Lupta, iunie 1894 (Anul 11, nr. 2308-2330)
1894-06-11 / nr. 2316
ANUL XL — No. 2316 abonamente I m TARA On an ............................ Șease luni .......................... Trai limf . . • • • • Pentru învățători pe un an IN STREINETATE Un an...................•.................................A 60 Seara luni.........................................................26 SÂMBĂTĂ, 11 IUNIE 1894 Pe pafina m, SO litere, corp 7] ... 1 lefi linia „ „ IV „ „ . . . 26 bani linia. La terțe și reclame , „ .... 2 lei linia Pentru anunciuri a ge »drei«: LA g v Administrația Ziarului Numărul 15 Bani ,1 V număr vechi, 50 bani Redacțiunea i Pasagiul RomânNo.2. ORGAN DEMOCRAT-RADICAL 40 lei 2010 - SO . 16 EDIŢIA A DO if A \ v Administraţiunea ■ Pasagiul RomânNo 2. UNGARIA Legea căsătoriei civile Budapesta, 21 Iunie. Camera Magnaţilor a adoptat legea asupra căsătoriei civile cu 128 voturi, contra 124. Budapesta, 21 Iunie. Resultatul scrutinului asupra legii căsătoriei civile la Camera Magnaţilor a fost primit de stânga cu entusiasm. Preşedintele a anunţat că discuţia specială va începe mâine. Cardinalul Vaszary a declarat că episcopii nu vor mai lua parte la discuţia pe articole şi nu vor căuta să facă mai puţin rea, o lege rea. Şedinţa a fost apoi ridicată. Magnaţii partisani ai reformei şi miniştrii au fost primiţi pe stradă cu manifestaţiuni entusiaste a unei mulţimi enorme. O conferinţă a partidului liberal a avut loc aseară cu ocasiunea aniversărei a 70 ani, a preşedintelui Podmanitzky, care a fost salutat cu ovaţiuni călduroase. D. Podmanitzky a răspuns felicitărilor d-ţiuluî Wekerie şi a reamintit succesul partidului liberal. A sfârşit strigând: „Trăiască Majestatea Sa regele nostru, suveranul cel mai constituţional, şi guvernul sǎu! (Elyens entusiaste.) D. D. Wekerie şi Szilagyi au fost aclamaţi în mod călduros la clubul liberal. Telegrame sosite din toate parțile țării exprimă satisfacțiunea pentru adoptarea legii. Ministrul a prevenit pe reprezentantul Spaniei că o parte din fondul pentru despăgubirea de războiu a fost trimeasă la Marokeh. împrejurările actuale întârzie plata, însă, dacă Spania dorește, se va porni fondurile din Marokeh pe riscul și pericolul său. Vărsare de singe în Transilvania Ziarele maghiare aduc ştirea, că la «Tenis» lângă Cluj s’a produs o luptă între Români şi Maghiari. Faptul e următorul: *La 19 iunie au fost revocaţi geandarmii, ce aveau să păzească pe unguri de teamă de a fi atacaţi de români. Abia se depărtează geandarmii şi românii şi ungurii începură a se certa. Românii atacă pe unguri cu sape şi topoare, Dintre unguri, unul a rămas mort pe loc, iar alţii 5 sunt răniţi de moarte. Numele ungurului ucis este «Taţi ais Gyula». Tot foile maghiare anunţă, că la Zerneşti duşmănia românilor în potriva ungurilor din acea localitate, ia proporţii îngrijitoare. Românii au spart de două ori toate ferestrele casei forestierului ungur Hajdú şi ameninţă pe toţi ungurii din comună cu moarte. Căsătoria civilă in Ungaria. Revolte in Transilvania CRIZA ECONOMICA Frumuseţea organizaţiuneî noastre economice se poate vedea clar din următorul fapt: Putem noi să avem ani de belşug, în care producţiunea noastră agricolă să fie escelentă, şi ca cantitate şi ca calitate, cu toate acestea vom fi condamnaţi a trece prin crize acute, atâta timp cât nu se vor găsi ţări în caii populaţiunea să moară de foame, pentru ca să aibă nevoie de productele noastre. Aceasta a făcut, până mai anii trecuţi, ca producţiunea noastră agricolă să aibă căutare şi deci, ca noi să fim cruţaţi de o criză agricolă ca aceasta prin care trecem actualmente. De acum înainte însă, nici faptul că alte ţări ale Europei au nevoie de cereale străine nu mai poate constitui pentru noi speranţa unei desfaceri prompte şi avantagioase a stotului de producte ce-i furnizează solul acestei ţări. Cauza este că pretutindeni s’au luat măsuri serioase pentru îmbunătăţirea agriculture!, s’au pus taxe protectoare pentru producţiunea naţională, ceea ce a făcut ca pe pieţele străine cerealele noastre să fie şi mai inferioare ca calitate şi mai costisitoare din cauza cheltuelilor ce au a suporta. Pe lângă aceasta, concurenţa sdrobitoare pe care producţiunea Americană a ajuns s’o facă produselor europene în însăşi pieţele acestui continent, a contribuit enorm la agravarea crizei prin care trecem. Graţie exploatărei sistematice a pământului, la care Americanii au ajuns, ei pot astăzi să exporte în Europa cantităţi enorme de cereale, şi mai eftine, cu tot transportul lung ce trebue să-l facă, şi mai bune ca calitate. Aceste fapte au contribuit şi contribue ca noi, în aceşti din urmă ani, să avem pătulele pline de producte şi cu toate acestea să trecem printr’o adevărată crizâ economică. Faptul că în ţară avem grâu şi porumb în cantităţi enorme, nu contribue întru nimic, ca cel puţin noi să simţim o uşurare în susţinerea vieţeî, putându-ne procura cele necesare hranei într’un mod mai lesnicios, maieftin. Nu. Noi, de şi ţara agricolă, deşi am avut ani de belşug, deşi grânele noastre nu se cer în streinătate, cu toate acestea noi plătim pâinea, carnea, tot atât, dacă nu mai scump, ca şi acele ţări industriale cari au nevoe să importeze de aiurea produsele agricole. Aceasta provine de acolo că sau proprietarii şi arendaşii îşi ţin productele în speranţa unei urcări de preţuri, sufle că comercianţii intermediari între producătorii agricoli şi consumatori, profită de scăderea preţurilor pentru ca el să câştige mai mult. In această cestiune e rolul Statului să intervie şi să proteagă populaţiunea săracă, limitând pofta de câştig fără margini a esploatatorilor. E în adevăr revoltător ca în acest timp când, din cauza crizei, sarcinile publice se naăresc, preţul mancei se micşorează, noi sâ plătim pâinea şi carnea tot aşa ca şi în timpii când producţiunea agricolă e compromisă din cauza intemperielor, sau când grânele noastre se pluteau cu 100 ei kila. O cauză alta a crizei prin care trecem, este această poftă de câştig care face ca obiectele de consumaţiune să fie foarte scumpe în interiorul ţărei. Dacă pletora de producţiune a putut provoca criza, nu e mai puţin adevărat că neputinţa populaţiuneî de a consuma cele necesare pentru existenţa ei, a contribuit şi contribue a o agrava. Trebuesc luate măsuri serioase in această privinţă. Desigur că criza agricolă prin care trecem va fi funestă şi pentru finanţele Statului, căci veniturile proprietăţilor funciare scăzând, vor scădea şi impozitele. Aceasta va face însă, ca capitalurile noastre să-şi găsească alte debuşeuri, şi desigur criza agricolă nu va întârzia să dea naştere la o mişcare industrială care va mări isvoarele de avuţie ale ţărei. Până atunci însă, atât statul cât şi proprietarii trebuie să se gândească în mod foarte serios la îmbunătăţirea agriculturei la perfecţionarea sistemului primitiv prin care noi culţitrow r\no v»Avil,il VWJLJ.JL pa Alipii VUJL* Salvarea noastră nu constă decât a înlocui producţiunea considerabilă de azi inferioară în calitate, printr’o producţiune mai mică, dar superioară celei de astăzi. Avem toate mijloacele de a îmbunătăţi agricultura, nu ne lipseşte decât voinţa. O agricultură raţională, un control sever din partea Statului asupra speculei comerciale, o îndrumare spre producţiunea industrială, o exploatare inteligentă a materielor prime aflătoare în ţară, sunt singurile mijloace cari ne-ar permite să eşim din criza prin care trecem sunet, şi au rămas închise în cabinetul sfifi, ca toate celelalte promisiuni. După ce conductorii au fost loviţi material prin legea de reorganisare a corpului technic, făcând ca leafa maximă la care pot ajunge şi de numai 300 lei, sunt loviţi şi moral, căci, ce idee îşi va face cineva de el văzând condiţiunile de admisibilitate ? Desigur că nu-l va compara decât cu elevii a doua class gimnaziale pentru motiv că în şcoală nu sunt decât două ani de studiu, deşi în realitate în programul cunoştinţelor cerute la examenul de admitere în şcoală (aritmetică raţională, geometrie raţională, fisică etc.) sunt cunoştinţe ce se predau în clasa III a IV şi a V-a gimnasială. Dacă d-l ministru ar cerceta listele candidaţilor la examenul de admitere, va observa că sunt foarte mulţi concurenţi cari s-au presentat cu 6 clase gimnasiale şi chiar cu bacalaureatul şi cu toate acestea au căzut. Pe de altă parte, observând Art. I, vedem că se cere etatea minima 17 ani, de unde reese că un elev care a absolvit 4 clase primare, la etatea de 12 ani, trebue să aştepte 5 ani pentru a se presenta la concurs pentru şcoala conductorilor, în care timp va uita şi ce a învăţat în cursul primar. Din cele spuse nu putem crede decât că condiţiunea de 4 clase primare, a fost pusă intenţionat, pentru a face să se strecoare în şcoală, oarecari protejaţi, fără, ca cel ce a dispus acest lucru, să se gândească că compromite întregul corp de conductori. Credem ca este necesar de a se inlocui in condiţiuni, cele patru clase primare prin cel puţin 4 gimnaziale şi din următorul punct de vedere . Numărul conductorilor sporindu-se pe fiecare an, cu cel puţin 20, locurile se ocupă şi vor fi siliţi peste câţiva ani, de a alerga după alte slujbe, ne mai având unde servi ca conductor, perzând cu modul acesta şi stagiul pentru corpul technic, o pedeapsă nemeritată, deoarece e datoria celor din capul instituţiuni de a nu emite un număr prea mare de diplome. Supunând aceasta la cunoştinţa d-lui ministru, așteptăm o resoluțiune favorabilă. Pentru d. ministru Olănescu In „Monitorul oficial* No. 51 din 5 Iun. curent se văd publicate: „Condiţiunile de admisibilitate în şcoala de poduri şi şosele, precum şi programul cunoştinţelor cerute la examenul de admitere*. Observând condiţiunile ce se cer aspiranţilor la secţiunea conductorilor, vedem la art. I. Etatea minimă 11 ani, iar la art. 2, § e certificatul de absolvire a 4 clase primare. Acum 3 ani când a fost pentu prima oară pusă condiţiunea de a prezenta un certificat numai de 4 clase primare, am presupus că este numai o eroare, deoarece, cercetând programul cunoştinţelor cerute la concurs, vedem că cuprinde materii ce se predau în clasa III, IV şi V-a gimnazială. Acest program a rămas şi astăzi în vigoare. Conductorii eşiţi din 1886 de când s-a dat şcoala şi pănă acum sunt aproape 150. Au toţi cel Puţin 4 clase gimnaziale, afară de 2, cari s’au strecurat cu 4 clase primare şi aceasta numai graţie stăruinţelor rudelor lor, cari faceau parte din personalul şcoalei. Anul trecut conductorii întrunindu-se, au decis a se aduce la cunoştinţa d-lui ministru acest lucru şi ar ruga să dispue rectificarea adică de a înlocui 4 clase primare prin cel puţin 4 gimnaziale. Comisiunea ce s’a presentat la minister ne spune că a fost primită de d. Olănescu, care s’a arătat mirat, auzind acest lucru şi a promis ca va interveni pe lângă direcţiunea şcoalei, ca să satisfacă cererea conductorilor. Vedem însă cu părere de râu, că cuvintele d-lui ministru nu au avut nici un re- Din Hlaroc Tanger, 21 Iunie. — Ministrul afacerilor streine a răspuns scrisorilor representanţilor stăvii, prin cari au recunoscut pe Sultan şi au exprimat dorinţa de a merge la Rabat, că Sultanul trebuind, să se ducă la Fez, nu poate să-l primească. Recolta în Ungaria Budapesta, 21 Iunie Raportul asupra stării culturilor la 16 Iunie, zice, că din cauza timpului râu, a frigului, a zăpezilor parţiale şi a grindinei, recoltele au fost foarte vătămate. Grâul, secara, orzul şi ovăzul de vară, promit o recoltă mediocră. Orzul de iarnă este mai abundent. Insă este în parte topit. Mudii generell In «Monitorul» de azi au apărut încă trei decrete cari complectează numirile și permutările de general. Le publicăm aci : —înaintăm la gradul de general de brigadă, pe ziua de 16 Iunie 1894, pe colonelul Popescu Mihail, secretar general al ministerului de resbel, aflat în acest grad de la 1887, Aprilie I, la vacanţa ce este de inspector general al artileriei prin mutarea generalului de brigadă Pantia Mihail. Iată acum şi raportul d-lui ministru de rezbel către Rege: Sire. Cu cel mai profund respect supun aprobărei Majestăţei Voastre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de general de brigadă a colonelului Popescu Mihail, secretar general al ministerului de rezbel, la vacanța ce este de inspector general al artileriei prin mutarea generalului de brigadă Pastia Mihai. Sunt, cu cel mai profund respect, etc. L. Catargi. — In interesul serviciului, generalul de brigadă Pastia Mihail, inspector general al artileriei, se mută ca comandant al divisiei VIII de infanterie. Raportul d-lui ministru de rezbel către Rege : Sire. Cu cel mai profund respect supun aprobărei Majestăței Voastre alăturatul proiect de decret relativ la mutarea, în interesul serviciului, a generalului de brigadă Pastia Mihail, inspectorul general al artileriei, în postul de comandant al divisiei VID de infanterie, post remas vacant prin numirea generalului Răst Mihail ca inspector general al gendarmeriei rurale. Ministru de resbel ad interim. L. Catargi. • Prin decretul regal cu No. 2.324 din 10 Iunie 1894, după propunerea făcută prin raport de d. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, d. general Mihail Răsu este"" numit în funcțiunea de inspector general al gendarmeriei rurale, funcțiune din nou creată prin legea promulgată la 30 August 1893. DIN VIAŢA REGELUI CAROL . Anul 1869 (Urmare) 3 (IS) Noembre.—Nunta prinţului Carol. De dimineaţă primeşte pe representanţii împăratului Rusiei şi al Franţei; ambasadorul Rusiei la Berlin, baronul d’Oubril, e însărcinat să aducă felicitările împăratului Alexandru şi să asiste la nuntă; ministrul Franței la Carlsruhe, contele Mosbourg, represintă pe Imperatul Napoleon. La 2, s’a iscălit contractul căsătoriei, care mai întâiu fusese aprobat de regele Wilhelm, șeful familiei. Prințul Carol anume stăruise să se păstreze această regulă, pentru că voea să documenteze astfel că făcea parte din casa de Hohenzollern. La 3, sosește regina Augusta cu suita ei, de la Coblenz. Tot de acolo sosesc generalul comandant al corpului 7 de armată, Herwarth de Bithenfeld, preşedintele provinciei Rninului, de Pammer-Esche. Cei trei inşi, care jucaseră un rol în primăvara anului 1866, când cu alegerea prinţului şi cu călătoria lui în România, nu trebue să lipsească de la sărbătoarea de astăzi, d-na de Rauch, care, în interval, a fost înaintat de la gradul de colonel la gradul de general, consilierul de cabinet de Werner şi şambelanul de Mayenfisch. Guvernul românesc este representat de ministrul de justiţie Boerescu şi de agentul diplomatic la Paris, I. Strat. Mai sunt de faţă: ajutoarele de câmp al prinţului, maiorul Greceanu şi maiorul Siina, mareşalul de curte Filipescu şi d-nele desemnate pentru serviciul prinţesei: d-nele Zulnia Sturza şi Elena Cornescu, cum şi şambelanul de curând numit, d-na Mavrocordat. 1. Binecuvântarea nupţială se face la 4 în presenţa reginei Augusta, a tuturor rudelor auguste, a mosafirilor princiari şi a suitei, într’o sală a castelului prefăcută în paraclis. Preotul garnisonez din Düsseldorf, doctorul Kaiser, face slujba, care se sfîrşeşte cu un discurs frumos şi mişcător al elocintelui eclestiastic. Prinţesa mireasă are înfăţişarea fermecătoare, trăsăturile ei fine par’că sunt idealizate în momentul in care îngenunchia lângă prinţ, ca să urmărească ceremonia din tot sufletul. După aceia cortegiul se duce în hala legată de castel şi anume clădită, pentru cununia după ritul protestant. Un număr mare de mosafiri şi mai multe sute de inşi sunt adunaţi. Când au intrat tinerii, un cor de mai bine de o sută de cântăreţi şi cântăreţe intonează un imn nupţial şi glasurile nu tac decât când toate personagele auguste s’au aşezat dinaintea altarului. Atunci preotul Homann ţine un discurs mişcător, al căruia text, care se potriveşte foarte bine cu împrejurarea, este cuvântul următor din Biblie : «Voiu merge unde te vei duce tu, voiu sta unde vei simi tu. Poporul