guvernul trecut şi că cer a fi rezolvate fără întârziere. — In sfîrşit guvernul cere indemnitatea pentru creditele extraordinare pe cari a fost silit a le deschide, pentru a evita primejdia de a vedea admi­nistraţia paralizată. D. Brătianu s’a întors din Paris El sfătuieşte pe prinţul să dizolve fără întârziere Camera; numai în chipul acesta s’ar putea limpezi si­tuaţia. 26 Octombre [6 Nov). — Ziua S­tului Dumitru. Ca în toţi anii mare serbare la Mitropolie. Prinţul asistă la serviciul divin şi învită pe bătrâ­nul Mitropolit Primat seara la masă. Acesta din urmă ridică un toast pentru prinţul, ca pentru protectorul biseri­­cei române. 28 Oct­o 6 Nov.). — Prinţul nu­meşte pe I. Brătianu ministru de fi­nanţe ! — Se arată şi aci caracterul curagios al tinerului domnitor; n’a refuzat ce e drept Imperatulul Fran­ciei satisfacţia formală, dar a ridi­cat iar pe energicul Brătianu într’o situaţie conducătoare, după cum ne­cesităţile politicei interioare pretind. Departamentul financelor n’a pu­tut să se îmbunătăţească în săp­­tămânile din urmă, ci dimpotrivă au ajuns Intr’o stare dezolată: de două luni nu s’a mai plătit nici o leafă! Banii lipsesc pretutindeni, bonurile rurale, obligaţii 10 la sută, pe cari statul le-a emis pe timpul emancipă­rii ţăranilor ca despăgubire pentru pământurile cedate de proprietari, sunt notate cu 65 ! Acum e vor­ba a se emite, pentru plăţile cele mai urgente, bonuri de tezaur cu 10 şi 12 la sută. 31 Octombre (12) Noembre.— Consiliul de miniştri decide, prin ra­port motivat, disolvarea Camerei, care a fost aleasă abia de un an şi sub aceiaşi constelaţie politică , în urma a­­cestei dec­­iuni, Teriachiu îşi dă de­misia şi ministrul president 1l ocupă portofoliul ad interim. V Programul practic al Socialiştilor în Germania Am arătat în articolele noastre a­­supra alegerilor din Germania, că programul practic al socialiştilor de acolo, care a obţinut o victorie atât de strălucită la alegerile actuale este un adevărat program de guvernământ, care s-ar putea realiza, în Germania, fără nici o revoluţi­une, fără nici o agitaţiune. Iată, într’adever, acest program, cu care socialiştii s’au pr­ezentat la a­­ceste alegeri: 1. Sufragiul universal cu scrutin secret, fără deosebire de sex, reforma legei electo­rale , repartiţia mai dreaptă a circumscrip­ţiilor electorale, până la adoptarea repre­­zentării proporţionale; legislativa de doi ani; fixarea scrutinului Duminica; indem­nităţi deputaţilor; retragerea drepturilor politice numai pentru persoanele subt tutelă. 2. Legislaţia directă a poporului prin mijlocul dreptului de iniţiativă şi de veto­, guvernarea directă a poporului în imperiu, provincie, comună; alegerea directă a tutu­ror autorităţilor prin sufragiul universal ; responsabilitatea acestora; votarea anuală a impozitelor; 3. înlocuirea armatelor permanente prin garda naţională, deciziunea păcei şi a răz­­boiului rezervată poporului; conflictele in­ternaţionale rezolvate prin arbitragiu. 4. Abrogarea tuturor legilor ce împedică libertatea presei şi libertatea de asociaţie ; 5. Reabilitarea femeei; punerea femeei într’o situaţiune egală cu a bărbatului. 6 Religia este o afacere privată: su­primarea bugetului cultelor, comunităţiie eclesiastice şi religioase trebue să fie con­siderate ca asociaţiuni private libere de a-şi resolva afacerile lor .

Next