Lupta, iulie 1922 (Anul 2, nr. 158-183)
1922-07-22 / nr. 176
v Ministerul de războiu a dat un ordin ofiţerilor prin care le interzice să se mai plângă presei prin scrisori. Chiar dacă ofiţerii nu ni s-ar mai plânge de păsurile lor, noi le cunoaştem necazurile destul de bine, aşa că ordinul este cutotul inutil. Şi este cu atât mai inutil, cu cât ofiţerii continuă încă să ne adreseze scrisori revoltătoare de abuzuri şi nedreptăţi. De altfel, cei de sus trebue să înţeleagă odată că nu prin astfel de ordine se va remedia situaţia ofiţerilor, amăgiţi cu promisiuni deşarte de mărirea soldelor... Atelierele de confecţieni Iată de pildă ce primim de la Un ofiţer sărac „Se cunosc comandanţii de corpuri de trupă, cari cu ocazia procurărei stofelor de la atelierul de confecţiuni din Bucureşti, au spus ofiţerilor săi ca cei cari de- a-şi procura stofe şi piele, eticipeze suma unui delegat, ar de unde şi cum aceasta u ită cum înețleg unii comanți să se interesez? de soar* ir mici ! u toate că regulamentele*^ °„ ă la acest lucru și le *eaza rol destul de frumos. ace^d mi comandanţi se d*i Pers0~ la atelier şi se ap’„viziunea“ şi puţin Ie pasă d ca* ce as' stă un ajutor d* Partea 1(frin averea pe c are ° Poseaa dintre ei « Prin avantajele le au de pt urma celor de ordine, tr,;,esc ca în sânul Avram’şi îţi fac educaţie ală, căuthd să te convingă acrificii Si jertfe morale !ronie c^dăt de sczut este moralul ofilui, nihai el ştie. Rugăm pe nul ministru de războiu să mase demisiunile celor sălăşird şi selecţionându-se ei, încât casta ofiţerilor să oricâtă dintre elementele boci nu vor avea nevoe nici de consumuri nici de mărire a soldei. Poate că prin aceasta Corpul ofiţeresc va fi la înălţimea lui, ne mai implorând mila nimănui“. Automobilele armatei Este revoltător să priveşti cum se strică averea Statului, tocmai azi, când avem pretenţi de consolidare. Este un desfrâu când vezi V1 mai toate oraşele de proncie alergând trăsurile corpuri^1 cu automobilele comandamentelor, plimbând familiile şi rudele celor mari. Ofiţeri inferiori nu vei vedea niciodată în aceste vechicule. Ce privelişte dureroasă pentru ochiul particulanlor ! Ce ruşii? când aceste vechicule alearg la tfara, la băi, în plimbăţi în sus Şi în jos, cu oameni fii ar avea cu ce să plătească trăsuri particulare, dar nu or, pentru că este mai eftin să mergi cu automobilul statură. Ooare aceasta nu însemnează abuz ? nu însemnează călcare de legi şi ordine ? Pentru ce contra acestor suspuşi nu se aplică sancţiuni ?“ Nedreptăţi la fissamtar© Primim următoarele din partea unui grup de căpitani : „Din svon am aflat că acel comitet de inspectori genrali, acel conclav care hotărăşte de soarta noastră, a luat în discuţiune chestiunea revendicărilor de grad. Suntem o categorie de căpitani, cari nu am obţinut decât un singur grad de la 1916 până în prezent, pe când, alţii, au ajuns locotenenţi-coloneli. Noi nici nu am furat, nici nu ne-am lăsat luaţi prizonieri, nici nu am făcut pe „demenţii“ pe front. Sau poate numai aceştia au dreptul la avansare ?“.. Mizeria ©fit©rSI©r Nu se mai miresc soldele a buzuri şi sar abuzuri îiN PiONTi itate. — In vederea fsssionărei opoziţiei prestarea opiniei publice indigile speeda ce se făcea cu alimendo prins, necesitat», edilii ploeşau făcut o sforţare şi au obţinut şcolarii cari anunţau că vor da a de vică cu 20 lei, să o dea a 9,50 lei anunţă a se vor lua măsuri şi a zarzavilor şi a celorlalţi îtori. Când vom vedea, vom crede, mlaţia repetă azi plecarea de la frie a d-li I. G. Obrocea. Urările de edilitate, pornite de fos rimar I.G. Obrocea, au fost pordin nou anunţă şi alte lucrări cari vor fi posibile grijia resurselor bugetare, create de Ostul primar. Fuzionare sau alipire. — Marţi s’au întâlnit cei doi şefi politici din localitate d. Munteanu-Râmnic şi d. Mituş Dumitrescu, fostul ministru, pentru a iisimuta modul de conlucrare a ambelor grupuri politice. Mituş care a obţinut asentimentd tr.aror. partizanilor săi, ca să trate26 i(scrierea la partidul naţionalist d . 11 jorfri a expus vederile sale. 0 a stSilit o înţelegere din care încă nu a tri, irat nimj0 preeis. Se stie numai ca^ Munteanu-Râmnic va fi preşedinte^ „„{.iv al partidului nationalist din id. Prahova, iar d. Mitrus Dumitrescu % fi preşedintele de onoare al grupăi naţionaliste. Partizanii săi vor avea.-o spude, aceleaşi obligaţii şi drepuri ca şi cei ai d-lui Iorga. Se vorbeşte cu asistenţă, de o eventuală alipire a anocraţilor la partidul naţionalist al lui Iorga. — Ha memoriu sunat de majoritatea comercianţilor du localitatej a fost înaintat d-pu prefect s Prahova In el se face cunoscut că ce,Tea de schimbare pentru »team,# la ora 8 pun In loc de 7 jum. , dat . te unui mic număr de co^rcianti cari sunt interesaţi să fie deschise mai târziu şi cere să se,0Vje prima ordonanţă, care prevede în,_ derea magazinelor la ora 7 jum. — Pe când se scălda în iazul morii fata Elena Vinu din comuna Podgoria s-a înecat. — In timp ce lucrătorul Anton Rădulescu aranja o curea la motorul maimei de treer din comuna Ceptura, cureaua i-a apucat piciorul drept, strivindu-L In stare gravă a fost transportat la spital. Ciocnirea ile trenuri de lângă Tg.-Frumos Iaşi, 20.— Două trenuri de marfă s’au Ciocnit ori noapte în gara Sârca, lângă Tg.-Frumos. Au deraiat patru vagoane iar un frânar a fost rănit. S’a deschis o anchetă de către direcţiunea regională din Iaşi. Cum circulă trenurile pentru Moldova Direcţiunea generală a C. F. Rr. a dispus ca până la consolidarea picioarelor podului de la Funia Seacă şi pentru o cât mai sigură circulaţie, trenurile pentru Moldova să treacă prin transbordare la pod, iar altele să meargă pe via Barboşi-Tecuci. In acest scop s’a fixat de azi următorul orariu de plecarea trenurilor: Trenul 17 accelerat pentru Cernăuţi-Grigore Ghica-Vodă va pleca din Bucureşti la ora 6-30 seara în loc de 10 cum pleca până acum. Acest tren va circula prin Barboşi-Tecuci-Mărăşeşti. Trenul 18 dela Cernăuţi va sosi în Capitală la 10 dimineaţa în loc de 7. Trenul accelerat, pentru Iaşi, va pleca la aceiaşi oră, adică la 8.30 seara prin Barboşi-Tecuci. Trenul 2 de Iaşi va sosi în Bucureşti la ora 9.25 dimineaţa în loc de 7.55. Transbordare la podul de la Putna Seacă va taie trenurile 19 şi 20 şi 121 şi 122 pentru Iaşi cu pişcarea din Bucureşti la aceleaşi ore ca până acum. Trenul expres 5 şi 6 pentru Cernăuţi-Grigore Ghioci Vodă cu legături pentru străinătate va pleca a ora 4 după amiază în loc de “’O cum pleca înainte. f. Veste modificări se crede, vor fi «feţentă durată întrucât direcțiunea generală a luat cele mai bune masaj pentru lucrarea de consolidare uvoch(lK 4 ). LUPTA Ifi din Bucovina * furtul dela Sadagura, « îndrăzneala bandiţilor. - Cursurile de vară dela Câmpulung. - Plecarea nunţiului papal CERNĂUŢI. — Din Sadagura ni se comunică că o îndrăzneaţă bandă de hoţi a pătruns în noaptea de Luni în casa baronuui Mustaţă, proprietarul moşiei Sădafora. Hoţii, cari erau în unpir mai mare, au înconjurat colacul intrând în cameră în care se, afla proprietarul şi pe care l‘au jefuit de toţi banii pe cari îi avea în casă. După ce au luat cu ei o sumedenie de obiecte de preţ s‘au retras liniştirii fără a fi supărări de nimeni Anunţate autorităţile, au început imediat cercetările, cami până acum n'au dus la nici un rezultat.« La 24 iulie se vor deschide la Câmpulung cursurile de perfecţionare pentru învăţătorii din Bucovina. Este o continuare a unei opere începută încă înainte de războiu în Bucovina, de regretatul Tofan şi cei strânşi în jurul revistelor „Junimea Literară“ şi „Şcoala“. Sumele necesare pentru aceste cursuri au fost puse la dispoziţie de ministerul instrucţiunei publice. Cursurile vor fi ţinute de profesorii universitari I. Nistor, Botezat, Luţia, D. Marmeliuc, Leca Morariu, Al. Procopovici şi alţii. . .. ...... . Nunţiul papal, care a fost într-o lungă vizită prin Bucureşti, interesându-se îndeaproape de mersul bisericei catolice, a părăsit Luni Bucovina, reîntorcându-se la Bucureşti, mulţumit de cele constatate la noi, înainte de plecare, un banchet a fost oferit reprezentantului papal la, care au luat parte fruntaşii vieței publice din Bucovina. Fapte, nu vorbe! fara cere deveni, soluţii Sub titlul de mai sus ziarul ,,Patria“ din Cluj publică următorul articol: Strânşi cu uşa să SPună ce, au făcut pentru ţară fie când au venit la putere, liberalii ■ nu pot face dovada nici unui singur fapt care să le justifice, utilitatea prezenţei lor la cârma, Statului, ei dimpotrivă, orice încercare a lor de a se arăta utili conducători nu reuşeşte decât sa trezească protestarea unanimă a cetăţenilor din întreg cuprinsul ţării. îşi dau seama perfect cât de mult e sătulă lumea de felul cum’ au dovedit că se pricep la conducerea trebilor Statului ; ştiu bine că zilele lor la guvern li sunt numărate până a nu sosi toamna, şi, dacă mai încearcă prin ziarele lor, ca să-şi apere activitatea, de acuzările precise, aduse de opoziţie, odată cu izbucnirea nemulţumirei generale a tuturor claselor sociale, amăgite cu vorbe şi promisiuni, — nu fac de sigur pentru că le-ar fi mai rămas vre-o iluzie că opinia publică ar mai putea fi mistificată, — ci pentru a îndârji şi , mai mult lumea cu şederea lor la putere, împotriva protestelor... cari ameninţă să ia forme violente, cetăţenii fiind hotărâţi să-i alunge ca pe nişte netrebnici dela guvern. Pe urma lor s’a scumpit viaţa grozav, funcţionarii, văduvele şi orfanii de război, pensionarii, în sfârşit toţi ceia cari şi-au făcut datoria slujindu-şî ţara, au ajuns muritori de foame. . Economii se fac,e unde şi pentru cinePe face se incasează mai mult, în ce buzunare intră! Cât câştigă bancalor, zisă naţională, pe urma consolidării datoriilor Statului în străinătate? La ce sumă ce urcă toate aceste datorii! Cum s’a echilibrat bugetul ■ veniturilor şi cheltuelilor, când însuşi ministrul de finanţe a declarat că nu poate alcătui un buget real cât timp nu poate şti care sunt necesităţile gospodăreşti ale noului Stat român? Au restabilit prestigiul şi creditul Statului? Dar cine a putut să scadă prestigiul ţării, să o discrediteze mai mult decât liberalii, cari au sărăcit-o îmbogăţindu-se pe ei înşişi? S’au pus capăt afacerilor necinstite? Dar, cea mai formidabilă afacere necinstită e tocmai prezenţa liberalilor la guvern, unde împotriva voinţei manifeste a ţării, s’au furişat pe uşa din dos, slujindu-se de chei mincinoase.De prisos este să se discute cu falsificatorii, votului obştesc, cu îndrăzneţii călcători de legi, cu acei cari consideră ţara drept moşie a lor, cari îşi bat’joc de principiile democratice, sfidând morala publică, —cu aceii cari. poartă singuri răspunderile gra- . vei situaţii în care se sbate neputincioasă ţara noastră. Numai justiţia mai poate ista de vorbă, justiţia poporului, care se apropie şi de care încep să tremure nelegiuiţii. Semnalul revoltei, l-au dat înşişi slujbaşi, statului. Pe faţă au înfierat,în Congresul lor din Cluj puri arei neomenoasă a guvernului, care îşi căpătueşte numai partizanii din bugetul statului, lăsând funcţionărimea muncitoare muritoare de foame. Şi ■când’s’a pus guvernului , termenul scurt, cu scadenţa de şapte August, pentru,, platapoliţei tuturor promisiunilor, aceasta este o sentinţă care condamnă definitiv guvernul liberal, în pare până, şi slujbaşii publici nu mai pot avea nici o încredere. Mai sunt câteva zile. Vorbele nr nu mai ajută la nimic. Se cer fapte asigurătoare, dovezi, soluţii de cari însă liberalii, abia de aci înainte le studiază, fără nădejde de-a le găsi. GRADINA CARABUS întreaga săptmână. INIMA“. ..RABDĂ PARCUL OTETELEȘANU Vineri: „O NOAPTE DE VARA“. GRADINA ASTORIA Vineri : „ULTIMUL VALS". Sâmbătă. ..ULTIMUL VALS“. Duminică: „MIRADO“ Luni: „THE AMERICAN GIRL“. GRADINA ALHAMBRA întreaga săptămâni • .CANTAREATA DA STRADA“.. GRADINA JIGNITA Vineri: „DER KÖNIG“. Duminică : „UBER’M OCEAN“. Astăseară se reprezintă pentru prima oară la Parcul Oteteieșanu , O noapte de „vară“.Operetă in trei acte, muzica de Stolz.. Rolurile principale sunt interpretate de către d-nele Virginia Miciora, Annie Aurian, d-nii N. Leonard, V. Maximilian etc. Sarah Bernardt a întreprins un lung turneu în întreaga Franţă, parcurgând 7000 km. în curs de şase săptămâni şi jucndo în 32 de oraşe, 48 de reprezentaţii. n Jurul asasinatului la fopms Iași, 20. Sunt indicii că tinerii Constantin Gornea şi Trifan Dumitru ar fi asasinii tânărului Nicolae Lupaşcu, care a fost găsit ucis, la Uppou. ... Dl procuror Iorga ,a dispus arestarea lor. Mandatele au fost confirmate de tribunal. Serisori din Tecjnei Nu cred şi asta o spun şi localnicii, ca să mai existe un al doilea oraş din România Mare, excludem oraşele Hotin, Orhei şi Cahul din Basarabia care să revalizeze cu oraşul Tecuci, în murdărie. Dacă înainte de război acest oraş ste bucura de o altă stare în privinţa curăţeniei — astăzi el lasă foarte mult de dorit. înainte de război Tecuciul era un orăşel curat cu străzile bine întreţinute, cu o grădină publică, mai mult sau una simpatică. Astăzi acest oraş se află într’o murdărie de nedescris. Străzile aşa cum au rămas din timpul războiului desfundate, (căci trebuie să se ştie că Tecuciul a fost la câţiva chilometri departe de front) au rămas, cu mormane întregi de gunoaie, care sunt un focar permanent de infecţie pentru locuitori. Un spectacol trist şi desgustător îţi face piaţa oraşului care este plină de tot felul de resturi de zarzavaturi şi fructe stricate. Tuhne de câini stau tolăniţi, parcă am fi la Constantinopol, rozând cu o deosebită plăcere ciolanele ce binevoeşte a le arunca măcelarii. Am vorbit de grădina publică. Această grădină deşi este situată în centrul oraşului totuşi e lăsată şi părăsire de edilii oraşului, aşa că numai aspectul unei grădini publice habare. CUM SE TRAEŞTE Mulţi din cititori şi mai ales cei din oraşele mari cred că viaţa într’un orăşel mic de provincie e mult mai ieftină ca intr’un oraş mare. Aceasta e o mare greşală. Nu ştiu cum o fi traiul in alte oraşe de provincie, dar în Tecuci, viaţa pentru populaţia nevoiaşă şi funcţionarii publici e de nesuportat. Intr’un oraş mare opinia publică poate să reacţioneze contra speculei ce se face — pe când într’un orăşel mic speculanţii sunt tari şi mari Dacă autorităţile nu iau măsuri pentru a veni în ajutorul populaţiei ceia ce se întâmplă în cele mai dese cazuri — atunci populaţia e jefuită ca un codru şi în privinţa aceasta cetăţenii Tecuceni bat recordul. Ca cititorii să-şi facă o ideie de preţurile alimentelor vom arăta că la Tecuci,o pâine de 1 kgr. calitatea II se vinde, cu 0,50 lei carnea de vacă 12 lei kgr., pătlăgelele roşii 30 lei kgr. Zahărul 30 lei kgr. 1 leu oul, 70 lei perechea de găini, etc. Verdeţurile sunt foarte scump, deşi sunt din abundenţi STAREA SANITARA A ORAŞULUI ŞI JUDEŢULUI Văzând halul de murdărie în care zace oraşul, mi-am închipuit că bolile trebue să bântue cu furie în oraş, şi nu m’am înşelat. Din informaţiunile culese am putut afla că scarlatina şi tifosul exantematic fac ravagii. Deasemenea sunt şi cazuri numeroase de febră tifoidă. Nu m’ar mira dacă mâine poimâine am auzi că la Tecuci a isbucnit holera. Dealtfel frica a intrat în autorităţile sanitare căci zilele acestea a fost convocat consiliul de higienă al oraşului pentru luarea măsurilor de prevenire a acestei boli. Dacă starea sanitară a oraşului e proastă, în schimb judeţul se prezintă bine După spusele d-lui dr. S. Papadopol, medicul primar al judeţului cu care am vorbit personal , în întregul judeţ nu se află decât câteva cazuri de boli epidemice. Nu tolerez nimic îmi spune d. dr. Papadopol, cum se iveşte un caz de boală epidemică, ‘ imediat îl izolez, procedând şi la o radicală dezinfecţie. • DIN NEVOILE MESERIAŞILOR Am căutat a vorbi cu mai mulţi meseriaşi despre păsurile lor şi iată ce mi au spus : Suntem d-le nemulţumiţi de felul cum suntem trataţi de corporaţia meseriaşilor locală. Tovarăşii noştri lucrători care sunt bolnavi şi se duc la corporaţie îentru a cere ajutor sunt bruscaţi şi nu li se dau medicamente — li se serveşte numai chinină şi prafuri contra diareei, oricare le-ar fi diagnosticul. Simt mulţi dintre noi care avem nevoie de băi sau de vreo staţiune climaterică. Ei bine şi acestora li se serveşte medicamentele de mai sus. Un tovarăş de al nostru bolnav de tuberculoe, ducându-se la doctorul corporaţiei, ca medicament i-a dat chinină, a doua oară prafuri contra diareei, iar a treia oară l-a dat afară RESTAURANTELE Despre resturantele din Tecuci, multe ar fi de spus. Deocamdată ne mărginim numai a atrage atenţia serviciului sanitar asupra halului de murdărie în care se află ele şi credem că se vor lua măsuri ca restaurantele să fie ţinute într-o curăţenie exemplară, care să nu prejudicieze sănătatea consumatorilor. DIURNELE profesorilor universitari Ministerul instrucţiunei a decis ca însărcinările date profesorilor universitari înăuntru Universităţii, să nu fie plătite. Se consideră ca fiind listfe de însărcinări : 1. Examenele de capacitate pentru asistenţi (art. 107) ; 2. Examenele de abilitare ca docenţi ; : 3. Examenele de agregaţie pentru facultăţile Universităţii respective. Vor fi indemnizate însărcinările date profesorilor universitari în afară de Universitate, şi anume : 1. Examenele de agregaţie pentru altă Universitate decât cea în care e titular profesorul ; 2. Examenele de capacitate pentru învățământul secundar; 3. Prezidarea comisiunilor de absolvire a liceelor ; 4. Participarea ca membri în comisiunile de judecată a corpului didactic ; 5. Alte însărcinări extraordinare. Profesorii universitari când vor primi însărcinări în afara Universităţii, vor fi plătiţi astfel : 1. Acei ce lucrează în localitatea unde au catedra vor primi o diurnă de 100 de lei pe zi; 2. Acei cari se deplasează în altă localitate vor primi 200 lei pe zi şi o indemnitate pentru transport. In adevăr, Statul refuză să mai plătească diurne pentru examenele universitare. Se ştie că noul regulament al Universităţii prevede perceperea în beneficiul profesorului şi al Universităţii, a taxei de 30 lei de la student pentru examenul parţial şi a taxei de 200 lei, tot de la student, pentru examenul de licenţă. Deci Statul admite pe de o parte principiul că examenele în Universitate nu trebuesc plătite profesoruui, iar pe de altă parte obligă pe student să plătească profesorului său. Starea materială a studenţimei actuale este îngrozitor de precară.. . Cunoaştem cazuri de examene pierdute, fiindcă studentul nu a avut la timp cei 30 de lei, cu cari trebue să gratifice pe profesor. Suma pare mică, —dar dacă avem în vedere că un student dă pe an câte 5—10 examene, iată o taxă anuală de 150—300 de lei, pe cari studentul nevoiaș nu are de unde să o scoată. Și apoi, oricine credem că va conveni, că e ruşinos pentru un profesor să încaseze parale de la elevul său, când acest elev nu are ce mânca. Cunoaştem iară cazuri de profesori universitari, cari au renunţat la aceste taxe, din acest motiv, şi îndemnăm pe toţi profesorii să-i imite, dacă schilodul regulament nou se va mai ține încă pe picioare. -000X 000- Billin Marisifipal Iaşi, 20. In urma măsurilor luate de către mitropolia Moldovei, se vor înfiinţa tiparniţele la mănăstirile din întreaga Moldovă. Prima tiparniţă se va înfiinţa la monastirea Neamţ. Mitropolitul Moldovei a plecat spre a inspecta lucrările de instalare ale acestei tiparniţe. Se ştie că tiparniţele au publicat şi răspândit cărţi religioase şi de istorie în toată Moldova, odinioara. Informatiuni In urma celor întâmplate cu podurile la C. F. R., pare a fi hotărâtă înlocuirea d-lui Inginel Răileanu directorul serviciului podurilor. Facultatea de Medicină Veterinară anunţă absolvenţii de licee, că pentru ajutoarele de învăţământ (300 lei lunar) ce le dă studenţilor înscrişi în anul I, se va ţine un concurs la 10 octomvrie. Candidaţii trebue să dovedească prin acte oficiale, că sunt lipsiţi de mijloace. Concursul se dă din ştiinţele fizico-chimice şi ştiinţele naturale (botanica şi zoologia), după programul cursului superior de la liceu. Nemaipomenitul SUCCES Rabdă Inima şi Taci! de Mircea Rădulescu şi Alfred Coşoia tace senzaţie la Cărăbuş Consiliul de miniştri a autorizat pe d. ministru Sassu sa fixeze d-sa împreună cu comisia specială a morarilor noul regim al pâinei, care e cel anunţat de noi în darea de seamă a consiliului de miniștri de la Sinaia. Comisia a fost convocată pentru azi la 5 d. a. la ministerul de industrie şi comerț sub preșidenția d-lui V. Sassu. * KARLSBAD Mr In Baus Rubin ’is-a-vis de Colonada Mühlbrunn Ministerul de finanţe a dat ordin vămilor, pe baza aprobării consiliului de miniştri să permită liberul import al blănurilor şi pieilor de blăni de cerb, căprioară, câine, oaie, miel, capră, epure, epuraş, şopi, opossum şi mosc, supunând aceste blăni şi piei la plata taxelor vamale tarifare și In piua la o taxă de lux egală cu îndoitul taxei vamale tarifare. Staţiunea Artrlticiiot YOüGKS-FRANCE CASlHO^LT-tSUlI KB Mi de IT Hotei Prii oPÉ-ispe Osntorl SZfóOHHii 25 M81--23 EepidfM ţ.., t S-té Generale des Eaux S Minerales de VITTEL imormaţiuni j la parjs 24 Rue a £tn® ( du 4 Septembre Arabo-creştinii din Palestina au proclamat la Jaffa greva generala politică antisemită. Din inovaţiunea Direcţiunei Cazinoului din Sinaia, la supeul de gală din 14 Iulie crt., a avut un deosebit succes stârnind admiraţiunea selecţilor participanţi. S-au admirat mult preţioasele obiecte distribuite la dans. Distribuirea s-a făcut in mijlocul unei atmosfere de caldă intimitate. Pentru Supeul de Gală,, care vaavea loc azi Vineri 21 Iulie crt., în Bala Restaurantului Cazinoului din Sinaia, Direcţiunea a rezervat clientelei sale noi surprize. Ministerul instrucţiunei a luat dispoziţiunea ca anul şcolar din toate şcoalele secundare şi de toate categoriile să dureze de la 15 Septembrie şi până la 10 Iulie inclusiv. Cursurile vor începe la 22 Septembrie şi se vor termina la 20 Iulie. Cererile de înscriere se vor adresa direcţiunilor şcoalelor, între 1—15 Septembrie inclusiv. Examenele de admitere şi bursă, vor începe în ziua de 15 Septembrie. Examenele de corigenţă la 16 Septembrie, iar cele de absolvire la 6 Iulie şi 18 Septembrie. Datele pentru începerea examenelor particulare, se vor stabili de către minister ulterior. — Noroc, le strigă țăranul pe când conducea calul spre colibă. Până la baltă mai făcură o verstă pe jos. Aerul era umed şi răcoros, păpușişul foşnea tainic. Riasangew foarte grav şi tăcut făcea pregătiri, alegea locurile pe malul apei ce sclipea tainică sub carul luminos şi adânc. ,Iată că se ridicară în sbor raţe, câte două și trei trecând peste capetele lor, pe bolta albastră se conturau perfect cu aripile și capetele întinse. Riasangew puse puşca la ochi și trase. O raţă bătu din aripi şi păzu undeva în apă între trestii. Gata ! strigă Riasangew cu mare bucurie. — E foarte cum se cade băiatul acesta, îi zise Jury. Apoi trage și el la noroc, dar fata ce lovi, căzu foarte departe și n’o putu găsi deși umbla până la genunchi în apă Intărîtat de acest fapt se puse din nou la pândă. Tot ce făcea îi se părea acum foarte plăcut și frumos. . . Praful de pușcă îi plăcea, sclipirile de foc erau frumoase, raţele ce cădeau dându-se peste cap, cerul vineţiu şi roşu la orizont, totod era frumos şî-i dădeau energii şi plăcere ,ca şi când nici poată n’ar fi făcut ceva mai bun şi mai frumos. Raţele se răriseră din sbor cerul se întuneca tot mai mult. — Allo! strgă Riasanzew. Să plecăm! Lui Jury îi părea rău să plece dar se supune și pomi prin păpuriş şi prin apă ca să-i iasă înainte. Erau voioşi şi surescitaţi, cu ocHi strălucitori. * • — Ei, făcu doctorul, — ai avut noroc! — He’aei, și încă cum! exlamă Jury aratkpd geanta plină. ^— Da, eşti mai bun ţintaş decât mine, răspunse celalt şi se părea că era chiar mulțumit de această constatare. Jury era încântat delaudă deşi îşi închipuise întotdeauna ca. nu pune nici un preţ de iscusința şi forţa fizică. Nu că sunt mai dibaci, răspunse el măgulit, — dar avusei mai mult noroc.’ Era noapte când ajunseră la colibă. . Câmpul de pepeni se pierdea în întuneric, doar primele rânduri se zăreaui; harbutii sclipeau în lumina focului din fața colibei. Se auzeau glasuri bărbătești, femei râzând și un alt glas adânc și plăcut ce i se păru lui Jury cunoscut. — Iată-1 pe Sanin, exclamă Riasanzew cu mirare. Ce caută ăsta aci? Se apropiară de foc unde Rusena cel bătrân îl primi vesel întrebându-i ce au făcut. — Am avut destul noroc, răspunse doctorul.Sanin care ședea un dovleac uriaș, le făcu un gest prietenos zâmbind. ' — Ce cauți pe aci? , îl întrebă Riasanzew. — Eu și Kusma suntem prietini vechi.Kusma râse arătându-și dinții galbeni și lovi cu palma peste genunchi pe Sanin. — Da, da. Haide şezi calea Anatol Pavlovici și mănâncă un harbuz. Și d-ta domnișorule cum să-ți zic? — Jury Nicolaevici, răspunse tânărul zâmbind politicos. Nu se simţea tocmai la locul lui dar îi plăcea ţăranul bătrân liniştit şi felul lui de a vorbi. Se aşezară lângă foc pe doi dovleci mari şi grei. — Ia să vedem ce aţi împuşcat, zise Kusma. Grămada de păsări împuşcată, scoasă din geantă păta pământul cu sânge. La lumina focului făceau o impresie neplăcută; sângele era aproape negru și picioarele lor strâmbe păreau că se mișcă. Kusma pipăi o rață sub aripă — E grasă! Ai putea să-mi dai vr’o două Anatol Pavlovici unde o să te duci să’s multe. — Ia-le de toate, zise Jury și se roși. — De ce toate, ia te uită, da bun mai eşti d-ta, zise moşneagul râzând. Am să-ţi iau doar o pereche, una de colo, alta de dincoace ca să vă împac pe amândo. Se apropiară şi alţi ţărani şi ţărance dar Jury nu le putu vedea bine de lângă foc. Sanin cu fruntea creaţă, se uita la păsări, apoi se ridică şi se depărta repede. Ii făcea rău vederea păsărilor frumoase trântite în praf şi pline de sânge. ■ Jury se uita la toţi mâncând felii mari de harbuz dulce, tăiate de Cusma cu un cosor. —Mănâncă, Jury Nicolaevici, zise el, harbuzul e bun. Cunosc şi pe sora ta Ludmila Mikolaevna şi pe tăicuţul tău... Mănâncă şi să-ţi prească. Lui Jury toate îi plăceau, mirosul fumului, al pepenilor şi al celor din jur, umbrele ca şi luminele focului. întuneric părea şi mai mare acum; pe cerul întunecat, stelele se zăreau în depărtare mare. Nu ştia ce să spună ca să vorbească cu ţăranii şi era cam ruşinat din pricina asta.. Ceilalţi, Kusma, Sanin şi chiar Riasanzew vorbeau de unele şi de altele de ce le plăcea. Vorbiră de semănături, de pepeni şi de grădinărie, iar Jury asculta şi-i plăcea. Se auziră paşi. Un căţeluş roşcat se ivi în lumina focului, dete din codiţă, mirosi în stânga şi dreapta şi se lipi de genunchii lui Sanin care îi netezi blana miţoasă. După căţel sosi un moşneag spânatec cu ochii mici, în mână ţinea o puşcă cu o singură ţeavă. — E bunicul, bunicuţul nostru, zise Kusma. Moşneagul se aşeză la pământ cu puşca lângă dânsul privind pe Jury şî pe Riasanzew. — De la vânătoare, da , zise el cu gura cam strâmbă din cauza dinților. Ehe, măi, Kusma, ar fi timp să fierbi cartofii, dec ? Riasanzew luă puşca bătrânului şi o arătă râzând lui Jury. Era o puşcă grea şi ruginită, cu patul înfăşurat cu sârmă. — Ia te uită ce puşcă are. Nu ţi-e frică să tragi cu ea ! (Va urma) £9 Suflete sbuciumate Hare roman dramatic E iff intelectualilor rm| de ffi. ARTZIBASGHHW