Lupta, iulie 1894 (Anul 11, nr. 2331-2356)

1894-07-22 / nr. 2348

22 IULIE 48941 aice să nu cum­va să credeţi că e o fi­gură, e un fapt autentic).. . Intr’o zi contele Ettiens de Jovipal vi­zitează o maică, şi după ce-i spune cine e, tânguindu-se că n’a luat cu dumnealui de cât 10.000 de lei, vâră mâna în buzu­nar şi lasă să-î cadă, ca din greşală, (şi­retul !) vre­o zece franci în monedă de 50 de bani. Biata maică, zăpăcită în faţa con­telui, se apleacă să strângă banii risipiţi pe podele, când contele îi zice : — Lasă, maică, nu te săpăra, o sută de franci mai mult ori mai puţin, tot aceea face pentru un om ca mine! Azi au trecut vremurile acelea ! Conţii nu se mai arată pe la Agapia, iar sim­plii muritori aflători actualmente aici pre­tind (probabil din gelozie) că d-nn­ cont­ din anii trecuţi erau nişte bieţi pârliţi, cari îşi pluteau şi ei, odată pe an, luxul unei nobleţe de vacanţă. Şi dacă am sta să ne potrivim tuturor calomniilor, gurile rele mai pretind, întru cât priveşte pe contele Ettiens, că ar fi azi un simplu impiegat inferior la biuroul de servitori din Craiova, plătit cu o sută de franci pe lună. Vorba d-sale de an-terţ : O sută de franci mai mult ori mai puţin, tot aceea face la un om ca mine ! * # * Adevărul e că nici acum nobleţă Aga­­piei n’a căzut cu desăvârşire în baltă. Se găsesc şi azi multe persoane, care caută o oare­care­­distincţie........ vorbind fran­ţuzeşte. Şi să nu credeţi că aceste persoane nu cunosc tot aşa de bine limba română. Nu! Ba une­ori îţi vine să crezi că trebue să s­ie româneşte bine de tot, judecând după franţuzasca lor.... Să nu credeţi iarăşi că franţujii noştri recurg la limba diplomaţiei pentru a-şi conmunica secrete, pe care nu vor să le afle cea­laltă lume. De loc! Banalităţile cele mai plate, lucrurile cele mai indiferente, se spun pe franţuzeşte.... Vous vous êtes promené aujoureehui ?... Comme Pair est bon­­... Quel beau temps, mon Dieu!... Ce voiţi! e mai frumos,­­ mai chici Şi apoi unde pui cât câştigi în ochii celor pe lângă care treci vorbind franţuzeşte şi aruncând înapoi o căută­tură şireată de ochi, ca să surprinzi e­­fectul! Tătărășanu. DIFERITE ŞTIRI Studenţii saşi din Ardeal care urmează la uni­versităţile din patrie şi din străinătate, precum a­­flăm vor forma o reuniune studenţească, cu scop cultural. Ca mijloc spre ajungerea scopurilor vor întemeia un organ de publicitate şi vor arangia congrese. Vor fi în legătur­ă tranşă­­cu toţi stu­denţii­­din străinătate. «Egytértéa înregistrând a­­cestea, le dă sfat studenţilor saşi să se „abţină de politică, căci chiar saşii sunt mai­­expuşi valahi­­sărel“. Ciudată logică! Saxonii şi Românii. Lui «Nemzeti Ujsag» i se telegrafiazâ din Mohács următoarele : Vr’o 70 mem­bri­ al mai multor reuniuni de gimnastică din Saxonia afi sosit cu vaporul «­Albrecht» astăzi aici din Dresda, unde s’afi adunat toţi ca să pornească. De aici au plecat la Belgrad, de unde vor merge la Sibiui şi Braşov. Călătoria acestor reprezentanţi al reuniunilor de gimnastică din Saxonia este do­cumentarea simpatiei lor față cu românii." * D. Christian V. Dimitriade, funcționar la pria­măria București, s-a logodit cu d-ra Alexandrin­ Brădeanu din Focșani. ACTE OFICIALE In «Monitorul Oficial» de ori au apărut următoarele decrete: — In lipsa Noastră din ţară, toate lu­crările administraţi unei publice, cari cer întărirea legală, se vor supune aprobărei consiliului miniştrilor, de către fie­care ministru în parte, şi li se va da curs sub reserva sancţiune! Noastre ulterioare. — D. M. Germani, ministru de finance, şi d. C. Olănescu, ministrul lucrărilor pu­blice, întorcându-se din congediu,­a înce­ tat interimul acelor ministere cu care fu­sese însărcinaţi d. Al. Marghiloman, mi­nistrul justiţiei, prin decretul regal No. 2375 din 11 Iunie din urmă, şi d. Tache Ionescu, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice, prin decretul regal No. 2343 din 10 ale aceleeaşi luni. — Se acordă d-luî Al. Marghiloman, ministrul nostru secretar de Stat la de­partamentul justiţiei, un concediu de 40 zile, cu începere de la 20 iulie curent, spre a merge peste hotar. — D. Tache Ionescu, ministrul nostru secretar de Stat la departamentul cultelor şi instrucţiune­ publice, este însărcinat cu interimul ministerului justiţiei până la în­toarcerea la post a titularului. — Se acordă d-lui general C. Poenaru, ministrul nostru secretar de Stat la de­partamentul de resbel, un concediu de 30 zile, cu începere de la 20 Iulie curent, spre a merge în străinătate. — D. Al. Lahovari, ministrul nostru secretar de Stat la departamentul aface­rilor străine, este însărcinat cu interimul ministerului de resbel până la întoarcerea la post­ a titularului. — D. Al. Diamandescu, actual sub-se­cretar, este înaintat în postul vacant de secretar al consiliului miniștrilor. LAPTA că , Vinerea şi Sâmbăta trecută a plouat şi pe acolo. Sâmbătă a plouat cu grindină. La băi e aşa de multă lume că nu se mai găsesc locuinţi. Cei mai mulţi vizitatori nu vin pen­tru băile din Călimăneşti, ci stau numai acolo şi se duc zilnic de iac cură cu apă de Căciulata. ♦ * No. 2348 INFORMATIUNII Viena, 31 Iulie.—Regele Româ­niei au sosit la 1.55 d. a. El a fost primit la gară de d. Ghika, minis­trul României şi de personalul lega­ţi­unei. El a dejunat la legaţiune şi la 8.20 seara a continuat călătoria sa. Regele se duce spre Frankfort. * * * Viena, 1 August. —­­Cores­­pondenţa Politică11 zice că regele României, trecând eri prin I­iena, a primit pe corniţele Kalnoky într’o audienţă destul de lungă. * Viena, 1 August.—Se anunţă din Belgrad la «Correspondenţa Po­litică» că regele Milan va sosi la Niş pe săptămâna viitoare. Acestă întoarcere grăbită, ar fi după do­rinţa regelui Alexandru. * * * Vai, 30 iulie.— George Pop de Băsescu, escortat de la Cluj Prin doi jandarmi, a intrat astăzi în temniţa de aici aflând pe cei­ c­alţi mândri şi voioşi. * * * Azi la 4 ore se va face înmor­mântarea bătrânului profesor Frang­­hetti. Cortegiul va porni de la Morgă la cimitirul spaniol. * * Holera, Marsilia, 31 Iulie.—Primarul a­­firmă că la Marsilia nu există nici o urmă de epidemie holeriformă. Ca­rantina impusă corăbiilor, care vin din acest port, nu este deci nici de cum justificată. Maestricht, 31 Iulie.—Până aseară s’a înregistrat 13 coşuri de holeră, dintre care 6 mortale. * De la Băile Călimăneşti ni se scrie Anunţăm cu adâncă părere de rău încetarea din viaţă a tânărului nos­tru amic, inginerul Gamil A. Brânză, fiul directorului Liceului din Iaşi, d. Alexandru Barbu Brânză şi frate cu cunoscutul profesor de ştiinţe na­­turale de la şcoala normală d. Mar­cel Brânză. Camil A. Brânză, unul dintre cei mai distinşi ingineri eşiţi din şcoala noastră de poduri şi şosele, lucra la podul de peste Dunăre. Alaltăeri Marţi, scăldându-se în Dunăre, la Feteşti, s-a înecat. Cadavrul a fost găsit peste câte­va ore. Vestea morţei sale a produs o dureroasă impresie tuturor amicilor şi cunoscuţilor sei. Camil A. Brânză era blând, prie­tenos, afabil. Perderea sa dă cea mai crudă lo­vitură familiei amicului nostru pro­fesor Alex. A. Brânză, înregistrăm cu adâncă mâhnire această dureroasă veste, trimetem con­­doleanţele noastre familiilor Brânză. D. V. C. Munteanu competentul şi simpaticul director a şcoalei Centrale de Agricultură şi Silvicultură de la Ferestrău a scos de sub tipar : Dare de seama despre rezultatele ob­­ţinute la ferma şcoalei în anul agricol 1893• Broşura pe care am primit’o la redacţie e tipărită la Im­primeria Statului şi e foarte intere­santă pentru agricultorii noştri, îi sfătuim să şi-o procure. In ea vor găsi, pe lângă alte chestiuni cei in­teresează şi experienţele ce s’au făcut la şcoală cu toate felurile de grâu cu­noscute, cum şi rezultatele ce au dat aceste experienţe.* Prin reforma ce s’a făcut de mi­nisterul agriculture! în legea şcoale­­lor ce depind de acest departament, de la 1 Octombre anul curent şcoala de la Herestrău, rămâne numai şcoală centrală de agricultură. Pentru Sil­vicultură, tot de la această dată se înfiinţează altă şcoală la Brăneşti ju­deţul Ilfov. * * ‘11 Pentru anul şcolar 1894 — 95 la şcoala Centrală de Agricultură din Ferestrău sunt vacante 16 locuri de bursieri şi 3 de solvenţi (solvenţii plătesc 500 p­e an). Examenele de admitere se vor ţinea la şcoală la 16 August. Se primesc elevi cu cel pu­ţin 4 clase gimnasiale, vârsta miini­­mum 16 ani.* * * Ieri la orele 3 a fost un foc mare la bariera I-ia a Griviţei; au ars mai multe case ale unor mici funcţionari de la Căile­ ferate. * * * Poliţia a prins pe feciorul, care fu­rase vreo 8000 lei de la d. Victor Ionescu. * * * D. I. Slavici, a fost numit de A­­cademie, director al institutului Ote­­teleşanu, iar d-na Slavici sub-direc­­toare. Din Iași. Evenimentul ne aduce ştirea că alaltăeri pe la 10 ore noaptea o lampă se răstoarnă pe taraba pităriei d-lui C. Marcopol de la No. 68 din str. Anastasie Manu (Sfânta Vinere). Taraba se aprinde; focul se co­munică apoi la nişte paie şi haine de ale lucrătorilor din pitărie, ce se afla şi de­de­­subt. In cinci minute, întreaga magazie este în flăcări. întinderea incendiului Ajutatat de vântul uşor ce sufla, cum şi de uscăciunea ce a domnit zilele acestea, focul se întinde repede la casele de ală­ture. O coloană enormă de fum şi scântei se ridică în sus. Lumina sinistrului se zăreşte în strada Lăpuşneanu. Palatul administra­tiv şi casele de prin prejur sunt iluminate a giorne. Lumea aleargă din toate părţile ca la o petrecere plăcută. Sunt 12 oare fără un sfert. Azistenţa este enormă. Trăsurile de piaţă şi echipajele particulare umplu strada Ştefan cel mare şi împedică circulaţia. In sfârşit sosesc şi pom­pierii. Era şi timpul. Incendiul cuprinsese deja casa cu două etaje, în care locueşte sticlarul Hischensohn, e a cincea care ia foc. * Până în ziuă a durat lupta pompierilor cu focul. Hrănit cu prisosinţa din lemnăria din ogrăzi şi cu grinzile caselor, abia la 5 care dimineaţa a putut fi localizat. Căldura era aşa de mare, mai ales în dosul caselor ce ardeau, că abia se putea cineva apropia. Cu deosebire focul era mai puternic la casa din colţul stradelor Dara­ban şi Panu Aici s’a şi lucrat mai mult. Numai după ce ea a fost literalminte dărâ­mată, s’a putut localiza focul. * Au ars cinci case: 1) Imobilul cu No 64, proprietatea d-nei Reizel Canner, asigurată la „Dacia“, nu se ştie pentru ce sumă. In el locueau: d-l Iosif Zaharia asigurat la „Unirea“ pentru 5000 lei; d-nii fraţi Spiegel, galantar!, a­­siguraţi la „Dacia“ cu 40000 lei; d-na Sara P. Mantei mărunţişuri, neasigurată, pagubă 1000 lei. 2) Casa cu No. 66, proprietatea d-lui Iosif Hirschensohn, asigurată la „Dacia“ cu 300000 lei (magazia şi locuinţa). 3) Casa cu No. 68, proprietatea d-lui Alecu Ioan din Tecuciu, asigurată la „U­­nirea“ cu 8000 lei. Aici se afla pităria d-lui Marcopol de unde a izbucnit incendiul și care era asigurată pentru 6000 lei tot la „Unirea“. 4) Imobilul cu No. 70, proprietatea d-1 D. Daniel, care îl asigurase la „Dacia“ cu 9000 lei. In el era covrigăria d-lui C. Marcopol neasigurată, pagubă 5000 lei. 5) Casa cu No. 72, al cărui proprietar era d Pincu Mendel din Piatra-Neamţu. Asigurată la „Naţionala”. In el se aflau crăşma d-lui Pincu Iosopovici, pagubă 2000 lei şi bărbieria d-lui N. Ştefăniu, asigurată la „Dacia“.­­ Pagubele în total se urcă la 70000 lei. * D. doctor Thom­escu,‘­ medic pri­mar al spitalului de copii din ca­pitală, s’a stabilit pentru tot timpul gerei, la Sinaia, bulevardul Ghika 26. » Primim din partea d-lui V. A. Ureche, următoarea scrisoare, pe care ne grăbim cu plăcere s’o publicăm : Domnule Director,­­ Nu ştiu care jurnal a răspândit mai în­tâi ştirea, că 46 (!!) de representanţi ai noştri (deputaţi şi senatori) vor lua parte la „Conferinţa interperlamentară“ de la Haga şi încă cu intenţiuni drastonice contra mem­brilor unguri din conferinţă. Adevărul este că vom merge câţi­va­­ mult mai puţini la Haga dintre senatori şi deputaţi. „ Adevărul este că n’avem nici o inten­­ţiune răsboinică mergând la o conferinţă care ’şi propune tocmai „pacea“ univer­sală. Nimeni din noi nu se duce la Haga să învingă nici să convingă pe unguri în cestiunea ardelenească. Această cestiune a­­colo nu este la ordinea zilei. Adevărat că în programul desbaterilor din sesiunea de la Haga poate să vină la rând o interesantă cestiune, acea indicată sub titlu de Situaţiunea naţionalităţilor in statele polietnice. De cât această ces­­tiune va fi desbâtută cu totul teoretic fără exempli gratia... Noi Românii nu ne vom abate de la desbaterea de­cât dacă domnii colegi unguri ne vor sili. A bon entendeur salut ! Preşedintele grupului interparlamentar secţiunea română, V. A. Ureche. * * * * # * * * * r­f Telegrame Berlin, 31.— Curtea va lua un doliu de­­15 zile cu ocazia morţi archiducelui Wilhelm. Madrid, 31.— Regina regenta a ordo­nat un doliu de două săptămâni şi juni, cu ocazia morţii unchiului său arhiducele Wil­helm. Buenos­ Ayres, 31. — Se anunţă că le­­gaţiunea de pe lângă Vatican se va resta­bili din nou. Sofia, 31.— Preşedintele consiliului şi ministerul de resbel continuă călătoria lor. La Târnova ei au fost primiţi cu entusiasm Preşedintele comisiunei municipale le-a urat bună venire în vechia capitală. Numeroase deputaţiuni ale oraşului şi departamentului s’au presentat la miniştrii, dovedind ast­fel încrederea populaţiei în noul cabinet. Copenhaga, 31.— Ştirea răspândită că demisiunea d-lui Estrono ar fi apropiată nu este întemeiată până acuma. Viena, 1 August. — împăratul Francisc- Ioseph a sosit, venind din Ischl. Viena, 1 August.—D. Persiani ministrul Rusiei la Belgrad, a sosit la Viena cu fa­milia sa. Economie şi Finanţe Viena, 31 Iulie. — Ziarele anunţă, că consiliul de miniştri turcesc, a adoptat pro­punerea sindicatului european cu privire la arangiarea în afacerea loturilor turceşti. . * Varşovia, 31 Iulie. — Biuroul de vamă din Nierzawa a primit de la ministrul de finanţe ordinul de a lăsa să intre corăbiile fără cauțiune specială până la 1 Septembre viitor. * Petersburg, 31 Iulie.—D.­Maleschewsky, membru guverrnamental al controlului dru­murilor de fier din Sud-Vest este numit di­rector al biuroului creditului la ministerul de finanțe.* Wien,a 1 August.­Târgul internaţional de grâne se va ţine la 28 August în ro­tunda palatului expoziţiei. FOIŢA ARULUI „­LUPTA“ Teatrul nostru Este o mare chestie pentru direcţiele tu­turor teatrelor de la noi, alegerea pieselor pentru repertoriu. Cum teatrul francez este cel mai cunoscut, afişele şi programele tea­­trelor din Paris servesc tot­ d’a­una drept model. Trebue să vie câte un străin de teatru, sa fi câte un neamţ din teatru, pentru ca să vedem jucându-se din operile lui Su­­dermann, sau ale lui Grilparzer. Teatrul englez, italian, spaniol, norve­gian şi rusesc nu există pentru direcţiele de la noi. Mambrii comitetelor nu se ocupă cu for­marea repertoriului, ei se mărginesc să as­culte piesele cari se aduc de afară, locali­zate sau traduse. Şi pentru că nu cunosc piesele străine de cât pe această cale, se întâmplă să vie un medaliat cu Bene-merenii să ’ţi locali­­seze pe Ibsen sau un Academician să-ţi sfeterisească pe nu ştifi care neamţ. S’au jucat piese de Shakespeare, dar nu­mai acele cari se joacă de toţi actorii: Romeo şi Julietta, Hamlet, Macbeth şi Negustorul din Veneţia. Oare, ca chestii de studiu şi pentru a se face oare­cum cunoscuţi publicului şi alţi autori străini nu ar fi bine să se reprezinte şi din piesele lor. Când un popor are o li­teratură slabă, trebue să iea şi din litera­­­turele streine. Dar chiar dacă am fi inun­daţi de piese originale, să poate să nu cu­noaştem pe Ibsen de, exemplu ? Ştim că nimeni n’a venit să prezinte direcţiei traducerea unei piese din Ibsen, dar direcţia nu poate să însărcinze pe ci­neva cu traducerea uneia din piesele auto­rului norvegian ? Aceasta ar trebui chiar, să fie calea, care să se urmeze pentru traduceri. Direcţia ar trebui să publice concursuri, să zică : Anul acesta direcţia voeşte să re­prezinte cutare, cutare şi cutare piesă. Să oferă 100 de fr. de fie­care act. Şi o comisie compusă din oameni cunos­cători, chiar şi numai din membrii comi­tetului ar decide, care traducţie este mai bună. Azi este aproape un monopol la teatru. Sunt două-trei nume, cari figurează vecinie pe afiş. Şi nu odată am observat traducţii foarte rele. Este şi o chestie de bună gospodărie, să se procedeze astfel. Mai întâi teatrul va avea tot­dauna piese Mae traduse, repertoriu ales, şi apoi, nu se va mai putea lua mii de franci, pentru o traducţie. Un avantagiu şi mai mare pentru tea­trul nostru, ar fi şi acela că am scăpa de a avea în fie­care traducător, un autor im­provizat, care întrebuinţează toate mijloa­cele ca să i se joace piesa, ca să poată câştiga ceva bani. Direcţia are un exemplu despre relele pe care le produce acest sistem şi în urmă­torul fapt petrecut iarna trecută. S-a fi prezentat direcţiei două piese tra­duse din ruseşte Taţiana Repina de Su­­worin şi Furtuna de Ostrowsky. Incontes­­tatul, mult mai superioară este piesa lui Ostrowsky. Aşi putea spune chiar, că nu este nici o comparaţie de făcut, de­oare­ce lucrarea lui Suworin nu se ridică de­cât prin tipul Taţianei, restul este umplutură şi plictiseşte grozav. Cu toate acestea Taţiană Repina s’a representat în mijlocul stagiune!, pe când Furtuna nici n’a văzut sala de repetiţii. De ce? Răspunsul este foarte simplu. Pentru ce unii oameni staui câte 14 ani în cartoanele comisii pentru indigenate de la Cameră pe când alţii se votează cel mult într’o săptămână ? Pentru că cel dintăi n’a fi proptele serioase în Cameră, iar cei alţi au până şi oratori de talent. Tatiana Repina a ros urechile direcţiei. — Când se joacă Taţiana ? a fost în­trebaţi toţi membrii comitetului în­ fie­care zi. Aşa că chiar atunci când nu era­i în­trebaţi , se părea că sunt întrebaţi, şi ca să scape au reprezentat-o. Şi lucru curios sărmana Furtuna, deşi după nume te ai fi aşteptat să răstoarne pământul a tăcut mala, în cartoane. Sunt sigur că şi direcţia recunoaşte că a procedat reu, dar de multe ori nici ea n’are ce face. Nu sunt de învinuit nici a­­ceia cari stărue să li se joace piesele pe cari le au tradus. Ce voiţi, mai întâi mă­gulirea pe care o simte omul de a’şi vedea numele pe afiş, sunt mulţi, cari ar da nu ştiu ce numai pentru acest lucru, apoi când, munceşte cine­va, voeşte să nu fi muncit de­geaba. Direcţia trebue, să ia însă măsuri să nu se pue în această situaţie. Cu traducţiile la noi să face un negoţ teribil şi îmi pare că nu este absolut de loc drept acest negoţ. Dar pentru mine chestia câştigului bă­nesc este o chestie secundară, cea ce mă interesează în toată această afacere, este re­zultatul artistic, profitul pe care ’l trage arta dramatică din acest sistem în care să formează repertoriul. Mai întâi e logic, că din momentul ce ai prezentat o piesă la teatru şi ţi­ s’a ad­mis, să se joace în acea staguire, s’au în staguirea următoare, în tot­ cazul, să­­ iasă înainte o piesă adusă în urmă, de cât atunci când e vorba de o piesă absolut superioară. ’ Această regulă nu să păstrează de loc la teatru. In aceiaşi stagiune sa jucat trei s’au patru traducţii ale aceluiaşi traducător şi traducerea altora, deşi unică la părinţi, ră­mâne la cartoane 3—4 ani, dacă nu şi mai mult. # Toate acestea privesc iasă pe autori, o chestie de dreptate şi o chestie de in­teres material. Pentru teatru însă să pune chestia nu­mai din punctul de vedere al artei. Am spus de la început, că chipul în care să formează acum repertoriul este deunător direcţia nu ştie decât aceia ce i se prezintă şi cu toate acestea o mulţime enormă de piese să joacă în alte părţi cu succes co­losal şi aceste piese ar merita să fie aduse şi pe scena teatrului nostru. Când însă, un om este liber să aleagă piesa şi ştie, că are 5 la sută din reţelele serale, chestia de artă a dispărut pentru el, traducătorul acesta, se gândeşte numai la câştigul bănesc. Acestui fapt datorăm noi tot noianul de farse ridicule şi obscene, cari să represintă continuu pe scena Teatrului Naţional. Re­pertoriul treatrelor de bulevard este for­fecat în toate sensurile şi cu un abuz, scandalos, care numai în ţara noastră se poate practica, acestui repertor de tumbe şi cancanuri i se adaogă în locul sarel­atice, o sare nemăcinată de mahela. Au ajuns în aşa hal lucrurile în­cât oa­menii când vad, că afişul teatrului naţional anunţă o piesă nouă, se duc la casa teatru­lui şi întreabă pe casier : — La piesa asta, pot să-mi aduc familia? Şi slavă domnului lumea de la noi nu prea se scandalizează uşor. Dar s’a mers peste măsură departe pe calea pieselor pornografice-De altfel este falat, ca atunci când ai pornit pe o cale greșită, să te înfunzi din ce în ce mai mult în greșală. Când ai per-

Next