Lupta, aprilie 1923 (Anul 2, nr. 389-412)
1923-04-01 / nr. 389
t EXPOZIŢIE DE MQ V *i ne, strii inclusiv acţiunile o» pceadä» ia casf., societăţii .trânti sä aepimä în Etwafe 7 'Aprilie . Orfia&st 3« aiî. CO.V'w'uCAi? «ttririfart.. 28 dia statute. deotiinari ai Băncii de Industrie -4 Con&ert "dia Bucureşti, mmb eonvo '■s.tr !a*ad»mai® generala. pentru ziua da .î«t iS Aprilie 102& orele 3 p. m. Rsîii*j* a putea lua parte la adusarea, .s'tiijeralâj daiîT acţionari vor ACTIV Bilanţ general îmheiat la 31 Decemvrie 1922 întâiul exerciţiu: 1 lull Acţiuni de emis ♦ ........ Acţionari, rest din vărs. li şi III . Pasa» aumerar . . , 7.170.89*2.— Monezi străine .... 270.373,1 50 ^îsponibiila bănci ...... Ai . . Efecte da primit tn portofoliu . . . Ea rid fii păți urii fo societăți anonime ?acțiuni. ............................... wtiuaî și efecte publice ..... Debitori2 Sarastaţi ca ci, publice si acțiuni . Acoperiți cu efecte comerciale , . Ia cont curent Imobil c„a!oa Victoriei No. 43 . . . Mobilier si case ser Titluri în deposit Poliţe în.gaj . „ .'" Derorile de e«rianHi !• ~ «n«. i i Plats Amn. Uhovarv $ {fostă IktrobaitMcr) Banca „e Industrie pl Ssmerf dinBucurești Societate AnoaEmh..Capital fel 50.000.000 Strada Banca Nations Sa M©. I, BUCUREŞTI Director genera!, Feîfx Javîfcri‘reşedintele consiliului de administraţie, «1. 8lmlone8G»*Rimniceaffu Veriîtcai şi găsit conform cu registrele: _ Sensorî: Ing, ßf. Bäduieanu, Anton Crfsfof, dr. O. Severeanu, G« SI, StSnoio, Const. Tatovloî DEBIT Conturul d&Profit şi.Pierderi încheiat la 31 Decembrie ZQ2ă fr&ntm primul exerciţiu Iutii—Decembrie CREDIT Preşedintele consulului de administraţie, «I. Simîonescu-RâmniGvăiUi Verificat şi găsit conform cu registrele Ceasorii »ng. ta, Răduîeami, Anton Cristei, dr. Q, Sovereami» d. M, StanoS«, Const. Tato viei *yWBmiM*assiaK .«jcvTem.ni.'wrwcws»'-'.' v-v.uai.-y .tajc-wcrjb» «nam. ismmmacamummJi i. Darea -de sevmft a dcnsiiinlut de adíőmtótraííitm« fi raportai' “oetsâciri- Dacă, în ziua hotărâtă, nu se intra- iar asupra exerciţiului anului 192% $. Bilanţul. general «t contul d» neşte numărul da acţiuni cerut, adu - ... —.... «, , narea se amână, pentru 8 zile, când se Profit si pierderi- p«'-®cas) va putea lucra, oricare are numă- 3 încheiate la 31 Decembrie rul acţionarii« si. capitalului reprezentat. 3. întrebuințarea- scenefi descărcarea consiliului de 1 7.441. 865’501 9.914.209,80 4.532 55210 ‘i 21.888.027 40*1 Capital Depozite Cecuri de plată. . . . . Sarcini ’asupra imobilului Cont tranzitoriu . . . . Beneficiu net , . . . . strație'ei a dirtețicaiî' & geeBxtum lor pe tsseidtiuî expirat: 4 Ti etrib titluri sa cenzorilor'-' 5. Complectară« locurilor devenit© vacante ri*~ *- .orțî, eoa* -* -5© coop «plean-trap« SIV . - « » s __ i 50.000.000— ****». 5.9*1.669 90 * tti * K i-24.967.070 T53*1.900.739 95 * ♦ « • » 5.642.5322c - 1-5.250.000 ♦ * 4» * •1 . 2.029.24!85 % »r k ’ • P1 «*W 4.080.190 . - . '.T'-bi,U ic.SS ( ■ f'.OiU.SO î ' uacotor general, Felix Javre* C-helfeeli de ^Cdpstítuire,,,administra,*1 .ritó, chirii, diverse .' AraorfMhi < CruTanîrii și acreditive » , ., . . , Deponenţi de titluri la depozit „ . „ poliţe îe gaj . . . . „ „ garanţii de gestiune . •■ 34 31.109.358.175 4.764.607!95 •080.000!l~g WrWmj\% Intele CAMERA ledinei dela St Marii® mânia întregită» . ,,Creiaţi cămine, crema c--.urine, creiaţi internate; clădiţi şcoli; daţi bani pentru cultură“ spune d. Petre Jecu d-lui ministru al instrucţiunii publice. Şi d. dr. C. Anglelescu — uitându-se galeş la d. Vintila I. C. Pintianu — anunţă că d. ministru pe finanţe adat, pentru ■cultacâ, anu acesta 150 milioane; că datorită patriotismului şi iubirei de neam de care pururea a dat dovadă de V. I. C. D, s,*au creiat internate; s‘au făcut cămine; s‘au transformat merisori in cantine; s‘au înzestrat laboratoriile tuturor facultăţilor şi, ca Universităţile se vor deschide la 16 Aprilie, cu liniştea datorita in sanctuarul culturii. La sfârşitul cuvântării, d. ministru de instrucţie, a declarat, hotărât, că guvernul nu înţelege sa admita „numerus clausus“.D. Ioan Th. Fiorescu apare, surâzător la tribună ; depune legea chiriilor;cere urgenţa; Camera o respinge;ministrul justiţiei se încruntă; şedinţa se suspenda; deputaţii trec în secţiuni, unde îricep si materiale, cari se ridică granitic as! lupta aprigă între un portofoliu mi tapând cărarea spinoasă a culturii, nîsterîai şi olege încâlcită si din Ro-j ambiţie. proletariatului' * - ‘V O— 14 ora 34 a. precis — cu o prei culune ultra matematică — d. O. JVi. Orleanu, preseumteit Cameriiî & dat,cuvântul secretarului -cetitor al sumarului — după ce a ’constatat că Adunarea este în mimar Din incintă-erau maximum 40 deputaţii. Ificep comunicările "obişnuite. Rând pe rând, trec pe la tribuna d-sii V. Toni, M. Flondor, P. Bedianov etc. ca să strige durerile populaţiei de la Adunările deputaţiior. Banca ministeriala se frământa..., D. Petre Jecu urcă scările tribunei ca să legitimeze celebrul principiu „numerus clausus4* cerut de studenţimea noastrăstudiasă. Un scurt rechizitoriu. D. Petre Jecu cere guvernului să ia măsuri urgente pentru a deschide, cât mai larg porţile culturii pentru tineretul studenţesc care se sbate în nevoi cumplite în neputinţă sa urmeze crcurile universitare. D. Petre - Jecu vede în agitaţiunile studenţeşti, în jurul principiului „, cumerus clauzus“ un pretext de manifestare a durerii acelora care, deşi simt ia ei chemarea pentru sineşi, ni pot să învingă greutăţile SENATUL 30 Marii® Şedinţa ,de la 39 Martie La comunicări d. Trandafirescu dă cetire declaraţiei prin care, şi după sancţionare, Constituţia este declarată de opoziţia unuia drept un act pătat de nulitate şi fără de lege. D. Ghibanescu atrage atenţia guvernului asupra situaţiei intolerabile rezervată profesorilor. D. gen- Laihbru crede că invalîzii au devenit o plagă socială şi cere triarea lor, aci de adopţiune faţă,de proiectat chiriilor, votându-i cu 30 bile albe contra 10 negre. După o scurtă suspendare de şedinţă, d. gen. -Vailoiana depune un proiect pentru modificarea unor articole din legea organizării comunelor rurale, pentru care se admite urgenţa. Senatul votează apoi , procesul pentru modificarea unor articole din legea vânatului, proiectul prin care atribuţiunile directorului general al Teatrelor se trec asupra miinisteruîui artelor, proiectul' petrtru trecerea taxelor teatrale 'deja ikî-Sepatia -săvârseste apoi ultimul nfectul de finanțe la cel al artelorî ?®taî®a in total legii eîlilior iiiiîitar jlă gsnlan prolii hîgpolitici. I Vine ia rând şi un proiect bnclu- 1 caş:, aceia.pentru recunoaşterea calîtăţi! ' de persoana morala Societaj'tei. preoţii! „Renaşterea“! .Preotul 'Preoţescu, se plânge că ,nu s'au '.modificat statutele în.conformitate cu avizul comitetului delegaţilor şi cere amânarea discuţiunei. ’ ■ ■ ■ - ■ Episcopul Bartotomeu combate şi amânarea „şi modificarea. ••Senatul adopta opinia episcopală şi ia în discuţie proectul. Pr. Preotescu atacă proectul şi mai ales sancţiunile penale prevăzute contra preoţilor pentru abatere de la îndatoriri, D. ministru Banu îmbrăţişează proectul pe care-l socoteşte drept un instrument de contracarare a amestecului tagiidi preoţeşti în furia luptelor politice. Cuvântarea d-lui Sanu are aparenţa unui preambul în vederea inprimarei drepturilor de eligibilitate a preoţilor şi învăţătorilor, recunoscute prin actuala lege electorală şi cu care Dumnezeu ştie dacă se vor mai întâlni sub viitorul regim electoralpregătit de liberali. Preoţii Ionescu-japonezu şi Preoescu protestează împotriva acuzaţiunilor formulate de ministrul cultelor împotriva preoţilor amestecaţi in politică şi ii cer să vie îa chestie, adică la discuţia proiectelor. D. Banu se supune, revine chestie, susţinând proiectul cu toata căldura. Pus la vot proectul votul se declară nul , ceea ce hotărăşte pe preşedinte sa ridice şedința. linii n ■ 1+ »I iiiieni». &r «bi îti suga prima relatie luaj CLUJ, 30.. — Prefectul judeţului Ştefâneşti, ca sa aplaneze diferendul cu primarul dr. Iulian Pop, al Clujului a numit o comisiune disciplinară, dincare iau parte procurorul Cepescu, dr. Aurel Isac, directorul de bancă Octavian Rusu si functionarui superior dela poliţia Wild. Comisia a ţinut ari d. a. şedinţă la prefetura, când a dezbătut chestiunea k. Primărul casă^ou îxi fluefiţese lucrurileuiomisiunei' sa ratras dia postul său» urti 08NIW ILEANA ScTiitoar« Primă hicrdie Wer-rrf « JrcA gâMsei p'oache ■pötiirdfc, cu desene de Mâna. sa, vd apare in mimândă de -Fâșie fd revistei "„STRAVA CQPHICH ȘI -A 11- NERIMET . pdgitti lectura Unsimetivă cu' , midie ,dustratium. Lei 4 to, toii Ubrami și depozitam de ziare. Editura Hertz, București, caiM Victoriei 3. , ,î864»c«i©eî*8tt»e Viaţa artistica şi intelectuală » SPECTACOLE Sâmbătă î1 Martie TEATRUL NAŢIONAL, matineu: „Ciuta“; seara: „Când dracul petrece“. OPERA ROMANA : „Taust“. TEATRUL KIAHNA MARIA, matineu :. „Labirintul**; seara : „Moartea civila“. TEATRUL POPULAR, matineu şi seara: .„Diaparui“. TEATRUL MIC, vna,tineu şi scarai: „Şcoala cocotelor“, ATENEUL ROMAN : „Sora Beatrice“. TEATRUL ALHAMEP.A • \«arietăţii OUAÎ'UORTJL ROSE ÎN CApitala Celebrul quatuor de coarde r.Rose-Quartett‘ dia-Vietta, dă mâine, Duminică, la Ateneu* prima sa şedinţă de muzică de camera, cu un program compus din Quartettede Dvorak, Tschaikovsky şi Grieg. Altedouă Şedinţe de muzică, de carne , cu programe absolut noul vor urma Luni şi Marţi seara. Contrar zvonurilor răspândite, aceste trei concerte ,or fi singu- rele pe carevestita echipă instrumentala le va da in Capitală. Miercuri chiar, quartettul Kosé pârăseşte ţara plecând, in Italia, unde e angajat pentru un ciclu de al concerte. VITRINA LIBRĂRIEI - Temniţă şi Exil de Zamfir Arbore, triuujful IntuîiericnÎHs de Loojiîda Andrejew. cr Editura. 1 Brănisteanul . ie eri dela Dada Imlumm âmtm proprietari și chiriaşi Liga Ciu'î'iaşitor a continuat și ori seria intrunaildr do protestare contra nouei legi a chiriilor. Pe la ora / pun., în timp ce in~ frațtirea• chiriaşilor continua in sală, du sosii pritmi proprietari,.—* un grup de-4—-5 persdane,— cari ap. voii w ' pătrundă m sală. ‘Chiriașii.' dela intrări, prinsând de peste că noii sosiți le erau au început să hm dwGStă -a filiere. Im'ei-îmei, s’au strâns vre-o 30—30 de proprietari cari, mcol iiți (lin . îctbtâ ■ păr (de s’ăă refugiat în evriep.hotelului ..DaciaM. Aici, au vend şi câteva grupuri de chiriaşi, cirari s'au început, discuţii violenţe. In rânaid celor dintâi proprietari sosiţi, sa observat un ware nmmr de doamne. Autonhîi’de -prevăzând incidente cari ar fi putut lua întorsături grave, am anunţat parchetul prefectura poliţiei. Au cosit la faţa locului d. jwJe-instruot'Or lom* cit-Partum şi d.fpioanor Şerbanescu. Totodată, au venit şi detaşamente, — nu- prea -puternice, — dejandăriâ, cari au prins sa pa. tpuhists, silind lumea din strada $â circule. Istc«j»utu3 scandalisiyi mi 'Pe la orele 2 au sosit S-mi Umil ■Labo vary,, cap. Costescu, C. şi A. hiobrescu. Văzând pe aceşti fruntaşi ai mişcarei, cei vre-o 200 de proprietari cari, fie cu riecutezând sa intre în curte, fie că nevoind să provoace dezordini rămăseseră risipiţi in grupuri, pe str. Carul şi prin piaţa Florilor au strâns rândurile in jurul ieaderiior sosiţi şi au ..pătruns in gangul hotelului „Dacia“. Aici, d. cap. Costescu a prins $i strige: „Trăiască armata!“ ,,'traiască Dinastia“, „Trăiască proprietării“. Grupul Acoperă aceste dran cu strigăte de „ura“. Auzind larma, din gang, un număr de chiriaşi a. - părăsit sala si sta strâns la scările culoarului, făcând 0 primire de pomniță adversa-) âildr sosiţi, huiduia, fiasta, arunca Ici tel felul de invective. — —0x0-1 © nouă sădărnicire a întrunirii pr©prsetarit(@r Apostrofările violente și triviale, —- -unde antisemite aruncate de câţiva proprietari, îmbrâncelile si incaerarile incomplecte au continuat vreun ceas. In acest timp, nici un proprietar nu a mai încercat sa vorbească. Pe la orele 3, d. Emil Lahovary a apărut la tribună. Chiriaşii şi-au sporit huidueliie şi flueraturile, în timp ce proprietarii aclamau frenetic pe prezidentul lor. Câţiva proprietari, indignaţi de faptul că le era huiduit conducătorul, au venit în mijlocul chiriaşilor cari se găseau in curte şi pe caii i-au apostrofat violent. Din cuvântarea d-lui Emil, Lahovary nu s'a putut, prinde nici un cuvânt.. Prezidentului proprietarilor i-a urmat la tribună d. cap. Costescu. Acesta șî-a început cuvântarea strigând: ,.Trăiască regele". ..Trăiascâ regina“. Chiriașii ii fluerau. Atunci d. căpitan Costescu a prins să strige: — Când se fac urări familiei regale, mucoşii aceia huiduesc! Sa făcut o clipa linişte. Dar chiriaşii socotind urările d-lui căp. Costescu drept un truc prin care să se dobândească liniştea, au reînceput sä fluere şi sä huiduiascä. Din acest moment se poate spune că proprietarii şi-au dublat strigătele , privind interesele lor, cu strigăte antisemite. €l©€lf@ A urmat la tribună tiu alt orator, al • cărui nume ne scapă. In acest moment, din rândurile chiriașilor sau aruncat ouă chelie. Câteva din acestea au căzut în curte, murdărind numeroase persoane. ACtele au imnerit pe scena spărgandu-se pe spinii de și la picioarele proprietarilor. Tribuna s’a golit cu încetul. Intre timp, autoritățile tmiănuu-se de incidente grave, cu cerul ajutoare. Au sosit în fața sa„Dacia: detașamente puterniă, jandarmi. I9I«HP4S [anîl BStatlâ şi întrunirea. Văzând că toate silinţele de azi .110 întrunire le sunt zadarnice, piuagictatii au aâvalis grauwda în sirada, unde s'au adunat in jurul unu! at comobîl de unde ‘d. căp. Costeadu vroiâ sâ hârăngheze muiţhuoa. Observându-se insa că armata .era un moment distrată, proprietarii au pornit la grup destul de numeros spre Senat. &‘au format imediat conoane puternice cari a împins tmilfuma ,pană fit Camera de comerţ.. Evideţii, respingerea notmfcout- Iilor a dat loc tu imbrăneai, strigăt&, proteste. Vreo loi-trei proprietari. -mai, recalcitranţi, — prin trc." cari, d... Gostico Liporesc», — au fost conduşi, ia politie. Tainiţe de jandarmi su tusem pe rum&ni «â staţioneze, spre a. nu se ■f'ortm iar grupuri. Um ir»« Propaga ix«, .mguâsu^i *u dosm COrdoanelor aela nostiera de Comerţ, au voit sa îtiăBitestez.©, iar prin iterprindere. in fuga, ei au poi • nit prin ssfâziîe Doamnei .şi Academiei spre a revemi mj faţa Seoatulul Autorităţile m prins din vreme de »est® şi jandarmi? au ieşit în tatămpinarea mulţimel, pe «are a risipit-o. in acest, timp a eşU dela Senat de lega? ia proprietarilor, care a plecat la Camera. Risipita de Jandarmi .şi desparţi* fă .tis fruntaşii ci, mulţimea -a luat drumul, — parte spre Camera, pai 4© .spre DACIA, * D-l EM. LASOVAFY a facut im scurt expozeu asupra discuţiilor ce s’au făcut la Senat cu privii« ia hegen chiriilor, stăruind asupra amendamenteior propuse ded-l Ermil Pangrati. Încheind oratorul a rugat pe proprietari să continue a fi solidari. D-l PA V tnuEcO uiJlMC a arătat că Statul ia chirii de 2O. de ori chiar din. Iăi6, in timp ce proprietarilor li sa impune chiria numai de 3 ori. A desminţit ştirea «iată de ziarul „Universul”, după care, proprietarii ar fi bombardat cu pietre automobilul în care se ga,Bca d-na, dean Th. Florescu. După aceia, oratorul a expus adunărei demersurile făcute pe lângă, autorităţi, pentru dobândirea dreptului de întrunire a proprietarilor. D-l DUMI.TRESU UMIREA a constatat că prelungirea contractelor a produs mirarea proprietarilor. .A adus laude d-lor Ermil Pangrati și Istrate Mieescu, cari au apărat cauza proprietarilor. Au mai vorbit d-nii ing. MARG.AElTii.ijCU (Brăila, RADULESCU. D. PARASCHIVESCUBOSNIEV. a imputat autorităţilor ca n’au inter-real, contra chiriaşilor — scandalagii. L-a acuzat pe d-l Vintila Brillianu ca principal autor al legilor spoliatoare de campuu să se plângă proprietarii. Au urmat cuvântările d-lor ENICHITA GEORGESCU şi MARCUS. (Pe când vorbin, d-l Marcus. sa înapoiat dela Camera delegaţia, in frunte du d-nii eăp. Costescm-- M '■ O. - Dobrescu,. «ase a • fost priaiîlâ cu: ovaţii). iiD-1 eăp,.-GOSTESpU; a:,spus:.că ministrul justiţiei e’a convins că proprietarii sunt oameni de ordine şi că au dreptate. A veştejit apoi energia atitudinea chiriaşilor, cari au huiduit pe d-l Lahovary, au aruncat cu ouă elocite şiau ocupat, fără drept, o sală de întrunire. D-l C. DOBRESCU s’a ridicat împotriva felului cum au înţeles chiriaşii să duca lupta şi împotriva intervenţiei autorităţilor contra proprietarilor. A mai vorbit d-l col. BABULESCU, ► D-l BABA ŞTEFANESCU a asigurat că, acţiunea va fi dusă de proprietari şi de acum înainte, cu toata energia. A citit o moţiune, cuprinzând doleanţele exprimate de oratori in discursurile lor, • întrunirea s’a ridicat la orele 7 jumătate anunţându-se o nouăîntrunire pentru azi la orele % 1 legea chiriilor ungari prifoacă miri agitaţii la Bulapasta Dela coresp. nostru special Budapesta, 30. — Noul proect’de lege al chiriilor, făcut pentru Ungaria a produs o mare mişcare socială la Budapesta, ce va avea adânci, repercursiuni politice. Funcţionarii de in c. I. au pornit 0 mişcare foarte agresiva. Sindicaţii lor ameninţă satele şi oraşele, care dacă vor tolera urcarea chiriilor aşa cumse prevede în proectul de lege, vor fi ocolite de circulaţia trenurilor, iudu,iraşii şi negustorii au pornit şi ei o mişcare contra libertatei ce se da proprietarilor, ca să rezilieze contractele si sa urce chiriile prăvăliilor. Consiliul comunal al oraşului Budapesta a protestat contra marei sucari a chiliilor, in actualele împrejurări, propunând ca numai după ce se vor termina nouile construcţiuni să se aplice noua lege. "Ministrii ocrotirilor sociale Vas, autorul noului proect de lege a chiriilor a declarat că numai locuinţele cari au dela 6 camere în sus, şi la prăvălii se vor aplica comerţul liber dela l Maiu 1924. . Prin aceasta el a urmărit sa se înmulţească corstrucţiuniie în capitala Ungariei, ca până in 1924 să s© curme criza de locuinţe la Budapesta. Urcarea chiriilor se va iac® dela 1 Mai 1823 cu 3d la sută ţaţă cu chiria din 1914, iar in luna August cu iacă 20 la sută, . in ce priveşte prăvăliile, chiria se va urca cu 159 de ori mai mult, chiria dela 1314, aşa că 111 îoc de în Bill corpe au, va trebui sa plateau va un negustor §90 mil cor. agitatias m&9AKP Studenţii - agitatori matiţisui la arest preventiv ” Cititorii noştri îşi reamintesc că din crei 19 studenţi, vinovaţi de agitaţii şi excese antisemite, ncua au fost menţinuţi în arest preventiv, confirmându -se •muidatele de arestare de către Tribunalul,lirov secţia aii-a corecţionalâ, iar rece şi-au ‘ văzut mandatele hurmuite de către Tribunalul Ilfov secţia d. Totuşi parchetul făcând apel.Din contra intirmarei, studenţii au fost menţinuţila Văcăreşti.. ‘ Apelul a venit ieri , spre judecare înaintea Camerei de punere sub acuzare. Avându-se in vedere gravdtetea faptelor ce se impută acestor studenţi cari tixrbura, incontinua liniştea şîsiguranţa, publică. Cariera de punere sub acuzare a admis apelul., d-lui. prim-r procuror si a confirmat mandatele de arestare ale tuturor celor zece studenţi. Ei vor fi menţinuţi în preventiv, la închisoarea Văcăreşti.. Starul „¥©®8â.- Saîatu'tuf'’i msnhîjât. -Másân iuate?. Calaţi, 30. — Azi la orale 6 séd* ta., 20 de studenţi auvenit, la ■■la, tipografia ziarului. „Vocea Gaia* i ului" şi au ameninţat că vor artmea litera tipografiei în Dunăre, în caz dacă ziarul, nu mai scrie despre agitaţiile studenţeşti mult critica ocf-mim d-lui A. C. Gn&i citudentii au spus ca p.u vor ictera, ca şeful tor 'să fie criticat şi că ziarul sâ scrie ca, SfatâeHistre* b-msc pedepsiţi pentru procedeele hr. Odată au gpeaslă ameninţare direcţia. zigridul, a inqmntat telegrafic plângeri către ministerele de justiţie şi interne şi a sesizat autorităţilelocale. . . îl- prefect de judeţ Onosse şi şeful siguranţei Poposea au luat măsuri pentru, trimiterea. studmţibti cari sub Armin de orar. h. vina lor. ei, In oraş mai prodigaţi* faptul că un alt grup destudenţi au impus patronului cofetăriei „Victoria din. str. Domică”ca anume Ştefan Topra, să scoată din galantar un afiş, cu caractere e.: meeşti^ care anunţa, că, hdmmlcu ■în magazin se găseşte şocolată tiu . In caz contrar, au, ameninţat cu devastarea. Spre a se evita neplăceri patronul s’a supus, v . Partidul poporului va ţine fa ia, Duminica, după amiază trei întruniri publice: în sala Amiciţia, în sala Leca din culoarea de negru şi în sala Clisamentelor. (Apele Minerale). Luni, 2 Aprilie va avea Ioc la sala Eintracht din strada Diom Osic No. 04 conferinţa, domnului S. Emil despre Revoluţia proletară şi revoluţia., burgheză. Începutul la orele 9 seara. Intrarea liberă. imir Luni 2 Aprilie B23 Farsă în 3 aerie, de Kadelfeyrg O delegaţiune a „Ligii Chiriaşilor“ se va prezenta astăzi d-lui ud nistru de justiţie şî d-lui ministri de Interne spre a protesta împotriva atacului ale cărui victime au cazut iar chiriaşii, fiind molestaţi-iar? nici un motv.de către trupele can barau trecerea spre .u’lui.v .... - putanilor» M M im uumui ty MAGAZINUL Mile ele Paris Bucureştî, Sfr. Lipscani il a isrimit un bogat asortiment de Xfoosge simplu si fantem, crepoane ăi vsMtml brodate, stofe ds rochi p® cari ie vindem an prepari excepţionale, acordând şî condiţiuni de plată. răngi m mi_argiat și alpi« «©s «sal fini isshari nuiîn houck teteji _____ Str. Carolati Roma. 31. — Mustapha Kemal și-a întrerupt călătoria tu. Literi-torul Anatoliei» întoroârtdu-se, la Angora unde așteaptă, conduuicâx ile • oficiale ale consfătuirilor din Londra. E . r