Lupta, iunie 1894 (Anul 11, nr. 2308-2330)

1894-06-11 / nr. 2316

ANUL XL — No. 2316 abonamente I m TARA On an ............................ Șease luni .......................... Trai limf . . • • • • Pentru învățători pe un an IN STREINETATE Un an...................•.................................A 60 Seara luni.........................................................26 SÂMBĂTĂ, 11 IUNIE 1894 Pe pafina m, SO litere, corp 7] ... 1 lefi linia „ „ IV „ „ . . . 26 bani linia. La terțe și reclame , „ .... 2 lei linia Pentru anunciuri a ge »drei«: LA g v Administrația Ziarului Numărul 15 Bani ,1 V număr vechi, 50 bani Redacțiunea i Pasagiul RomânNo.2. ORGAN DEMOCRAT-RADICAL 40 lei 20­­­10 - SO . 16 EDIŢIA A DO if A \ v Administraţiunea ■ P­a­sag­iul RomânNo­ 2. UNGARIA Legea căsătoriei civile Budapesta, 21 Iunie. Camera Magnaţilor a adoptat legea asupra căsătoriei civile cu 128 voturi, contra 124. Budapesta, 21 Iunie. Resultatul scrutinului asupra legii căsătoriei civile la Camera Magnaţilor a fost primit de stânga cu entusiasm. Preşedintele a anunţat că discuţia spe­cială va începe mâine. Cardinalul Vaszary a declarat că episcopii nu vor mai lua parte la dis­cuţia pe articole şi nu vor căuta să facă mai puţin rea, o lege rea. Şedinţa a fost apoi ridicată. Magnaţii partisani ai reformei şi mi­niştrii au fost primiţi pe stradă cu manifestaţiuni entusiaste a unei mul­ţimi enorme. O conferinţă a partidului liberal a avut loc aseară cu ocasiunea aniver­­sărei a 70 ani, a preşedintelui Podma­­nitzky, care a fost salutat cu ovaţiuni călduroase. D. Podmanitzky a răspuns felicitărilor d-ţiuluî Wekerie şi a rea­mintit succesul partidului liberal. A sfârşit strigând: „Trăiască Majestatea Sa regele nostru, suveranul cel mai constituţional, şi guvernul sǎu! (Elyens entusiaste.) D. D. Wekerie şi Szilagyi au fost aclamaţi în mod călduros la clubul liberal. Telegrame sosite din toate par­­țile țării exprimă satisfacțiunea pen­tru adoptarea legii. Ministrul a prevenit pe reprezentantul Spaniei că o parte din fondul pentru des­păgubirea de războiu a fost trimeasă la Marokeh. împrejurările actuale întârzie plata, însă, dacă Spania dorește, se va porni fon­durile din Marokeh pe riscul și perico­lul său. Vărsare de singe în Transilvania Ziarele maghiare aduc ştirea, că la «Tenis» lângă Cluj s’a produs o luptă între Români şi Maghiari. Faptul e următorul: *La 19 iunie au fost revocaţi geandarmii, ce aveau să păzească pe unguri de teamă de a fi atacaţi de români. Abia se de­părtează geandarmii şi românii şi ungurii începură a se certa. Românii atacă pe unguri cu sape şi topoare­, Dintre unguri, unul a ră­mas mort pe loc, iar alţii 5 sunt răniţi de moarte. Numele ungurului ucis este «Ta­ţi ais Gyula». Tot foile maghiare anunţă, că la Zerneşti duşmănia românilor în po­triva ungurilor din acea localitate, ia proporţii îngrijitoare. Românii au spart de două ori toate ferestrele ca­sei forestierului ungur Hajdú şi a­­meninţă pe toţi ungurii din comună cu moarte. Căsătoria civilă in Ungaria. Revolte in Transilvania CRIZA ECONOMICA Frumuseţea organizaţiuneî noastre economice se poate vedea clar din următorul fapt: Putem noi să avem ani de belşug, în care producţiunea noastră agri­colă să fie escelentă, şi ca cantitate şi ca calitate, cu toate acestea vom fi con­damnaţi a trece prin crize acute, atâta timp cât nu se vor găsi ţări în caii populaţiunea să moară de foame, pen­tru ca să aibă nevoie de productele noastre. Aceasta a făcut, până mai anii trecuţi, ca producţiunea noastră a­­gricolă să aibă căutare şi deci, ca noi să fim cruţaţi de o criză agri­colă ca aceasta prin care trecem ac­tualmente. De acum înainte însă, nici faptul că alte ţări ale Europei au nevoie de cereale străine nu mai poate constitui pentru noi speranţa unei desfaceri prompte şi avantagioase a stotului de producte ce-i furnizează solul acestei ţări. Cauza este că pretutindeni s’au luat măsuri serioase pentru îmbunătă­ţirea agriculture!, s’au pus taxe protec­toare pentru producţiunea naţională, ceea­ ce a făcut ca pe pieţele străine cerealele noastre să fie şi mai infe­rioare ca calitate şi mai costisitoare din cauza cheltuelilor ce au­ a su­porta. Pe lângă aceasta, concurenţa sdro­­bitoare pe care producţiunea Ameri­cană a ajuns s’o facă produselor eu­ropene în însăşi pieţele acestui con­tinent, a contribuit enorm la agra­varea crizei prin care trecem. Graţie exploatărei sistematice a pă­mântului, la care Americanii au a­­juns, ei pot astă­zi să exporte­ în Europa cantităţi enorme de cereale, şi mai eftine, cu tot transportul lung ce trebue să-l facă, şi mai bune ca calitate. Aceste fapte au contribuit şi con­­tribue ca noi, în aceşti din urmă ani, să avem pătulele pline de pro­ducte şi cu toate acestea să trecem printr’o adevărată crizâ economică. Faptul că în ţară avem grâu şi porumb în cantităţi enorme, nu con­­tribu­e întru nimic, ca cel puţin noi să simţim o uşurare în susţinerea vieţeî, putându-ne procura cele ne­cesare hranei într’un mod mai les­nicios, mai­eftin. Nu. Noi, de şi ţara agricolă, de­şi am avut ani de bel­şug, de­şi grânele noastre nu se cer în streinătate, cu toate acestea noi plătim pâinea, carnea, tot atât, dacă nu mai scump, ca şi acele ţări in­dustriale cari au nevoe să importeze de aiurea produsele agricole. Aceasta provine de acolo că sau proprietarii şi arendaşii îşi ţin pro­ductele în speranţa unei urcări de preţuri, sufl­e că comercianţii interme­diari între producătorii agricoli şi consumatori, profită de scăderea pre­ţurilor pentru ca el să câştige mai mult. In această cestiune e rolul Statului să intervie şi să proteagă populaţiu­nea săracă, limitând pofta de câştig fără margini a esploatatorilor. E în adevăr revoltător ca în acest timp când, din cauza crizei, sarcinile publice se naăresc, preţul mancei se micşorează, noi sâ plătim pâinea şi carnea tot aşa ca şi în timpii când producţiunea agricolă e compromisă din cauza intemperielor, sau când grânele noastre se pluteau cu 100 ei kila. O cauză alta a crizei prin care trecem, este această poftă de câştig care face ca obiectele de consuma­­ţiune să fie foarte scumpe în inte­riorul ţărei. Dacă pletora de producţiune a pu­tut provoca criza, nu e mai puţin adevărat că neputinţa populaţiuneî de a consuma cele necesare pentru existenţa ei, a contribuit şi contribue a o agrava. Trebuesc luate măsuri serioase in această privinţă. De­sigur că criza agricolă prin care trecem va fi funestă şi pentru finanţele Statului, căci veniturile pro­prietăţilor funciare scăzând, vor scădea şi impozitele. Aceasta va face însă, ca capitalu­rile noastre să-şi găsească alte debu­­şeuri, şi de­sigur criza agricolă nu va întârzia să dea naştere la o mişcare industrială care va mări isvoarele de avuţie ale ţărei. Până atunci însă, atât­ statul cât şi proprietarii trebuie să se gândească în mod foarte serios la îmbunătăţirea agriculturei la perfecţionarea siste­mului primitiv prin care noi culţi­trow r\no v»Avil­,il VWJLJ.JL pa Alipii VUJL* Salvarea noastră nu constă de­cât a înlocui producţiunea considerabilă de azi inferioară în calitate, printr’o producţiune mai mică, dar superi­oară celei de astă­zi. Avem toate mijloacele de a îmbu­nătăţi agricultura, nu ne lipseşte de­cât voinţa. O agricultură raţională, un con­trol sever din partea Statului asu­pra speculei comerciale, o îndrumare spre producţiunea industrială, o ex­­ploatare inteligentă a materielor prime aflătoare în ţară, sunt singurile mijloace cari ne-ar permite să eşim din criza prin care trecem­ sunet, şi au rămas închise în cabinetul sfifi, ca toate cele­l­alte promisiuni. După ce conductorii au fost loviţi ma­terial prin legea de reorganisare a corpu­lui technic, făcând ca leafa maximă la care pot ajunge şi de numai 300 lei, sunt lo­viţi şi moral, căci, ce idee îşi va face ci­­ne­va de el văzând condiţiunile de admi­sibilitate ? De­sigur că nu-l va compara de­cât cu elevii a doua class gimnaziale pen­tru motiv că în şcoală nu sunt de­cât două ani de studiu, de­şi în realitate în pro­gramul cunoştinţelor cerute la examenul de admitere în şcoală (aritmetică raţională, geometrie raţională, fisică etc.) sunt cunoş­tinţe ce se predau în clasa III a IV şi a V-a gimnasială. Dacă d-l ministru ar cer­ceta listele candidaţilor la examenul de ad­mitere, va observa că sunt foarte mulţi concurenţi cari s-au presentat cu 6 clase gimnasiale şi chiar cu bacalaureatul şi cu toate acestea au căzut. Pe de altă parte, observând Art. I, ve­dem că se cere etatea minima 17 ani, de unde reese că un elev care a absolvit 4 clase primare, la etatea de 12 ani, trebue să aştepte 5 ani pentru a se presenta la concurs pentru şcoala conductorilor, în care timp v­a uita şi ce a învăţat în cursul primar. Din cele spuse nu putem crede de­cât că condiţiunea de 4 clase primare, a fost pusă intenţionat, pentru a face să se stre­coare în şcoală, oare­cari protejaţi, fără, ca cel ce a dispus acest lucru, să se gân­dească că compromite întregul corp de conductori. Credem ca este necesar de a se inlocui in condiţiuni, cele patru clase primare prin cel puţin 4 gimnaziale şi din ur­­mătorul punct de vedere . Numărul conductorilor sporindu-se pe fie­care an, cu cel puţin 20, locurile se ocupă şi vor fi siliţi peste câţi­va ani, de a a­­lerga după alte slujbe, ne mai având unde servi ca conductor, perzând cu modul acesta şi stagiul pentru corpul technic, o pedeapsă nemeritată, de­oare­ce e datoria celor din capul instituţiuni de a nu emite un număr prea mare de diplome. Supunând aceasta la cunoştinţa d-lui ministru, așteptăm o resoluțiune favorabilă. Pentru d. ministru Olănescu In „Monitorul oficial* No. 51 din 5 Iun. curent se văd publicate: „Condiţiunile de admisibilitate în şcoala de poduri şi şosele, precum şi programul cunoştinţelor cerute la examenul de admitere*. Observând condiţiunile ce se cer aspi­ranţilor la secţiunea conductorilor, vedem la art. I. Etatea minimă 11 ani, iar la art. 2, § e­ certificatul de absolvire a 4 clase primare. Acum 3 ani când a fost pentu prima oară pusă condiţiunea de a prezenta un certificat numai de 4 clase primare, am presupus că este numai o eroare, de­oare­ce, cercetând programul cunoştinţelor cerute la concurs, vedem că cuprinde materii ce se predau în clasa III, IV şi V-a gimnazială. Acest pro­gram a rămas şi astă­zi în vigoare. Conductorii eşiţi din 1886 de când s-a dat şcoala şi pănă acum sunt aproape 150. Au toţi cel Puţin 4 clase gimnaziale, a­­fară de 2, cari s’au strecurat cu 4 clase primare şi aceasta numai graţie stăruinţe­lor rudelor lor, cari faceau parte din perso­nalul şcoalei. Anul trecut conductorii întrunindu-se, au decis a se aduce la cunoştinţa d-lui minis­tru acest lucru şi ar ruga să dispue recti­ficarea adică de a înlocui 4 clase primare prin cel puţin 4 gimnaziale. Comisiunea ce s’a presentat la minister ne spune că a fost primită de d. Olănescu, care s’a arătat mirat, auzind acest lucru şi a promis ca v­a interveni pe lângă direc­ţiunea şcoalei, ca să satisfacă cererea con­­ductorilor. Vedem însă cu părere de râu, că cuvin­tele d-lui ministru nu au avut nici un re- Din Hlaroc Tanger, 21 Iunie. — Ministrul afacerilor streine a răspuns scrisorilor representan­­ţilor stăvii, prin cari au recunoscut pe Sultan şi au exprimat dorinţa de a merge la Rabat, că Sultanul trebuind, să se ducă la Fez, nu poate să-l primească. Recolta în Ungaria Budapesta, 21 Iunie Raportul asupra stării culturilor la 16 Iunie, zice, că din cauza tim­pului râu, a frigului, a zăpezilor parţiale şi a grindinei, recoltele au fost foarte vătămate. Grâul, secara, orzul şi ovăzul de vară, promit o re­coltă mediocră. Orzul de iarnă este mai abundent. Insă este în parte topit. Mudii generell In «Monitorul» de azi au apărut încă trei decrete cari complectează numi­rile și permutările de general. Le pu­blicăm aci : —înaintăm la gradul de general de brigadă, pe ziua de 16 Iunie 1894, pe colonelul Po­­pescu Mihail, secretar general al ministe­rului de resbel, aflat în acest grad de la 1887, Aprilie I, la vacanţa ce este de ins­pector general al artileriei prin mutarea generalului de brigadă Pantia Mihail. Iată acum şi raportul d-lui ministru de rezbel către Rege: Sire. Cu cel mai profund respect supun apro­­bărei Majestăţei Voastre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de general de brigadă a colonelului Popescu Mihail, secretar general al ministerului de rezbel, la vacanța ce este de inspector ge­neral al artileriei prin mutarea generalului de brigadă Pastia Mihai. Sunt, cu cel mai profund respect, etc. L. Catargi. — In interesul serviciului, generalul de brigadă Pastia Mihail, inspector general al artileriei, se mută ca comandant al di­­visiei VIII de infanterie. Raportul d-lui ministru de rezbel către Rege : Sire. Cu cel mai profund respect supun apro­­bărei Majestăței Voastre alăturatul proiect de decret relativ la mutarea, în interesul serviciului, a generalului de brigadă Pastia Mihail, inspectorul general al artileriei, în postul de comandant al divisiei VID de infanterie, post remas vacant prin numirea generalului Răst­ Mihail ca inspector gene­ral al gendarmeriei rurale. Ministru de resbel ad interim. L. Catargi.­ ­• Prin decretul regal cu No. 2.324 din 10 Iunie 1894, după propunerea făcută prin raport de d. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, d. general Mi­hail Răsu­ este"" numit în funcțiunea de inspector general al gendarmeriei rurale, funcțiune din nou creată prin legea pro­mulgată la 30 August 1893. DIN VIAŢA REGELUI C­AROL . Anul 1869 (Urmare) 3 (IS) Noembre.—Nunta prin­ţului Carol. De dimineaţă primeşte pe representanţii împăratului Rusiei şi al Franţei; ambasadorul Rusiei la Berlin, baronul d’Oubril, e însăr­cinat să aducă felicitările împăratu­lui Alexandru şi să asiste la nuntă; ministrul Franței la Carlsruhe, con­tele Mosbourg, represintă pe Impe­­ratul Napoleon. La 2, s’a iscălit contractul căsă­toriei, care mai întâiu fusese apro­bat de regele Wilhelm, șeful fami­liei. Prințul Carol anume stăruise să se păstreze această regulă, pentru că voea să documenteze ast­fel că făcea parte din casa de Hohenzollern. La 3, sosește regina Augusta cu suita ei, de la Coblenz. Tot de acolo sosesc generalul comandant al cor­pului 7 de armată, Herwarth de Bithenfeld, preşedintele provinciei Rni­­nului, de Pam­mer-Esche. Cei trei inşi, care jucaseră un rol în primă­vara anului 1866, când cu alegerea prinţului şi cu călătoria lui în Ro­mânia, nu trebue să lipsească de la sărbătoarea de astă­zi, d-na de Rauch, care, în interval, a fost înaintat de la gradul de colonel la gradul de ge­neral, consilierul de cabinet de Wer­ner şi şambelanul de Mayenfisch. Guvernul românesc este represen­­tat de ministrul de justiţie Boerescu­ şi de agentul diplomatic la Paris, I. Strat. Mai sunt de faţă: ajutoarele de câmp al prinţului, maiorul Gre­­ceanu şi maiorul Siina, mareşalul de curte Filipescu şi d-nele desem­nate pentru serviciul prinţesei: d-nele Zulnia Sturza şi Elena Cornescu, cum şi şambelanul de curând numit, d-na Mavrocordat. 1. Bine­cuvântarea nupţială se face la 4 în presenţa reginei Augusta, a tu­turor rudelor auguste, a mosafirilor princiari şi a suitei, într’o sală a castelului prefăcută în paraclis. Preo­tul garnisonez din Düsseldorf, docto­rul Kaiser, face slujba, care se sfîr­­şeşte cu un discurs frumos şi miş­cător al elocintelui eclestiastic. Prinţesa mireasă are înfăţişarea fermecătoare, trăsăturile ei fine par’că sunt idealizate în momentul in care îngenunchia lângă prinţ, ca să ur­mărească ceremonia din tot sufletul. După aceia cortegiul se duce în hala legată de castel şi a­nume clă­dită, pentru cununia după ritul pro­testant. Un număr mare de mosafiri şi mai multe sute de inşi sunt adu­naţi. Când au intrat tinerii, un cor de mai bine de o sută de cântăreţi şi cântăreţe intonează un imn nup­ţial şi glasurile nu tac de­cât când toate personagele auguste s’au aşe­zat dinaintea altarului. Atunci preo­tul Homann ţine un discurs miş­cător, al căruia text, care se potri­veşte foarte bine cu împrejurarea, este cuvântul următor din Biblie : «Voiu merge unde te vei duce tu, voiu sta unde vei simi tu. Poporul

Next