Lupta, iunie 1895 (Anul 12, nr. 2586-2609)
1895-06-10 / nr. 2594
[6 IUNIE 1895 Foarte doritor ca să-i plac, învinovățeam bestialitatea amorurilor moderne și cu aminele împreunate, cu fața înseninată, ea striga: — O, prietene, ce drag ’mi e să te aud vorbindu-mi astfel ! Intr’o dimineață fui mirat văzând trei tacâmuri pe masa bogatei orfane. — Cine-i invitat? întrebai el pe mistress Dowler. — Doctorul Junckett din Londra. Logodnica mea și doctorul se plimbau prin fundul parcului; mă dusei până la el și după ce fui prezentat, doctorul Wiliam Juncket, un om sever, cu barba căruntă, mă luă la o parte, pe când Maude citia o broșură pioasă. — Domnule sunt însărcinat să ve examinez. — N’am nici un beteșug doctore. — Te rog vino după mine. Intr’o odae din etajul întâi, cu ușile închise, mă desbrăcai, și Juncker mă examina, mă rugă să tușesc, să mă aplec spre dreapta și spre stânga. O adeverată ședință a consiliului de revizie, doar lipsea tribunalul administrativ și geandarmii ! Bun pentru serviciu, nu i așa ? ii zisei ea râzând. — Puteți să vă îmbrăcați Domnule. După ce luarăm masa, rămăsei singur cu miss Carberry. In loc să pară mulțumită de raportul medical la avea aerul că e foarte supărată. Doctorul căutase oare a mă ponegri ? o fi minţit el, atribuindu’mi vre-o boală ruşinoasă, vre-o infirmitate ? — Gustave, începu ea, m’am codit mult până sâ’ți fac o mărturisire. Eu fac parte dintr’o sectă religioasă, bine cuvântată de Prea-Puternicul, care impune o castitate desăvârșită membrilor săi, o castitate veşnică. — Glumeşti, Maude ? — Nu, Gustave. Mă iubeşti, eu te iubesc ; sufletele noastre se vor uni, dar trebuie să fiu sigură câ’mi voi ţine jurământul. îmi vine greu să cer de la ci ta o asemenea jertfă. — Ce jertfă Domnişoară ? — Eu vreau amoruri mistice, un soţ nematerial: aceasta e condiţiunea măritişului meu. — Nematerial ? — Da, o fiinţă la adăpost de orice patimă ; nu îndrăznesc să vorbesc mai mult. Mistress Dowler îţi va desluşi.. Ea se retrase şi guvernanta veni să-mi dea lămuriri. Era vorba nici mai mult nici mai puţin să... să nu mai fiu bărbat. — Domnișoara, merită acest sacrificiui. Trei milioane, Domnule Baron, trei milioane . — Așa, dar vreți să mă... Pentru nimic în lume ! Da-i țicnită rea stăpâna d-tale... Sunt sărac de tot, dar n’aș face asta nici pentru un miliard, nici pentru zece, nici pentru o sută de miliarde; mă pricepi mistress ? Și există asta în Englitera ? E o societate care... — Societatea datează de la 1887 și înnumăra deja mai mult de 1200 de fete din lumea mare. — Dar asta însemnează moartea genului omenesc ! Spune Domnișoarei Carbery să și recruteze un bărbat din haremul Sultanului ! Plecai furios. — Mai gândește-te D-le, îmi strigă mistress Dowler; te-am fi îngrijit așa de bine! ...Și zării pe miss Manole plecată la fereastra sa. Era oare vreo aluzie ? Ea agita niște foarfeci mici de aur, dat serbărilor de la Kiel un adevărat caracter de serbări de pace. Azi s’au făcut nouă demonstrațiuni contra serbărilor de la Kiel, nici un incident. RASPUNSUL PORTEI IN CESTIUNEA REFORMELOR DIN ARMENIA Viena, 20 Iunie. — După ştirile din Constantinopol,Poarta a adresat Luni seară ambasadorilor o notă verbală declarând că primeşte recomandaţiunile puterilor ; e de datoria sa de a recunoaşte obligaţiunea de a aplica tratatul din Berlin, dar ar voi ca reformele propuse să poată fi puse la o discuţie finală. Exprimă speranţă, că în tot ceea ce se va face nu se va aduce nici o atingere suveranităţii şi autorităţii Sultanului. Ambasadorii Englitereî şi Rusiei s-au întrunit ieri la d-na Cambon, care încă e un pat şi au consimţit la discuția propusă. Răspunsul lor s’a transmis chiar era Porţii. DIN CAMERA ITALIANĂ După scandal Roma, 20 iunie.—Preşedintele a declarat că e convins că la toţi deputaţii, cari au jucat un rol în regretabilul incident de ieri, le pare foarte rău. D. Cibrario şi alţii au depus o moţiune, care tinde să facă regulamentul Camerei mai aspru şi să se introducă suspendarea de la o zi până la 10 zile a deputaţilor perturbatori. Moţiunea s’a trimes comisiunei regulamentului. Senatul a aprobat adresa ca răspuns la discursul tronului. PRESA FRANCESA ȘI DISCURSULIMPĂRATULUI WILHELM Paris, 20 Iunie.—Ziarele de seară exprimă mulțumirea lor pentru accentul pacinic al discursului împăratului Wilhelm. Temps zice, că împăratul Wilhelm a EDIŢIA IP Ultime Informaţii D. Tache Ionescu a primit astăzi audienţă la minister. Astăzi se ţine la ministerul de interne un consiliu de miniştrii. O comisiune a fost instituită de ministerul de domeniu spre a cerceta cererea unei societăţi de asigurare din Rusciuk, „Bulgaria“, spre a i se permite să facă operaţiuni şi în România. Această Societate oferă o garanţie de 500 mii lei. D. Tache Ionescu, ministrul instrucţiunei publice, pleacă diseară la Sinaia, de unde se va duce Duminecă la Ploeşti, spre a asista la punerea temeliei noului local al liceului, ce se construeşte în acel oraş. Ministrul nu se va întoarce în Capitală decât Mercurea viitoare. Procesul Vrăbiescu Stolojan Curtea de apel din Bucureşti, secţia II, a admis erî cererea de revizuire făcut de d. Nicolae Vrăbiescu relativă la un legat de 30.000 de lei pentru care se judecase cu d-na Olga Stolojan înaintea aceleaşi Curţi. Curtea a hotărît că d-na Stolojan rămâne definitiv şi irevocabil condamnată a plăti d-luî Vrăbiescu cei 30.000 leî d’mpreună cu dobânda legală cu începere de la 31 Decembrie 1891. Comisiunea cărţilor didactice luând în cercetare aritmeticele presentate ministerului spre aprobare, a admis, dintr’un immer de 23 manuscrise, numai 9 ca bune de introdus în şcoală, cu modificări aproape radicale, iar restul de 10 au fost respinse. S’au presentat spre cercetare comisiunei cărţilor didactice, doue-zeci şi trei manuale de gramatică, cari au fost împărţite între d-nii S. G. Vergolici, G. Dem. Teodorescu şi Găvănescu. Vechiul profesor de ştiinţele naturale şi director al gimnasiului Cantemir-Vodă, Pană Constantinescu, a încetat din viaţă ieri la orele 3 p. m. Din această cauză examenele acelui gimnasiu au fost amânate până Luni 12 iunie. O telegramă din Paris ne anunţă că Jules Lemaître a fost ales membru al Academiei Francese. Pavia, 20 Iunie. —In urma unui ciclon, s’a dărâmat un portic la Corteolona acoperind mai multe persoane sub dărâmături. Până acuma s’a scos trei morţi şi mai mulţi răniţi. A apărut Moş Teacă No. 13 cu o materie mult mai bogată şi mai aleasa ca până acum. E de prisos să-l mai recomandăm cititorilor, cari ştiu să aprecieze verva umoristică şi spiritul fin al d-lui Anton Bacalbaşa. Toţi berarii din Bucureşti, cari formaseră un cartel, ajungând intre dînşii la neînţelegeri în privinţa măsurilor, au revenit la preţurile de mai ’nainte păstrând aceleaşi măsuri, afară de berăriele Gambrinus şi Oswald de lângă Teatru naţional. Pavarea cu bazalt artificial a trotuarelor noului bulevard Golţea a fost scoasă la licitaţie de Primărie. Toate lucrările vor costa vreo 165 mii lei. Eforia spitalelor civile ne-a trimis «Analele» spitalelor şi aşezămintelor sale, vol. 1, fascicula 8, pe luna Aprilie trecut. Consiliul de resboiu judecă astăzi după amiază, în şedinţă secretă, procesul sublocotenentului Pop din şcoala de cavalerie de la Târgovişte. Se cunoaşte faptul pentru care Sublocotenentul Pop e tradus înaintea Consiliului de resboi, surprinzând pe căpitanul Lucasievici, la logodnica sa Sublocotenentul ,.Pop în ciuda tuturor regulelor disciplinei a tras o bătaie straşnică superiorului său. Vom comunica la timp sentinţa consiliului de resboiu. Astăzi se împlinesc 47 de ani de la isbucnirea primei mişcări revoluţionare la 1848 în Muntenia. Se ştie, că stindardul resvrătirei a fost ridicat în comuna Izlaz, din judeţul Romanaţi, la 9 iunie 1848. LAPTA Scandalul de la Curtea de Apel Ieri s-a petrecut un scandal la Curtea de Apel din Capitală. Un domn Căpitan de la Stat major, Benedict Petrescu a lovit pe Dl. Toma Ionescu, arendaşul moşiei sale din Vlaşca, cu care este un proces, pentru neplata de arendă şi resiliarea contractului. Fiindcă procesul s’a amânat pentru citare de martori, Căpitanul înfuriat, că arendaşul îi face mereu dificultăţi, la ieşirea din sala şedinţelor, a început să-l lovească cu palmele şi pumnii peste faţă. Lumea, care a sărit să scape pe victimă, a fost insultată şi ameninţată cu sabia de furiosul Căpitan. Parchetele civil şi militar, instruiesc afacerea. Au reuşit la proba orală a concursului pentru gradul de institutor—seria I—d-ra Emilian Lucreţia, d. Filipescu D. Nicolae, d-ra Grigorescu M. Eugenia, d-na Geormăneanu Eugenia, şi d-ra Georgescu St. Cheraţa. Ministrul şcoalelor a trimis o circulară primarilor comunelor urbane din ţară, în care le face cunoscut ca să ia cuvenitele măsuri de a se procura direcţiunilor şcoalelor primare cărţile necesare spre a se distribui ca premii elevilor distinşi—câte trei de clasă—precum şi etichetele pe care se va scrie numele premianţilor şi gradul premiului sub semnătura primarului şi a directorilor respectivi. Solemnitatea împărţirea premiilor la elevii şi elevele din şcoalele primare s’a hotărât ca să se facă—anul acesta— in ziua de 26 Iunie.—Pentru şcoalele secundare premiile se vor împărţi în ziua de 29 iunie la băeţi şi în ziua de 30 iunie la fete. Seria II de la concursul de institutori şi institutoare, presidată de d. dr. Cornoiu va pincepe mâine dimineaţă. Sâmbătă, la orele 8, probele pedagogice cu aspiranţii cari au reuşit la înscris şi oral. Probabil că aceste probe se vor termina Miercurea viitoare, când se va cunoaşte resultatul definitiv al celor cari au reuşit şi apoi se va da proba de lucru manual la fete. La seria I proba orală se va termina Duminică, iar Luni se va procede la proba pedagogică. S-a fixat pe Sâmbătă judecarea apeluluî procurorului de Fălticeni, d. Anton Parteni Cezar, contra hotărârei tribunalului Suceava, care a admis eliberarea lui Popovici Răcăciune. In această afacere este implicat şi un oare D. Tomescu, probabil şef de garnizoană al localităţei, în care locueşte Vasile Mihai. Apelul va fi judecat de secţia I a curţei de apel din Iaşi. Examenul oral pentru dobândirea titlului de institutor s-a terminat er. In seria de Joi şi Vineri au reuşit: Teodorescu Zoe, Vasiliu Clementa, Vasiliu Cleopatra, Vasiliu Eleonora, Soroceanu Maria, Vişoianu Ion, Voinescu V. Atina, Valenstein I. Elvira, Zamfirescu Elena A, Zamfirescu (Ionescu) Elena, Zacharia Maria, Zacharia Silvia, Zătreanu Cornelia şi Sărăţeanu Aristia. Proba de practică pedagogică va începe mâine ora 8 a. m. tot în localul şcoalei primare de fete No. 3. Fiecărui candidat ’î se dă două ore pentru prepararea tezei şi o jumătate oră pentru susţinerea ei. Banca agricolă, pe lângă alte operaţiuni, face şi avansuri asupra efectelor publice garantate de stat, acţiunilor Băncei Naţionale, Dacia România şi Naţionala, acordând 90 la sută din cursul zilei. Dobânda 6 la sută termenul maxim 3 luni. Ar fi de dorit ca Banca agricolă să reducă la 6 la sută dobânzile şi pentru împrumuturile pe gagin, tote scumpturile de căştiurî etc., căci numai astfel s’ar da un ajutor real agricultorului nostru. Din Iaşi Prințul Gr. Sturdza şi secretarul său, d. I. Stelian, s’au presentat azi la grefa secțiunei III. Prințul a legalizat 3 procuri prin care deleagă pe avocatul său, d. I. G. Baroți, ca in numele său să contracteze de la creditul fonciar român din capitală 3 împrumuturi: unul de 300.000 lei, unul de 250,000 și al treilea de 750,000 leî. * Un fapt curios s’a descoperit de către comisarul desp. I. Cumnatul posesorului viei numite a lui Tucidide descoperise că acesta ’l fură. Pentru acest fapt a crezut cu cale a’l judeca singur, spre a nu-și compromite neamul. L’a condemnat chiar la 3 luni închisoare și condemnatul își face pedeapsa de la 10 Mai, închis într’o cramă a viei. Descoperindu-se cazul, condamnatul a fost eliberat. Afacerea e la parchet.# In procesul Măriei lonescu pentru infanticid pledează d. Bădărăfi, în lipsa d-lui Eug. lonescu. Acuzarea a fost susţinută de un domn prim-procuror care a conchis cerând condemnare şi spunând că dumnealui ştie pe ce cal va călări apărarea. D. Bădărăf arată că acuzata n’a adus nici o lovitură societăţeî, ci tocmai societatea, organizaţia ei, e cauza acestor crime. Mai întâi societatea n’a făcut absolut nimic pentru aceste fete-mame. Avem o singură instalaţiune creată pentru ele—Maternitatea—opera unui singur om, a lui Ghica. Arată cât de dese sunt avorturile, infanticidele în societatea în care d. procuror nu se amestecă. Apărătorul întreabă ce era să facă fata-mamă cu copilul ei, fructul gustului unui boer? Este «Maternitatea», se va respunde. Dar ca să ajungi acolo ai nevoie de atâtea forme şi de atâtea stăruinţi, la care o slugă, ca acuzata, nu va isbuti nici o dată să ajungă. Şi, Maternitatea ce este dânsa? Am fost acolo şi mi s’a zis că din 8.500 de copii internaţi numai 1400 mai sunt in viaţă. Unde e restul ? Nu ni se spune. Apărătorul arată că mai este un vinovat,ie legea. Legea admite să faci copiii ilegitimi şi consideră numai pe mamă ca autorul lor. Mama face copilul, ea îngrijeşte de el, ea trage toate pacatele. Bărbatul e esclus ca şi cum n’ar avea o parte în combinaţie. La ora 2 şi 30 d. Bădărău continuă: * Juriul, în urma unei strălucite (!?) replice a unui domn prim-procuror, a dat, după o deliberare de câteva minute, un verdict negativ pentru Marie Ionescu, acuzată de pruncucidere. (Jurnalul) PREMIU CITITORILOR ZIARULUI LUPTA Bon pentru un număr de probă al ziarului de mode „La Saison“, singurul în lume, care dă 100 gravuri inedite de mode şi de lucrări manuale în fiecare număr. A se tăia acest cupon şi să se trimită cu adresa sa administraţiei ziarului La Saison, 25 Rue de Lille, Paris. ŞTIRI TEATRALE D. compositor Mauriciu Cohen-Linaru a terminat o operă în trei acte, intitulată:Tudorei. * In stagiunea viitoare a teatrului naţional se va relua şi piesa istorică „Banul Mărăcine“.* Azi se va termina cu angajarea artiştilor pentru trupa de operă şi operă comică de la Teatrul Național. DIN DELEGATIUNEA UNGUREASCA Viena, 20 Iunie.—Delegaţiunea ungurească a aprobat, în şedinţă plenară, bugetul afacerilor străine. Au luat parte la discuţie mai mulţi oratori, relevând cu toţii marea însemnătate a triplei alianţe pentru pacea generală. D-na Apponyi a insistat din nou asupra necesităţii de a menţine principiile fundamentale actuale ale politicei străine, punând însă un mare preţ la menţinerea independenţei statelor balcanice. INTIMPLARI DIN TARA înecaţi. In ziua de 28 Mai a. c., orele 8 a. m., pe când podarul d-lui loan Honciu, anume Teodosie Greere, din comuna Daeşti, plaiul Loviştea, judeţul Argeş, voia a trece cu un pod plutitor apa Oltului, la punctul ce aparţine comunei Bogdăneşti, din plaiul Cozia, judeţul Vâlcea, încărcat cu veri o sută oi, fiind şi stăpînul lor, anume Ion Cacoveanu, din comuna Fedeleşoiu, plasa Topolog, judeţul Argeş, şi un cioban, mergînd până aproape la jumătatea Oltului, din causa greutăţei peste măsură ce era pe dînsul, podul s’a cufundat în apă, înecându-se atât podarul cum şi stăpînul acelor oi, iar cel de al treilea cioban, ştiind a înota, a scăpat cu viaţa. Podarul şi stăpînul oilor, fiind luaţi de curentul apei, nu s’au mai putut găsi. S’au luat măsuri a se căuta pe marginea apei. Dintre oi numai una s’a înecat. Crime. Copilul Gheorghe Onică, în etate de 9 ani, fiul locuitorului Antohi Onică, din comuna Gohor, judeţul Tecuciu, care fusese îngropat la 28 Mai a. c., în urma denunţărei primarului acelei comune şi a anchetei făcută la localitate, în ziua de 30 Mai a. c., de către d. sub-prefect al plăşei Zeletinului cu d-ni medici primar şi de plasă, s’a constatat că a murit din loviturile ce a suferit de la locuitorul V. V. Topliceanu pentru că l’a găsit, împreună cu alţi băeţi prin via sa şi la cireşe. Actele dresate s’au înaintat d-lui procuror, d’împreună cu criminalul. • No. 2594 In dimineaţa de 29 Mai a. c., s’a găsit mort locuitorul Ion Cristea, pe prispa casei sale, din comuna Movileni, judeţul Tecuciu. După cercetările făcute la localitate s’a constatat că moartea numitului a provenit dintr’o lovitură, aplicată la cap, cu muchea unui topor, de către fratele seu Dumitrache, cu care defunctul se certa necontenit pentru niște pămînt rămas de la un alt frate al lor. Criminalul a fost trimis parchetului. ŞTIRI MĂRUNTE Am primit la redacţie : MOLDOVA ŞI VALAHIA Limba şi literatura românească sau Valahică DE MIHAIL KOGÂLNICEANU Berlin, 18 Ianuarie 1837 cu traducere din nemţeşte ,cu portret) publicată de Vasile Kogălniceanu. De vînzare la toate librăriile pe preţ de 1 leu.* Suntem rugaţi a anunţa că cafeneaua Chelnerilor s’a mutat în vechea cafenea Simion, strada Blănari, Bucureşti. D-nii patroni de cafenele care au trebuinţă de personal, sunt rugaţi a se adresa la sus numita cafenea, de unde vor fi imediat satisfăcuţi. ULTIME TELEGRAME (Prin fir telegrafic) Berlin, 20 Iunie.—„National Zeitung* publică o scrisoare a lui Tipo Tijo ctre maiorul Wissmann prin care exprimă bucuria sa pentru numirea maiorului u guvernator al Africei germane. — „Oficial* publică un ordin imperial punând pe marele duce Alexis , la suite în marina germană. Madrid, 20 Iunie.—D. Canovas vorbind în consiliu de discursul împăratului Wilhelm la Hamburg a făcut lauda lui şi a făcut să reiasă spiritul pacinic. Cristiania, 20 Iunie. — Noua formaţiune ministerială neisbutind, regele se va întoarce mâine la Stockholm. ULTIMA ORA ARANJAMENTUL FINANCIAR AL SERBIEI Belgrad, 21 Iunie.— Negociările ce s’au făcut la Carlsbad pentru împrumutul sârbesc au isbutit. înţelegerea este basată pe principiul conversiune! tutulor împrumuturilor de 4 la sută şi pe amortisarea ce va trebui să înceapă îndată. Consiliul de supraveghere trebue să intre în funcție după votarea legii. BALUL DE LA KIEL Kiel, 21 Iunie.—Balul marinei de aseară a fost splendid. împăratul şi împărăteasa au asistat. Focurile de artificie şi iluminaţia portului a fost foarte reuşite. BURSA DE BUCUREȘTI Cursul de la 9 (21) Iunie i8g$ 5o/0 Beata r. p.. 1021/4 50/0 Renta am. 993/* 5»/o „ (92-93) 400*/, 53/0 „ am. ... 97 6'Vo Oblig. rur. .1027/8 Pensiuni.............287 50/0 Obl. c. Buc. 400*/, 53/0 „ (1890) . 981/4 68/0 Fonc. rur . . 97*18 50/0 „ urb. 1031/4 5°/o * . • • 91t/i 5°/o » * Iași «56% Obl. bazalt . 100 Banca Nat............1572 Ac. B. Agricole . 250 Dacia-România... 399 Naționala.............418 Patria ....................100 Construcții . . . 150 SCHIMB Londra. . 25.233/4.21 */* Paris .100.15.05 Viena . . 208 /4.08 Berlin . . 123,55 50 M Belgia . 99.25 Scont B. a. 8 Avans „a. 6 „ C. dep. 7»/a OPERAŢIUNILE ZILNICE ale BURSELOR DIN BRAILA ŞI GALAŢI Brăila, 7 (19) Iunie 1895. Cine vrea să se îmbrace bine şi elegant n’are decât să se ducă la Croitoria Centrală din Pasagiul Român No. 5, unde a sosit un mare asortiment de stofet