Lupta, iunie 1894 (Anul 11, nr. 2308-2330)
1894-06-10 / nr. 2315
ANUL XL No. 2315 ABONAMENTE D IE ȚARĂ Db an . . ...................................... 40 lei, Seare luni.....................................................................20 „ Trei luni.....................................................................10 B Pentru învSțStori pe un an.....................................30 . IN STREINETATE On an................................................................50 Seaze luni.................................................................25 Trei luni.................................................................15 aksssaerMfi 15* Bani EDIȚIA A DOUA Ikdacțiunea Pasagiul Român No. 2. ORGAN DEMOCRAT-RADICAL A MUNCIUNI I Pe pagina in, 30 litere, corp 7] ... 1 leü linia „ „ IY „ „ . . . 25 bani lini». Lnterţe fi reclame , „ .... 2 lei luni» Pentru arinciuni a se adresat LA Administraţia Ziarului^ Un mim£r vechiu 50 bani Administraţiunea stagiul Român No. 2. Alegerea din Buzeu.Nouii Generali Alegerea de la Buzeu La Buzeu s’au făcut alegeri pentru consiliul judeţean. Rezultatul toată lumea îl ştie. Isbânda a fost a opoziţiuneî. Cu majorităţi sdrobitoare, opoziţiunea a luat colegiul al II-lea şi al IlI-lea, iar colegiul I-ia dacă de drept nu a fost al opoziţiuneî, de fapt însă victoria tot a ei este, căci lista guvernamentală nu a fost proclamată aleasă decât graţie anularei a peste 100 voturi opozante. Ceva ne maipomenit în ţara noastră ! S’a întâmplat, în epoci de alegeri generale, ca opoziţiunea să ia câte un consiliu comunal, câte un colegiu judeţean, să iasă ici, colea câte un deputat opozant în colegiul al IlI-lea, dar ca la o alegere parţială judeţeană, opoziţiunea să ia, cu o majoritate atât de imensă, toate colegiele, până şi colegiul al IlI-lea, aceasta nu ne aducem aminte să se fi mai întâmplat. Cui se datoreşte oare acest fapt în adever uimitor? Să se fi produs un aşa de puternic reviriment în opiniunea publică, încât de astăzi înainte întreg aparatul guvernamental electoral să se sdrobiască faţă de civismul ferm şi conştient al alegătorilor Buzoeni? Să fie aceasta o manifestaţie contra nouei legi judeţene făcută de actualul guvern ? Sa se fi condus astfel administraţia d-luî Catargiu în judeţul Buzea, încât să revolte în contra ei şi a guvernului pe întreaga lume ? Să fi făcut oare opoziţiunea vre-o propagandă activă şi neobosită în numele vreunei idei oarecare, care să fi pătruns până în staturile cele mai adânci ale acestui fericit judeţ ? Nu cunoaştem nimic din toate acestea. Ceea ce ştim este, că această opoziţiune victorioasă a fost condusă la urne de liberalul N. Constantinescu, de liberalul-conservator Iarca, de deputatul conservator Pâcleanu, de deputaţii junimişti, sau marghilomănişti, cum se numesc în localitate, N. Georgescu şi Cristodorescu. După cum se vede, o coaliţiune monstră, a reprezentanţilor tuturor partidelor, s’a format în Buzău cu ocaziunea acestor alegeri. Dar bine, care e pericolul care a determinat unirea între aceste elemente atât de disparate, cari până ori luptau de moarte unele în contra altora, și în acelaș timp, în contra cui s’a format această cruciadă, când absolut nici un partid na rămas în afară de ea ? Aci stă toată cestiunea. Răspunsul la aceste întrebări va deslega enigma şi va arăta în toată goliciunea ce sunt partidele noastre, care e scopul formărea lor, cum înțeleg lupta politică, practica parlamentarismului, atât ele cât și guvernele cari, se zice, că le reprezintă. Dacă în numele unor idei, unor principii deosebite s’ar fi închegat partidele noastre, de sigur că o coaliţiune asemenea acesteia de la Buzau, ar fi fost imposibil să se realizeze vre-odată. Cum, bunioară, s’ar putea închipui că un liberal, partizan convins al autonomiei judeţene, al descentralizărei administrative, ar fi putut vreodată da mâna unui conservator, unui junimist, pe care îl acuză că a atentat la această autonomie, că a distrus şi ultimile rămăşiţe ale descentralizărei,—şi aceasta tocmai în momentul când era vorba de a-şî afirma aceste idei, aceste credinţe şi de a protesta contra acelora ce le-au nesocotit ? Cum, de asemenea, conservatorii, cari au votat aceste legi, în contra cărora liberalii protestează şi’şî fac din ele arme de luptă, ar fi putut fi alături de adversarii lor, dacă în adever convingerile, principiile, ideile politico-sociale i-au condus să se grupeze în tabără deosebită ? Alegerile judeţene de la Buzea a probat, odată mai mult, că cuvintele de liberali, de conservatori nu sunt decât firme deosebite cari acoperă aceiaşi marfă. Şi unii şi alţii nu au în vedere altceva decât puterea, decât dominaţiunea, cu toate avantagiele şi beneficiile ei. A fost destul ca guvernul să menţie la Buzea un prefect neagreat de partizanii lui, pentru ca aceştia să uite legăturile lor politice, să calce în picioare orice consideraţiune de solidaritate de partid, de idei, de fapte şi să se arunce desperaţi în braţele adversarilor lor. Calactică de luptă, liberalii n’au putut, de sigur, de cât să profite de politicianismul acestor conservatori.... de Mizil. Iată unde duc partidele formate numai în vederea foloaselor putere! ! E de ajuns ca, într’un moment numai, să refuzi de a satisface toate apetiturile nesăţioase ale partizanilor, şi ţi s’a dus partidul. Pe cine, în adever, reprezintă lista aşa zisă conservatoare, când toţi guvernamentalii din Buzea au votat contra ei ? E clar ca lumina zilei că lista aceasta nu mai putea reprezenta pe alt cineva în afară de prefect. Lupta s’a dat la Buzea între prefect şi agenţii săi de o parte şi toate partidele de ceal’altă. Cine nu ştie că în ţara noastră marele elector este administraţia care, în afară de alegeri, n’are un alt obiectiv, o altă preocupare? Dar să fim drepţi, acest adever n’a apărut până acum în toată hidoarea lui, mai crud şi mai neruşinat ca în actualele alegeri de la Buzea. Iată parlamentarismul oriental în toată splendoarea lui! Se zice cu multă dreptate : «Pentru ca un guvern să dureze îi trebue majoritate în corpurile elective». Numai, lucrurile la noi se cam întorc pe dos : guvernul, prin agenții sei, face majoritatea, iar nu majoritatea pe guvern. De aci urmează că pentru membrii unui partid la guvern nu mai poate exista altă alternativă decât sau supunerea pasivă sau căderea de la putere. Guvernul nu mai reprezintă un minister astfel cum îl prevede constituţia, ci autoritatea personificată, căreia ori trebue să se supui, ori trebue s’o sdrobeşti. Un membru al majorităţei nu mai are dreptul a raţiona, a avea o idee, o opiniune; pentru ca ministerul să dureze, el trebue nu numai să -şi sacrifice propria lui conştiinţă, propria lui credinţă politică, dar asemenea să calce în picioare orice angajament luat faţă de alegătorii săi, care ar avea darul să displacă stăpânului. Pentru a face parte din majoritate, trebue să te anihilezi, să te dezonorezi, să nu mai fii decât un lucru fără nume, totd’auna la bunul plac al executivei; nu ’ţi place acest rol, atunci guvernul însărcinează pe prefecţii şi subprefecţii săi să te puie la rezon. • Dacă majorităţile ar forma guvernele, dacă ele ar avea iniţiativa şi ele ar dicta, guvernelor ce le reprezintă, politica de urmat, atunci, de sigur, n’am mai asista la fapte ca acestea de la Buzau, majorităţile nu s’ar mai desagrega, ministerele n’ar mai cădea din chiar senin, şi compromisurile imorale, târgurile necinstite dintre guverne şi deputaţi ar dispare şi, o dată cu ele, ar dispare şi falsitatea acestui regim în care prefectul reprezintă tot ceea ce se numeşte consultarea opiniunei publice. Poate că fapte ca acestea de la Buzău să aibă bunul ca, arătândune parlamentarismul ce -l practicăm în toată odioasa lui goliciune, să ne revolte și să ne hotărască odată a-l pune pe adevărata cale. Lisabona, 19 iunie.— Cuirasatul «Vasco de Gama» a plecat la Tanger Este comandat de fostul ministru al marinei Ferreira de Amaral. Un interwiew al Prinţului Bulgariei Paris, 20 Iunie. «Le Gaulois» publică un interwiew al prinţului Bulgariei în care expune în mod lămurit căuşele căderii d-luî Stambuloff. Alteţa Sa a declarat că d. Stambuloff a făcut Bulgariei servicii eterne, însă lunga sa perioada de guvernare l-a făcut să nu poată aprecia condiţiunile actuale ale ţerii şi spiritul de moderaţiune. In zadar prinţul a rugat pe d. Stambuloff să respecte constituţiunea şi şi-a atras atenţiunea asupra vexaţiunilor nefolositoare ce comitea. Bucuria generală şi expresiunea sentimentului de scăpare, manifestat cu ocaziunea căderei d-luî Stambuloff, dovedesc că Prinţul a lucrat de acord cu dorinţele populaţiunii. Relativ, la politica străină, Prinţul Ferdinand a declarat că este şi va rămâne vasalul credincios al Sultanului. Constantinopole este sprijinul seu. In ceea ce priveşte aserţiunea că prinţul Ferdinand se inspiră de la Viena, A. Sa a declarat că faptele nu o dovedesc. «Faţă cu Rusia ne silim să «trăim în relaţiuni respectuoase, însă «voim să fim liberi. Bulgaria este o ţara «unde Kaulbars-ii şi Ignatieff-ii nu vorreuşi. Bulgaria să aparţină Bulgarilor, diată politica mea constantă. Timpul vaface restul». Camera Italiană Roma, 20 iunie. — Camera a respins cu 190 voturi contra 27 taxa de 48 de franci, propusă de partidul agrar pentru grâu. Ea a respins apoi cu 259 voturi contra 46 un amendament al d-luî Cavalotti, care a propus ca diferența între vechea taxă de 5 franci şi cea de 7 franci propusă de guvern să fie afectată la constituirea unei Case pentru muncitorii agricoli. Ea adoptat prin ridicare și ședere taxa de 7 franci propusă de guvern. X- A. MAROC Londra, 20 iunie. — După niște înformațiuni din Tanger, Mutei Mohamed, fratele mai mare al Sultanului, ar fi iscălit un act de supunere. Hupii generali Monitorul oficial de azi publică următoarele decrete, însoţite de rapoartele d-lui L. Catargiu, ministru de rezbel ad-interim: — In interesul serviciului, generalul de divisie Fălcoianu Ştefan, şeful marelui stat-major al armatei, este numit comandant al corpului untein de armată. Raportul d-lui ministru de resbel către Rege Sire. Postul de comandant, al corpului ânteid de armată fiind vacant, în interesul serviciului, subsemnatul crede necesar a însărcina cu această comandă pe generalul de divisie Ștefan Fălcoianu, șeful marelui stat-major. De aceea, cu cel mai profund respect, supun aprobăreî Majestăței Voastre alăturatul proiect de decret prin care generalul de divisie Ștefan Fălcoianu este numit comandant al corpului anteiu de armată. Sunt, etc. Ministru de resbel ad-interim, L. Calargi. —In interesul serviciului, generalul de brigadă Poenaru Constantin, comandantul divisiei a treia de infanterie, se numesce șef al marelui stat-major al armatei. Raportul d-luî ministru de resbel către Rege: Sire. Cu cel mai profund respect supun aprobărei Maj. Voastre alăturatul proiect de decret relativ la mutarea, în interesul serviciului, a generalului de brigadă Poenaru Constanin în postul de șef al marelui stat-major al armatei. Sunt, etc. Ministru de resbel ad-interim, L. Catargu —Se înaintează la gradul de general de brigada, pe ziua de 9 Iunie 1894. Candiano Alexandru Popescu, din stat-majorul regal, colonel de la 1882, Aprilie 8, la vacanța ce este de comandant al brigadei a treia de cavalerie prin numirea generalului Băicoianu Sergiu, ca inspector general al cavaleriei. Argentoianu Ioan, comandantul regimentului I de geniu, colonel de la 1883, Aprilie 6, la vacanţa ce este de comandant al divisiei VI infanterie prin demisionarea generalului de brigadă Gheorghiu Zamfir. Carcaleţeanu Alexandru, de la marele stat-major al armatei, colonel de la 1884, Aprilie 8, la vacanţa ce este de comandant al divisiei III infanterie prin mutarea generalului de brigadă Poenaru Constantin. Răst Mihail, comandantul brigadei II cavalerie, colonel de la 1886, Iulie 19, fost indisponibilitate pentru funcție civilă de la 1891, Martie 2 până la 1894, Iunie 5, la. vacanța ce este de comandant al divisiei VIII infanterie prin punerea la retragere din oficiu a generaluluide brigadă Sake Marie Oton. . Ministrul nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de faţă. Dat în Bucureşti, la 8 iunie 1894. CAROL Ministru de rebel ad interim, L. Catargu VINERI, 10 IUNIE 1894 Raportul d-luî ministru de resbel către Rege , Sire, , și Cu cel mai profund respect, supun aprobăreî Majestăței Voastre alăturatul proect de decret relativ la înaintarea la gradul de general de brigadă a colonelilor coprinșî într’ânsul, Sunt, etc. Ministru de resbel ad interim L. Catargiu. După cum se vede, ştirea dată de noi cum că d. general Lahovary refuză de a primi postul de şef al statului major şi cum că d. colonel Po-Bescu, secretarul ministerului de rezei, nu va fi înaintat la gradul de general, s’a adeverit. De asemenea numirea d-lui general Poenaru ca şef al statului-major, arată că încercările făcute de a’î încredinţa portofoliul războiului nu au isbutit. Nu se ştie încă până acum cine va Fi titularul ministerului de război şi. Din seară se vorbea că se pun nuei stăruinţe pe lângă d. general Manu ca să-l determine a primi să intre în cabinet ca ministru de rǎzboiu. Gând scrim aceste rânduri, nimic pozitiv nu se știe. Prima sentinţă In seria de prigoniri pe care ungurii au pornit’o contra tinerimei române studioase din Transilvania, prima sentinţă s’a dat alaltăeri la gimnaziul de stat din Sibiu. Tribuna ne comunică că tinerii Lazar Triteanu, Victor Florian şi Iacob Manuil, care erau să depună examenul de maturitate, au fost opriţi pentru un an a se presenta la examen, iar la purtare li s’a dat notă rea. E interesantă motivarea sentinţei: deşi înotwintîa o^o înparinf no rnnfîrr on ori filonf luuui uvy«u u ui Buvupuu po mvt* ? vm mu imwuv „demonstraţiuni politice“, deşi paragraful 30 din regulamentul gimnaziului de stat permite că în societatea părinţilor şi rudelor elevii pot să meargă şi în ospătărie, totuşi pedeapsa să dă pentru că tinerii ar fi făcut „beţii“ (korhelykedés). Direcţiunea liceului de stat vrea în chipul acesta să mascheze o mizerabilă intenţiune: să lovească—din ură politică pentru întreg neamul românesc— în tinerimea noastră, dar nemărturisind motivul adevărat. Elevii din clasele V,— VII. au fost pedepsiţi prin aceea, că la purtare li s’a dat notă „puţin reglementară“, iar celor din clasele inferioare li s’a dat „reglementară“. Rămâne numai acum să-i şi trântească la examene. Nu o să ne pară rău: cel puţin Românii se vor convinge, că nu mai au ce căuta la gimnaziile maghiare, unde chiar copii nevîrstnici sunt pedepsiţi dacă ei simt româneşte. DIN VIAŢA REGELUI CAROL I Anul 1869 (Urmare) 31 Octombrie (12 Noembre). — Prinţul Carol Anton adună pe funcţionarii principali la un banchet la care ia parte şi marele duce moştenitor de Saxa-Weimar, care serveşte în regimentul 11 de husari. Regele Wilhelm îşi arată părerea de râu, că nu poate fi de faţă la nunta prinţului României, în scrisoarea următoare pe care o trimete prinţului Carol Anton. Berlin 11, 1869. „Din buna ta scrisoare văd, că acuma sunteţi cu toţi la Düsseldorf, aşa că răspunsul meu telegrafic la telegrama pe care fiul tau mi-a trimis-o din burgul de Hohenzollern, are să vă sosească cu multă întârziere. Dar din scrisoarea ta, văz că tu erai la burg cu fiii tăi, ceea ce mă face să crez, că ai iscălit telegrama și tu. Nu o remarcasem.