Lupta, aprilie 1923 (Anul 2, nr. 389-412)

1923-04-01 / nr. 389

t EXPOZIŢIE DE MQ V *i ne, strii inclusiv acţiunile o» pceadä» ia casf., societăţii .trânti sä aepimä în Etwa­­fe 7 'Aprilie . Orfia&st 3« aiî. CO.V'w'uCAi? «ttririfart.. 28 dia statute. d­eotiinari ai Băncii de Industrie -4 Con&ert "dia Bucureşti, mmb eonvo '■s.tr !a*ad»mai® generala. pentru ziua da .î«t iS Aprilie 102& orele 3 p. m. Rsîii*j* a putea lua parte la adu­­sar­ea, .s'tiijeralâj d­aiîT acţionari vor ACTIV Bilanţ general îmheiat la 31 Decemvrie 19­22 întâiul exerciţiu: 1 lull Acţiuni de emis ♦ ........ Acţionari, rest din vărs. li şi III . Pasa» aumerar . . , 7.170.89*2.— Monezi străine .... 270.373,1 50 ^îsponibiila bănci ...... Ai . . Efecte da primit tn portofoliu . . . Ea rid fii păți urii fo societăți anonime ?acțiuni. ............................... wtiuaî și efecte publice ..... Debitori2 Sarastaţi ca ci, publice si acțiuni . Acoperiți cu efecte comerciale , . Ia cont curent Imobil c„a!oa Victoriei No. 43 . . . Mobilier si case ser Titluri în deposit Poliţe în.gaj . „ .'" Der­orile de e«rianHi !• ~ «n«. i i Plats Amn. Uhovarv $ {fostă IktrobaitMcr) Banca „e Industrie pl Ssmerf dinBucurești Societate AnoaEmh..Capital fel 50.000.000 Strada Banca Nations Sa M©. I,­ BUCUREŞTI Director genera!,­ Feîfx Javîfcr­i‘reşedintele consiliului de administraţie, «1. 8lmlone8G»*Rimniceaffu Veriîtcai şi găsit conform cu registrele: _ Sensorî: Ing, ßf. Bäduieanu, Anton Crfsfof, dr. O. Severeanu, G« SI, StSnoio, Const. Tatovloî DEBIT Conturul d&Profit şi.Pierderi încheiat la 31 Decembrie ZQ2ă fr&ntm primul exerciţiu Iutii—Decembrie CREDIT Preşedintele consu­lului de administraţie, «I. Simîonescu-RâmniGvăiUi Verificat şi găsit conform cu­ registrele Ceasorii »ng. ta, Răduîeami, Anton Cristei, dr. Q, Sovereami» d. M, StanoS«, Const. Tato viei *yWBmiM*assiaK .«jcvTem­.ni.'wrwcws»'-'.' v-v.uai.-y .tajc-wcrjb» «nam. ismmmacamummJi i. Darea -de sevmft a dcnsiiinlut de adíőmtótraííitm« fi raportai' “oetsâciri- Dacă, în ziua hotărâtă, nu­ se intra- iar asupra exerciţiului anului 192% $. Bilanţul. general «t contul d» neşte numărul da acţiuni cerut, adu - ... —.... «, , narea se amână, pentru 8 zile, când se Profit si pierderi- p«'-®cas) va putea lucra, oricare ar­e numă- 3 încheiate la 31 Decembrie rul acţionarii« si. capitalului repre­zenta­t. 3. întrebuințarea- scenefi descărcarea consiliului de 1 7.441. 865’501 9.914.209,80 4.532 55210 ‘­­­i 21.888.027 40*1 Capital Depozite Cecuri de plată. . . . . Sarci­ni ’asupra­ imobilului Cont tranzitoriu­ . . . . Benefic­iu net , . . . . strație'ei a dirtețicaiî' & geeBxtum lor pe tsseidtiuî expirat: 4 Ti etrib titluri sa cenzorilor'-' 5. Complectară« locurilor devenit© vacante ri*~ *- .orțî, eoa* -* -5© coop «plean-trap« SIV . - « » s __ i 50.000.000— ****». 5.9*1.669 90 * tti * K i-24.967.070 T53*1.900.739 95 * ♦ « • » 5.642.5322c - 1-5.250.000 ♦ * 4» * •1 . 2.029.24!85 % »r k ’ • P1 «*W 4.080.190 . - . '.T'-b­i,U ic.SS ( ■ f'.OiU.SO î ' uacotor general, Felix Javre* C-helfeeli de ^Cdpstítuire,,,administra,*1 .ritó, chirii, diverse .' AraorfMhi < CruTan­îrii și acrediti­ve » , ., . . , Deponenţi de titluri la depozit „ . „ poliţe îe gaj . . . . „ „ garanţii de gestiune . •■ 34 31.109.358.175 4.764.607!95 •080.000!l~g WrWmj\% Intele CAMERA ledinei dela St Marii® mânia întregită» . ,,Creiaţi cămine, crema c--.urine, creiaţi internate; clădiţi şcoli; daţi bani pentru cultură“ spune d. Pe­tre Jecu d-lui ministru al instruc­ţiunii publice. Şi d­. dr. C. An­glelescu — uitân­­du-se­ galeş la d. Vintila I. C. Pin­­­tianu — anunţă că d. ministru pe finanţe a­­dat, pentru ■cultacâ, anu acesta 150 milioane; că­ datorită pa­triotism­ului­ şi iubirei de neam de care pururea a dat dovadă de V. I. C. D, s,*au creiat internate; s‘au fă­cut cămine; s‘au transformat meri­sori in cantine; s‘au înzestrat labo­ratoriile tuturor facultăţilor şi,­ ca Universităţile se vor deschide la 16 Aprilie, cu liniştea datorita in sanctuarul culturii. La sfârşitul cuvântării,­ d. minis­tru de instrucţie, a declarat, hotă­rât, că guvernul nu înţelege sa ad­­mita „numerus clausus“.­D. Ioan Th. Fiorescu apare, su­râzător la tribună ; depune legea chiriilor;­­cere urgenţa; Camera o respinge;­ministrul justiţiei se în­­cruntă; şedinţa se suspenda; depu­taţii trec în secţiuni, unde îricep si materiale, cari se ridică granitic as! lupta aprigă între un portofoliu mi tapând cărarea spinoasă a culturii,­­ nîsterîai şi o­­lege încâlcită si­­­ d­in Ro-­j ambiţie. proletariatului' * - ‘V O— 14 ora 3­4 a. precis — cu o prei culune ultra matematică — d. O. JVi. Orleanu, preseumteit Cameriiî & dat,cuvântul secretarului -cetitor al sumarului — după ce a ’consta­tat că Adunarea este în mimar Din incintă-erau maximum 40 deputaţii. Ificep comunicările "obişnuite. Rând pe rând, trec pe la tribuna d-sii V. Toni, M. Flondor, P. Bed­­ianov­ etc. ca să strige durerile po­pulaţiei de la Adunările deputaţiior­. Banca ministeriala se frământa..., D. Petre Je­cu urcă scările tribu­n­­ei ca să legitimeze celebrul prin­cipiu „numerus clausus4* cerut de studenţimea noastră­­stud­­iasă. Un scurt rechizitoriu. D. Petre Jecu cere guvernului să ia măsuri urgente pentru a deschide, cât mai larg porţile culturii pentru tineretul studenţesc care se sbate în nevoi cumplite în neputinţă sa urmeze c­rcurile universitare. D. Petre - Jecu vede în agitaţiu­nile studenţeşti, în jurul principiului „, cumerus clauzus“ un pretext de manifestare a­ durerii acelora care, deşi sim­t ia ei chemarea pentru sin­eşi, ni pot să învingă greutăţile S­E­N­A­T­U­L 30 Marii®­ ­ Şedinţa ,de la 39 Martie La comunicări d. Trandafir­escu dă cetire declaraţiei prin care, şi după­ sancţionare, Constituţia este declarată de opoziţia unuia drept un act pătat de nulitate şi fără de lege. D. Ghibanescu atrage atenţia gu­vernului asupra situaţiei intolerabi­le rezervată profesorilor. D. gen- Laihbru crede că invalî­­zii au devenit o plagă socială şi ce­re triarea lor, aci de adopţiune faţă,­de proiectat chiriilor, votându-i cu 30 bile albe contra 10 negre. După o scurtă suspendare de şe­dinţă, d. gen. -Vailoiana depune un proiect­ pentru modificarea unor ar­ticole din legea organizării comu­nelor rurale, pentru care se admi­te urgenţa. Senatul votează apoi , procesul pentru modificarea unor articole din legea vânatului, proiectul prin care atribuţiunile­ directorului gene­ral al Teatrelor se trec­ asupra mii­­nisteruîui artelor, proiectul' petrtru trecerea taxelor teatrale 'deja ikî-Sepatia -săvârseste apoi ultimul nfectul de finanțe la cel al artelorî ?®taî®a in total­­ legii eîl­ilior iiiiîitar jlă gsnlan prolii hîgpolitici. I Vine ia­ rând şi un proiect bnclu- 1 caş:, aceia.pentru recunoaşterea ca­­­lîtăţi! ' de­ persoana morala Societa­­j'tei. preoţii! „Renaşterea“! .Preotul 'Preoţescu, se plânge că ,nu s'au '.modificat statutele în.con­formitate cu avizul comitetului de­legaţilor şi cere amânarea discu­­ţiunei. ’ ■ ■ ■ - ■ Episcopul Bartotomeu combate şi amânarea „şi modificarea. ••Senatul adopta opinia episcopală şi ia în discuţie proectul. Pr. Preotescu atacă proectul şi mai­ ales sancţiunile penale prevă­zute contra preoţilor pentru abate­re de la îndatoriri, D. ministru Banu îmbrăţişează proectul pe care-l socoteşte drept un instrument de contracarare­ a amestecului tagiidi preoţeşti în fu­ria luptelor politice. Cuvântarea d-lui Sanu are apa­renţa unu­i preambul în vederea in­primarei drepturilor de eligibilitate a preoţilor şi învăţătorilor, recunos­cute prin actuala lege electorală şi cu care Dumnezeu ştie dacă se vor mai întâlni sub viitorul regim elec­toral­­pregătit de liberali. Preoţii Ionescu-japon­ezu şi Preo­­escu protestează împotriva acuza­ţiunilor formulate de ministrul cul­telor împotriva preoţilor ameste­caţi in politică şi ii cer să­ vie îa chestie, adică la discuţia proiecte­­lor. D. Banu se supune, revine che­stie, susţinând proiectul cu toata căldura. Pus la vot proectul votul se de­clară nul , ceea ce hotărăşte pe preşedinte sa ridice şedința. linii n ■ 1+ »I iiiieni». &r «bi îti suga prima relat­­ie luaj CLUJ, 30.. — Prefectu­l judeţu­lui Ştefâ­neşti, ca sa aplaneze dife­rendul cu primarul dr. Iulian Pop, al Clujului a numit o com­i­­siune disciplinară, din­­care iau parte procurorul Cepescu, dr. Au­rel Isac, directorul de bancă Oc­­tavian Rusu si functionarui supe­rior dela poliţia Wild. Comisia a­ ţinut ari d. a. şedin­ţă la prefetura, când a dezbă­tut chestiunea k. Primă­rul ca­să^ou îxi fluefiţese lucrurileuiomisiunei' sa ratra­s dia postul său» u­rt­i 08N­IW ILEANA ScTiitoar« Primă hicrdie Wer-rrf « JrcA gâMsei p'oach­e ■pötiirdfc, cu de­sene de Mâna. sa, vd apare in mi­mând­­ă de -Fâșie fd revistei "„STRAVA CQPHICH ȘI -A 11- NERIMET . pdgitti lectura Uns­imetivă cu' , midie ,­­dustratium. Lei 4 to, toii Ubrami și depozitam de ziare. Editura­ Hertz, Bu­curești, caiM Victoriei 3. , ,î864»c«i©eî*8tt»e Viaţa artistica şi intelectuală » SPECTACOLE Sâmbătă î1 Martie TEATRUL NAŢIONAL, mati­neu: „Ciuta“; seara: „Când dra­cul petrece“. OPERA ROMANA : „Taust“. TEATRUL KI­AHNA MARIA, matineu :. „Labirintul**; seara : „Moartea civila“. TEATRUL POPULAR, matineu şi seara: .„Diaparui“. TEATRUL MIC, vna,tineu şi sca­­rai: „Şcoala cocotelor“, ATENEUL ROMAN : „Sora Bea­trice“. TEATRUL ALHAMEP.A • \«a­­rietăţii OUAÎ'UORTJL ROSE ÎN CA­pitala Celebrul quatuor de coarde r.Ro­­se-Quartett‘ dia-Vietta, dă mâine, Duminică, la Ateneu* prima sa şedinţă de muzică de camera, cu un program compus din Quartette­­de Dvorak, Tschaikovsky şi­ Grieg. Alte­­două Şedinţe de muzică, de carne , cu programe absolut noul vor urma Luni şi Marţi seara. Contrar zvonurilor răspândite, aceste trei concerte ,­or fi singu-­ rele pe care­­vestita echipă instru­mentala le va da in Capitală. Miercuri chiar, quartettul Kosé pârăseşte ţara plecând, in Italia, unde e­ angajat pentru un ciclu de al concerte. VITRINA LIBRĂRIEI - Temniţă şi Exil de Zamfir Ar­bore, triuujful IntuîiericnÎHs de Lo­­ojiîda Andrejew. cr Editura. 1 Brănisteanu­l . ie eri dela Dada Imlumm âmtm proprietari și chiriaşi Liga Ciu'î'iaşitor a continuat și ori seria intrunaildr do protes­tare contra nouei legi a chiriilor. Pe la ora / pun., în timp ce in~ frațtirea• chiriaşilor continua in sală, du sosii pritmi proprie­tari,.—* un grup de-4—-5 persda­­ne,— cari ap. voii w ' pătrundă m sală. ‘Chiriașii.' dela intrări, prin­sând de peste că noii sosiți le erau au început să hm dwGStă -a filiere. Im'ei-îmei, s’au strâns vre-o 30—30 de proprietari cari, mcol iiți (lin . îctbtâ ■ păr (de s’ăă refugiat în evriep.­­hotelului ..DaciaM. Aici, au vend şi câteva grupuri de chi­­­riaşi, ci­­­rari s'au început, discu­ţii violenţe. In rânaid celor din­tâi proprietari sosiţi, sa observat un ware nmmr de doamne. Autonhîi­’d­e -prevăzând inciden­te cari­ ar fi putut lua întorsături grave, am anunţat par­chetul prefectura poliţiei. Au cosit la fa­ţa locului d. jwJe-instru­ot'Or lom* cit-Partum şi d.fpioan­or Şerba­­nescu. Totodată, au venit şi deta­şamente, — nu- prea -puternice, — de­­jandăriâ, cari au prins sa pa. tpuhists, silind lumea din strada $â circule. Istc«j»utu3 scandalisiyi mi 'Pe la orele 2 au sosit S-mi Umil ■Labo vary,, cap. Cost­escu, C. şi A. hiobrescu. Văzând pe aceşti frun­taşi ai mişcarei, cei vre-o 200 de proprietari cari, fie cu riecutezând sa intre în curte, fie­ că nevoind să provoace dezordini rămăseseră ri­sipiţi in­ grupuri, pe str. Carul şi prin piaţa Florilor au strâns rându­rile in jurul ieaderiior sosiţi şi au ..pătruns in gangul hotelului „Da­cia“. Aici, d. cap. Costescu a prins $i strige: „Trăiască armata!“ ,,'tra­iască Dinastia“, „Trăiască proprie­­tării“. Grupul Acoperă aceste dran cu strigăte de „ura“. Auzind larma, din gang, un nu­măr de chiriaşi a. - părăsit sala si sta strâns la scările culoarului, fă­când 0 primire de pomniță adversa-) âildr sosiţi­, huiduia, fiasta, arunca Ici tel felul de invective. — —0x0-1 © nouă sădărnicire a în­trunirii pr©prsetarit(@r Apostrofările violente și triviale, —- -unde antisemite aruncate de câţiva proprietari, îmbrâncelile si in­caerarile incomplecte au con­tinuat vre­un ceas. In acest timp, nici un proprietar nu a mai încercat sa vorbească. Pe la orele 3, d. Emil Lahovary a apărut la tribună. Chiriaşii şi-au sporit huidueliie şi flueraturile, în timp ce proprietarii aclamau fre­netic pe prezidentul lor. Câţiva proprietari, indignaţi de faptul că le era huiduit conducăto­rul, au venit în mijlocul chiriaşilor cari se găseau in curte şi pe caii i-au apostrofat violent. Din cuvân­tarea d-lui Emil, Lahovary nu s'a putut, prinde nici un cuvânt.. Prezidentului proprietarilor i-a urmat la tribună d. cap. Costescu. Acesta șî-a început cuvântarea strigând: ,.Trăiască regele". ..Trăia­scâ regina“. Chiriașii ii fluerau. Atunci d. că­pitan Costescu a prins să strige: — Când se fac urări familiei re­gale, m­ucoşii aceia huiduesc! Sa­ făcut o clipa linişte. Dar chi­riaşii socotind urările d-lui căp. Co­stescu drept un truc prin care să se dobândească liniştea, au reînce­put sä fluere şi sä huiduiascä. Din acest moment se poate spu­ne că proprietarii şi-au dublat stri­gătele , privind interesele lor, cu stri­găte antisemite. €l©€lf@ A urmat la tribună tiu alt o­­rator, al • cărui nume ne­ sca­pă. In acest moment, din rân­durile chiriașilor sau aruncat ouă chelie. Câteva din aces­tea au căzut în curte­, murdă­rind numeroase persoane. AC­tele au imnerit pe­ scena spăr­­gandu-se pe spinii de și la picioa­rele proprietarilor. Trib­una s’a golit cu încetul. Intre timp, autoritățile tmiăn­­uu­-se de incidente grave, cu­ ce­rul ajutoare. Au­ sosit în fața sa­„Dacia: detașamente puterni­­ă, jandarmi. I9I«HP4S [anîl BStatlâ şi întrunirea. Vă­zând că toate silinţe­le de a­zi .110 întrunire le­ sunt zadarnice, piu­agictatii au aâvalis grauwda în sira­da, und­e s'au adunat in jurul unu! at comobîl de unde ‘d. căp. Costea­­du vroiâ sâ hârăngheze muiţhuoa. Observându-se insa că armata .era un moment distrată, proprieta­rii au pornit la grup destul de nu­meros spre Senat. &‘au format imediat con­oane puternice cari a împins tmilfuma ,pană fit Camera de comerţ.. Evi­­­­deţii,­­ respingerea notmfcout­- Iilor a dat loc tu imbrăneai, stri­­găt&, proteste. Vreo loi-trei pro­prietari. -mai, recalcitranţi, — prin trc." cari, d... Gostico Lipore­sc», — au fost conduşi, ia politie. Taini­ţe de jandarmi su tusem pe ru­­m&ni «â staţioneze, spre a. nu­ se ■f'ortm iar grupuri. Um ir»« Propaga ix«, .mguâsu^i *u dosm COrdoanelor aela nostiera de Co­merţ, au voit sa îtiăBitestez.©, iar prin iterp­rindere. in fuga, ei au poi • nit prin ssfâziîe Doamnei .şi Aca­­demiei spre a revemi mj faţa Seoa­tulul Autorităţile m prins din vreme de »est® şi jandarmi? au ieşit în ta­­tămpinarea mulţimel, pe «are a risi­pit-o. in acest, timp a eşU dela Senat de lega? ia proprietarilor, care a plecat la Camera. Risipita de Jandarmi .şi­­­ desparţi* fă .tis fruntaşii ci, mulţimea -a luat drumul, — parte spre Camera, pai 4© .spre DACIA, * D-l EM. LASOVAFY a fa­cut im scurt expozeu asupra discuţi­ilor ce s’au făcut la Senat cu pri­vii« ia hegen chiriilor, stăruind a­­supra amendam­en­teior propuse de­­d-l Ermil Pangrati. Încheind ora­torul a rugat pe proprietari să continue a­ fi solidari. D-l PA V tnuEcO u­­iJlMC a ară­tat­ că Statul ia chirii de 2O. de ori chiar din. Iăi6, in timp ce proprie­tarilor li sa impune chiria numai de 3 ori. A desminţit ştirea «iată de ziarul „Universul”, după care, pr­oprietarii ar fi bombardat cu pietre automobilul în care se ga,­­Bca d-na, dean Th. Florescu. După aceia, oratorul a expus adunărei demersurile făcute pe lângă, auto­rităţi, pentru dobândirea dreptu­lui de întrunire a­ proprietarilor. D-l D­UMI.TRESU U­­MI­REA a constatat­ că prelungirea contrac­telor a produs mirarea proprieta­rilor. .A adus laude d-lor Ermil Pangrati și Istrate Mieescu, cari au apărat cauza proprietarilor. Au mai vorbit d-nii ing. MAR­­G­.AElTii.ijCU (Brăila­­, RADU­­LESCU. D. PARASCHIVESCU­­BOSNIEV.­ a imputat autorităţi­lor ca­ n’au inter-real, contra chi­riaşilor — scandalagii. L-a acuzat pe d­-l Vintila Brillianu­ ca prin­cipal autor al legilor spoliatoare de campuu să se plângă proprie­tarii. Au­ urmat cuvântările d-lor E­­NICHITA GEORGESCU şi MA­RCUS. (Pe când vorbin, d-l Mar­cus. sa înapoiat dela Camera de­legaţia, in frunte du d-nii eăp. Cos­­tescm-- M '■ O. - Dobrescu,. «ase a • fost priaiîlâ cu: ovaţii). iiD-1 eăp,.-GOS­TESpU; a:,spus:.că ministrul justiţiei e’a convins că proprietarii sunt oameni de ordi­ne şi că au dreptate. A veştejit a­­poi energia atitudinea chiriaşilor, cari au huiduit pe d-l Lahovary, au aruncat cu ouă elocite şi­­au ocupat, fără drept, o sală de întru­nire. D-l C. DOBRESCU s’a ridicat împotriva felului cum au înţeles chiriaşii să duca lupta şi împotri­va intervenţiei autorităţilor con­tra proprietarilor. A mai vorbit d-l col. BABULES­CU, ► D-l BABA ŞTEFANESCU­ a asi­gurat că, acţiunea va fi dusă de proprietari şi de acum înainte, cu toata energia. A citit o moţiune, cuprinzând doleanţele exprimate de oratori in discursurile lor, • întrunirea s’a­ ridicat la orele 7 jumătate anunţându-se o nouă­­întrunire pentru azi la orele % 1 legea chiriilor ungari prifoacă miri agitaţii la Bulapasta Dela coresp. nostru special Budapesta, 30. — Noul proect’­de lege al chiriilor, făcut pentru Unga­ria a produs o mare mişcare socia­lă la Budapesta, ce va avea a­­dânci, repercursiuni politice. Funcţionarii de in c. I. au pornit 0 mişcare foarte agresiva. Sindica­­ţii­ lor ameninţă satele şi oraşele, care dacă vor tolera urcarea chirii­lor aşa cum­­se prevede în proectul de lege, vor fi ocolite de circulaţia trenurilor, iudu,­iraşii şi negustorii au por­­nit şi ei o mişcare contra libertatei ce se da proprietarilor, ca să rezi­lieze contractele si sa urce chiriile prăvăliilor. Consiliul comunal al oraşului Bu­da­pesta a protestat contra marei s­u­cari a chiliilor, in actualele împre­jurări, propunând ca numai după ce se vor termina nouile con­strucţiuni să se aplice noua lege. "Minis­trii ocrotirilor sociale Vas, autorul noului proect de lege a chi­riilor a declarat că numai locuinţe­le cari au dela 6 camere în sus, şi la prăvălii se vor aplica comer­ţul liber dela l Maiu 1924. . Prin aceasta el a urmărit sa se înmulţească cor­strucţiunii­e în capi­tala Ungariei, ca până in 1924 să s© curme criza de locuinţe la Buda­pesta. Urcarea chiriilor se va iac® dela 1 Mai 1823 cu 3d la sută ţaţă cu chiria din 1914, iar in luna August cu iacă 20 la sută, . in ce priveşte prăvăliile, chiria se va urca cu 159 de ori mai mult, chi­ria dela 1314, aşa că 111 îoc de în Bill cor­­pe au, va­ trebui sa plateau va un negustor §90 mil cor. agitatias m&9AKP Studenţii - agitatori matiţisui la arest preventiv ” Cititorii noştri îşi reamintesc că din crei 19 studenţi, vinovaţi­ de a­­gitaţii şi excese antisemite, n­c­ua au fost menţinuţi în arest preven­tiv, con­firmând­u -se •m­uidatele­ de arestare de către Tribunalul,lirov secţia a­ii-a corecţionalâ, iar rece şi-au ‘ văzut mandatele hurmuite de către Tribunalul Ilfov secţia d. Totuşi parchetul făcând apel.D­in contra intirmarei,­­ studenţii au fost menţinuţi­­la Văcăreşti.. ‘ Apelul a venit ieri , spre judeca­­re înaintea­ Camerei de punere sub acuzare. Avându-se in vedere gravdte­­tea faptelor ce se impută acestor studenţi cari tixrbura, incontinua liniştea şî­­siguranţa, publică. Ca­­riera de punere sub acuzare a ad­mis apelul., d-lui. prim-r procuror si a confirmat mandatele de aresta­re ale tuturor celor zece studenţi. Ei vor fi menţinuţi în preventiv, la închisoarea Văcăreşti.. Starul „¥©®8â.- Saîatu'tuf'’i msnhîjât. -Másân iuate?. Calaţi, 30. — Azi la orale 6 séd* ta., 20 de studenţi au­­venit, la ■■la, tipografia ziarului. „Vocea Gaia* i ului" şi au ameninţat că vor a­­rtmea litera tipografiei în Dună­re, în caz dacă ziarul, nu mai scrie despre agitaţiile studenţeşti mu­lt critica ocf-mim d-lui A. C. Gn&i citudentii au spus ca p.u vor ic­ter­a, ca şeful tor 'să fie criticat şi că ziarul sâ scrie ca, SfatâeHist­­re* b-msc pedepsiţi pentru procedeele hr. Odată au gpeaslă ameninţare di­recţia. zigridul, a inqmntat telegra­fic plângeri către ministerele de justiţie şi interne şi a sesizat au­torităţile­­locale. . . îl- prefect de judeţ Onosse şi şe­­ful siguranţei Poposea au luat mă­suri pentru, trimiterea. studmţibti cari sub­ Armin de orar. h. vina lor. ei, In oraş mai prodiga­­ţi* faptul că un­ alt grup de­­studen­ţi au impus patronului cofetăriei „Victoria din. str. Domică”ca a­­nume Ştefan Topra, să scoată din galantar un afiş, cu caractere e.­: meeşti^ care anunţa, că, hdmmlcu ■în magazin se­ găseşte şocolată tiu . In caz contrar, au, ameninţat cu devastarea. Spre a se evita neplăceri patro­nul s’a supus­, v . Partidul poporului va ţine fa ia, Duminica, după amiază trei întruniri publice: în sala A­­miciţia, în sala Leca din culoarea de negru şi în sala Clisamentelor. (Apele Minerale). Luni, 2 Aprilie va avea Ioc la sala Eintracht din strada Diom­ O­sic No. 04 conferinţa, domnului S. Emil despre­ Revoluţia proletară şi revoluţia., burgheză. Începutul la orele 9 seara. In­trarea liberă. im­­i­­­r Luni 2 Aprilie B23 Farsă în 3 aerie, de Kadelfeyrg O delegaţiune a „Ligii Chiriaşi­lor“ se va prezenta astăzi d-lui ud nistru de justiţie şî d-lui ministri­ de Interne spre a protesta împotri­va atacului ale cărui victime au ca­zut iar chiriaşii, fiind molestaţi-iar? nici un motv.de către trupele can barau trecerea spre .u’lui.v­ .... - pu­ta­nilor» M M im uumui ty MAGAZINUL­ Mile ele Paris Bucureştî, Sfr. Lipscani il a isrimit un bogat asortiment de Xfoosge simplu si fantem, crepoane ăi vsMtml brodate, stofe ds rochi p® cari ie vindem an prepari excepţionale, acor­­­dând şî condiţiuni de plată. răngi m mi_­argiat și alpi« «©s «sal fini issh­ari nuiîn­ houck teteji _____ Str. Carol­ati Roma. 31. — Mustaph­a Kemal și-a întrerupt călătoria tu. Literi-t­orul Anatoliei» întoroârtdu-se, la Angora unde așteaptă, conduuicâ­­x­ ile • oficiale ale consfătuirilor din Londra. E . r

Next