Lupta, iunie 1893 (Anul 10, nr. 2015-2039)
1893-06-11 / nr. 2024
ANUL X. No. 2024 ABONAMENTE I IN TAEI Un an .......................................................... Șease luni ......................................................... Trei luni......................................................... Pentru învățători pe un an.......................... IN străinitate Un an .......................... Șease luni ......................................................... Trei luni......................................................... Numărul 15 Bani Organ Democrat-Radical Redacţiaiul Român Ho. 2 EDIŢIA DOMA MEMORIILE REGELUI Politica noastră externă Prezenţa regelui Carol pe tronul României a fost cauza determinantă intrarea Statului nostru în sfera de influenţă a întreitei alianţe. Lucrat a regele în acest sens numai cu scopul de a sluji interesele Germaniei în Orient, lucrat c a mai mult pentru a da micei Românii un protector influent şi puternic? Pentru moment nu e nevoe să cunoaştem adevăratul mobil. Importantul este că România, de la 1871 şi până astăzi, a fost influenţată de mâna Berlinului şi că regele a avut cuvântul hotărâtor în politica din afară. Când ai un protector şi când asuzi ca să capeţi o asemenea protecţiune evident că -i datoreşti ascultare. Aşa s’a întâmplat şi cu România; micul Stat de la Dunăre a fost condamnat să primească inpulziunile de la Berlin şi să asculte de ele. Şi nu e de mirare că bărbaţii noştrii de Stat să fi aderat la această politică Germanofilă, cu toată independenţa de care ar fi fost capabili. Prestigiul unei mari puteri învingătoare, are o înrîurire puternică asupra relaţiunilor politice şi asupra disposiţiunilor celorlalte State. De aceia sarcina regelui Carol a fost uşoară şi adesiunea bărbaţilor noştrii politici explicabilă. Graţie atitudine! Statului nostru, Germania a ştiut trage destule profituri, împrumuturile noastre toate s’au facut şi se fac pe pieţele Germane, industria Germană a găsit în România un debuşeu sigur, creânduşi o situaţiune escepţională, din punct de vedere al politicei generale, România a slujit cu credinţă planurile Berlinului, fie rupând toate relaţiunile de prietenie cu Francia, fie luând o poziţiune ostilă în contra Rusiei, întrebarea este: dar România ce a câştigat? In războiul din 1877 protecţiunea Germaniei nu ne-a fost de nici un folos şi glasul reprezentanţilor noştrii la Congresul din Berlin a sunat în pustiu. Cu toate că aveam pe tron un Hohenzollern, cu toate că Berlinul era steaua noastră polară, am fost singurii învingători cari am eşit ştirbiţi din războiu. Rusia învingătoare a căpătat provinciile din Asia şi Basarabia, Bulgaria ’şi-a căpătat neatârnarea, Serbia şi Muntenegrul’şi-au mărit teritoriile, Grecia şi Austro- Ungaria au căpătat compensaţiuni fără să fi făcut sacrificii, singură România a pierdut Basarabia. Atunci a fost un moment greu pentru România şi speranţele noastre toate erau concentrate la Berlin. Cu toate acestea, Berlinul ne-a jertfit unor interese mai superioare. Astăzi străbatem iarăşi vremuri dificile, dacă nu ca Stat, dar, desigur, ca neam, şi astăzi ne întrebăm nedomiriţi. Cine are să puie capăt desfrânatelor prigoniri ungureşti, cine va putea scoate de sub ghiarele ascuţite ale maghiarizmului pe fraţii noştrii asupriţi. Negreşit că în numele dreptului internaţional şi a libertăţei pentru fiecare Stat de a uza de dreptul său public intern, nimica nu ne autoriză să cerem intervenţiunea Europei în Austriei, dar, mai presus de aceste principii convenţionale, stă marele drept umanitar pentru întreaga lume civilizată şi marele drept de rasă pentru toată românimea. In numele acestui mare drept umanitar, Europa a luat apărarea evreilor persecutaţi, în numele dreptului acestuia Anglia a protestat de câte ori Turcii măcelăreau pe Bulgari, în numele acestui drept s’au făcut războaiele care au produs independenţa Greciei, a Italiei, a Bulgariei etc., în numele acestui drept vocile generoase inter’virx în chestia Armeană. Oare numai pentru noi Românii să nu mai fi rămas sentimente umanitare de cheltuit ? In adevăr, cu dux’ere constatăm că abia câteva glasuri răsleţe se pronunţă în favoruul nostru. Două-trei ziare Ger’mane, două-trei ziar’e Franceze şi atâta tot. Opiniunea mare şi autorizată a Europei încă n’a fost zguduită, vocile pline de prestigiu şi de autoritate încă n’au răsunat, una din acele campanii care să concentreze toate atenţiunile, încă n’a început? Gare să fie cauza? Guxn se face că protectoarea noastră omnipotentă nu suflă ? De unde vixxe că regele Carol de Hohenzolle’n,—care, desigur, iubeşte neamul românesc şi este convins de dr’eptatea cauzei sale, —nu întrebuinţează toată influenţa de care trebue să se bucur’e la Berlin? Ce fel, noi nu mai avem nici o trecere în această Europă? Cum rămâne atuncea cu toate imnurile cântate la căsătoria prinţului Feixlinand? Ce s’au făcut speranţele deşteptate în Români cu prilejul acelei ceremonii matximoniale? Unde sunt marile foloase ale înrudir’ei noastre cu toate casele mari ale Europei, cu casa Germaniei dictatoare, cu casa Angliei puternice, cu casa Rusiei uriașe? La vremurile grele se cunosc prietenii cei siiceri. Dar unde nu sunt prietenii ? Constantin C. Bacalbașa e dTnTfTr” FRANŢA Afacerea Clemenceau Paris, 21 Iunie. — »Figaro* publică un intervice al directorului ziarului ,La Cocarde“, care a declarat că posedă nişte documente de proveninţă engleză. D. Millevoye le va supune azi guvernului. E vorbă, după unii, de o afacere de înaltă trădare în care Italia este în joc; după alţii, destăinuirile ar privi relaţiunile d-lui Clenţenceau cu guvernul englez. La Justice reclamă explicaţiuni complete. Paris, 21 Iunie. — Mai multe ziare zic că d. Millevoye are nişte documente ce au fost ale lui Herz şi cari compromit serios pe d. Clemenceau desvăluind rolul ce d. Clemenceau l-a avut în afacerea Egiptului. D. Ducret, directorul ziarului „Cocarde“, declară în ziarul său că documentele despre care a vorbit au fost sustrase de la ambasada engleză din Paris. Ele dovedesc că niște acte politice foarte importante au fost furate de la guvernul francez de către un om politic francez, care a remis copii din acestea guvernului englez. Acest om politic primeşte o subvenţiune din partea Angliei. D. Millevoye, care a conferit în timpul dimineţii cu d. Develle, a declarat în culoarele Camerii că are nişte documente ce pot să compromită mai multe personagii, însă că e decis a lucra de acord cu guvernul. El va aduce dinaintea tribunii numai ceea ce ar putea să fie probat. El va renunţa chiar eventual la orice interpelare, însă va da explicaţiuni, dacă d. Clemenceau le va cere. Alte persoane zic că d. Millvoye a acu-zat pe d. Clémenceau că este subvenționat de ambasada engleză. Ambasada declară că nici un act din archivele sale n’a dispărut; ; cu toate acestea un secretar a plecat la Londra pentru a se înțelege cu guvernul . englez în privinţa incidentului ridicat de »Cocarde“. D. Millevoye însoţit de mareşalul de Mores şi de d. Ducret s’au dus la d. Develle şi i-a remis documentele ce posedă. AFACEREA HERTZ Paris, 21 Iunie. — »Le Matin" zice că d-nii Charcot şi Brouardel pleacă azi în Anglia pentru a vizita pe Herz. Informaţiuni oficioase vestesc că d. Develle şi Dupuy au hotărît să trimeată pe ambii doctori citaţi la Bournemouth, după cererea d-lui Rosebery, care doreşte a face să se înceteze orice critică asupra diagnosticului doctorilor englezi şi a controla prin doctorii francezi avisul colegilor lor din Anglia. D-rî Charcot şi Brouardel vor telegrafia chiar mâine resultatul vizitei lor. ÎMPRUMUTUL SÂRB Viena, 21 Iunie. — împrumutul Sârb, care este de 44 milioane, va avea o dobîndă de 5 la sută şi va fi emis pe cursul de 76. El va fi garantat de suprataxa de 16 la sută și de monopolul serei, și va servi la plata datoriei flotante. ANARCHISTII IN SPANIA! Madrid 21 Iunie. — O bombă a isbucnit în grădina particulară a d-luî Canovas care nu erea acasă; autorul atentatului a fost omorât de expresie; complicele său, care a fost rănit, a fost arestat. Nici o stricăciune. Atentatul e atribuit anarchiștilor. Madrid 21 Iunie. — Autorul expresie! întâmplate la d. Canovas este un redactor al ziarului Anarquia, D. Ernesto Alvarez. In buzunarul său s’a găsit niște scrisori anarchiste din Barcelona prin care îl însărcina să facă expresie la Madrid. Bomba ce o ţinea Alvarez în mână a isbucnit fără de veste, rupându-i braţul omorându-l şi rănind grav pe complicele său. Poliţia a făcut perchisiţiuni la principalii anarchişti. Câteva arestări s’au operat. S’au confiscat mai multe documente cari probează proectul de a produce expresia la Madrid și în provincie. HOLERA Lyon 21 Iunie. — Un călător venind din centru a murit subit de un atac choleriform. Cette 21 Iunie. — Eri au fost 4 decese choleriforme. Meca 21 Iunie. — De la 16 până la 20 Iunie au fost 830 decese prin choleră. STAREA AGRICULTUREI IN GERMANIA Berlin 21 Iunie.—„Corespondenţa Statistical zice că seceta ce continua provoacă temeri în privinţa recoltei. Păscăriile lipsesc, înfăţişarea grâului e puţin satisfăcătoare. Este o mare diferenţă intre granele de iarnă şi cele de vară. Secara de iarnă e mai bună. Alegerile din Berlin In capitala Germaniei, la Berlin, socialiştii au obţinut la alegerile din septemâna trecută 150,317 voturi, în loc de 126,317 cât obţinuse în 1890; antisemiţii au avut 46,937 în loc de 34,407 şi progresiştii au scăzut de la 75,000 voturi la 38,060. Iată resultatul detaliat al alegerei din Berlin: Primul arondisment. Votanţi înscrişi 20.169, au obţinut: Taeterow, socialist voturi 4.070 Langenhaus, progresist, 3.571 Zeidler, anti semit, 2.843 f Marggiaff, doctrinar, 1.039 Lct-colonel von Egidy, fantazist, candidat al Eticei 1.768 Al 2-lea arondisment, înscriși 75.357 Fischer, socialist, 2. 665 Virchow, progresist, 14.543 Wagner (cunoscutul profesor) antisemit 13.201 Henneberg, doctrinar, 3,119 von Kessler, clerical, 566 Al 3-lea arondisment, înscriși 32.570 Vogtherr, socialist, 12.739 Munckel, progresist, 7.931 VINERI 11 IUNIE 1893. ANUNCIURII Pe pagina III, 30 litere, corp ? ...IM' » a W a ii • . 1 25 bani . Inserte și reclame „ ................................2 lei 1 Pentru anunciuri a se adresa: LA Administrația Ziarului Un numar vechiu 50 bani Forster, anti-semit, 4,369 Al 4-lea arondisment, înscrişi 93,062 Singer, socialist, ales 46,375 Richter, progresist, 9,797 Reh, anti-semit, 6,196 Al 5-lea arondisment, înscrişi 31,247 Schmidt, socialist, 9,732 Baumbach, progresist, 7,840 Hertwig, antisemit, 5.123 Al 6-lea arondisment, înscrişi: 121,625 Liebknecht, socialist, ales 51,396 Richter, progresist, 12,686 Schwindt, anti-semit, 15,205 După cuum se vede, în Berlin nu s’au ales la primul scrutin decât doi socialişti, iar în celelalte arondismente cei ce au obţinut mai multe voturi sunt tot candidaţii socialişti, ceea ce dă speranţa că la alegerile de balotagiî, socialiştii, luptând cu toate cele alte partide, pot lua toate scauiele Berlinului pentru Reichstag. Tot astfel mai la toate celealte balotagiî (87), în care figurează candidaţii socialişti, tot ei sunt în fruntea listei voturilor obţinute. Este foarte probabil că balotagiele vor trimite în Reichstag cel puţin încă 25-30 socialişti. DIN VIAŢA REGELUI CAROL Primele alegeri şi prima Camera Prinţul Carol Anton scrie fiului său, că Brătianu l-a vizitat şi că a vorbit cu dînsul despre multe lucruri interesante. Brătianu i s’a părut şi de astă dată un bărbat de un înalt talent, de o adevărată cultură a inimei şi de o inteligenţă ageră, şi are convingerea că e cu adevărat devotat Domnitorului său. „El rămâne, în tot cazul, acum ca şi mai Înainte omul situaţiunii şi al viitorului. Deoarece acum poate nu e potrivit pentru postul de prim-ministru, din cauză că influenţa franceză tot mai trebue menagiată, poate să servească ţlreî mai bine din culise, de cât chiar pe scena politică!“ 18 (30) Octombrie. — Corpul de expediţie francez debarcă la Civitaveche . Garibaldi e în faţa Romei, deşi regele Neapoluluî l-a desfătuit printr’un manifest de orice întreprindere împotriva Papei. 21 Octombre (6 Nov).—Camerile române se Întrunesc intr’o sesiune extraordinară, pe care o deschide ministrul president în numele prinţului Mesagiul spune, că Corpurile legiuitoare sunt chemate să încuviinţeze diferite credite, fără de cari administraţia n’ar mai putea continua ; afară de aceasta ar mai fi de votat mai multe legi necesare: în prima linie o lege de organizare a armatei, a sporirei materialului şi a îmbunătăţirea armamentului, apoi asupra concesiunii liniei ferate Suceava-Iaşi- Galaţi-Focşani-Bucureşti, care e de mare importanţă mai ales pentru Moldova şi pentru care ministerul a încheiat un contract provizoriu ; mai departe ar avea camera să hotârească asupra diferite alte concesiuni acordate de guvernul trecut şi că cer a fi rezolvate fără întârziere. — In sfîrşit guvernul cere indemnitatea pentru creditele extraordinare pe cari a fost silit a le deschide, pentru a evita primejdia de a vedea administraţia paralizată. D. Brătianu s’a întors din Paris El sfătuieşte pe prinţul să dizolve fără întârziere Camera; numai în chipul acesta s’ar putea limpezi situaţia. 26 Octombre [6 Nov). — Ziua Stului Dumitru. Ca în toţi anii mare serbare la Mitropolie. Prinţul asistă la serviciul divin şi învită pe bătrânul Mitropolit Primat seara la masă. Acesta din urmă ridică un toast pentru prinţul, ca pentru protectorul bisericei române. 28 Octo 6 Nov.). — Prinţul numeşte pe I. Brătianu ministru de finanţe ! — Se arată şi aci caracterul curagios al tinerului domnitor; n’a refuzat ce e drept Imperatulul Franciei satisfacţia formală, dar a ridicat iar pe energicul Brătianu într’o situaţie conducătoare, după cum necesităţile politicei interioare pretind. Departamentul financelor n’a putut să se îmbunătăţească în săptămânile din urmă, ci dimpotrivă au ajuns Intr’o stare dezolată: de două luni nu s’a mai plătit nici o leafă! Banii lipsesc pretutindeni, bonurile rurale, obligaţii 10 la sută, pe cari statul le-a emis pe timpul emancipării ţăranilor ca despăgubire pentru pământurile cedate de proprietari, sunt notate cu 65 ! Acum e vorba a se emite, pentru plăţile cele mai urgente, bonuri de tezaur cu 10 şi 12 la sută. 31 Octombre (12) Noembre.— Consiliul de miniştri decide, prin raport motivat, disolvarea Camerei, care a fost aleasă abia de un an şi sub aceiaşi constelaţie politică , în urma acestei deciuni, Teriachiu îşi dă demisia şi ministrul president 1l ocupă portofoliul ad interim. V Programul practic al Socialiştilor în Germania Am arătat în articolele noastre asupra alegerilor din Germania, că programul practic al socialiştilor de acolo, care a obţinut o victorie atât de strălucită la alegerile actuale este un adevărat program de guvernământ, care s-ar putea realiza, în Germania, fără nici o revoluţiune, fără nici o agitaţiune. Iată, într’adever, acest program, cu care socialiştii s’au prezentat la aceste alegeri: 1. Sufragiul universal cu scrutin secret, fără deosebire de sex, reforma legei electorale , repartiţia mai dreaptă a circumscripţiilor electorale, până la adoptarea reprezentării proporţionale; legislativa de doi ani; fixarea scrutinului Duminica; indemnităţi deputaţilor; retragerea drepturilor politice numai pentru persoanele subt tutelă. 2. Legislaţia directă a poporului prin mijlocul dreptului de iniţiativă şi de veto, guvernarea directă a poporului în imperiu, provincie, comună; alegerea directă a tuturor autorităţilor prin sufragiul universal ; responsabilitatea acestora; votarea anuală a impozitelor; 3. înlocuirea armatelor permanente prin garda naţională, deciziunea păcei şi a războiului rezervată poporului; conflictele internaţionale rezolvate prin arbitragiu. 4. Abrogarea tuturor legilor ce împedică libertatea presei şi libertatea de asociaţie ; 5. Reabilitarea femeei; punerea femeei într’o situaţiune egală cu a bărbatului. 6 Religia este o afacere privată: suprimarea bugetului cultelor, comunităţiie eclesiastice şi religioase trebue să fie considerate ca asociaţiuni private libere de a-şi resolva afacerile lor .