Lupta, ianuarie 1923 (Anul 2, nr. 327-338)

1923-01-24 / nr. 332

Annl II, No. 332 Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL P® 12 Iuni . ... « 200 1®. Pe 6 luni f 100 1«1 Pe 3 Iuni . « • • • 60 lei REDACŢIA @1 ADMINISTRAŢIA BUCURESII STR. SĂRINDAR 13 miercuri 24 Ianuarie 1923 Director­ EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la Administraţia sta­ului şi la toate Agenţiile de publicitate 1 LEU HOMARUL IN TARA 2 LEU IN STRĂINĂTATE lOilSTE-MÄ CA TI TAI! Toate ifosele Rusiei sovie­tice nu trebue să ne sperie, nici să ne înduplece ca să in­trăm in raporturi cu ea. Sovie­tele au nevoe pentru a-şi pre­lungi existenţa, mai întâi de pace apoi de concursul celor­lalte state burgheze ş­i în con­secinţă de raporturi normale cu ele. De pace au nevoe sovietele pentru a întrebuinţa toată a­­tenţiunea şi munca spre nor­malizarea­ organizaţiunei Sta­tului rusesc, — dacă dezorga­nizarea se mai poate numi organizare. De raporturi normale cu ce­lelalte state au nevoe sovietele pentru că în dezorganizaţiu­­nea generală, le trebue con­cursul străinilor şi mai ales capitelurile lor. Sovietele însă nu au renun­ţat de loc la idealul lor de a întinde revoluţia socială, în toată lumea, începând cu sta­tele cu cari ar intra în rapor­turi de fiecare zi. Cu această condiţiune, fruntaşii sovietelor cred că vor menţine înainte puterea lor şi că idealul sovie­tic va fi întronat pentru tot­deauna şi pretutindeni. Aceasta este icoana reală a mentalităţii celor ce conduc Rusia. Numai un singur lucru ne­glijează ei, anume acela că lu­mea cealaltă, statele cu cari vor raporturi normale îşi dau seamă de realitatea lucruri­lor. Aceste state încă sunt în faza burghezocapitalistă şi cei cari le conduc sunt mai cu­minţi ca cei din Rusia şi nu vor ca statele lor să facă expe­rienţa metodelor sovietice. E natural ca la invitaţiunea Rusiei de a relua cu ele rapor­turi normale, celelalte state să se codească. Unele refuză pur şi simplu invitaţiunea, al­tele tratează de formă, vor­besc mai întâi de reluat ra­porturile comerciale, dar pâ­nă acum nici un stat, pe cât ştim, din vechile state ale Eu­ropei, nu a consimţit să des­chidă graniţele mari pentru ca Rusia, odată cu agenţii săi comerciali, să trimeată şi a­genţii săi politici, cari să pro­page ideile scumpe sovietelor şi să pregătească la ele acasă revoluţia socială, după siste­mul rusesc. Statele europene sunt una­nime în această linie de con­duri,­i: să lase Rusia izolată, să fiarbă în sosul ei, să o pună în imposibilitate de a eşi afară din graniţele ei şi în orice caz să aştepte evenimentele. Nu se poate ca Rusia să rămână în starea de azi Jocul soviete­lor odată şi odată va trebui să înceteze şi statele europene se vor găsi un sfârşit în faţa unui guvern răspunzător, cu care să poată sta de vorbă şi pe vorba căruia sa se poată compta. Sovietele însă sunt tenace în iluziunile lor. Ele nu se o­­bosesc ca să trateze, să arun­ce baloane de încercare ; are fost martorii celor încercate la noi. Ele mai întrebuinţează şi alt mijloc, acela de a ame­ninţa. Depeşele din urmă, ne vestesc de mari concentrări făcute la graniţele Coloniei şi României şi tocmai în momen­tul când Racovski şi Cicerin vorbeau la Lausanne de relua­rea raporturilor amicale cu noi. Dacă nu voim cu binele şi de hatârul unor ziarişti de la noi, devotaţi lor, să reluăm raporturi normale, atunci o ameninţare este utilă şi concomitent cu dragostea ti se arată şi tunul. Dar nu tre­bue să ne impresioneze nici ramura de măslin, sau cea de roze, nici sabia pe car© sovie­tele ni-o flutură peste Nistru. Acest bluf s’a demonetizat. Să fim dar liniştit!, să ne cău­tăm de treabă şi să nu ne alar­măm prea mult de demon­straţiile sovietice, cum nu ne­am pierdut sărita faţă de cele ungureşti. Rusia ne spune: iubeşte-ma că te tai, dar nu va uni vorba cu gestul, căci războiul l-ar fi fatal şi de ce nar face Când nu are nimic de câştigat ci din contra totul de pierdut ? CONST. MILLE Să nugim de politică Bucureştii... Zăpada care a căznt din plin în ultimele zile, a purificat ae­rul, a acoperit gropile şi murdă­ria Capitalei, a întrerupt circu­laţia şi ne-a revelat un Bucu­reşti frumos, în fond­ frumos prin ceea ce de obiceiu îi găsim urât: amestecul stilurilor, uliţe­le strimte şi întortochiate, aspec­tul oriental-occidental, variind la fiecare sece metri... Primăvara trecută, după o zi de ploaie, subt un cer senin şi răcoros, am avut iar impresia unui oraş plin de farmec, cu miile sale de arbori şi tufişuri înflorite, cu pitorescul provin­cial al gospodăriilor singurate­ce, între ziduri de grădini... Acum, luminile scânteie viu în aerul pur, imaculate albimi acoperă, pentru scurtă­ vreme, case şi trotoare... e linişte... a­­bia se aud zurgălăii unei sanii şi ultimele „Cine primeşte stea­ua*.... întârziate. Trec, cu suflet plin de melan­colice evocări, ale Capitalei de odinioară, pe lângă vechile curţi boiereşti, pe lângă palatul, cu parc al unei familii scăpătate; e vocini cari nu merg­ mai depar­te de vremea lui Cuza, dar cari dau totuşi acestei cetăţi atât de detestate, un parfum de tradiţie de personalitate. Nu, nu este un oraş urât, e un oraş pe care Fam urâţit noi, căci n­u-l îngrijim destul, acest Bucureşti, —, imposibil în zilele de vară, cu arşiţă, praf şi gunoa­ie ce dospesc, ori inundaţiile toamnei şi ale primăverei. De l’am iubi, de Fam îngriji cu drag, — şi nu numai interi­marii dela primărie, dar noi In­­gi­ne, fiecare cetăţean, căci e al nostru, al tuturora, — de Fam respecta, de nu Fam degrada, fie­care din noi, — acest oraş, cu atâtea neajunsuri, ar fi totuşi, un centru de splendidă activita­te, plin, totuşi, de reculegere, graţie şi patriarhală poezie. VICTOR EFTUSIU Scăderea lenini întreaga lume financiară de la noi, este vin alarmată de noua cl­ădere a lenini care de astă dată se prezintă cu perspectiva unei continuităţi. Dată fiind legătura ce se face între francul francez predes­tinat scăderilor şi cu aceia a realul nosim astăzi cu totul subordonat cotelor tendenţi­oase ale speculafinailor de la Paris, credem util a atrage a­­tenţiunea celor un drept pen­tru luarea la timp a măsuri­lor de rigoare. Ministrul de finanţe promisese cândva sta­bilirea unei cote la Bucureşti* tocmai pentru a evita specu­­laţiunile nejustificate ale leu­lui la Paris, şl a scăderilor Iul cari merg Influenţând cursul levizelor străine la noi. In uroporţiunl înspăimântă'oara. Deocamdată nu s’a f cut ni­mic. In intervalul uF.lmelor ii© dolarul urcă dala 160 lei la iOS lei, lira sterlină dela 830•'fg la £10, coroana slovacă dela 3.05 la 5M, Ora italiană dela 3.59 şi­­3 1# 0,30. Toate a­­ceste valute sunt absolut in­dispensabile legăturilor noas­tră comerciale şi industriale. Vinovăţia noastră ar 11 şi mai condamnabilă dacă am lăsa nesting­ărezit mersul spe­culativ al lenini, care cu sigu­­ranţă va fi în cele din urmă împins la atingerea cursului de lei 1599 pentru Ura sterli­nă şi lei SCO dolarul. Făcând abstract!« de orice Învinuiri şi patimi politice, propunem contru momentana stăvilire a răului reînfiinţarea dires­­liei de valute care să exercite un control riguros asupra tu­turor operaţiunilor de devize dinăuntru ei celor din afară şi sperăm să fim ascultati. SYLVIUS Proectul nouii Constituţii prevede confiscarea Senatului pentru Partidul libera! Astfel sufragiul universal e desfiinţat AlațiSeri. Duminicii, 20 Ianua­rie, prezidentul partidului naţio­nal, d. Iuliu Maniu, a fost într-o lungă audienţă la suveran, că­ruia, credem a şti, l-a expus cu deosebire punctul de vedere al a­­cestui partid in chestiunea revi­­zu­irii constituţionale* declinând probabil orice răspundere pentru consecinţele ce ar putea decurge dacă actul guvernului şi Parla­mentului actual ar primi sancţiu­nea regală* Audienta aceasta, poate fî con­siderată ca primul pas al odozî* flunei faţă de tentativa regimului de a­ desfiinţa ii libertăţile publi­ce şi sufragiul universal­* T­v* Ne propunem să stăruim asi aci, cu deosebire, asupra încercăr rei îndrăzneţe de a desfiinţa d« fapt sufragiul universal în repw zentaţiunea naţională. Într’adevăr, direcţia partidului liberal constatând că trecerea acestui partid în rândurile unei finanţe din ce în ce mai apăsă­toare pentru democraţia rurală şi orăşenească* l’a compromis ire­mediabil în păturile profunde ale sufragiului universal, a îmbrăţi­şat ideea unei urgente revizuiri constituţionale, spre a modifica aşa fel sistemul parlamentar bi­cameral încât, ori­cât de neputin­cios ar rămâne partidul liberal în păturile sufragiului universal, el să poată continua a dicta politi­ceste chiar si din opozitiune­ In acest scop, faimoasa comisie constituțională a fost pusă la ca­le să prepare o alcătuire sui ge­neris a Senatului, așa ca în unul din cele două corpuri legiuitoare, partidul liber..­* sustrăgându-se sufragiului universal, să poată, totuși, ori când zădărnici orice reformă sau orice act care n’ar conveni tendinţelor sale acapara­toare în stat şi în economia na­ţională. S3 ne expficat»: Comtitufia de azi limita numă­rul senatorilor de drept la Prin' (Apele moştenitori mitrovofifii, episcopii si inchîereto Userket do­minante a Statului-Progresele democraţiei unirer sale find, in toate datele epic sfitufirmale, fie la suprimarea *n' fearab­i n Senalului, fie la reduce­rea «tfibufiumilor sale si în tot cazul la reducerea numărului se* maiorilor de drept in sporirea ce­­lor alesi de sufragiul universal-Nesocotind spiritul, acesta domi­nant în toate statele parlamen­tare moderne- guvernanţii regi­mului nostru absolutist de azi au recurs la ticluirea unui Senat în care numărul senatorilor de drept să facă imposibilă ori­cărui alt regim de­cât celui liberal obţine­rea unei majorităţi de două tre­imi fără acordul partidului libe­ral, întru­cât numărul senatori­lor de drept va fi urcat prin Con­stituţia regimului de azi la o tre­­ime şi recrutarea acestei treimi este astfel pusă la cale încât să aparţină de fapt direcţiei partidu­lui liberal. * Să examinăm lucrurile mai de aproape: Comisia constituțională a stabi­lit un'spre-zece­ pe re­se- dacă nu chiar două'spre-zece categorii me­nite a da numărul seniorilor de drept. Să precizăm* Vor avea reprezentanţi de drept in Senat: a) Fiecare criterum recunotr cată de Stat si cu un număr de credincioifi de peste 200.000-b) Foştii tsrim-mink'l­H mri a l­ocnit această demnitate timp de 4 luni. c) Foştii miniştrii cari au 6 ani vechime­d) Foştii preşedinţi ai Casa(vd. cari au 5 ani vechime, din cari 2 ani ca prinpreşedinfi. e) Foştii, preşedinţi al Corpu­’­rilor legiuitoare­ cu o vechime de 8 sesiuni­f) Toţi deputaţi şi senatori aleşi în 10 legislafiuni, indiferent de durata legislaturii­a) Foştii preşedinţi ci adună­rilor naţionale din Cernăuţi, Chi­­şinâu şi Alba Iul­ia,, cari au pro­­clamat Unirea. h) Foştii generali comandanţi, de armată ca titulari în faţa ina­micului timp d­e 3 luni-1) Foşti comandanţi de corp de­­ armată cu o vechime de 4 ani. j) Preşedintele Academiei­k) Câte un reprezentant al fie­cărei universităţi­ Reprezentanţii confesiunilor (categoria a) sunt în­deobşte cu­noscuţi a fi la dispoziţia partide­lor care se bucură de favoarea puterei economice şi politice La noi. In ce priveşte partidul libe­ral, el fiind acela care a deţinut mai mult puterea în cursul ani­lor, a avut astfel şi putinţa de a numi prin majorităţile sale, cei mai înalţi demnitari ai bisericei .is stat. cari intrând de drept în Senat vor fi, în momente decisi­ve, alăturea de partidul liberal ca unul ce poate exercita asupra­­le maximul de influenţă şi pre­siune­ Reprezentanţii celorlalte con­fesiuni, în număr mult mai mic, nu se vor putea nici ei emancipa de influenţa politico-economică a liberalilor. Cel mai mare număr de foşti prim-miniştri cu patru luni de funcţionare (categoria b) îl are tot partidul liberal. De asemenea foşti miniştri cu 6 ani vechime (categoria c). Tot astfel care partid are cele mai strânse raporturi cu foştii preşedinţi de Casaţie cu 5 ani vechime din care 2 ca prim-pre­şedinţiî (categoria d ) Care alt partid decât cel li­beral mai are foşti preşedinţi ai Corpurilor legiuitoare cu vechi­me de 8 sesiuni? (categoria e). Apoi care alt partid mai are deputaţi şi senatori aleşi în 10 sesiuni ori­cât de scurte? (catego­ria f). Care alt partid a avut prilejul de a numi mai mulţi generali co­mandanţi de corp de armată în faţa inamicului timp de 3 luni? (categoria h) sau mai mulţi co­mandanţi de corp de armată cu o vechime de 4 ani? (categoria i)* Mai încape, deci, vorba că ne aflăm aci in faţa celei mai neauzite îndrăzneli de a da o lovitură de stat revizuind Con­stitutia in condiţiile cele mai ilegale, pentru a ticlui un Se­­nat în care partidul liberal să poată fi stăpân permanent ori de câte ori ar fi vorba de a zădărnici o legiferare care nu i-ar conveni ? Ce mai rămâne din sufraf­rţiul universal in fata unei a­­semenea posibilităţi? Lăsăm aceasta la judecata a tot ce este cetăţean luminat in această ţară. Gravitatea loviturei de stat ce se prepară va apare astfel şi mai luminoasă. EMIL D. MAGURE Niscai GRANATE . —*..**■•.­ni Steal troenc noui Eri, parlamentul n’a ţinut şe­dinţă, întrucât, din cauza între­ruperii circulaţiei trenurilor, d«nii reprezentanţi ai Naţiune! suverane n’au putut ajunge in Capitală. Oare prea bunul Damaeuc sa fi început să se alte ca’n ochi milos şi spre necazurile cetăţe­nilor României Mari? S ar părea că da, judecând după faptul că graţie viscolului. Camera a fost pusă in imposibilitate pentru câ­teva zile, de a mai vota vre­o no­uă lege a d-lui Vintilă Brătianu sau Florescu! Doamne, tu , toate făcătorul, milostiveşte-te cu nişte noui troe­ne, ca să scăpăm de noua Consti­tuţie, pentru că de la alde Maniu şi Mihalache ne-am luat nădej­dea !­DESCA T­ulburările studenţeşti Redeschiderea cursurilor uni­­versităței din Bucureşti s'a re­simfit de inzâpestrea trenurilor, care a împiedecat reîntoarcerea multor studente. Afară insă de incidente fără importanţă, liniştea a domnit la facultățile care au reluat cursu­rile. Nu tot aceleaşi şti H vin insă de la Iaşi, unde studenţii evrei au fost din nou împiedecaţi de unui din colegii lor de a Intra la cur­suri-Prorrectorul V*‘a Izbutit sa res­tabilească ordinea in Senatul uni­versitar a fost convocat pentru, Mărfi spre a statua- Este vorba, ca în caz când tur­­burărîle continuă, universitatea de Iaşi să fie declarată închisă pe tot anul — ceea ce for aduce după sine suprimarea examenelor şi deci pierderea anului de studii pentru toți studenţii Făptui că la redeschiderea cursurilor tulburările (Hi reinec put) dovedeşte că instigatorii, nu destul de cunoscuţi, nu au dezar­mat Dacă închiderea universităţii poate fi o măsură extremă, ea ar fi o mărturisire de neputinţă din partea autorităţei şcolare superi­oare dacă n'ar fi însoţită, de astă dară, de măsuri radicale contra instigatorilor. Repaosul duminical la presă Ziariştii profesionişti se gă­sesc adeseori intr-o situaţie para­doxalâ. Ei cari se ostenesc pen­tru revendicările drepte ale tutu­ror claselor sociale; ei cari pun pieptul ori de câte ori se ia vreo măsură arbitrară, ei sa simt mai slabi, mai lipsiţi de vigoare când e vorba să-şi apere un interes vital al lor* E cazul de acum al desfiinţării repausului duminical în presă. Direcţiunea ziarului „Univer­­sul"* a găsit de cuviinţă să dis­­pue ca in atelierele şi redacţia confratelui nostru să se lucreze ca în ori­ce zi obicinuită şi Dumi­­nica. Dintr'o lovitură ce răpeşte atâtor oameni — cari au şi ei nu datoriri faţă de familiile lor — singura lor zi de odihnă* d© rfocu­legere, atât de necesară în mun­ca de istovire a ziaristului profe­sionist. Evident direcţiunea „Universu­lui“ aduce in apărarea hotărâ­re! sale, faptul că direcţiunea ziarelor „Adevărul“ şi ,,Diminea­ţa“ ar fi făcut începutul, pu­nând în vânzare Duminica un număr care ar fi lucrat în aceaa­ta zi de sărbătoare legală. Admiţând că faptul acesta e exact, credem că o pildă rea nu trebue numai­de­cât imitată şi agravată, ci datoria unui organ de opinie publică e tocraai să lupte contra unor măsuri nedrep­te şi ilegale ori de unde ar veni ele­ Să nu se uite că pentru repao­sul duminical integral s-a luptat zeci de ani de zile şi tocmai zia­rele au fost in fruntea mişcatei care a dus la rezultatul binecu­vântat, de milioane de salariaţi. Şi azi tot ziarele sânt cele cari fac începutul, dând pildă tuturor acelora cari nu se mulţumesc cu câştigul realizat de şase zile de muncă pe săptămână.Confraţii noştri cari au apu­cat pe această cale îşi iau o grea răspundere morală. Ne place să credem că se vor opri la timp şi vor începe să respecte, aşa cura se cuvine repaosul duminical, câş­tigat după atâtea frământări. G­M Cu cEBiem acTCâHTațK dinjii! „Cu dinţii vom sfâşia tratatul de la Trianon", Deputatul Baros, în parla­­mentul maghiar. Instantaneu reprezentând pe deputatul Baros pregătindu-se de sfâșiere . CONFEDERAŢIA republicilor socialiste ale sovietelor Ce cuprinde Constituţia nouei Rusii O telegramă din Riga a anun­ţat de curînd că cu excepţia Polo­niei, Finlandei, Letoniei şi Es­toniei, toate părţile Rusiei, de­­vejtite in cursul revoluţiei repu­blici autonome, sau constituit în­­tr’un singur stat, sub egemonia Moscovei­ Până la constituirea nouii confederaţii, grupurile de state cari formau Rusia sovie­tică, se bucurau, în cadrul con­stituţiei unitare, de o oarecare independenţă formală. Cel mai puternic din aceste grupuri în for­ma republica federativă socia­listă rusească, compusă din vreo două­zeci republici, din câteva zone autonome şi din două comu­nităţi muncitoreşti; apoi veneau republica Ukrainei, republica Ru­siei albe şi în sfârşit, cele două, republici populare Buchara şi Choresma. Toate aceste republici nu erau legate între ele prin nici un document constituţional formal, în afară de faptul sis­temului sovietic comun tuturora. Insă viaţa practică le-a impus unele sarcini comune, ca armata, finanţele, reprezentanţa în străi­nătate, etc., astfel câ era de pre­văzut că, mai curând sau mai târziu va trebui să se producă proclamarea formală şi regularea administrativă a stărei de fapt existente. Iniţiativa constituirii conte­­deraţiei Iniţiativa pentru această re­gulare a pornit de la republicele mai mici; federaţia transcauca­ziană, creiată de curând a fost cea dintâiu care a propus-o şi ei îi s’a asociat mai întâiu republi­ca Rusiei Albe şi apoi, la 10 De­­cem­­brie trecut, republica Ukrai­­nei* Al zecelea congres pan-rae din Moscova a adoptat propune­rea după care cele patru formaţi­uni statale sovietice se unesc la­trim singur stat, şi a decis con­vocarea primei Adunări Consti­tuante a nouei confederaţiuni pentru 30 Decembrie. Cauzele unirii Adunarea Constituantă sa ţi­nut sub preşedinţia lui Kalinin. Raportorul principal a fost comi­sarul poporului pentru afaceri na­ţionale , Stalin care a citit de­claraţia de unire şi proiectul de Constituţie, el a arătat că uni­rea a fost determinată de cauze economice, de politică externă, de situaţia militară şi în sfârşit, de natura propriu zisă a regimu­lui sovietic care este internaţio­­nalitatea. După dânsul, au li­at cuvântul delegaţii republicelor nou unite. Pentru Ukraina a vorbit coman­dantul suprem al armatei ukrai­­niene Frunză pentru Transkau o­cazia comisarul poporului Kaș­kara, pentru Rusia albă Cerwia­­kow. Reprezentanţii Bukarei şî Choresmei (cele două republici populare) şi-au exprimat voinţa de a deveni în curând republici socialiste şi de a intra în confe­deraţie­ După ce au mai vorbit comandantul suprem al armatei roşii S. Kameniev, secretarul ge­neral al Internaţionalei a IlI-a Kolarow şi reprezentanţii mun-,­citorimei din Baku şi ai ţărani­lor ruşi Kirov şi Odinec, decla­raţia şi proectul de Constituţie au fost adoptate cu unanimitatea celor 1627 voturi. In acelaş timp s’a decis ca ziua de 30 Dec. să fie declarată sărbătoare naţională şi ca, in amintirea constituire! confederaţiei, să se înfiinţeze la Moscova o „Casă confederalâ“ şi un institut ştiinţific de agri­cultură. S’a procedat apoi la aid®e­gerea comitetului executiv cen­tral al nouii confederaţii, compus din 371 membri, din cari 270 re­prezintă federaţia rusească, 68 Ukraina, 26 Transkaucazia şi 7 Rusia albă. Constituţia confederaţiei Actul constituţional conţine u­mătoarele puncte principale: Noua formaţiune se va numi „Confederaţia republicelor socia­liste ale sovietelor“. Organelor e­­xecutive ale confederaţiei Ie vor incumba toate afacerile comune, în special, afacerile externe, fi­nanţele, armata şi marina, regu­larea comerţului extern şi in­tern, comunicaţiile, serviciul poş­­tei, cătăţenia, etc. Confederaţia îşi va avea congresele ei sovie­tice, un comitet executiv central şi un soviet al comisarilor popo­rului­ Sovietul comisarilor popor­­uluî aî confederaţiei va fi com­pus, în afară de preşedinte şi de vice-preşedinte, din­ 10 membri ordinari şi de un membru extra­ordinar cu glas consultativ care va fi pr­eşedintele Administraţi­ei politice a statului fc-Tseres wyd­aika)- In schimb, Constitu­ia stipulează pentru fiecare din republicele unite un număr de 12­ comisari ai poporului afară de preşedintele şi vice-preşedintele, cărora se va alătura câte un de­legat special cu glas consultativ luat din comisariatele poporului ale confederaţiei. (Ofitiţi continuarea în poama IIX *

Next