Lupta, iulie 1922 (Anul 2, nr. 158-183)

1922-07-22 / nr. 176

v Ministerul de războiu a dat un ordin ofiţerilor prin care le interzice să se mai plângă presei prin scrisori. Chiar dacă ofiţerii nu ni s-ar mai plânge de păsurile lor, noi le cunoaştem necazurile destul de bine, aşa că ordinul este cu­­totul inutil. Şi este cu atât mai inutil, cu cât ofiţerii continuă în­că să ne adreseze scrisori revol­tătoare de abuzuri şi nedreptăţi. De altfel, cei de sus trebue să înţeleagă odată că nu prin astfel de ordine se va remedia situaţia ofiţerilor, amăgiţi cu promisiuni deşarte de mărirea soldelor... Atelierele de confecţieni Iată de pildă ce primim de la Un ofiţer sărac „Se cunosc comandanţii de cor­puri de trupă, cari cu ocazia pro­curărei stofelor de la atelierul de confecţiuni din Bucureşti, au spus ofiţerilor săi ca cei cari de­­-­­ a-şi procura stofe şi piele, eticipeze suma unui delegat, ar de unde şi cum aceasta u ită cum înețleg unii coman­ți să se interesez? de soar* ir mici ! u toate că regulamentele*^ °„ ă la acest lucru și le *eaza rol destul de frumos. ace^d­ mi comandanţi se d*i Pers0~ la atelier şi se ap’„viziunea“ şi puţin Ie pasă d ca* ce as' stă un ajutor d* Partea 1(f­­rin averea pe c are ° Poseaa dintre ei «­ Prin avantajele le au de pt urma celor de ordine, tr,;,esc ca în sânul Avram’şi­ îţi fac educaţie ală, căuthd să te convingă acrificii Si jertfe morale !­ronie c^dă­­­t de sczut este moralul ofi­­lui, nihai el ştie. Rugăm pe nul m­inistru de războiu să mase demisiunile celor să­­lăşird şi selecţionându-se ei, încât casta ofiţerilor să oricâtă dintre elementele bo­­ci nu vor avea nevoe nici de consumuri nici de mărire a soldei. Poate că prin aceasta Corpul ofiţeresc va fi la înălţimea lui, ne mai implorând mila nimănui“. Automobilele armatei­ ­Este revoltător să priveşti cum se strică averea Statului, tocmai azi, când avem pretenţi de consolidare. Este un desfrâu când vezi V1 mai toate oraşele de pro­ncie alergând trăsurile corpuri^1 c­u automobilele comandamentelor, plimbând familiile şi rudele ce­lor mari. Ofiţeri inferiori nu vei vedea niciodată în aceste vechicule. Ce privelişte dureroasă pentru ochiul particulanlor ! Ce ruşii­? când aceste vechicu­le alearg­ la tfara, la băi, în plimbăţi în sus Şi în jos, cu oa­meni fii ar avea cu ce să plă­tească trăsuri particulare, dar nu or, pentru că este mai eftin să mergi cu automobilul statu­ră. Ooare aceasta nu însemnează abuz ? nu însemnează călcare de legi şi ordine ? Pentru ce contra acestor sus­puşi nu se aplică sancţiuni ?“ Nedreptăţi la fissamtar© Primim următoarele din par­tea unui grup de căpitani : „Din svon am aflat că acel co­mitet de inspectori genrali, acel conclav care hotărăşte de soarta noastră, a luat în discuţiune chestiunea revendicărilor de grad. Suntem o categorie de căpi­tani, cari nu am obţinut decât un singur grad de la 1916 până în prezent, pe când, alţii, au a­­juns locotenenţi-coloneli. Noi nici nu am furat, nici nu ne-am lăsat luaţi prizonieri, nici nu am făcut pe „demenţii“ pe front. Sau poate numai aceştia au dreptul la avansare ?“.. Mizeria ©fit©rSI©r Nu se mai miresc soldele a­ buzuri şi sar abuzuri îiN PiON­Ti itate. — In vederea fsssi­­onărei opoziţiei prestarea opiniei publice indig­­ile speeda ce se făcea cu alimen­­do prins, necesitat», edilii ploeş­­au făcut o sforţare şi au obţinut şcolarii cari anunţau că vor da a de vică cu 20 lei, să o dea a 9,50 lei anunţă a se vor lua măsuri şi a zarzav­i­lor şi a celorlalţi îtori. Când vom vedea, vom crede, mlaţia repetă azi plecarea de la frie a d-li I. G. Obrocea. Urările de edilitate, pornite de fos rimar I.G. Obrocea, au fost por­­din nou anunţă şi alte lucrări cari vor fi posibile grijia resurselor bugetare, create de Ostul primar. Fuzionare sau alipire. — Marţi s’au întâlnit cei doi şefi politici din loca­litate d. Munteanu-Râmnic şi d. Mituş Dumitrescu, fostul ministru, pentru a iisimuta modul de conlucrare a ambe­lor grupuri politice. Mituş care a obţinut asentimen­­td tr.aror. partizanilor săi, ca să tra­te26 i(scrierea la partidul naţionalist d . 11 jorfri a expus vederile sale. 0 a stSilit o înţelegere din care încă nu a tri, irat nimj0 preeis. Se stie numai ca^ Munteanu-Râmnic va fi preşedinte^ „„{.iv al partidului natio­nalist din id. Prahova, iar d. Mitrus Dumitrescu % fi preşedintele de onoa­re al grupăi naţionaliste. Partizanii săi vor avea.-o spude, aceleaşi obli­gaţii şi drepuri ca şi cei ai d-lui Iorga. Se vorbeşte cu asistenţă, de o even­tuală alipire a anocraţilor la parti­dul naţionalist al lui Iorga. — Ha memoriu sunat de majorita­tea comercianţilor du localitatej a fost înaintat d-pu prefect s Prahova In el se face cunoscut că ce,Tea de schim­bare pentru »tea­m,# la ora 8 pun In loc de 7 jum. , dat . te unui mic număr de co^rcianti cari sunt interesaţi să fie deschise mai târziu şi cere să se,0Vje prima ordonanţă, care prevede în,­_ derea magazinelor la ora 7 jum. — Pe când se scălda în iazul morii fata Elena Vinu din comuna Podgoria s-a înecat. — In timp ce lucrătorul Anton Ră­­dulescu aranja o curea la motorul ma­imei de treer din comuna Ceptura, cu­reaua i-a apucat piciorul drept, strivin­du-L In stare gravă a fost transportat la spital. Ciocnirea ile trenuri­ de lângă Tg.-Frumos Iaşi, 20.— Două trenuri de marfă s’au Ciocnit ori noapte în gara Sârca, lângă Tg.-Frumos. Au deraiat patru vagoane iar un frânar a fost rănit. S’a deschis o anchetă de către direcţiunea regională din Iaşi. Cum circulă trenurile pentru Moldova Direcţiunea generală a C. F. Rr. a dispus ca până la consolidarea picioarelor podului de la Funia Seacă şi pentru o cât mai sigură circulaţie, trenurile pentru Mol­dova să treacă prin transbordare la pod, iar altele să meargă pe via Barboşi-Tecuci. In acest scop s’a fixat de azi ur­m­ătorul orariu de plecarea trenu­rilor: Trenul 17 accelerat pentru Cer­năuţi-Grigore Ghica-Vodă va ple­ca din Bucureşti la ora 6-30 sea­ra în loc de 10 cum pleca până a­­cum. Acest tren va circula prin Barboşi-Tecuci-Mărăşeşti. Trenul 18 dela Cernăuţi va sosi în Capitală la 10 dimineaţa în loc de 7. Trenul accelerat­­, pentru Iaşi, va pleca la aceiaşi oră, adică la 8.30 seara prin Barboşi-Tecuci. Trenul 2 de­ Iaşi va sosi în Bu­cureşti la ora 9.25 dimineaţa în loc de 7.55. Transbordare la podul de la Put­na Seacă va taie trenurile 19 şi 20 şi 121 şi 122 pentru Iaşi cu piş­carea din Bucureşti la aceleaşi ore ca până acum. Trenul expres 5 şi 6 pentru Cer­năuţi-Grigore Ghioci Vodă cu legă­turi pentru străinătate va pleca a ora 4 după amiază în loc de “’O cum pleca înainte. f. Veste modificări se crede, vor fi «feţentă durată întrucât direc­țiunea generală a luat cele mai bu­ne masaj pentru lucrarea de con­solidare uvoch(l­K 4 ). LUPT­A Ifi din Bucovina * furtul dela Sadagura, « îndrăzneala ban­diţilor. - Cursurile de vară dela Câmpu­lung. - Plecarea nunţiului papal CERNĂUŢI. — Din Sadagura ni se comunică că o îndrăznea­ţă bandă de hoţi a pătruns în noaptea de Luni în casa baronuui Mustaţă, proprietarul moşiei Să­­dafora. Hoţii, cari erau în un­­pir mai mare, au înconjurat co­lacul intr­ând în cameră în ca­re se, afla proprietarul şi pe care l‘au jefuit de toţi banii pe cari îi avea în casă. După ce au luat cu ei o sumedenie de obiecte de preţ s‘au retras liniştirii fără a fi supărări de nimeni Anunţate autorităţile, au înce­put imediat cercetările, cami pâ­nă acum n'au dus la nici un re­zultat.« La 24 iulie se vor deschide la Câmpulung cursurile de perfecţi­onare pentru învăţătorii din Bu­covina. Este o continuare a unei opere începută încă înainte de războiu în Bucovina, de regreta­tul Tofan şi cei strânşi în jurul revistelor „Junimea Literară“ şi „Şcoala“. Sumele­ necesare pentru aceste cursuri au fost puse la dispoziţie de ministerul instrucţiunei pu­blice. Cursurile vor fi ţinute de pro­fesorii universitari I. Nistor, Botezat, Luţia, D. Marmeliuc, Le­­ca Morariu, Al. Procopovici şi alţii. . .. ...... . Nunţiul papal, care a fost în­­tr-o lungă vizită prin Bucureşti, interesându-se în­deaproape de mersul bisericei catolice, a pără­sit Luni Bucovina, reîntorcân­­du-se la Bucureşti, mulţumit de cele constatate la noi, înainte de plecare, un banchet a fost oferit reprezentantului pa­pal la, care au luat parte frunta­şii vieței publice din Bucovina. Fapte, nu vorbe! fara cere deveni, soluţii Sub titlul de mai sus ziarul ,,Patria“ din Cluj publică următo­rul articol: Strânşi cu uşa să SPună ce, au făcut pentru ţară fie când au ve­nit la putere, liberalii ■ nu p­ot face dovada nici unui singur fapt care să le justifice, utilita­tea prezenţei lor la cârma, Sta­tului, ei dimpotrivă, orice încer­care a lor de a se arăta utili con­ducători nu reuşeşte decât sa­ trezească protestarea unanimă a cetăţenilor din întreg cuprinsul ţării. îşi dau seama perfect cât de mult e sătulă lumea de­ felul cum’ au dovedit că se pricep la conducerea trebilor Statului ; ştiu bine că zilele lor la guvern li sunt numărate până a nu sosi toamna, şi, dacă mai încearcă prin ziarele lor, ca să-şi apere activitatea, de­ acuzările precise, aduse de opoziţie, odată cu iz­bucnirea nemulţum­­irei generale a tuturor claselor sociale, amă­gite cu vorbe şi promisiuni, — nu fac de sigur pentru că le-ar fi mai rămas vre-o iluzie că opi­nia publică ar mai putea fi mis­tificată, — ci pentru a îndârji şi , mai mult lumea cu şederea lor la putere, împotriva protestelor... cari ameninţă să ia­ forme vio­lente, cetăţenii fiind hotărâţi să-i alunge ca pe nişte netreb­nici dela guvern. Pe urma lor s’a scumpit viaţa grozav, func­ţionarii, văduvele şi orfanii de război, pensionarii, în sfârşit toţi ceia cari şi-au făcut datoria slujindu-şî ţara, au ajuns muritori de foame. . Economii se fac,­­­e unde şi pentru cineP­­e face se in­casează mai mult, în ce buzu­nare intră­­! Cât câştigă banca­­lor, zisă naţională, pe urma consolidării datoriilor Statului în străinătate? La ce sumă ce urcă toate aceste datorii! Cum s’a e­chilibrat­­ bugetul ■ venituri­lor şi cheltuelilor, când însuşi ministrul de finanţe a declarat că nu poate alcătui un buget real cât timp nu poate şti care sunt necesităţile gospodăreşti ale noului Stat român? Au restabilit prestigiul şi cre­ditul Statului? Dar cine a putut să scadă prestigiul ţării, să o discrediteze mai mult decât li­beralii, cari au sărăcit-o îmbogă­ţindu-se pe ei înşişi? S’au pus capăt afacerilor necinstite? Dar, cea mai formidabilă afacere ne­cinstită e tocmai prezenţa libe­ralilor la guvern, unde împotri­va voinţei manifeste a ţării, s’au furişat pe uşa din dos, slujin­­du-se de chei mincinoase.­­­De prisos este să se discute cu falsificatorii, votului obştesc, cu îndrăzneţii călcători de legi, cu acei cari consideră ţara drept moşie a lor, cari îşi bat’joc de principiile democratice,­ sfidând morala publică, —cu aceii cari. poartă singuri răspunderile­ gra- . vei situaţii în care se sbate nepu­tincioasă ţara noastră. Numai justiţia mai poate ista de vorbă, justiţia poporului­, care se apro­pie şi de care încep să tremure nelegiuiţii. Semnalul revoltei, l-au dat înşişi slujbaşi, statului. Pe faţă au înfierat,în Congresul lor din Cluj puri arei neomenoasă a guvernului, care îşi căpătueşte numai partizanii din bugetul sta­tu­lui, lăsând funcţionărimea mun­citoare muritoare de foame. Şi ■când’s’a pus guvernului , termenul scurt, cu scadenţa de şapte Au­gust, pentru,, plata­­poliţei tutu­ror promisiunilor­, aceasta este o sentinţă care condamnă­­ defini­tiv guvernul liberal, în pare până, şi slujbaşii publici­ nu mai pot avea nici o încredere. Mai sunt­ câteva zile. Vorbele n­r nu mai a­­jută la nimic. Se c­­er fapte asi­gurătoare, dovezi, soluţii de cari însă liberalii, abia de aci înainte le studiază, fără nă­dejde de-a le găsi. GRADINA CARABUS întreaga săptmână. INIMA“. ..RABDĂ PARCUL OTETELEȘANU Vineri: „O NOAPTE DE VARA“. GRADINA ASTORIA Vineri : „ULTIMUL VALS". Sâmbătă. ..ULTIMUL VALS“. Duminică: „MIRADO“ Luni: „THE AMERICAN GIRL“. GRADINA ALHAMBRA întreaga săptămâni • .CANTA­­REATA DA STRADA“.. GRADINA JIGNITA Vineri: „DER KÖNIG“. Duminică : „UBER’M OCEAN“. Astăseară se reprezintă pentru prima o­ară la Parcul Oteteieșanu , O noapte de „vară“.Operetă in trei acte, muzica de Stolz.. Rolurile prin­cipale sunt interpretate de către d-nele Virginia Miciora, Annie Au­­rian, d-nii N. Leonard, V. Maximi­lian etc. Sarah Bernardt a întreprins un lung turneu în întreaga Franţă, par­curgând 7000 km. în­ curs de şase săptămâni şi jucndo în 32 de oraşe, 48 de reprezentaţii. n­ Jurul asasinatului la fopms Iași, 20.­ Sunt indicii că ti­nerii Constantin Gornea şi Tri­­fan Dumitru ar fi asasinii tânăr­­ului Nicolae Lupaşcu, care a fost găsit ucis, la Uppou. ... Dl procuror Iorga ,a dispus a­­restarea lor. Mandatele au fost confirmate de tribunal. Serisori din Tecjnei Nu cred şi asta o spun şi local­nicii, ca să mai existe un al doilea oraş din România­ Mare, excludem oraşele Hotin, Orhei şi Cahul din Basarabia care să revalizeze cu ora­şul Tecuci, în murdărie. Dacă înainte de război acest oraş ste bucura de o altă stare în privinţa curăţeniei — astăzi el lasă foarte mult de dorit. înainte de război Te­cuciul era un orăşel curat cu stră­zile bine întreţinute, cu o grădină publică, mai mult s­au una simpatică. Astăzi acest oraş se află într’o murdărie de nedescris. Stră­zile aşa cum au rămas din timpul războiului desfundate, (căci trebuie să se ştie că Tecuciul a fost la câţi­va chilometri departe de front) au rămas, cu mormane întregi de gu­noaie, care sunt un focar permanent de infecţie pentru locuitori. Un spectacol trist şi desgustător îţi face piaţa oraşului care este plină de tot felul de resturi de zar­zavaturi şi fructe stricate. Tuhne de câini stau tolăniţi, parcă am fi la Constantinopol, rozând cu o deosebită plăcere ciolanele ce bine­voeşte a le arunca măcelarii. Am vorbit de­ grădina publică. A­­ceastă grădină deşi este situată în centrul oraşului totuşi e lăsată şi părăsire de edilii oraşului, aşa că numai aspectul unei grădini publice ha­b­are. CUM SE TRAEŞTE Mulţi din cititori şi mai ales cei din oraşele mari cred că viaţa în­­tr’un orăşel mic de provincie e mult mai ieftină ca intr’un oraş mare. A­­ceasta e o mare greşală. Nu ştiu cum o fi traiul in alte o­­raşe de provincie, dar în Tecuci, viaţa pentru populaţia nevoiaşă şi funcţionarii publici e de nesuportat. Intr’un oraş mare opinia publică poate să reacţioneze contra speculei ce se face — pe când într’un orăşel mic speculanţii sunt tari şi mari Dacă autorităţile nu iau măsuri pen­tru a veni în ajutorul populaţiei ceia ce se întâmplă în cele mai dese cazuri — atunci populaţia e jefuită ca un codru şi în privinţa aceasta cetăţenii Tecuceni bat recordul. Ca cititorii să-şi facă o ideie de preţu­rile alimentelor vom arăta că la Tecuci,o pâine de 1 kgr. calitatea II se vinde, cu 0,50 lei carnea de­ vacă 12 lei kgr., pătlăgelele roşii 30 lei kgr. Zahărul 30 lei kgr. 1 leu oul, 70 lei perechea de găini, etc. Verdeţurile sunt foarte scump, de­şi sunt din abundenţi STAREA SANITARA A ORAŞULUI ŞI JUDEŢULUI Văzând halul de murdărie în care zace oraşul, mi-am închipuit că bo­lile trebue să bântue cu furie în oraş, şi nu m­’am înşelat. Din informaţiunile culese am pu­­tut afla că scarlatina şi tifosul exan­­tematic fac ravagii. Deasemenea sunt şi cazuri num­eroa­se de febră tifoidă. Nu m’ar mira dacă mâine poimâine am auzi că la Te­cuci a isbucnit holera. Dealtfel frica a intrat în autorităţile sanitare căci zilele acestea a fost convocat con­siliul de higienă al oraşului pentru luarea măsurilor de prevenire a a­­cestei boli. Dacă starea sanitară a oraşului e proastă, în schimb judeţul se pre­zintă bine­ După spusele d-lui dr. S. Papa­­dopol, medicul primar al judeţului cu care am vorbit personal , în întregul judeţ nu se află decât câteva cazuri de boli epidemice. Nu tolerez nimic îmi spune d. dr. Papadopol, cum se iveşte un caz de boală epidemică, ‘ imediat îl izolez, procedând şi la o radicală dezin­­fecţie. • DIN NEVOILE MESERIAŞILOR Am căutat a vorbi cu mai mulţi meseriaşi despre păsurile lor şi iată ce mi au spus : Suntem d-le nemulţumiţi de fe­lul cum suntem trataţi de corpora­ţia meseriaşilor locală. Tovarăşii noştri lucrători care sunt bolnavi şi se duc la corporaţie î­en­­tru a cere ajutor sunt bruscaţi şi nu li se dau medicam­ente — li se serveşte numai chinină şi prafuri contra diareei, oricare le-ar fi diag­­nosticul. Simt mulţi dintre noi care avem nevoie de băi sau de vre­o staţiune climaterică. Ei bine şi a­­cestora li se serveşte medicamentele de mai sus. Un tovarăş de al nostru bolnav de tuberculoe, ducându-se la doctorul corporaţiei, ca medica­ment i-a dat chinină, a doua oară prafuri contra diareei, iar a treia oară l-a dat afară­ RESTAURANTELE Despre resturantele din Tecuci, multe ar fi de spus. Deocamdată ne mărginim numai a atrage atenţia serviciului sanitar asupra halului de murdărie în care se află ele şi credem că se vor lua măsuri ca res­taurantele să fie ţinute într-o cură­ţenie exemplară, care să nu preju­dicieze sănătatea consumatorilor. DIURNELE profesorilor universitari Ministerul instrucţiunei a de­cis ca însărcinările date profeso­rilor universitari înăuntru Uni­versităţii, să nu fie plătite. Se consideră ca fiind listfe de în­sărcinări : 1. Examenele de capacitate pentru asistenţi (art. 107) ; 2. Examenele de abilitare ca docenţi ; : 3. Examenele de agregaţie pen­tru facultăţile Universităţii res­pective. Vor fi indemnizate însărcină­rile date profesorilor universita­ri în afară de Universitate, şi a­­nume : 1. Examenele de agregaţie pen­tru altă Universitate decât cea în care e titular profesorul ; 2. Examenele de capacitate pentru învățământul secundar; 3. Prezidarea comisiunilor de absolvire a liceelor ; 4. Participarea ca membri în comisiunile de judecată a corpu­lui didactic ; 5. Alte însărcinări extraordi­nare. Profesorii universitari când vor primi însărcinări în afara U­­niversităţii, vor fi plătiţi astfel : 1. Acei ce lucrează în localita­tea unde au catedra vor primi o diurnă de 100 de lei pe zi; 2. Acei cari se deplasează în altă localitate vor primi 200 lei pe zi şi o indemnitate pentru transport. In adevăr, Statul refuză să mai plătească diurne pentru exa­menele universitare. Se ştie că noul regulament al Universităţii prevede perceperea în beneficiul profesorului şi al Universităţii, a taxei de 30 lei de la student pentru examenul par­ţial şi a taxei de 200 lei, tot de la student, pentru examenul de li­cenţă. Deci Statul admite pe de o par­te principiul că examenele în U­­niversitate nu trebuesc plătite profesoruui, iar pe de altă parte obligă pe student să plătească profesorului său. Starea materială a studenţimei actuale este îngrozitor de pre­cară.. . Cunoaştem cazuri de examene pierdute, fiindcă studentul nu a avut la timp cei 30 de lei, cu cari trebue să gratifice pe profesor. Suma pare mică, —dar dacă a­­vem în vedere că un student dă pe an câte 5—10 examene, iată o taxă anuală de 150—300 de lei, pe cari studentul nevoiaș nu are de unde să o scoată. Și apoi, oricine credem că va conveni, că e ruşinos pentru un profesor să încaseze parale de la elevul său, când acest elev nu are ce mânca. Cunoaştem iară cazuri de profesori universitari, cari au renunţat la aceste taxe, din acest motiv, şi îndemnăm pe toţi profesorii să-i imite, dacă schilodul regulament nou se va mai ține încă pe picioare. -000X 000- Billin Mar­­isifip­al Iaşi, 20.­ In urma măsurilor luate de către mitropolia Moldo­vei, se vor înfiinţa tiparniţele la mănăstirile din întreaga Mol­dovă. Prima tiparniţă se va înfiin­ţa la monastirea Neamţ. Mitropolitul Moldovei a plecat spre a inspecta lucrările de in­stalare ale acestei tiparniţe. Se ştie că tiparniţele au publi­cat şi răspândit cărţi religioase şi de istorie în toată Moldova, o­­dinioara. Informatiuni In urma celor întâmplate cu­ podurile la C. F. R., pare a fi hotărâtă înlocuirea d-lui In­­ginel Răileanu directorul ser­viciului podurilor. Facultatea de Medicină Veteri­nară anunţă absolvenţii de licee, că pentru ajutoarele de învăţă­mânt (300 lei lunar) ce le dă stu­denţilor înscrişi în anul I, se va ţine un concurs la 10 octomvrie. Candidaţii trebue să dovedea­scă prin acte oficiale, că sunt lip­siţi de mijloace. Concursul se dă din ştiinţele fizico-chimice şi ştiinţele natura­­le (botanica şi zoologia), după programul cursului superior de la liceu. Nemai­pomenitul SUCCES Rabdă Inima şi Taci! de Mircea Rădulescu şi Al­­fred C­oşoia tace­ senzaţie la Cărăbuş Consiliul de miniştri a autorizat pe d. ministru Sassu sa fixeze d-sa îm­preună cu comisia specială a morari­lor noul regim al pâinei, care e cel a­­nunţat de noi în darea de seamă a consiliului de miniștri de la Sinaia. Comisia a fost convocată pentru azi la 5 d. a. la ministerul de industrie şi comerț sub preșidenția d-lui V. Sassu. * KARLSBAD Mr In­ Baus Rubin ’is-a-vis de Colonada Mühlbrunn Ministerul de finanţe a dat ordin vă­milor, pe baza aprobării consiliului de miniştri să permită liberul import al blănurilor şi pieilor de blăni de cerb, căprioară, câine, oaie, miel, capră, epure, epuraş, şopi, opossum şi mosc, supunând aceste blăni şi piei la pla­ta taxelor vamale tarifare și In piua la o taxă de lux egală cu îndoitul ta­xei vamale tarifare. Staţiunea Artrlticiiot YOüGKS-FRANCE CASlHO^LT-tSUlI KB Mi de IT Hotei Prii oPÉ-ispe Osntorl SZfóOHHii 25 M81--23 EepidfM ţ.., t S-té Generale des Eaux S Minerales de VITTEL imormaţiuni j la parjs 24 Rue a £tn® ( du 4 Septembre Arabo-creştinii d­in Palestina au proclamat la Jaffa greva gene­rala politică antisemită. Din inovaţiunea Direcţiunei Cazi­noului din Sinaia, la supeul de ga­lă din 14 Iulie crt., a avut un deosebit succes stârnind admiraţiunea selecţilor participanţi. S-au admirat mult preţioasele obiec­te distribuite la dans. Distribuirea s-a făcut in mijlocul unei atmosfere de caldă intimitate. Pentru Supeul de Gală,, care va­­a­­vea loc azi Vineri 21 Iulie crt., în Ba­la Restaurantului Cazinoului din Si­naia, Direcţiunea a rezervat clientelei sale noi surprize. Ministerul instrucţiunei a luat dispoziţiunea ca anul şcolar din toate şcoalele secundare şi de toate categoriile să dureze de la 15 Septembrie şi până la 10 Iu­lie inclusiv. Cursurile vor începe la 22 Sep­tembrie şi se vor termina la 20 Iulie. Cererile de înscriere se vor a­­dresa direcţiunilor şcoalelor, în­tre 1—15 Septembrie inclusiv. Examenele de admitere şi bur­să, vor începe în ziua de 15 Sep­tembrie. Examenele de corigenţă la 16 Septembrie, iar cele de absolvi­re la 6 Iulie şi 18 Septembrie. Datele pentru începerea exa­menelor particulare, se vor sta­bili de către minister ulterior. — Noroc, le strigă țăranul pe când conducea calul spre colibă. Până la baltă mai făcură o ver­stă pe jos. Aerul era umed şi răco­ros, păpușişul foşnea tainic. Ria­­sangew foarte grav şi tăcut făcea pregătiri, alegea locurile pe ma­lul apei ce sclipea tainică sub ca­rul luminos şi adânc. ,Iată că se ridicară în sbor raţe, câte două și trei trecând peste ca­petele lor, pe bolta albastră se con­turau perfect cu aripile și capetele întinse. Riasangew puse puşca la ochi și trase. O raţă bătu din aripi şi păzu undeva în apă între trestii. Gata ! strigă Riasangew cu mare bucurie. — E foarte cum se cade băiatul acesta, îi zise Jury. Apoi trage și el la noroc, dar fata ce lovi, căzu foarte departe și n’o putu găsi de­și umbla până la genunchi în apă Intărîtat de acest fapt se puse din nou la pândă. Tot ce făcea îi se părea acum foarte plăcut și fru­mos. . . Praful de pușcă îi plăcea, scli­pirile de foc erau frumoa­se, ra­ţele ce cădeau dându-se peste cap, cerul vineţiu şi roşu la orizont, to­tod era frumos şî-i dădeau energii şi plăcere ,ca şi când nici poată n’ar fi făcut ceva mai bun şi ma­i frumos.­­ Raţele se răriseră d­in sbor cerul se întuneca tot mai mult. — Allo! strgă Riasanzew. Să plecăm! Lui Jury îi părea rău să plece dar se supune și pomi prin pă­­puriş şi prin apă ca să-i iasă îna­­inte. Erau voioşi şi surescitaţi, cu ocHi strălucitori. * • — Ei, făcu doctorul, — ai a­­vut noroc! — He’aei, și încă cum! exlamă Jury aratkpd geanta plină. ^— Da, eşti mai bun ţintaş de­cât mine, răspunse celalt şi se părea că era chiar mulțumit de această constatare. Jury era încântat de­­laudă deşi îşi închipuise întotdeauna ca. nu pune nici un preţ de iscu­sința şi forţa fizică. Nu că sunt mai dibaci, răs­punse el măgulit, — dar avusei mai mult n­oroc.’ Era noapte când ajunseră la colibă. . Câmpul de pepeni se pierdea în întuneric, doar primele rân­duri se zăreaui; harbutii sclipeau în lumina focului­­ din fața co­libei. Se auzeau glasuri bărbătești, femei râzând și un alt glas a­­dânc și plăcut ce i se păru lui Jury cunoscut. — Iată-1 pe Sanin, exclamă Riasanzew cu mirare. Ce caută ăsta aci? Se apropiară de foc unde Ru­­sena cel bătrân îl primi vesel în­­trebându-i ce au făcut. — Am avut destul noroc, răs­punse doctorul.­­­­Sanin care ședea un dovleac uriaș, le făcu un­­ gest prietenos zâmbind. ' — Ce­ cauți pe aci? , îl întrebă Riasanzew. — Eu și Kusma suntem prie­tini vechi.Kusma râse arătân­du-și dinții galbeni și lovi cu palma peste genunchi pe Sanin. — Da, da. Haide şezi calea Anatol Pavlovici și mănâncă un harbuz. Și d-ta domnișorule cum să-ți zic? — Jury Nicolaevici,­ răspunse tânărul zâmbind politicos. Nu se simţea tocmai la locul lui dar îi plăcea ţăranul bătrân liniştit şi felul lui de a vorbi. Se aşezară lângă foc pe doi dovleci mari şi grei. — Ia să vedem ce aţi împuş­cat, zise Kusma. Grămada de pă­sări împuşcată, scoasă din gean­tă păta pământul cu sânge. La lumina focului făceau o impresie neplăcută; sângele era aproape negru și picioarele lor strâmbe păreau că se mișcă. Kusma pipăi o rață sub aripă — E grasă! Ai putea să-mi dai vr’o două Anatol Pavlovici unde o să te duci să’s multe. — Ia-le de toate, zise Jury și se roși. — De ce toate, ia te uită, da bun mai eşti d-ta, zise moşnea­gul râzând. Am să-ţi iau doar o pereche, una de colo, alta de dincoace ca să vă împac pe a­­mândo. Se apropiară şi alţi ţărani şi ţărance dar Jury nu le putu ve­dea bine de lângă foc. Sanin cu fruntea creaţă, se uita la păsări, apoi se ridică şi se depărta repede. Ii făcea rău vederea păsărilor frumoase trântite în praf şi pline de sânge. ■ Jury se uita la toţi mâncând fe­lii mari de harbuz dulce, tăiate de Cusma cu un cosor. —Mănâncă, Jury Nicolaevici, zi­se el, harbuzul e bun. Cunosc şi pe sora ta Ludmila Mikolaevna şi pe tăicuţul tău... Mănâncă şi să-ţi pr­­ească. Lui Jury toate îi plăceau, miro­sul fumului, al pepenilor şi al ce­lor din jur, umbrele ca şi lumine­­le focului. întuneric părea şi mai mare acum; pe cerul întunecat, ste­lele se zăreau în depărtare mare. Nu ştia ce să spună ca să vor­bească cu­ ţăranii şi era cam ruşi­nat din pricina asta.. Ceilalţi, Kusma, Sanin şi chiar Riasanzew vorbeau de unele şi de altele de ce le plăcea. Vorbiră de semănături, de pe­peni şi de grădinărie, iar Jury as­culta şi-i plăcea. Se auziră paşi. Un căţeluş roşcat se ivi în lumina focului, dete din codiţă, mirosi în stânga şi dreapta şi se lipi de ge­nunchii lui Sanin care îi netezi blana miţoasă. După căţel sosi un moşneag spâ­natec cu ochii mici, în mână ţinea o puşcă cu o singură ţeavă. — E bunicul, bunicuţul nostru, zise Kusma. Moşneagul se aşeză la pământ cu puşca lângă dânsul privind pe Jury şî pe Riasanzew. — De la vânătoare, da , zise el cu gura cam strâmbă din cauza dinților. Ehe, măi, Kusma, ar fi timp să fierbi cartofii, dec ? Riasanzew luă puşca bătrânului şi o arătă râzând lui Jury. Era o puşcă grea şi ruginită, cu patul în­făşurat cu sârmă. — Ia­ te uită ce puşcă are. Nu ţi-e frică să tragi cu ea ! (Va urma) £9 Suflete sbuciumate Hare roman dramatic E iff intelectualilor rm| de ffi. ARTZIBASGHHW

Next