Lupta, iunie 1895 (Anul 12, nr. 2586-2609)

1895-06-10 / nr. 2594

[6 IUNIE 1895 Foarte doritor ca să-i plac, învinovățeam bestialitatea amorurilor moderne și cu ami­nele împreunate, cu fața înseninată, ea striga: — O, prietene, ce drag ’mi e să te aud vorbindu-mi astfel ! Intr’o dimineață fui mirat văzând trei tacâmuri pe masa bogatei orfane. — Cine-i invitat? întrebai el pe mistress Dowler. — Doctorul Junckett din Londra. Logodnica mea și doctorul se plimbau prin fundul parcului; mă dusei până la el și după ce fui prezentat, doctorul Wiliam Juncket, un om sever, cu barba căruntă, mă luă la o parte, pe când Maude citia o broșură pioasă. — Domnule sunt însărcinat să ve exa­minez. — N’am nici un beteșug doctore. — Te rog vino după mine. Intr’o odae din etajul întâi, cu ușile în­chise, mă desbrăcai, și Juncker mă exa­mina, mă rugă să tușesc, să mă aplec spre dreapta și spre stânga. O adeverată ședință a consiliului de revizie, doar lipsea tribu­nalul administrativ și geandarmii ! Bun pentru serviciu, nu i așa ? ii zisei ea râzând. — Puteți să vă îmbrăcați Domnule. După ce luarăm masa, rămăsei singur cu miss Carberry. In loc să pară mulțumită de raportul medical la avea aerul că e foarte supărată. Doctorul căutase oare a mă ponegri ? o fi minţit el, atribuindu’mi vre-o boală ru­şinoasă, vre-o infirmitate ? — Gustave, începu ea, m’am codit mult până sâ’ți fac o mărturisire. Eu fac parte dintr’o sectă religioasă, bine cuvântată de Prea-Puternicul, care im­pune o castitate desăvârșită membrilor săi, o castitate veşnică. — Glumeşti, Maude ? — Nu, Gustave. Mă iubeşti, eu te iu­besc ; sufletele noastre se vor uni, dar tre­buie să fiu sigură câ’mi voi ţine jurămân­tul. îmi vine greu să cer de la ci ta o asemenea jertfă. — Ce jertfă Domnişoară ? — Eu vreau amoruri mistice, un soţ ne­material: aceasta e condiţiunea măritişului meu. — Nematerial ? — Da, o fiinţă la adăpost de ori­ce pa­timă ; nu îndrăznesc să vorbesc mai mult. Mistress Dowler îţi va desluşi.. Ea se retrase şi guvernanta veni să-mi dea lămuriri. Era vorba nici mai mult nici mai puţin să... să nu mai fiu bărbat. — Domnișoara, merită acest sacrificiui. Trei milioane, Domnule Baron, trei mi­lioane . — Așa, dar vreți să mă... Pentru nimic în lume ! Da-i țicnită rea stăpâna d-tale... Sunt sărac de tot, dar n’aș face asta nici pentru un miliard, nici pentru zece, nici pentru o sută de miliarde; mă pricepi mis­tress ? Și există asta în Englitera ? E o socie­tate care... — Societatea datează de la 1887 și în­­număra deja mai mult de 1200 de fete din lumea mare. — Dar asta însemnează moartea genu­lui omenesc ! Spune Domnișoarei Carbery să și recru­teze un bărbat din haremul Sultanului ! Plecai furios. — Mai gândește-te D-le, îmi strigă mis­tress Dowler; te-am fi îngrijit așa de bine! ...Și zării pe miss Manole plecată la fe­reastra sa. Era oare vre­o aluzie ? Ea agita niște foarfeci mici de aur, dat serbărilor de la Kiel un adevărat ca­racter de serbări de pace. Azi s’au făcut nouă demonstrațiuni con­tra serbărilor de la Kiel, nici un inci­dent. RASPUNSUL PORTEI IN CESTIUNEA RE­FORMELOR DIN ARMENIA Viena, 20 Iunie. — După ştirile din Constantinopol,­­Poarta a adresat Luni seară ambasadorilor o notă verbală decla­rând că primeşte recomandaţiunile pute­rilor ; e de datoria sa de a recunoaşte o­­bligaţiunea de a aplica tratatul din Ber­lin, dar ar voi ca reformele propuse să poată fi puse la o discuţie finală. Exprimă speranţă, că în tot ceea ce se va face nu se va aduce nici o atingere suveranităţii şi autorităţii Sultanului. Ambasadorii Englitereî şi Rusiei s-au întrunit ieri la d-na Cambon, care încă e un pat şi au consimţit la discuția pro­pusă. Răspunsul lor s’a transmis chiar era Porţii. DIN CAMERA ITALIANĂ După scandal Roma, 20 iunie.—Preşedintele a decla­rat că e convins că la toţi deputaţii, cari au jucat un rol în regretabilul incident de ieri, le pare foarte rău. D. Cibrario şi alţii au­ depus o moţiune, care tinde să facă regulamentul Camerei mai aspru şi să se introducă suspendarea de la o zi până la 10 zile a deputaţilor perturbatori. Moţiunea s’a trimes comisiunei regula­mentului. Senatul a aprobat adresa ca răspuns la discursul tronului. PRESA FRANCESA ȘI DISCURSULI­MPĂRATULUI WILHELM Paris, 20 Iunie.—Ziarele de seară ex­primă mulțumirea lor pentru accentul pacinic al discursului împăratului Wil­helm. Temps zice, că împăratul Wilhelm a EDIŢIA IP Ultime Informaţii D. Tache Ionescu a primit astă­zi audienţă la minister. Astă­zi se ţine la ministerul de in­terne un consiliu de miniştrii. O comisiune a fost instituită de mi­nisterul de domeniu spre a cerceta ce­rerea unei societăţi de asigurare din Rusciuk, „Bulgaria“, spre a i se per­mite să facă operaţiuni şi în Româ­nia. Această Societate oferă o garanţie de 500 mii lei. D. Tache Ionescu, ministrul instruc­ţiunei publice, pleacă diseară la Si­naia, de unde se va duce Duminecă la Ploeşti, spre a asista la punerea te­meliei noului local al liceului, ce se construeşte în acel oraş. Ministrul nu se va întoarce în Ca­pitală de­cât Mercurea viitoare. Procesul Vrăbiescu Stoloj­an Curtea de apel din Bucureşti, sec­ţia II, a admis erî cererea de revizuire făcut de d. Nicolae Vrăbiescu relativă la un legat de 30.000 de lei pentru care se judecase cu d-na Olga Stolo­­jan înaintea aceleaşi Curţi. Curtea a hotărît că d-na­­ Stolojan rămâne definitiv şi irevocabil condam­nată a plăti d-luî Vrăbiescu cei 30.000 leî d’m­preună cu dobânda legală cu începere de la 31 Decembrie 1891. Comisiunea cărţilor didactice luând în cercetare aritmeticele presentate ministerului spre aprobare, a admis, dintr’un immer de 23 manuscrise, numai 9 ca bune de introdus în şcoală,­­ cu modificări aproape radicale, iar restul de 10 au fost respinse. S’au presentat spre cercetare comi­siunei cărţilor didactice, doue-zeci şi trei manuale de gramatică, cari au fost împărţite între d-nii S. G. Ver­­golici, G. Dem. Teodorescu şi Găvă­­nescu. Vechiul profesor de ştiinţele natu­rale şi director al gimnasiului Cante­­mir-Vodă, Pană Constantinescu, a în­cetat din viaţă ieri la orele 3 p. m. Din această cauză examenele acelui gimnasiu au fost amânate până Luni 12 iunie. O telegramă din Paris ne anunţă că Jules Lemaître a fost ales mem­bru al Academiei Francese. Pavia, 20 Iunie. —­In urma unui ciclon, s’a dărâmat un portic la Cor­­teolona acoperind mai multe persoane sub dărâmături. Până acuma s’a scos trei morţi şi mai mulţi răniţi. A apărut Moş Teacă No. 13 cu o materie mult mai bogată şi mai aleasa ca până acum. E de prisos să-l mai recomandăm cititorilor, cari ştiu să aprecieze ver­va umoristică şi spiritul fin al d-lui Anton Bacalbaşa. Toţi berarii din Bucureşti, cari for­maseră un cartel, ajungând intre dîn­­şii la neînţelegeri în privinţa măsu­rilor, au revenit la preţurile de mai ’nainte păstrând aceleaşi măsuri, a­­fară de berăriele Gambrinus şi Os­wald de lângă Teatru naţional. Pavarea cu bazalt artificial a tro­tuarelor noului bulevard Golţea a fost scoasă la licitaţie de Primărie. Toate lucrările vor costa vre­o 165 mii lei. Eforia spitalelor civile ne-a trimis «Analele» spitalelor şi aşezămintelor sale, vol. 1, fascicula 8, pe luna Apri­lie trecut. Consiliul de resboiu judecă astăzi după amiază, în şedinţă secretă, pro­cesul sublocotenentului Pop din şcoala de cavalerie de la Târgovişte. Se cunoaşte­ faptul pentru care Sub­locotenentul Pop e tradus înaintea Con­siliului de resboi, surprinzând pe că­pitanul Lucasievici, la logodnica sa Sublocotenentul ,.Pop în ciuda tuturor regulelor disciplinei a tras o bătaie straşnică superiorului său. Vom comunica la timp sentinţa consiliului de resboiu. Astă­zi se împlinesc 47 de ani de la isbucnirea primei mişcări revolu­ţionare la 1848 în Muntenia. Se ştie, că stindardul resvrătirei a fost ridicat în comuna Izlaz, din ju­deţul Romanaţi, la 9 iunie 1848. LAPTA Scandalul de la Curtea de Apel Ieri s-a petrecut un scandal la Cur­tea de Apel din Capitală. Un­ domn Căpitan de la Stat ma­jor, Benedict Petrescu a lovit pe Dl. Tom­a Ionescu, arendaşul moşiei sale din Vlaşca, cu care este un proces, pentru neplata de arendă şi resiliarea contractului. Fiind­că procesul s’a amânat pen­tru citare de martori, Căpitanul în­furiat, că arendaşul îi face mereu dificultăţi, la ieşirea din sala şedin­ţelor, a început să-l lovească cu pal­mele şi pumnii peste faţă. Lumea, care a sărit să scape pe victimă, a fost insultată şi amenin­ţată cu sabia de furiosul Căpitan. Parchetele civil şi militar, instru­iesc afacerea. Au reuşit la proba orală a concur­sului pentru gradul de institutor—se­ria I—d-ra Emilian Lucreţia, d. Fili­­pescu D. Nicolae, d-ra Grigorescu M. Eugenia, d-na Geormăneanu Eugenia, şi d-ra Georgescu St. Cheraţa. Ministrul şcoalelor a trimis o cir­culară primarilor comunelor urbane din ţară, în care le face cunoscut ca să ia cuvenitele măsuri de a se pro­cura direcţiunilor şcoalelor primare cărţile necesare spre a se distribui ca premii elevilor distinşi—câte trei de clasă—precum şi etichetele pe care se va scrie numele premianţilor şi gra­dul premiului sub semnătura prima­rului şi a directorilor respectivi. Solemnitatea împărţirea premiilor la elevii şi elevele din şcoalele primare s’a hotărât ca să se facă—anul acesta— in ziua de 26 Iunie.—Pentru şcoalele secundare premiile se vor împărţi în ziua de 29 iunie la băeţi şi în ziua de 30 iunie la fete. Seria II de la concursul de institu­tori şi institutoare, presidată de d. dr. Cornoiu va pincepe mâine dimi­neaţă. Sâmbătă, la orele 8, probele pedagogice cu aspiranţii cari au reu­şit la înscris şi oral. Probabil că a­­ceste probe se vor termina Miercurea viitoare, când se va cunoaşte resulta­­tul definitiv al celor cari au reuşit şi apoi se va da proba de lucru manual la fete. La seria I proba orală se va ter­mina Duminică, iar Luni se va pro­­cede la proba pedagogică. S-a fixat pe Sâmbătă judecarea a­­peluluî procurorului de Fălticeni, d. Anton Parteni Cezar, contra hotărâ­­rei tribunalului Suceava, care a ad­mis eliberarea lui Popovici Răcăciune. In această afacere este implicat şi un oare D. Tomescu, probabil şef de garnizoană al localităţei, în care lo­­cueşte Vasile Mihai. Apelul va fi judecat de secţia I a curţei de apel din Iaşi. Examenul oral pentru dobândirea titlului de institutor s-a terminat er­. In seria de Joi şi Vineri au reuşit: Teodorescu Zoe, Vasiliu Clementa, Vasiliu Cleopatra, Vasiliu Eleonora, Soroceanu Maria, Vişoianu Ion, Voi­­nescu V. Atina, Valenstein I. Elvira, Zamfirescu Elena A, Zamfirescu (Io­­nescu) Elena, Zacharia Maria, Zacha­­ria Silvia, Zătreanu Cornelia şi Sără­­ţeanu Aristia. Proba de practică pedagogică va începe mâine ora 8 a. m. tot în loca­lul şcoalei primare de fete No. 3. Fie­cărui candidat ’î se dă două ore pentru prepararea tezei şi o jumătate oră pentru susţinerea ei. Banca agricolă, pe lângă alte ope­raţiuni, face şi avansuri asupra efec­telor publice garantate de stat, acţiu­nilor Băncei Naţionale, Dacia Româ­nia şi Naţionala, acordând 90 la sută din cursul zilei. Dobânda 6 la sută termenul maxim 3 luni. Ar fi de do­rit ca Banca agricolă să reducă la 6 la sută dobânzile şi pentru împrumu­turile pe gagin, to­te scumpturile de căşti­urî etc., căci numai ast­fel s’ar da un ajutor real agricultorului nos­tru. Din Iaşi Prințul Gr. Sturdza şi secretarul său, d. I. Stelian, s’au presentat azi la grefa secțiunei III. Prințul a legalizat 3 procuri prin care deleagă pe avocatul său, d. I. G. Baroți, ca in numele său să contrac­teze de la creditul fonciar român din capitală 3 împrumuturi: unul de 300.000 lei, unul de 250,000 și al trei­lea de 750,000 leî. * Un fapt curios s’a descoperit de că­tre comisarul desp. I. Cumn­atul posesorului viei numite a lui Tucidide descoperise că acesta ’l fură. Pentru acest fapt a crezut cu cale a’l judeca singur, spre a nu-și compromite neamul. L’a condemnat chiar la 3 luni închisoare și condem­­natul își face pedeapsa de la 10 Mai, închis într’o cramă a viei. Descoperindu-se cazul, condamna­tul a fost eliberat. Afacerea e la par­chet.# In procesul Măriei lonescu pentru in­­fanticid pledează d. Bădărăfi, în lipsa d-lui Eug. lonescu. Acuzarea a fost susţinută de un domn prim-procuror care a conchis cerând condemnare­­ şi spunând că dumnealui ştie pe ce cal va călări a­­părarea. D. Bădărăf arată că acuzata n’a a­­dus nici o lovitură societăţeî, ci toc­mai societatea, organizaţia ei, e cauza acestor crime. Mai întâi societatea n’a făcut ab­solut nimic pentru aceste fete-mame. Avem o singură instalaţiun­e creată pentru ele—Maternitatea—opera unui singur om, a lui Ghica. Arată cât de dese sunt avorturile, infanticidele în societatea în care d. procuror nu se amestecă. Apărătorul întreabă ce era să facă fata-mamă cu copilul ei, fructul gus­tului unui boer? Este «Maternitatea», se va respunde. Dar ca să ajungi acolo ai nevoie de atâtea forme şi de atâtea stăruinţi, la care o slugă, ca acuzata, nu va is­­buti nici o dată să ajungă. Şi, Maternitatea ce este dânsa? Am fost acolo şi mi s’a zis că din 8.500 de copii internaţi numai 1400 mai sunt in viaţă. Unde e restul ? Nu ni se spune. Apărătorul arată că mai este un vinovat,­ie legea. Legea ad­mite să faci copiii ilegitimi şi consi­deră numai pe mamă ca autorul lor. Mama face copilul, ea îngrijeşte de el, ea trage toate pacatele. Bărbatul e esclus ca şi cum n’ar avea o parte în combinaţie. La ora 2 şi 30 d. Bădărău continuă: * Juriul, în urma unei strălucite (!?) replice a unui domn prim-procuror, a dat, după o deliberare de câte­va minute, un verdict negativ pentru Marie Ionescu, acuzată de pruncuci­dere. (Jurnalul) PREMIU CITITORILOR ZIARULUI LUPTA Bon pentru un număr de probă al ziarului de mode „La Saison“, singurul în lume, care dă 100 gra­vuri inedite de mode şi de lucrări manuale în fie­care număr. A se tăia acest cupon şi să se trimită cu adresa sa administraţiei ziarului La Saison, 25 Rue de Lille, Paris. ŞTIRI TEATRALE D. compositor Mauriciu Cohen-Linaru a terminat o operă în trei acte, intitulată:­­Tudorei. * In stagiunea viitoare a teatrului naţional se va relua şi piesa istorică „Banul Mă­răcine“.* Azi se va termina cu angajarea artişti­lor pentru trupa de operă şi operă­ comică de la Teatrul Național. DIN DELEGATIUNEA UNGUREASCA Viena, 20 Iunie.—Delegaţiunea un­gurească a aprobat, în şedinţă ple­nară, bugetul afacerilor străine. Au luat parte la discuţie mai mulţi ora­tori, relevând cu toţii marea însem­nătate a triplei alianţe pentru pacea generală. D-na Apponyi a insistat din nou a­­supra necesităţii de a menţine prin­cipiile fundamentale actuale ale poli­ticei străine, punând însă un mare preţ la menţinerea independenţei sta­telor balcanice. INTIMPLARI DIN TARA înecaţi. In ziua de 28 Mai a. c., orele 8 a. m., pe când podarul d-lui loan Honciu, anume Teodosie Greere, din comuna Daeşti, plaiul Loviştea, judeţul Argeş, voia a trece cu un pod plutitor apa Oltului, la punctul ce aparţine comunei Bogdăneşti, din plaiul Co­­zia, judeţul Vâlcea, încărcat cu veri o sută oi, fiind şi stăpînul lor, anume Ion Caco­­veanu, din comuna Fedeleşoiu, plasa Topo­­log, judeţul Argeş, şi un cioban, mergînd până aproape la jumătatea Oltului, din cau­sa greutăţei peste măsură ce era pe dînsul, podul s’a cufundat în apă, înecându-se a­­tât podarul cum şi stăpînul acelor oi, iar cel de al treilea cioban, ştiind a înota, a scăpat cu viaţa. Podarul şi stăpînul oilor, fiind luaţi de curentul apei, nu s’au mai putut găsi. S’au luat măsuri a se căuta pe marginea apei. Dintre oi numai una s’a înecat. Crime. Copilul Gheorghe Onică, în etate de 9 ani, fiul locuitorului Antohi Onică, din co­muna Gohor, judeţul Tecuciu, care fusese îngropat la 28 Mai a. c., în urma denun­­ţărei primarului acelei comune şi a anche­tei făcută la localitate, în ziua de 30 Mai a. c., de către d. sub-prefect al plăşei Ze­­letinului cu d-ni­ medici primar şi de plasă, s’a constatat că a murit din loviturile ce a suferit de la locuitorul V. V. Topliceanu pentru că l’a găsit, împreună cu alţi băeţi prin via sa şi la cireşe. Actele dresate s’au înaintat d-lui procu­ror, d’împreună cu criminalul. • N­o. 2594 In dimineaţa de 29 Mai a. c., s’a găsit mort locuitorul Ion Cristea, pe prispa ca­sei sale, din comuna Movileni, judeţul Te­­cuciu. După cercetările făcute la localitate s’a constatat că moartea numitului a pro­venit dintr’o lovitură, aplicată la cap, cu muchea unui topor, de către fratele seu Dumitrache, cu care defunctul se certa ne­contenit pentru niște pămînt rămas de la un alt frate al lor. Criminalul a fost trimis parchetului. ŞTIRI MĂRUNTE Am primit la redacţie : MOLDOVA ŞI VALAHIA Limba şi literatura românească sau Valahică DE MIHAIL KOGÂLNICEANU Berlin, 18 Ianuarie 1837 cu traducere din nemţeşte ,cu portret) publicată de Vasile Kogălniceanu. De vînzare la toate librăriile pe preţ de 1 leu.* Suntem rugaţi a anunţa că cafeneaua Chel­nerilor s’a mutat în vechea cafenea Simion, strada Blănari, Bucureşti. D-nii patroni de cafenele care au trebu­inţă de personal, sunt rugaţi a se adresa la sus numita cafenea, de unde vor fi ime­diat satisfăcuţi. ULTIME TELEGRAME (Prin fir telegrafic) Berlin, 20 Iunie.—„National Zeitung* publică o scrisoare a lui Tipo Tijo ctre maiorul Wissmann prin care exprimă bu­curia sa pentru numirea maiorului u gu­vernator al Africei germane. — „Oficial* publică un ordin imperial punând pe marele duce Alexis , la suite în marina germană. Madrid, 20 Iunie.—D. Canovas vor­bind în consiliu de discursul împăratului Wilhelm la Hamburg a făcut lauda lui şi a făc­ut să reiasă spiritul pacinic. Cristiania, 20 Iunie. — Noua forma­ţiune ministerială neisbutind, regele se va întoarce mâine la Stockholm. ULTIMA ORA ARANJAMENTUL FINANCIAR AL SERBIEI Belgrad, 21 Iunie.— Negociările ce s’au făcut la Carlsbad pentru împrumutul sâr­besc au isbutit. înţelegerea este basată pe principiul conversiune! tutulor împrumutu­rilor de 4 la sută şi pe amortisarea ce va trebui să înceapă îndată. Consiliul de su­praveghere trebue să intre în funcție după votarea legii. BALUL DE LA KIEL Kiel, 21 Iunie.—Balul marinei de aseară a fost splendid. împăratul şi împărăteasa au asistat. Focurile de artificie şi ilumina­ţia portului a fost foarte reuşite. BURSA DE BUCUREȘTI Cursul de la 9 (21) Iunie i8g$ 5o/0 Beata r. p.. 1021/4 50/0 Renta am. 993/* 5»/o „ (92-93) 400*/, 53/0 „ am. ... 97 6'Vo Oblig. rur. .1027/8 Pensiuni.............287 50/0 Obl. c. Buc. 400*/, 53/0 „ (1890) . 981/4 68/0 Fonc. rur . . 97*18 50/0 „ urb. 1031/4 5°/o * . • • 91t/i 5°/o » * Iași «5­6% Obl. bazalt . 100 Banca Nat............1572 Ac­. B. Agricole . 250 Dacia-România... 399 Naționala.............418 Patria ....................100 Construcții . . . 150 SCHIMB Londra. . 25.233/4.21 */* Paris .100.15.05 Viena . . 208 /4.08 Berlin . . 123,55 50­ M Belgia . 99.25 Scont B. a. 8 Avans „a. 6 „ C. dep. 7»/a OPERAŢIUNILE ZILNICE ale BURSELOR DIN BRAILA ŞI GALAŢI Brăila, 7 (19) Iunie 1895. Cine vrea să se îmbrace bine şi elegant n’are de­cât să se ducă la Croitoria Cen­trală din Pasagiul Român No. 5, unde a sosit un mare asortiment de stofet

Next