Lupta, ianuarie 1923 (Anul 2, nr. 327-338)
1923-01-24 / nr. 332
Annl II, No. 332 Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL P® 12 Iuni . ... « 200 1®. Pe 6 luni f 100 1«1 Pe 3 Iuni . « • • • 60 lei REDACŢIA @1 ADMINISTRAŢIA BUCURESII STR. SĂRINDAR 13 miercuri 24 Ianuarie 1923 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la Administraţia staului şi la toate Agenţiile de publicitate 1 LEU HOMARUL IN TARA 2 LEU IN STRĂINĂTATE lOilSTE-MÄ CA TI TAI! Toate ifosele Rusiei sovietice nu trebue să ne sperie, nici să ne înduplece ca să intrăm in raporturi cu ea. Sovietele au nevoe pentru a-şi prelungi existenţa, mai întâi de pace apoi de concursul celorlalte state burgheze şi în consecinţă de raporturi normale cu ele. De pace au nevoe sovietele pentru a întrebuinţa toată atenţiunea şi munca spre normalizarea organizaţiunei Statului rusesc, — dacă dezorganizarea se mai poate numi organizare. De raporturi normale cu celelalte state au nevoe sovietele pentru că în dezorganizaţiunea generală, le trebue concursul străinilor şi mai ales capitelurile lor. Sovietele însă nu au renunţat de loc la idealul lor de a întinde revoluţia socială, în toată lumea, începând cu statele cu cari ar intra în raporturi de fiecare zi. Cu această condiţiune, fruntaşii sovietelor cred că vor menţine înainte puterea lor şi că idealul sovietic va fi întronat pentru totdeauna şi pretutindeni. Aceasta este icoana reală a mentalităţii celor ce conduc Rusia. Numai un singur lucru neglijează ei, anume acela că lumea cealaltă, statele cu cari vor raporturi normale îşi dau seamă de realitatea lucrurilor. Aceste state încă sunt în faza burghezocapitalistă şi cei cari le conduc sunt mai cuminţi ca cei din Rusia şi nu vor ca statele lor să facă experienţa metodelor sovietice. E natural ca la invitaţiunea Rusiei de a relua cu ele raporturi normale, celelalte state să se codească. Unele refuză pur şi simplu invitaţiunea, altele tratează de formă, vorbesc mai întâi de reluat raporturile comerciale, dar până acum nici un stat, pe cât ştim, din vechile state ale Europei, nu a consimţit să deschidă graniţele mari pentru ca Rusia, odată cu agenţii săi comerciali, să trimeată şi agenţii săi politici, cari să propage ideile scumpe sovietelor şi să pregătească la ele acasă revoluţia socială, după sistemul rusesc. Statele europene sunt unanime în această linie de conduri,i: să lase Rusia izolată, să fiarbă în sosul ei, să o pună în imposibilitate de a eşi afară din graniţele ei şi în orice caz să aştepte evenimentele. Nu se poate ca Rusia să rămână în starea de azi Jocul sovietelor odată şi odată va trebui să înceteze şi statele europene se vor găsi un sfârşit în faţa unui guvern răspunzător, cu care să poată sta de vorbă şi pe vorba căruia sa se poată compta. Sovietele însă sunt tenace în iluziunile lor. Ele nu se obosesc ca să trateze, să arunce baloane de încercare ; are fost martorii celor încercate la noi. Ele mai întrebuinţează şi alt mijloc, acela de a ameninţa. Depeşele din urmă, ne vestesc de mari concentrări făcute la graniţele Coloniei şi României şi tocmai în momentul când Racovski şi Cicerin vorbeau la Lausanne de reluarea raporturilor amicale cu noi. Dacă nu voim cu binele şi de hatârul unor ziarişti de la noi, devotaţi lor, să reluăm raporturi normale, atunci o ameninţare este utilă şi concomitent cu dragostea ti se arată şi tunul. Dar nu trebue să ne impresioneze nici ramura de măslin, sau cea de roze, nici sabia pe car© sovietele ni-o flutură peste Nistru. Acest bluf s’a demonetizat. Să fim dar liniştit!, să ne căutăm de treabă şi să nu ne alarmăm prea mult de demonstraţiile sovietice, cum nu neam pierdut sărita faţă de cele ungureşti. Rusia ne spune: iubeşte-ma că te tai, dar nu va uni vorba cu gestul, căci războiul l-ar fi fatal şi de ce nar face Când nu are nimic de câştigat ci din contra totul de pierdut ? CONST. MILLE Să nugim de politică Bucureştii... Zăpada care a căznt din plin în ultimele zile, a purificat aerul, a acoperit gropile şi murdăria Capitalei, a întrerupt circulaţia şi ne-a revelat un Bucureşti frumos, în fond frumos prin ceea ce de obiceiu îi găsim urât: amestecul stilurilor, uliţele strimte şi întortochiate, aspectul oriental-occidental, variind la fiecare sece metri... Primăvara trecută, după o zi de ploaie, subt un cer senin şi răcoros, am avut iar impresia unui oraş plin de farmec, cu miile sale de arbori şi tufişuri înflorite, cu pitorescul provincial al gospodăriilor singuratece, între ziduri de grădini... Acum, luminile scânteie viu în aerul pur, imaculate albimi acoperă, pentru scurtă vreme, case şi trotoare... e linişte... abia se aud zurgălăii unei sanii şi ultimele „Cine primeşte steaua*.... întârziate. Trec, cu suflet plin de melancolice evocări, ale Capitalei de odinioară, pe lângă vechile curţi boiereşti, pe lângă palatul, cu parc al unei familii scăpătate; e vocini cari nu merg mai departe de vremea lui Cuza, dar cari dau totuşi acestei cetăţi atât de detestate, un parfum de tradiţie de personalitate. Nu, nu este un oraş urât, e un oraş pe care Fam urâţit noi, căci nu-l îngrijim destul, acest Bucureşti, —, imposibil în zilele de vară, cu arşiţă, praf şi gunoaie ce dospesc, ori inundaţiile toamnei şi ale primăverei. De l’am iubi, de Fam îngriji cu drag, — şi nu numai interimarii dela primărie, dar noi Ingine, fiecare cetăţean, căci e al nostru, al tuturora, — de Fam respecta, de nu Fam degrada, fiecare din noi, — acest oraş, cu atâtea neajunsuri, ar fi totuşi, un centru de splendidă activitate, plin, totuşi, de reculegere, graţie şi patriarhală poezie. VICTOR EFTUSIU Scăderea lenini întreaga lume financiară de la noi, este vin alarmată de noua clădere a lenini care de astă dată se prezintă cu perspectiva unei continuităţi. Dată fiind legătura ce se face între francul francez predestinat scăderilor şi cu aceia a realul nosim astăzi cu totul subordonat cotelor tendenţioase ale speculafinailor de la Paris, credem util a atrage atenţiunea celor un drept pentru luarea la timp a măsurilor de rigoare. Ministrul de finanţe promisese cândva stabilirea unei cote la Bucureşti* tocmai pentru a evita speculaţiunile nejustificate ale leului la Paris, şl a scăderilor Iul cari merg Influenţând cursul levizelor străine la noi. In uroporţiunl înspăimântă'oara. Deocamdată nu s’a f cut nimic. In intervalul uF.lmelor ii© dolarul urcă dala 160 lei la iOS lei, lira sterlină dela 830•'fg la £10, coroana slovacă dela 3.05 la 5M, Ora italiană dela 3.59 şi3 1# 0,30. Toate aceste valute sunt absolut indispensabile legăturilor noastră comerciale şi industriale. Vinovăţia noastră ar 11 şi mai condamnabilă dacă am lăsa nestingărezit mersul speculativ al lenini, care cu siguranţă va fi în cele din urmă împins la atingerea cursului de lei 1599 pentru Ura sterlină şi lei SCO dolarul. Făcând abstract!« de orice Învinuiri şi patimi politice, propunem contru momentana stăvilire a răului reînfiinţarea diresliei de valute care să exercite un control riguros asupra tuturor operaţiunilor de devize dinăuntru ei celor din afară şi sperăm să fim ascultati. SYLVIUS Proectul nouii Constituţii prevede confiscarea Senatului pentru Partidul libera! Astfel sufragiul universal e desfiinţat AlațiSeri. Duminicii, 20 Ianuarie, prezidentul partidului naţional, d. Iuliu Maniu, a fost într-o lungă audienţă la suveran, căruia, credem a şti, l-a expus cu deosebire punctul de vedere al acestui partid in chestiunea revizuirii constituţionale* declinând probabil orice răspundere pentru consecinţele ce ar putea decurge dacă actul guvernului şi Parlamentului actual ar primi sancţiunea regală* Audienta aceasta, poate fî considerată ca primul pas al odozî* flunei faţă de tentativa regimului de a desfiinţa ii libertăţile publice şi sufragiul universal* Tv* Ne propunem să stăruim asi aci, cu deosebire, asupra încercăr rei îndrăzneţe de a desfiinţa d« fapt sufragiul universal în repw zentaţiunea naţională. Într’adevăr, direcţia partidului liberal constatând că trecerea acestui partid în rândurile unei finanţe din ce în ce mai apăsătoare pentru democraţia rurală şi orăşenească* l’a compromis iremediabil în păturile profunde ale sufragiului universal, a îmbrăţişat ideea unei urgente revizuiri constituţionale, spre a modifica aşa fel sistemul parlamentar bicameral încât, oricât de neputincios ar rămâne partidul liberal în păturile sufragiului universal, el să poată continua a dicta politiceste chiar si din opozitiune In acest scop, faimoasa comisie constituțională a fost pusă la cale să prepare o alcătuire sui generis a Senatului, așa ca în unul din cele două corpuri legiuitoare, partidul liber..* sustrăgându-se sufragiului universal, să poată, totuși, ori când zădărnici orice reformă sau orice act care n’ar conveni tendinţelor sale acaparatoare în stat şi în economia naţională. S3 ne expficat»: Comtitufia de azi limita numărul senatorilor de drept la Prin' (Apele moştenitori mitrovofifii, episcopii si inchîereto Userket dominante a Statului-Progresele democraţiei unirer sale find, in toate datele epic sfitufirmale, fie la suprimarea *n' fearabi n Senalului, fie la reducerea «tfibufiumilor sale si în tot cazul la reducerea numărului se* maiorilor de drept in sporirea celor alesi de sufragiul universal-Nesocotind spiritul, acesta dominant în toate statele parlamentare moderne- guvernanţii regimului nostru absolutist de azi au recurs la ticluirea unui Senat în care numărul senatorilor de drept să facă imposibilă oricărui alt regim decât celui liberal obţinerea unei majorităţi de două treimi fără acordul partidului liberal, întrucât numărul senatorilor de drept va fi urcat prin Constituţia regimului de azi la o treime şi recrutarea acestei treimi este astfel pusă la cale încât să aparţină de fapt direcţiei partidului liberal. * Să examinăm lucrurile mai de aproape: Comisia constituțională a stabilit un'spre-zece pe rese- dacă nu chiar două'spre-zece categorii menite a da numărul seniorilor de drept. Să precizăm* Vor avea reprezentanţi de drept in Senat: a) Fiecare criterum recunotr cată de Stat si cu un număr de credincioifi de peste 200.000-b) Foştii tsrim-mink'lH mri a locnit această demnitate timp de 4 luni. c) Foştii miniştrii cari au 6 ani vechimed) Foştii preşedinţi ai Casa(vd. cari au 5 ani vechime, din cari 2 ani ca prinpreşedinfi. e) Foştii, preşedinţi al Corpu’rilor legiuitoare cu o vechime de 8 sesiunif) Toţi deputaţi şi senatori aleşi în 10 legislafiuni, indiferent de durata legislaturiia) Foştii preşedinţi ci adunărilor naţionale din Cernăuţi, Chişinâu şi Alba Iulia,, cari au proclamat Unirea. h) Foştii generali comandanţi, de armată ca titulari în faţa inamicului timp de 3 luni-1) Foşti comandanţi de corp de armată cu o vechime de 4 ani. j) Preşedintele Academieik) Câte un reprezentant al fiecărei universităţi Reprezentanţii confesiunilor (categoria a) sunt îndeobşte cunoscuţi a fi la dispoziţia partidelor care se bucură de favoarea puterei economice şi politice La noi. In ce priveşte partidul liberal, el fiind acela care a deţinut mai mult puterea în cursul anilor, a avut astfel şi putinţa de a numi prin majorităţile sale, cei mai înalţi demnitari ai bisericei .is stat. cari intrând de drept în Senat vor fi, în momente decisive, alăturea de partidul liberal ca unul ce poate exercita asuprale maximul de influenţă şi presiune Reprezentanţii celorlalte confesiuni, în număr mult mai mic, nu se vor putea nici ei emancipa de influenţa politico-economică a liberalilor. Cel mai mare număr de foşti prim-miniştri cu patru luni de funcţionare (categoria b) îl are tot partidul liberal. De asemenea foşti miniştri cu 6 ani vechime (categoria c). Tot astfel care partid are cele mai strânse raporturi cu foştii preşedinţi de Casaţie cu 5 ani vechime din care 2 ca prim-preşedinţiî (categoria d ) Care alt partid decât cel liberal mai are foşti preşedinţi ai Corpurilor legiuitoare cu vechime de 8 sesiuni? (categoria e). Apoi care alt partid mai are deputaţi şi senatori aleşi în 10 sesiuni oricât de scurte? (categoria f). Care alt partid a avut prilejul de a numi mai mulţi generali comandanţi de corp de armată în faţa inamicului timp de 3 luni? (categoria h) sau mai mulţi comandanţi de corp de armată cu o vechime de 4 ani? (categoria i)* Mai încape, deci, vorba că ne aflăm aci in faţa celei mai neauzite îndrăzneli de a da o lovitură de stat revizuind Constitutia in condiţiile cele mai ilegale, pentru a ticlui un Senat în care partidul liberal să poată fi stăpân permanent ori de câte ori ar fi vorba de a zădărnici o legiferare care nu i-ar conveni ? Ce mai rămâne din sufrafrţiul universal in fata unei asemenea posibilităţi? Lăsăm aceasta la judecata a tot ce este cetăţean luminat in această ţară. Gravitatea loviturei de stat ce se prepară va apare astfel şi mai luminoasă. EMIL D. MAGURE Niscai GRANATE . —*..**■•.ni Steal troenc noui Eri, parlamentul n’a ţinut şedinţă, întrucât, din cauza întreruperii circulaţiei trenurilor, d«nii reprezentanţi ai Naţiune! suverane n’au putut ajunge in Capitală. Oare prea bunul Damaeuc sa fi început să se alte ca’n ochi milos şi spre necazurile cetăţenilor României Mari? S ar părea că da, judecând după faptul că graţie viscolului. Camera a fost pusă in imposibilitate pentru câteva zile, de a mai vota vreo nouă lege a d-lui Vintilă Brătianu sau Florescu! Doamne, tu , toate făcătorul, milostiveşte-te cu nişte noui troene, ca să scăpăm de noua Constituţie, pentru că de la alde Maniu şi Mihalache ne-am luat nădejdea !DESCA Tulburările studenţeşti Redeschiderea cursurilor universităței din Bucureşti s'a resimfit de inzâpestrea trenurilor, care a împiedecat reîntoarcerea multor studente. Afară insă de incidente fără importanţă, liniştea a domnit la facultățile care au reluat cursurile. Nu tot aceleaşi şti H vin insă de la Iaşi, unde studenţii evrei au fost din nou împiedecaţi de unui din colegii lor de a Intra la cursuri-Prorrectorul V*‘a Izbutit sa restabilească ordinea in Senatul universitar a fost convocat pentru, Mărfi spre a statua- Este vorba, ca în caz când turburărîle continuă, universitatea de Iaşi să fie declarată închisă pe tot anul — ceea ce for aduce după sine suprimarea examenelor şi deci pierderea anului de studii pentru toți studenţii Făptui că la redeschiderea cursurilor tulburările (Hi reinec put) dovedeşte că instigatorii, nu destul de cunoscuţi, nu au dezarmat Dacă închiderea universităţii poate fi o măsură extremă, ea ar fi o mărturisire de neputinţă din partea autorităţei şcolare superioare dacă n'ar fi însoţită, de astă dară, de măsuri radicale contra instigatorilor. Repaosul duminical la presă Ziariştii profesionişti se găsesc adeseori intr-o situaţie paradoxalâ. Ei cari se ostenesc pentru revendicările drepte ale tuturor claselor sociale; ei cari pun pieptul ori de câte ori se ia vreo măsură arbitrară, ei sa simt mai slabi, mai lipsiţi de vigoare când e vorba să-şi apere un interes vital al lor* E cazul de acum al desfiinţării repausului duminical în presă. Direcţiunea ziarului „Universul"* a găsit de cuviinţă să dispue ca in atelierele şi redacţia confratelui nostru să se lucreze ca în orice zi obicinuită şi Duminica. Dintr'o lovitură ce răpeşte atâtor oameni — cari au şi ei nu datoriri faţă de familiile lor — singura lor zi de odihnă* d© rfoculegere, atât de necesară în munca de istovire a ziaristului profesionist. Evident direcţiunea „Universului“ aduce in apărarea hotărâre! sale, faptul că direcţiunea ziarelor „Adevărul“ şi ,,Dimineaţa“ ar fi făcut începutul, punând în vânzare Duminica un număr care ar fi lucrat în aceaata zi de sărbătoare legală. Admiţând că faptul acesta e exact, credem că o pildă rea nu trebue numaidecât imitată şi agravată, ci datoria unui organ de opinie publică e tocraai să lupte contra unor măsuri nedrepte şi ilegale ori de unde ar veni ele Să nu se uite că pentru repaosul duminical integral s-a luptat zeci de ani de zile şi tocmai ziarele au fost in fruntea mişcatei care a dus la rezultatul binecuvântat, de milioane de salariaţi. Şi azi tot ziarele sânt cele cari fac începutul, dând pildă tuturor acelora cari nu se mulţumesc cu câştigul realizat de şase zile de muncă pe săptămână.Confraţii noştri cari au apucat pe această cale îşi iau o grea răspundere morală. Ne place să credem că se vor opri la timp şi vor începe să respecte, aşa cura se cuvine repaosul duminical, câştigat după atâtea frământări. GM Cu cEBiem acTCâHTațK dinjii! „Cu dinţii vom sfâşia tratatul de la Trianon", Deputatul Baros, în parlamentul maghiar. Instantaneu reprezentând pe deputatul Baros pregătindu-se de sfâșiere . CONFEDERAŢIA republicilor socialiste ale sovietelor Ce cuprinde Constituţia nouei Rusii O telegramă din Riga a anunţat de curînd că cu excepţia Poloniei, Finlandei, Letoniei şi Estoniei, toate părţile Rusiei, devejtite in cursul revoluţiei republici autonome, sau constituit într’un singur stat, sub egemonia Moscovei Până la constituirea nouii confederaţii, grupurile de state cari formau Rusia sovietică, se bucurau, în cadrul constituţiei unitare, de o oarecare independenţă formală. Cel mai puternic din aceste grupuri în forma republica federativă socialistă rusească, compusă din vreo douăzeci republici, din câteva zone autonome şi din două comunităţi muncitoreşti; apoi veneau republica Ukrainei, republica Rusiei albe şi în sfârşit, cele două, republici populare Buchara şi Choresma. Toate aceste republici nu erau legate între ele prin nici un document constituţional formal, în afară de faptul sistemului sovietic comun tuturora. Insă viaţa practică le-a impus unele sarcini comune, ca armata, finanţele, reprezentanţa în străinătate, etc., astfel câ era de prevăzut că, mai curând sau mai târziu va trebui să se producă proclamarea formală şi regularea administrativă a stărei de fapt existente. Iniţiativa constituirii contederaţiei Iniţiativa pentru această regulare a pornit de la republicele mai mici; federaţia transcaucaziană, creiată de curând a fost cea dintâiu care a propus-o şi ei îi s’a asociat mai întâiu republica Rusiei Albe şi apoi, la 10 Decembrie trecut, republica Ukrainei* Al zecelea congres pan-rae din Moscova a adoptat propunerea după care cele patru formaţiuni statale sovietice se unesc latrim singur stat, şi a decis convocarea primei Adunări Constituante a nouei confederaţiuni pentru 30 Decembrie. Cauzele unirii Adunarea Constituantă sa ţinut sub preşedinţia lui Kalinin. Raportorul principal a fost comisarul poporului pentru afaceri naţionale , Stalin care a citit declaraţia de unire şi proiectul de Constituţie, el a arătat că unirea a fost determinată de cauze economice, de politică externă, de situaţia militară şi în sfârşit, de natura propriu zisă a regimului sovietic care este internaţionalitatea. După dânsul, au liat cuvântul delegaţii republicelor nou unite. Pentru Ukraina a vorbit comandantul suprem al armatei ukrainiene Frunză pentru Transkau ocazia comisarul poporului Kașkara, pentru Rusia albă Cerwiakow. Reprezentanţii Bukarei şî Choresmei (cele două republici populare) şi-au exprimat voinţa de a deveni în curând republici socialiste şi de a intra în confederaţie După ce au mai vorbit comandantul suprem al armatei roşii S. Kameniev, secretarul general al Internaţionalei a IlI-a Kolarow şi reprezentanţii mun-,citorimei din Baku şi ai ţăranilor ruşi Kirov şi Odinec, declaraţia şi proectul de Constituţie au fost adoptate cu unanimitatea celor 1627 voturi. In acelaş timp s’a decis ca ziua de 30 Dec. să fie declarată sărbătoare naţională şi ca, in amintirea constituire! confederaţiei, să se înfiinţeze la Moscova o „Casă confederalâ“ şi un institut ştiinţific de agricultură. S’a procedat apoi la aid®egerea comitetului executiv central al nouii confederaţii, compus din 371 membri, din cari 270 reprezintă federaţia rusească, 68 Ukraina, 26 Transkaucazia şi 7 Rusia albă. Constituţia confederaţiei Actul constituţional conţine umătoarele puncte principale: Noua formaţiune se va numi „Confederaţia republicelor socialiste ale sovietelor“. Organelor executive ale confederaţiei Ie vor incumba toate afacerile comune, în special, afacerile externe, finanţele, armata şi marina, regularea comerţului extern şi intern, comunicaţiile, serviciul poştei, cătăţenia, etc. Confederaţia îşi va avea congresele ei sovietice, un comitet executiv central şi un soviet al comisarilor poporului Sovietul comisarilor poporuluî aî confederaţiei va fi compus, în afară de preşedinte şi de vice-preşedinte, din 10 membri ordinari şi de un membru extraordinar cu glas consultativ care va fi preşedintele Administraţiei politice a statului fc-Tseres wydaika)- In schimb, Constituia stipulează pentru fiecare din republicele unite un număr de 12 comisari ai poporului afară de preşedintele şi vice-preşedintele, cărora se va alătura câte un delegat special cu glas consultativ luat din comisariatele poporului ale confederaţiei. (Ofitiţi continuarea în poama IIX *