Lupta, aprilie 1922 (Anul 2, nr. 87-109)
1922-04-01 / nr. 87
. Printre parlamentarii bănăml liberali, la număr da vreo m, i'au şi Ivit man nemulţumiri, fiindcă discutânde-şi la lagărul guvernamental ceas ti- Anin« bizontul Cămării, nu s’a Lsat pentru demnitatea fl« vice» »reşedinţa, nici un bilaăţean. Ori bănăţenii joxmaază in noul S lament na grup compact nu ] ezitat* * — gi dacă In vechia «amară, a fost ale* un bănă|*os, — d, Imbrean* — ea vioo. jNpedint* al Camerei, — aciua» Sfc parlamentari bănăţeni pretind ea gi da astă dată, să se dea unui bănăţean, — d*iii dr. Cornel Cerneau, protopop din Caransebeş, — această demnitate. Guvernul Insă vrea să o»fer» numai un loc de chestor pani bănăţean. , ^ .. &. ministru Vasil* S&sau va retiml mâine ia audienţă delegaţionea Camerei de comerţ în Iranta en «L D. Hagi Theodora, «ho, aan-ft va prezenta in mefeerta ea privare la libertatea comerţului, a plăţii In valută Străină, precuia şi pentru desfiinţarea comisiilor pentru ju- Secarea speculanţilor. A . 1 Ia arma ploilor generale din toată ţara, miniaterii agriculoarei a fost informat că starea amănătorilor de toamnă te praată in condiţii excelente. St apară că până la 330 mii fceetape var f1 semănate cu grâu, micşorând en 2 tratat diferenţa Minte acest an si anal traest I Sa ară şi se seamănă mult hn* ovăr şi porumb. , la Cluj — precum ne teiegrafieză corespondentul nostru — a preda* mare amorfielane în sânpurila funcţionarilor de la Comisia de unificare şi lichidară, tpttraa sosită din Bucureşti, dană ea» sa desfiinţează deftativ au ziua de 1 Aprilie, această «emisiune. ( Funcţionarii fără aici nu pre» «▼iz, sunt consideraţi concediaţi «a ziua de 1 Aprilie, şi cam mâine a 1 Aprilie, ei se văd anuneaţî pa drumuri fără nici un mijloc de «xistenţă, tocmai când «e aşteptau ea mâine să-și ri- Mica salaria. f încă ca xaea adia Snaisst», tsa~ »•dintele Comtaei da unifica» «in Ardeal, A dr. Theodor Kîrsali a primit audgnraraa dia partea primului ministru, Ionel jBx&danu. eă se va menţtee aensoMun». îfirgiadu-i-se că afribajpile. ' Dar vine apoi d. Vintilă Brătîanu, şi la facerea noului buget, cu o trăsătură de condei marimfi această carateiane. I On ssaownea Invitări prin «arphadara se «zasperaară si acţionarii statului din Ardeal, te alegeri a fost das exasperare poporuLuf Din cauza abondentei de praterie suntem nevoiţi să suspendăm ii azi continuarea romanului nostru *Logodnica aviatorului“. *»;•, r- ••••] Sf- ' :4V.' ' D. V. Macrî, şef de secţie Administraţia Capitalei, a fost destituit din acest post pentru fals în acte publice fi sustragere de bani. ;■« fT . K'&.y f Ministerul de indusMe şi isomeri a luat deciziunea M- jahidării societăţii de electri- statd din Craiov«. , , Paris, St.—Pe »find drcnîa▼011111 despre moartea Ini (Lenta, na radio del* Masco- Va a enunţat că el a pronunţat un discurs politic la deschiderea sesiune! congresului partidului comunist — : ? K. Mâine la ora 11 se vor prefenta d-lui Sassu delegaţiujea „Uniunii ziariştilor profesionişti” în frunte cu d. H. Streitman, preşedintele unijdnel, spre a expune punctul de vedere al acestei asociaţii cu privire la scumpirea preţului hârtiei de tipar. ^ ' t ' j ^ tUx.p' / Ani de dimineaţă d. Demieheorghiu secretarul general al ministerului de finanţe ■împreună cu d. Dobrovicî, ‘(directorul general al contabilităţii generale a statului a procedat la închiderea anului financiar la Casierea centtrală a ministerului şi a holtei tezaurului. ■ ? Cu începere de mâine 1 Apprilie, vor începe operaţiuile noului an financiar 1922- 823. (Pentru elaborarea proiectului funcţionara a secţiunei psgogice, pe care ministeral Iţelor şi artelor a hotărit so înfiinţeze pe lângă şcoala de arte frumoase din Bucureşti, e gest numită următoarea' comi' Alune: C. K iiriţescu, directorul Togeneral al învăţământului sepuzidar şi superior, G. G. Anto- J*e»cii şi A. Popovici-Bâznoşeaiau, profesori universitari, Cosiia Petrescu şi G. D. Mrea, profesori la şcoala de arte frutmoase şi d. St. Stoinescu, sub-hrmefierul general al artelor, In legătură cu organîsarea comitetelor şcolare, a avut loc «şi dimineaţa în cabinetul milimetrului de instrucţie, o consfătuire a comitetului central şcolar al Capitalei, la care a participat şi d. primar Corbescu-S’a luat cu acest prilej raţiune, administrarea fonilor comitetelor şcolare, preşi construcţia de noul localuri de şcoală din economiile bugetare ale primăriei, economii care după lege sunt trecute aerui teiului central şcolar. *a a discut Murile bume Atentatul ţarist — Berlin — Arestarea tetreplul congres monarist — Berlin, St. (Rador). —» Ambii atentatori în contra lui Miliukow, Stibel, Skybork și Taboritzski au recunoscut că atentatul în contra lui Miliukow l'au preparat de multă vreme și că regretă că l’au ucis pe Nabokov şeful partiduluiconstituţionalist rus tear dej) şi directorul ziarului „Rus‘ şi nu pe Miliukov. La interogator ucigaşii au avut o purtare cinică când Miliukov se cobora de la estradă au început împuşcăturile. Miliukov se trânti la pământ. Nabokov alergă spre el, se trân- teşte la pământ, şi-i acoperă cu corpul său. împuşcăturile se înteţesc. In sală se produce o panică de nedescris. Un individ scoase un revolver şi trăgea ca un nebun. Alţii se suie pe estradă şi ţipă; asta e răzbunarea noastră pentru asasinarea tarului. !;|*'te| *h*| Asupra atentatului se mai dau următoarele amănunte: Mulţi din asistenţi sauşea la pământ: femeile din sală scot ţipete isterice, doi bărbaţi sar de pe estradă şi pun mâna pe primul atentator, al doilea încearcă să fugă dar e recunoscut şi prins de mulţime. In odaia artiştilor moare Nabokov: d-nul Blaşev are o rană în piept; uşori răniţi au fost Kaminka, colegul de refecţie al lui Nabokov şi Reichel. întreaga presă rusească din Berlin laudă curajul nobil al lui Nabokov. După cum se ştie Nabokov şi Miliukov erau în ultimul timp adversari poliţiei. Presa germană cere represalii severe în contra acelora cari abuzează de ospitalitatea germană. Azi autorităţile germane au arestat întreg congresul monarhist din Berlin care se compune din 30 de persoane; acest congres e considerat ca autorul moral al atentatului. Ucigaşii monarhişti au venit de la München, care e centrul comploturilor monarhiste germano-nise. Colaboratorul ziarului rus din Berlin „Na Kamm“ scrie că Miliukov a scăpat cu viaţă pentru că nu şi-a pierdut prezenţa de spirit şi s-a aruncat la pământ după primul foc. A4, --tk , 1 Dieiata la Genova — Lista complectă la delepaîitor — Mărfi parasefie Cardiala delegaţia română care va reprezenta România în conferinţa de la Genova. Listă completă a, celor ce pleacă a fost definiţia întocmită astăzi dimineaţa şi se compune din d-nii: I. I. C. Brătianu prim-ministru, Oskar Emacescu directorul Băniei Naţionale, colonel Toma Dimitrescu, Eftimie Antonescu consilier la Înalta curte de casaţie şi Iasie, corresar general al comisiei pentru executarea tratatelor, N. Ştefănescu directorul general al „Bancei Româneşti“, Gh. Popescu inginer, inspector general şi secretar general în ministerul comunicaţiilor, N. Flondor deputat, S. Rosental, avocat, Al. Lepădatu profesor universitar, I. Polivan fostministru, Al. Buescu directorul vârilor, Victor Slavescu, subdirector al Băncii Roviziveşti, Pleşea secretar delegaţie, St. Pleşoianu şef de cabinet al primului ministru, Giwin de la finanţe, C. Bacalbaşa, Gr.fănşan şi Bercovits. Plecarea delegaţiei m fi în ziua de 4 Aprilie, și WelfiL. Ancheta dela Tribunalul Braşov • ’ său. Braşov, 20.—Procurorul general Drăghicescu a continuat şi azi ancheta în chestia scandalului de la tribunalul Braşov. Au fost ascultaţi d-nii jude instructor Niculescu, procurorul Buscher şi alţi funcţionari dela parchet. S’au depus şi memorii scrise. Dintre avocaţi fi fosti rugat să dea informaţii d. dr. Hoisan, fost prim procuror la acest tribunal. D. dr. Glăjariu unul dintre avocaţii de seamă ai oraşului a făcut într’un ziar din Bucureşti declaraţii grave. Şi d-sa va fi rugat să dea informaţi. Dacă se va proceda lu energie, credem că ancheta va lămuri această afacere care preocupă întreaga opinie publică. Aşteptăm dar resultatul anchetei sperând cât nu vom fi nevoiţi să reluăm, campania noastră InarMa de la posta am Sralova ■ 'f ...... Cel mai mare dușman al £'m?cetarilor din Craiova, mi ‘ sunt decât telefonistele. Firi nervoase, irascibile,, din causa slujbei pe care oîndeplinesc, sunt un veșnic conflict cu acei cari reprezintă si ar ele din Capitala. Dacă îndrăznești să protestezi, ca orice cetăţean indignat, — îţi trânteşte telefonul în nas şi te taxează la—20 minute cu gazeta, cu care avea intenţia să vorbeşti. Dacă reclami dirigintelui acesta îţi răspunde : — „Ce vrei să fac d-le ! Vrei să le dau afară? Cu cine mai fac slujbă ? Rabdă şi d-ta, că nu s’or prăpădi gazetele, dacă nu vor fi în curent cu ce se bttăm-plâ la Craiova", întrebăm pe d. sub-director general Marinescu, dacă nu es la casulI sa ie aplice pedepsi meritate, tetafofttitelmr din Craiova, t . t . . .........1 nii,i,ii O declaraţie a d-lui luliu Maniu Cluj, 30.—D. Iuliu Maniu va trebui să păstreze patul înefi cel puţin două săptămâni, astfel că nu va lua parte la discuţiile din Parlament. D-sa se simte însă mai bine, dar foarte afectat de sistemul de guvernare care continuă, tolerat în dispreţul legalităţei. Se remarcă la d-sa, •— ne spume un cunoscut al d-sale, r— o hotărîtă voinţă de luptă şi Încrederea nestrămutată in deplina victorie mai curând de cât se poate aştept«. fituvaaran! Brătianu va castes, — a ads d. Maniu, — va trahei «a pleca cât de curând, niin «vii* a mare nenorocire pentru tarii. tahi fenicistii MMarea aîegerilor.-Bisgp.pa îa Mesaj.—Bugetui 5 Membrii guvernului s’au întrunit azi la orele 9 dim. în obişnuitul Consiliu de miniştri. La consiliu au luat parte şi d-nii Ferechide Preşedintele Senatului şi Orteanu Preşedintele Camerei. între primele chestiuni discutate a fost aceea a invalidărilor. D. Orleanu a dat lămuriri membrilor guvernului asupra situaţiei fiecărei alegeri după cercetările făcute în dasarele aduse la Cameră. Se pare că miniștrii sau fixat asupra invalidări unor alegeri din Ardeal. Nu s’a hotărî! însă nimic asupra invalidărei sau validărei celor 14 alegeri din Ardeal făcute prin respingerea contra candidaţilor. După cum ne-a declarat un membru al guvernului se va lăsa Camerei să hotărască în această privinţă. S-a hotărît ca la începutul săptămânei viitoare imediat după terminarea validărilor să înceapă discuţia la Mesaj, muai cu expunerea bugetului . BUGETCÎ, D. Vintilă Brătianu a conti-, examinând situaţia financiară a fiecăruidepartament. D-a s a cerut și consiliul a aprobat ca birul de indemnitate al bugetului să fie primul proeet de lege ce urmează a-l depune guvernul pe biroul Corpurilor legiuitoare. Ancheta dela şcoala normali din Si (itarghe SFT. GHEORGHE, 30.— Luni a sosit ordinul ds anchetă la Sft. Gheorghe in caşul şcoalei normala da fete, in legătură cu cercetările făcute e,ci anul trecut de procurorul Jecu. Se vor audia elevele şi profesoarele ascultate anul trecut de procurorul Jecu. Ancheta o face politia. Ordinul scenii de la Curtea de Apel din Tg.-Mures. Importul produselor petro-lifere în Bulgaria Ataşatul nostru comercial din Sofia a comunicat ministerului de industrie şi comerţ următoarele ştiri din Bulgaria: La Camera deputaţilor, s’a adus procetul de lege, pentru a se permit© importul In Bulgaria, fără a s© percepe nici o vama sau alte tas© la intrare, a benzinei şi a uleiurilor minerale, necesare maşinelor (ţărăneşti) agricultorilor, contra documente, pentru a li B© da altă destinaţie.De asemenea se vorbeşte că luna viitoare se va ţine licitaţie publică pentru o valoare de 17.000.000 leva la C. F. R. fumilturi de uleiuri minerale, etc. data mi s’a fixat tacă. nmem Bătaia t fi satele Ardealului ■V v - Persecuţiile după alegeri Schingiuirea tiranilor de către Jandarmi „Patria" din Cluj publică următoarele impresionante ştiri asupra celor ce se petrec prin satele Ardealului şi Banatului: G. ■ - ieşirii Odată trecuta alegerile, s’a crezut că regimul hortist al liberalilor va înceta, că uzurpătorii gura mărei— văzându-şi ajuns scopul —îşi vor linişti ura în care au înecat orice simţ de răspundere şi legalitate. A fost numai o iluzie această părere. Teroarea şi pilgoana continuă încă, mai violent şi mai revoltător, urmărind pe toţi aceia cari sunt crezuţi adversari ai regimului personal al d-lui Brătianu. Ţăranii împroprietăriţi sunt şterşi de pe listele alcătuite şi înlocuiţi cu agenţi electoraii; funcţionarii sunt destituiţi, mutaţi şi degradaţi, ziarele sunt sugrumate prin presiuni bancare, etc. Dar ceeace este în afară de orice închipuire, este schingiuirea prin care s’a băgat groaza în satele din Transilvania. Este de ajuns să dăm exemplul comunei Cuveşdia din jud. Timiş, unde Jandarmii bat şi schinginesc zi şi noapte pe ţăranii aderenţi ai partidului naţional şi ai partidului ţărănesc. Ţăranii îngroziţi au părăsit satele fugind la oraşe şi prin păduri. Astfel s’a prezentat la redacţia noastră, bătut până la sânge ţăranul Pavel Chiar, care de-abea putea vorbi povestind schingiuirile la care a fost supus împreună cu consătenii Cărăbaş Vichente şi Ioan Mânzatu. Au fost ridicaţi pe sus şi duşi la Lipova, unde au fost bătuti îngrozitor de pe ora I pînă la 11, întinşi jos şi călcaţi în picioare. Ţăranii din Judeţul Timiş sunt în plină fierbere şi, îngroziţi de administraţie şi Jandarmi, vor să-şi facă singură dreptate împotriva schingiuitorilor. \ • PROCESUL COMUNIŞTILOR Eauri nai ii «li atiiiii Martorii au fost maitratati la Siguranţă S’a continuat eu ascultarea martorilor acuzării. D-nii MIHAIL STROE şi FLORIAN PEIULESCU din Ploeşti, declară că n’ieiu. niei o cunoştinţă de manifeste clandestin© răspândit© in acel oraş. Caporalul ROMANIŢOIU, descrie cum a, spionat pe soldatul Solomon Steinberg, pe care-l suspecta că întreţinea legături cu fratele său, D. av. BASILE SEPEANU ti pune mai multe întrebări, din care rezultă că soldatul Steinberg, a fost crunt bătut, la cazarmă, dr martorul a fost în slujba siguranţei, *şi că amănuntele sale sunt confuze. D-na MARIOARA NICULESCU retrage declaraţia care i-a fost smulsă 1® siguranţă sub teroare. Mai sunt ascultaţi GH. DIACONU, MIHAI ŞERBAN, MALVIRNA MOSCOVICI. Plutonierul GAVRILA şi sergentul BOBOC SPIRIDON, dau relaţiuni asupra evadării de la Jilava. Mai este ascultat ELISEU MARIN, fratele lui Timotei Marin După care şedinţa se ridică la orele 12. „ Fiindcă martorii, MARIOARA NICULESCU şi FLORIAN PIULESCU, au refuzat să depue în sensul dclaraţiilor făcute la instrucţie, pe cari le-au dezavuat, d. comisar regal La reţinut. D. av. Osvald Teodoreanu, a protestat împotriva actului de oprire arbitrară a martorilor, cărora prin intimidare se cearcă să li se menţină mărturiile făcute la instrucţie, deşi au declarat formal că le-au făcut sub presiune. Locomotivele comandate In Cehoslovacia — iifiorrraa diferenli din valută — Presa cehoslovacă s’a ocupat în ultimul timp de comenzile de locomotive făcut© de statul român uzinelor Skoda. Astfel ziarul „Gazette de Prague" într’o informaţie a arătat că la epoca când guvernul român a făcut comanda celor 80 locomotive noui şi reparaţia altor 500 locomotive româneşti, leul nostru valora, o coroană şi 30 helleri. Şi ziarul adaugă că această comandă fiind contractată în coroane cehoslovace, datoria guvernului român faţă de uzinele Skoda, a crescut acum considerabil, atingând actualmente, prin urcarea coroanei cehoslovace, aproape două miliarde lei. Informaţie, aceasta, deşi are o mare parte de adevăr, totuşi ascunde in ea un reproş faţă de guvernanţă noştri. Mai întâi ni se dă să înţelegem neprevederea în materie de valută că atunci când s’a făcut comanda s’a ţinut seamă numai de schimbul momentan al Icului, fără să fim siguri că, dacă nu se va ridica, dar cel puţin valuta noastră se va menţie, la cursul de atunci. In al doilea rând, informaţia cu pricina e un aviz la adresa guvernului actual ca să forţeze plata acestor comenzi, dacă se poate cât de urgent, acum când valuta noastră ne est© extrem de defavorabila. Oricare ar fi dedesubturile acestei informaţii, datoria guvernului actual, cu toate greşelile făcute în trecut, este de a lua măsuri să soluţioneze grabnic aceste chestiuni, spre a nu mai de ocaziani celor interesați să ne discrediteze în afară. * Cu privire la comenzile făcute uzinelor Skoda, după informaţiunele ce le avem, lucrurile stau astfel: _ La 28 iunie 1920, guvernul român a contractat la acesta uzine o comandă de 80 locomotivă cu prețul de SM5.000 coroane ce’ hoslovace locomotiva, adică în total 210 milioane coroane cehoslovace. Prin contract, s’a prevăzut clauza că dacă va fi vorba de o urcare sau o scădere a preţului materialului sau a mânei de lucru, acestea vor influenta ei asupra preţului unitar al incomotiivelor. in afară de aceasta, guvernul român îşi ia obligaţiunea de a plăti separat şi aram roşie necesară fiecărei locomotive în cantitate de 3.100 kgr. In acest scop uzinele au cumpărat cantitatea de 316.400 kgr. aramă, care valorează, circa 25 milioane coroane cehoslovace. Ca garanţie pentru efectuarea comenzii, statul român a dat bonuri de tezaur în valoare de 2® milioane coroane, pe termen de 8 ani şi purtătoare, de dobândă de 6 la sută. Toata aceste bonuri au scadenţa la 11 August 1923. Tot la uzinele Skoda statul nostru a contractat la 28 Iulie 1920 şi reparaţia a 500 locomotive româneşti cu preţul de 300 mii coroane cehoslovace locomotiva. Drept garanţie, statul a dat şi pentru această comandă bonuri de tezaur în sumă de 75 milioane coroane cehoslovace, socotite de la 1 August 1920 şi până la lichidare. La ambele comenzi, statul român şi-a luat obligaţiunea ca toate chieltuelile de recepţie, transport, vamă, etc.,să ne privească pe noi. După cum vedem, cu toate clauzele neprevăzătoare puse în contracte şi cu toată valuta urcată a coroanei cehoslovace faţă de leu, datoria statului nostru nu se ridică — în lei — nici la suma de un miliard necum la 2 miliarde, cum tendenţios arată informaţia, din „Gazette de Prague“, REP. Servicii mitar in Franţa Paris, 31. — Camera deputaţilor fanceză a respins contraproiectul depus de deputatul socialist Boncour reducând durata serviciului militar la opt luni cu 415 voturi contra 157. Poincare a subliniat că dacă guvernul nu poate admite aplicarea iradiată a serviciului de un an, aceasta e din cauza timpului necesar pentru a recruta îndeajuns reangajaţi, spre a permite reducerea duratei serviciului. A Mereteja&míu&mxaují stradn JBrazdajm 1® 13 Un fost ministru din guvernul Horthy senator al Timişoarei Ce di guvernul liberal 9íft®site!Si (Stela trimisul nostru spsda!). La Timişoara m’am văzut cu deptatul cercului Reşiţa, d. Romulus Molin. Trăind şi dânsul în cercurile ziaristice — gazeta „Voinţa Bănatului” a fost scoasă de d. Molin — d-sa are darul să comunice gazetarului, din vălmăşagul de fapte zilnice din Banat, — numai acele cari presintă un deosebit interes pentru istoria luptelor politice din provinciile alipite. . . DOI DEPUTAŢI PENTRU «ft « UN MANDAT . . .Cu deputăţia mea, ştii cum stă chestia? Pe scurt: Preşedintele biroului electoral mă proclamă pe mine ales ca deputat al cercului Reşiţa. Şi în aceiaş zi preşedintele acesta este înlocuit „din înalt ordin“ de alt preşedinte, care dă mandatul contra candidatului în eu, liberalului Iosif Popovici, care a întrunit mai puţine voturi decât mine. Va să zică, eu sunt proclamat ales, dar mandatul 11 capătă candidatul căzut... Doi deputaţi dar pentru un mandat. Şi vei vedea că şi adverserul meu se va prezenta la Cameră şi eu, fireşte, nu voiu lipsi de acolo. Va fi frumos. CINE E SENATORUL TIM,ra. MÎŞOAREI : „Un lucru ce trebue să relevi în ziar, e că la Senat, oraşul nostru Timişoara este reprezentat acum de un fost ministru din guvernul contra revoluţionar ungar de la Seghedin, prezidat de Horthy. E vorba de d. senator dr. Filimp Bela, D. miniştri Cosma, ca să fie sigur de mandatul de deputat al circumscripţiei Timişoara, a încheiat un pact cu ungurii, în aşa fel, ca mandatul de deputat să-l capete un român, d. Cosma, iar mandatul de senatori un ungur, d. dr. Fülöp Bela. Or, acest domn, a fost ministru în guvernul contrarevoluţionar de la Seghedin, prezidat de Horthy, şi nici nu se ştie dacă e cetăţean român. După cât se vorbeşte la Timişoara, fiul d-lui Fülöp şi azi e ofiţer activ în armata lui Horthy la Budapesta. Acum, prin alegerea maghiarului Fülöp ca reprezentant al Timişoarei, ungurii se vor putea făli în străinătate, că tot ungurii sunt aceia cari au o majoritate, în metropola Banatului, când adevărul e că şvabii şi românii fac această majoritate. Şvabii sunt chiar foarte amărâţi de pactul încheiat cu ungurii, când cu mult înainte guvernul închiase un acord cu dânşii şi cu saşii. LIBERALII ŞI „REŞIŢA" Fiindcă sunt deputat al Reşiţei,o să-ţi comunic şi ceva despre faza cea mai nouă în care a intrat afacerea „Reşiţa" sub regimul liberal. Aţi auzit ca o nouă emisiune de acţiuni ale „Societăţei Reşiţa” de 23 milioane. Această nouă emisiune e motivată prin acela că milioanele astea sunt necesare pen©in a se creia o fabrică de locomotive la Reşiţa. Or, această fabrică e ridicată gata acolo. Deci explicaţia e alta. Direcţia „Reşiţei” ca să câştiga buna voinţă a liberalilor ajunşi la cârma statului, n’a găsit altă modalitate, decât să emită acţiuni de 23 milioane, pe cari să le depună toate în portofoliile „Băncei Româneşti” după ce aceiaşi direcţie a reuşit să convingă pe acţionarii din străinătate ai „Reşiţei” să renunţe la o participare la noua emisiune. Şi cum o mână spală pe alta,liberalii, în schimbul celei mai noul cointeresări la „Reşiţa”—au făcut înlesniri acestei societăţi pa cari nu le-au făcut nici avereabânii, şi anume : Guvernul Brătianu a plătit imediat 100 milioane lei Reşiţei, bani pe cari îi datera statul acea© tei societăţi pentru diferit.e furnituri, sumă pe care Guvernul Averescu, se tot frământa s’o adune, fie chiar dintr’un împrumut de 500 milioane, ce încercase să-l contracteze la Banca Naționala . .si M01 i-WiSJÎ * Acestea sunt declarăriler d-lui Romulus Molin. Mâine, vom continua cu publicarea altor cazuri interesante din Bănat. Leonard Paukeroff Un memoriu secret al d-lui Loyd Georg Cum a înţeles primul ministru englez pacea european Răspunsul d-lui Eiomanc sau Paris. — înainta de a pune votul de încredere asupra conferinţei de la Genova şi pentru a-şi ralia spiritele şovăitoare, d. Lloyd George a dispus publicarea oficială a textului faimosului memorandum, secret pe care l-a distribuit acum trei ani, la, 25 Martie 1919, colegilor săi dela conferinţa păcei. Acest document care era deja în parte cunoscut deoarece extrase importante au apărut în cartea recentă a d-lui Nitti, preconizează în termeni generali condiţiunile unei păci durabile şi arată primejdia resentimentelor naţionale şi perturbaţiunilor revoluţionar©. Publicarea făcută în momentul de faţă e dictată în mod evident de dorinţa d-lui Lloyd de a arăta că el şi-a dat seamă din primul moment de unele problem© pe cari compatrioţii săi le-au înţeles abia cu mult mai târziu. „Daily Chronicle" spune că publicarea memoriului constitue o introducere ideală la politica conferinţei de la Genova pentru că arată că Lloydi George a preconizat dintru început o pace de dreptate. EVITAREA UNUI NOU RĂZBOI Iată pasagiile esenţiale ale memorandumului. D. Lloyd George expune mai întâi că este relativ uşor de a impune condiţiuni cari să asigure pacea pe vre-o treizeci de ani, adică pe timp de o generaţie, dar, dificultatea constă în a elabora condiţiuni cari să nu mai provoace un nou război. După ce enumeră cauzele pentru cari tratatul de Frankfurt n’a asigurat o pace durabilă, d. Lloyd George explică că condiţiunile de pace ale aliaţilor trebue să fie riguroase, dar însă şi drepte, deoarece menţinerea păcii va depinde de lipsa unor cauze de exasperaţi© cari să excite încontinuu spiritul de patriotism, de dreptate şi de revanşă al popoarelor învinse. De aceia d. Lloyd George s’a opus făţiş contra transformări populaţiunilor germane sau maghiare la nouile naţiuni ieşite din război, afară de cazul când o altă soluţie ar fi absolut imposibilă. Pe cât o omeneşte posibil, diversele naţionalităţi trebue atribuite patrie-mame şi această consideraţiune trebuie să primeze orice consideraţiune strategică, economică sau alta. PLATA REPARAŢIUNÎMR Plata reparaţiunlor trebue să înceteze, dacă sa poate, când va dispare generaţia oara a făcut răzbelul. D. Lloyd George pune colegii săi la gardă contra condiţiunilor nedrepte cari ar putea avea de efect să arunce massele populare ale Europei în braţele extremistlor. El arată primejdiile ce ar ameninţa, dacă Germania s’ar ralia la bolşevism şi şi-ar pune resursele, inteligenţa, puterea de organizaţi la dispoziţia revoluţionarilor fanatici al căror vis este să puie lumea sub jugul bolşevismului, prin forţa armelor. Îndată ce Germania va fi primit condiţiuile de pace ale aliaţilor, va trebui să-i sa deschidă piaţa mondială p© un picior de egalitate, înlesnind refacerea prin toate mijloacele posibile. Dar făcând dreptate Germaniei, pacea trebue să ţie seamă de răspunderea ei atât în c© priveşte origina războiului cât şi felul în care Ta condus. Pacea trebue să fie o regulare care să nu comporte nici o provocare ce ar putea da loc la războaie viitoare; ea trebue să fie de asemenea şi o contraparte la bolşevism, o soluţie echitabilă a problemei europene. O CHEZĂŞIE FRANŢEI ” După ce vorbeşte în favoarea societăţii naţiunilor şi preconizează dezarmarea navală şi terestră generală, memoriul d-lui Lloyd George declară: „In sfârşit cred că până când autoritatea şi eficacitatea socie ţâţei naţiunilor va fi fost demonstrate, imperiul britanic şi Statele Unite trebue să dea Franţei o chezăşie contra posibilitatei unei norii agresiuni germane. Franţa are un motiv special ca să ceară o astfel de chezăşie: a fost de două ori atacată si cotropită de germani in curs de jumătate veac. A fost atacată astfel fiindcă era rănitoarea principală a civilizaţiei liberale tfl democratice contra autocraţiei Europei centrale pe continentul european. Este just ca celelalte democraţii occidentale să ia un angajament prin care să asigure că vor fi alături de Franţa pentru a o proteja contra unei invaziuni în caz când Germania ar ameninţa-o din nou sau până când societatea naţiunilor îşi va fi dovedit capacitatea de a menţine pacea şi libertatea lumei", Memorandumul conchidă spunând că conferința păcei trebue să se preocupe de situația Risiei de oarece orice regulare care n’ar tine seamă de problema rusă, ar fi incomepletă. .v !';i • i RĂSPUNSUL D-LUI CLEMEN* CEAU .... Din partea franceză s’a răs© puns în mod prompt' Ia publicarea memorandumului englez, Tardley publică, de fapt, lur„Echo National“, nota lui Clemenceau din 29 Martie 1919 prin care a răspuns îa memoriul lui Lloyd George din 25 Martie. Clemenceau declară iucseasp notă că este perfect de acord cu Lloyd Georg© asupra neestării de a creea o pace durabilă, și prin urmare echitabilă. Este Insă de părere că Germania trebue satisfăcută mai curând pa tărâmul comercial decât ' : concesiuni teritoriala. Dacă Lloyd George se teme ca comdifiuni teritoriala prea riguroase ar putea croi drumul bolșevismului în Germania, el este din potrivă de părera că precedarea propusă de Lloyd George ar provoca mai curând acest rezultat. Popoarele din Europa centrală şi orientală au rezistat bolşevismului graţie sentimentelor lor naţionale. Ele nu trebuiesc sacrificate, impunându-L'ss frontiere Inacceptabile din consideraţie pentru Germania. Politica franceză va fi sprijinită de toate aceste popoare tinere. Glemenceau termină spunând că propunerile lui Lîord George ar avea ca rezultat că s’ar da popoarelor navale cari n’au cunoscut niciodată o invaziune înarmată, un număr de chezăşi definitive şi complet» pa câtă vreme s’ar rezerva popoarelor continentale cari au suferit mai mult din cauza războiului numai soluţiuni parţiala şi pa termen. J LLOYD GEORGE Basis Mi Lenin _____ ’"î Rina, 31. — (Rador). Din sursă sovietică se anunță că Lenia e bolnav de parolista progresivă. .