Lupta, iulie 1894 (Anul 11, nr. 2331-2356)

1894-07-13 / nr. 2341

ANUL XL—No. 2341 m ȚARĂ Un an ......................................................................40 lei Șease luni..............................................................20 „ Trei luni............................................ ... 10 „ Pentru învățători pe un an . . . . . . . 30 , m strein State Un an..........................................................50 Seare luni..............................................................25 Trei luni..............................................................16 EDIŢIA A DOUA ABONAMENTE­­ ANUNCIURII Numârul 15 Bani Incerte ţi reclame Pentru anunciuri a a© »dres»: LA Attairam£rsiit‘a ZîaB*MS«ai Redacţiunea ■ Pasagiul Român N o< Adnainistraţiunea­­ Pasagiul Român H9 o ORGAN DEMOCRAT-RADICAL IMPOZITELE Fara îndoială că după chestiunea agrară, la noi în ţară vine cestiunea impozitelor. S’au făcut multe îmbu­nătăţiri în aceşti 25 de ani din urmă, multe legi s’au modificat, dar de baza impozitelor nu s’a atins nici un guvern. Din potrivă, toate guvernele s’au întrecut ca să mărească inichitatea, să întindă cât mai mult actualul sistem vexatoriu de impozite. încă de la 1888, de când am publi­cat programul partidului radical, am cerut desfiinţarea tuturor impozitelor indirecte, şi am arătat de atunci, că nu înfumurarea de a ne da drept re­formatori ne făcea să cerem acest lucru, ci inichitatea, bărbăria revol­tătoare a impozitelor indirecte ne im­punea aceasta. De la 1888 am dus o campanie serioasă pentru reforma impozitelor, dar absolut nici una din vechile par­tide nu ne-a urmat pe această cale. Ziarele guvernamentale au anun­țat acum un an, cu surle şi trom­pete, că d. M. Ghermani va prezenta un proect de lege pentru reforma impositelor. In realitate am rămas cu reforma d-lui L. Catargiu. S’a discutat mult în Cameră legea­­ maximului, dar nici unul din repre­zentanţii vechilor partide n’a ridicat chestiunea cea mare, a reformei im­pozitelor. Toţi s-au mărginit la o luptă de hărţuială, meschină şi ne­productivă. Ne-am făcut datoria şi atunci şi am arătat, că taxele puse pe obiec­tele de consumaţie de prima necesi­tate sunt o nedreptate flagrantă, o inichitate, pentru că ele apasă greu­ asupra sărăcimei. » Legea maximului, continuă inichi­tatea întregului nostru sistem de im­pozite, care bazat pe proporţionali­­tate este cea mai mare palmă adusă principiului egalităţii. Nu este aci locul să intrăm în amănunte, vom face şi aceasta cu altă ocazie. Pentru moment vroim să arătăm, că noi am luptat din toate puterile noastre pentru­ ca impozitele ne­drepte, cari fac să strige lumea, să fie shimbate şi nu numai că n’am fost ascultaţi, ci din contră, guver­nele au mărit inichitatea, mărind im­pozitele indirecte, cu baza proporţio­­ţionalităţei. In Bucureşti în timpul chiar când se discuta în Cameră legea maximu­lui şi în ţară continuu de atunci lumea protestă în contra legei ma­ximului. Sunt imposibil de descris scenele teribile, cari s’au produs din cauza acestei legi. Primari au fost ucişi, consilieri bătuţi, case aprinse, ţărani împuşcaţi. Jalea şi doliul au cuprins sate întregi şi o luptă teribilă s’a încins între stăpânitori şi ţărani. Cine este de vină pentru că toate aceste nenorociri au avut loc ? Noi cari cerem reformele ? O, sunt mulţi gata să ne răspundă aşa, pentru­ că în mintea lor îngustă ’şi închipue, că poporul nu ştie când îl doare şi unde ’l doare, şi că nu­mai după ce i se spune că o lege ’l apasă, poporul se ridică. I se suge­rează idea că ’l doare, în realitate el nu simte durerea.­­ Şi graţie acestei credinţe copilă­reşti, reacţionarii se încăpăţânează în idea lor, de a lovi pe reformatori în loc să facă reformele cerute. Este adevărat că noi cari cerem o reformă, deschidem ochii poporu­lui, dar noi nu -i luminăm de­cât numai asupra chipului în care să poate lecui durerea lui, numai asu­pra modului în care se poate schimba situaţia rea. Şi rolul nostru este foarte impor­tant, reformatorii scapă societatea de adevărate cataclisme. Poporul suferind, şi ne dându-şi seamă de cauza răului, nu vede re­mediul de cât în distrucţie. Dacă nu ar interveni propaganda reformato­rilor, dacă nu s’ar găsi oameni cari să îndrepte curentele populare pe calea reformelor salutarii, organiza­rea statelor ar fi imposibilă, vecinie ne-am găsi în frământări şi conti­nuu cuţitul şi puşca ar ţine locul legei. încă odată, spunem, prin urmare acelora, cari asvârlă în spetele de­mocraţiei scenele singeroase, cari se comit în numele reformelor de cree­­rii înflăcăraţi, că nu democraţiei, ci reacţiunei se datoresc aceste barbarii, îndărătniciei ei, de a menţine o stare de lucruri, care nu mai poate da satisfacţie tuturor nevoilor maselor. FRANCIA Legea contra anarhiştilor. — Propu­nerea ministe­rială.— T11 protes­te.— Chemare la ordine.—Res­pingerea amendamentelor. Paris, 20.—Camera. la şedinţa de di­mineaţă raportorul proiectului contra a­­narhiştilor comunică noul text al artico­lului 2. D. Dupuy cere Camerii ca dovadă de încredere să primească această redacţiune şi a respinge toate amendamentele. D-nii Brisson, Goblet, Naquet, Pourquery pro­testează contra declaraţiunilor d-lui Du­puy pe cari le consideră ca neconstitu­ţionale ca un nou 2 Decembrie. D-nii Naquet fi Pourquery sunt che­maţi la ordine. Două amendamente ale d-lui Charpan­­tier, prin care se zicea că nimeni nu va fi urmărit pentru vre­o scrisoare particu­lară şi vorbe rostite în locuinţa sa, au fost respinse. In şedinţa de după amiazi, Camera res­pinge toate amendamentele propuse la ar­ticolul 2 care este votat. La articolul 3, cu privire la relega­­ţiune, d. Pelletan, susţine că ar fi o ru­şine pentru republică, a se admite acest articol. D. Guerin replică că legea vizează nu­mai pe anarhişti ; de alt­fel, aplicarea re­­legaţiunii va fi înconjurată de toate ga­­ranţiile dorite. Ţara întreagă aprobă pro­­ectul contra sectei anarhiste (aplause). Un amendament prin care se cere şi ca numai Curtea cu juraţi va putea să a­­plice relegaţiunea, este respins cu 290 voturi contra 224. Prima parte a articolului 3 este adop­tată cu 316 voturi contra 80. Radicalii se plâng că se înabuşeşte dis­­cuţiunea; ei reclamă amânarea pe mâine. Camera redusă. D. Viviani depune un amendament care este respins. A doua parte a articolului trei este ad­misă cu 328 voturi, contra 148. Totalitatea articolului este primită prin ridicare de mâini. Şedinţa de mâine, va începe dimineață. MERCURI 13 IULIE 1894 O mim istorică X 1ST DOBROGE­A Brăila, Igliţa , Galatz , Isacea, Tulcea, Salina, Insula Şerpilor, Mangalia, Constanţa, Ha­­sancea, Medjidia, Adam Klissi, Rasova, Cernavoda. (urmare) De la insula Şerpilor până la Man­galia aveam, să facem o lungă călă­torie pe mare, după spusa căpitanului 15 ore. Trebuie să luăm cina și să dormim pe bord. In curând se făcu seara. Phebus, care condusese carul său atât de stră­lucitor ’și împlinise cursul și acum apele mărei pare­ că se deschid pentru a-1 primi. — Gerul pe o lungă întin­dere era de un roș de foc, ultimele raze, păreau, că ’1 aprinseseră.—Un a­pus de soare pe mare semnat de cel mai mare pictor, de însă­şi natura e tabloul cel mai minunat, ce l’am­ pu­tut vedea.—întunericul se lasă înce­tul cu încetul, stelele apar rând pe rând (şi) peste puţin bolta cerească e luminată palid de nenumăratele sale candele. Câţî­va dintre noi doresc să vadă cât mai mult marea, ei vor să rămână noaptea pe bord, alţi se culcă în cazarma marinarilor; numai pro­fesorul înconjurat de mai mulţi din­tre noi explică diferite chestiuni.—E un om fenomenal magistrul nostru, desvoltă o activitate, care ne a ui­mit.—Toţi ne uităm cu respect la a­­cest neobosit muncitor, care neconte­nit a lucrat şi lucrează pentru gloria şi înaintarea iubitei sale patrii.—Câta ardoare, cât patriotism, vezi respirând în toate vorbele şi faptele sale.—Spu­nea mai serile trecute, că va invita congresul studenţilor,—ce va avea loc la Constanţa în luna Septembre—, să consacre ultima zi visitărei castrul­ui şi Tropeului de la Adam Klissi. Aci în faţa Românilor din toate părţile Daciei va vorbi despre marele Împă­rat Traian. Şi unde mai bine ca aici se va putea vorbi Românilor:—Traian a cucerit Dacia, de la Traian trebue să ne inspirăm pentru a o reconstitui. Pe la orele 11 orece sgomot a în­cetat pe bord, cea mai mare parte au adormit, unii se gândesc şi cum nu s’ar gândi omul: marea cea imensă, cerul aşa plin de stele, uşorul legănat al vasului pare că te îndeamnă la re­verie. Dormim puţin, toţi aveam dorinţa de a vedea răsăritul soarelui pe mare.— Cei mai mulţi ne sculăm înainte de orele 4. Noaptea î şi termina în sfârşit cursul său şi acum ea fugea să se as­cundă înaintea blândei aurore, ce se arătase în depărtare la cea­l’altă mar­gine a cerului.—Soarele în carul său cel focos apare la porţile orientului umplând de lumină şi de viaţă spa­ţiul nemărginit şi întreaga mare. Observăm mişcare în echipagiu, de departe vede înaintând majestos cel mai mare vapor al marinei noastre, încrucişetorul Elisabeta. — Noi acla­măm şi salutăm măreţul vas, echipa­­giul său ne răspunde prin urale re­petate. Pe la orele 6 trecem şi lăsăm în urma noastră Constanţa, pe care vo­iam să o visităm după întoarcerea de la Mangalia.—De la Constanţa până la Mangalia drumul e scurt sunt abia 2 ore, aşa că la 8 eram deja în port. —Vechiul Calatis, Mangalia de as­tăzi, se arăta ca un oraș în deca­dență.—Păcat ne spunea căpitanul de minunatul port al Mangaliei, portul cel mai sigur de pe litoralul nostru va peri în câte­va decenii, daca gu­vernul nu’î va veni în ajutor. Locuitorii din Mangalia ne fac o primire foarte bună. D. Subprefect Petrescu şi d. Primar se arată foarte îndatoritori faţă de studenţi. Visitarăm puţin oraşul intre altele gramia, în curtea căreia puturăm ob­serva un sarcofag foarte mare şi bine conservat transformat de Turci în cis­ternă.— D. Tocilescu interveni pe lângă Primar, ca să facă un reservoriu de ciment, iar Sarcofagul să fie transpor­tat la muzeul din Bucureşti.—După­ ce mai stăm puţin prin oraş plecăm cu harabale spre băi. Sunt surse mine­rale. ■ — Unii iau băi alţii găsesc mai bună apa lacului Mangalia, ce se în­tinde lângă stabiliment.—Lacul Man­gal­ia a fost în timp­urile vechi golf de mare el servea ca adăpost sigur pen­tru vase, după cum dovedesc nume­roasele ancore găsite.—Dune de nisip s’au interpus însă și l’au separat de mare, transformându-1 ast-fel în lac. Intorcându-ne spre oraș visităm mo­vilele, ce sunt în apropiere.—Movilele acestea datează din diferite epoce, se rapoartă la diverse popoare şi răspund, la mai multe scopuri.—Se ştie obice­iul popoarelor traco-scytice de a îmor­­mânta pe şefii lor sub înalte movile sau gorgoane. Un tumulus, pe care d. Tocilescu l-a săpat aci, datează de sigur din această epocă. Sarcofagele ce s’au desgropat în alte movile indică că locuitorii Greci din Ca­latis au continuat obiceiul indigenilor, precum tot ast­fel şi Românii au făcut în Dacia. Movilele cele dese şi aşezate în rânc la intrarea în oraş, de o parte şi de alta a că­rei principale dintre Torni şi Callatis conţin de sigur mormintele vechilor Calaţienî. Pe la orele 12 eram deja întorşi in oraş, unde ne aştepta dejunul. — Co­muna, — după resursele sale financi­are—, a cătat să ne dea o masă cât se poate de bună d. Tocilescu ridică un toast pentru d. Subprefect şi Pri­mar, le mulţumeşte pentru frumoasa primire, urează ca în curând Manga­lia să vadă reîntorcându-se zilele de mărire şi de bogăţie din trecut şi pro­mite tot concursul, pentru­ ca portul, care reclamă cheltueli aşa de puţin însemnate, să devină iarăşi punctul de atragere al vieţei comerciale de odinioară. După masa mai stăm puţin prin oraş.—Vechiul Calatis are o prea fru­moasă posiţie, e aşezat pe un mic promontoriu. — Rolul, pe care oraşul ’a jucat în antichitate şi în evul me­diu e foarte important. Colonie a He­rodei Pontice, el ajunse la o mare desvoltare şi bogăţie, după­ cum atestă numeroasele monede de aur şi argint găsite în această localitate precum şi pietrele cu inscripţiuni. El servia ca un comptoir, ca un intrepozit, unde se schimbau productele industriale ale civilisatei lumei elenice cu produsele lumei barbare de prin aceste regiuni. Genovezi, popor tot aşa de comer­cial ca şi descendenţii pelasgilor au înfiinţat şi ei în timpul evului mediu un comptoir pentru operaţiunile co­merciale, ce cu folos faceau în aceste regiuni. Astăzi locuitorii din Mangalia îţi arată un loc, unde marea face va­luri spumoase, spunându-ţî, că acolo a fost cheiul genovez şi adaogă că cheiul a fost distrus în timpul domi­­naţiunei turceşti de un paşă turc plă­tit fiind de cei interesaţi la căderea Mangaliei şi ridicarea Constanţei. După toate probabilităţile însă cheiul este cel antic. La orele 1 părăsirăm cel mai sudic oraş al ţarei şi luăm drumul Cons­tanţei. La 3 suntem deja ancoraţi în port; bărcile ne conduc la uscat. La chei d. Adrian, loc­ţiitor de prefect al Constanţei, d. ajutor de primar Gri­­gorescu, d. Banescu, directorul şcoalei normale şi alte notabilităţi ne aş­teptau. Elevii şcoalei normale ne întâmpină cu imnul: «Deşteaptă-te Române».In­trăm în oraş îndreptându-ne spre piaţă unde privim cu plăcere monumentul ridicat de strănepoţii marelui şi ne­fericitului Ovidiu, poetului amorului. După ce ne instalarăm pe la oteluri eşităm să visităm oraşul,care are un as­pect cu totul­­occidental: strade drepte, cea mai mare parte bine pavate, cons­­trucţiunî moderne. Constanţa în vechime, a jucat un rol. Tomi, căci aşa se numea în ve­chime, îşi datoreşte numele lui Aetes, regele Colchidieî, tătăl frumoasei Me­dea. Medea fugind din Colchis cu iu­bitul ei Jasson și urmărită fiind de tatăl său, apucă pe mai micul ei frate Absirt, pe care îl luase cu dânsa, îl tae în bucăți și-l aruncă în mare. — Nenorocitul părinte sta, să adune toate bucățile copilului său și după ce le-a cules a aruncat ancora la o coastă, ca să îngroape rămăşiţele fiului său. Acea coastă şi oraşul, ce se formă mai târ­­ziu se numiră din această împrejurare Tomi, căci Touoi însemnează bucăţi. Tom­i era cel mai important oraş din această parte, el era capitala ligei ce­lor 5 mai târziu 6 oraşa ale regiunei. Sub domnia romană Tomi joacă de asemenea rol important. Tomi era oraş de fruntarie din punct de vedere stra­tegic. De la dânsul începe şirul întreit de valuri, care se continuă până la Cernavoda. Romanii au cătat să apere prin aceste puternice fortificaţiuni te­ritoriul de la Sud, lăsând pe cel nor­dic ca un teritoriu neutru. Torni e oraşul, unde amărât ’şi-a petrecut ultimii săi ani copilul răs­făţat al Romei, dulcele Ovidiu, ad­ in geticos sarmaticosque sinus, în acest vetus urbs, ripae vicina binominis Istri, cum spune dânsul. Numele de Constanţa s’a dat ora­şului pe timpul lui Constantin cel rfiare, după numele surorei împăra­tului. La 7 luarăm prânzul, care e de scurtă durată. Trebue să fim pregă­tiţi pentru serata ce anunţaserăm, că vom da orăşenilor. La 9 ea începe printr’o interesantă conferinţă a d-lui Tocilescu despre Tomi, valuri şi mo­numentul de la Adam­ Klissi. Câţî­va dintre studenţi recitează mai multe poezii, d-şoara Bazelli, o prea distinsă pianistă, care ne-a făcut plăcerea să ne însoţească în escârciuae esecută la pian mai multe bucăţi de asemenea şi profesorul de muzică de la şcoala normală din localitate ne delectează urechea prin câte­va piese executate pe vioară. Serata se isprăvi cu bal. A doua zi de dimineaţă tăcurăm cu toţii băi de mare. La întoarcere ni se servi dejunul. Imediat după masă ne îndreptarăm cu trăsurile spre vii, de unde încep valurile romane, acele puternice for­tificaţiuni. D. Tocilescu ne explică modul de apărare al valurilor, men­ţionează faptul că acestea sunt cele mai importante din Europa. De la 2, când ne-am întors în oraş şi până la plecare vizităm catedrala, care nici până acum nu a avut feri­cirea ca să fie dată drept credincioşilor. E de remarcat că românii n’au nici o biserică în Constanţa, afară de această catedrală încă neterminată. La 3 şi jum., plăcămi cu un tren special din Constanţa. (Va urma). Penel. E­­C­O­TT­IEL­I Din ţară : Citim în România Militară: Fabricarea armelor model 1893 pentru infanterie, fiind terminată, s’a apr­bat a se contracta cu casa Steyr fabri­carea a 14,000 carabine pentru cava­lerie, cu preţ de 65 lei una. S’a terminat fabricarea în strei­nă­­tate a elementelor pentru 30,000,000 cartuşe pentru arma nouă. Asemenea s’a comandat şi maşinele necesare pen­tru fabricarea în ţară a cartuşului model 1893. Cele patru şalupe-canoniere coman­date la casa Schikau din Elbing, vor fi transportate în curând la Galaţi. Fie­care are o lungime de 21 m., 50, lărgime de 4 m, 20 şi adâncime de 2 m., 85. Viteza pe oră de 11 mile (­mila 1851 metri). Maşina are putere de 20 cai. Deplasarea este de 53 tone. Armamentul se compune din 1 tun revolver, de 27 cu tragere repede şi o mitralieră Nordenfeld cu 10 ţevi.— O şalupă costă 60.000 lei. — şalupele ca­­noniene sunt destinate pentru apăra­rea Dunărei şi pentru facerea poliţiei Dunărei. — S’a hotărât asemenea şi construirea unui iaht regal. Luna trecută, 4 iulie curent, d-l Petre Grădişteanu a fost prin Se­verin. D-sa a avut o consfătuire in­timă cu mai mulţi amici şi partizani politici în vederea viitoarelor alegeri comunale. S’a decis, înfiinţarea cât mai curând a unui comitet electoral activ şi scoaterea unui ziar naţional liberal în localitate, care să combată a outrance guvernul actual şi in spe­cial administraţia locală, faţă de care nu se va cruţa nimic. S’a subscris o mie de lei, cu care să se vină d’o­cam­dată în ajutorul ziarului. Comitetul de redacţiune se va com­pune din d-nii Urdărianu, Steriad şi Băicoianu. . Galaţii spune că bricul «Mir­­cea» care a plecat săptămâna trecută din portul nostru, a ajuns la Bosfor. Astă­zi cu revărsatul zorilor a ple­cat şi vaporul de resbel «Cocatrix» subt pavilion englez, care a sosit deja la Sulina. Pregăteşte de plecare şi încrucişa­­torul «Elisabeta», care va face îm­preună cu bricul «Mircea» evoluţiuni în marea Adriatică, visitând diferite porturi ale Dalmaţiei, Istriei și Ita­liei, printre cari și Triest și Ancona. Fabrica de petroleu Vizita Ziariştilor. — Ţiţeiul.— Fa­bricaţia Petroleului.—Benzina Uleiuri şi parafina.— Lumâ­nări.—Ghiaţă.—Cât pro­duce Fabrica. Duminică d. I. G. Bibicescu, noul di­rector general al Societăţei de petroleu, a invitat pe redactorii tuturor ziarelor să vi­ziteze fabria de petroleu de lângă Bucu­­resci. D-na M. Minovici, directorul „Curier”-

Next