Lupta, ianuarie 1925 (Anul 4, nr. 918-942)
1925-01-14 / nr. 928
lie va creea desigur o serie d* relaţiuni militare inedite intre Turcia şi România. Se,Zoaie prevedea un schimb mai intens de misiuni militere şi poate chiar acordul. Chestiunea flotei lui Wrangel ar schimba de altfel a-proape toate relaţiunile României cu ţările vecine şi cu statele balcanice. O ştire din sursă budapestană anunţă că între Cehoslovacia şi Rusia nu există nici un obstacol şi ca Cehoslovacia s’ar pregăti să iasă din Mica Înţelegere. Cercurile diplomatice şi militare ale Micei Înţelegeri desmint insă această ştire. Desigur că Cehoslovacia este în bune relaţiuni cu Franţa, dar nici România nu este cu marea noastră aliat în altfel de relaţiune şi un svon despre eşirea României din Mica înţelegere ar fi absurd. Ceea ce nu lasă Gehoslovăcia să iasă din Mica Antantă, pe chestiunea rusttească, este nu numai faptul că alianţa româno-cehoslovacă nu are drept obiectiv Rusia, dar şi făptul că odată cu căderea guvernului Horriot, politica, franceză faţă de Soviete se poate schimba. Zvonul de mai sus se explică prin tot complexul propagandei Ungare îl streinăate. Este de ajuns credem, în această privinţă, să notăm articolul ti lui Paul Giuiton, apărut intrun ziar francez, în care se spune că Uniunia nu trebue împărţită, fiindcă ea se va opune pericolului sovietic şi turcesc !Or, este stabilit azi, că Ungaria a intrat in sfera de acţiune ruso-germană şi că scopul propagandei ei, înarmarea, nu trebue să se înfăptuiască. S. V. ------- XXX —■ întrunirea chiriaşilor Duminica 11 Ianuarie urma să aibă loc la sediul Ligii adunarea ganerală anuală. Deoarece nu s’au întrunit numărul de membrii cerut de statut, adunarea s’a amânat pentru Duminică 25 Ianuarie, iar în locul ei B*a ţinut o ftirimire publică. Prezidează d. dr. RADULESCU GHEORGHE, preşedintele Mgr. D. M. LEONIN, avocat, arată situaţiunea grea care se creiază chiriaşilor prin lăsarea la libera tranzacţie a numeroase categorii de chiriaşi D. dr. TOMA SIMIONESCU, vice-preşedinte al ligii, demonstrează că numai guvernul nostru este indiferent la suferinţele chiriaşilor. D-sa arată ca face guvernele altor ţări pentru ocrotirea chiriaşilor. Arată şi d-sa cât de greu sa luptă generaţia nouă pentru un adăpost pentru care se cer sacrificii băneşti insuportabile. Cere şi d-sa reglementarea închirierilor pentru ca astfel tinerii in special, vor cădea în lupta grea în care sunt asvârtiţi. D-sa îndeamnă, pe chiriaşi să se unească şi să-şi ceară cu tărie drepturile lor la viaţă. D. R. MAGDE!!, avocat, vicepreşedinte al ligii, spune că liga luptă pentru vadul comercial pentru că ea a luptat întotdeauna pentru ocrotirea adăpostului oricui, fie consumator, fie negustor. Libera tranzacţie va aduce o nouă scumpire a vieţei şi astfel se va lovi în consumatori In nici o ţară din lume, unde a existat regimul excepţional al chiriilor, nu s’a lăsat la libera tranzacţie negustorii. D-sa arată că liga a întins mâna tuturor organizaţiunilor interesate pentru a încheia un front de luptă pentru vadul comercial. Aceste organizaţiuni nu şi-au dat seama de datoria şi lor nu au primit. D. dr. GH. RADULESCU, preşedintele ligii, spune că guvernele noastre au fost surprinse de criza locuinţelor şi au căutat să o evite prin măsuri temporare Soluţia definitivă nu poate fi decât prin construirea intensivă de locuinţe- «Liga Chiriaşilor“ a dat de cinci ani mereu propuneri cari, s’a constatat a îi cele mai eficace. In aparenţă se pare că criza de locuinţe nu mai există pentru că se văd câteva bilete „de închiriat “. Situaţia însă, e alta. Numărul disponibil de locuinţe e absolut insuficient, şi apoi chiriile sunt atât de mari încât nu se pot oferi. D-sa face cunoscut că liga înfiinţează un birou pentru locuinţe cu serviciu gratuit. Proprietarii sunt rugaţi să trimită pe adresa ligii oferte de apartamente goale indicând toate condiţiunile, iar chiriaşii să facă cunoscut cerinţele lor. S’au mai ţinut şi ale cuvântări, după care s’a votat o moţiune în acest sens. ----XXX------- k Situaţia politic, din Brăila Dendsfire «lin continuă. Partidul national mu organizează la sate. Averescanii se pregătesc de guvernare! BRAILA, 10. ■— Deşi în plină vacanţă, totuşi Brăila a tor*g.strat pe tăr'âmâ] politic câteva fapte importante menite să seitab« întru câtva înfăţişarea lucrurilor de până acum. Aşa, iii. primul rând vom bota ult’zn&uls dem If ii din partieiul ţărănist, produse înaintea sărbătorilor, pute din ol® chiar în timpul sărbătorilor. Demisia (t ini inginer Costinescu care este da fapt întemeietorul ogih. izaţiei ţărăniste în localhaife a luat caracterul unei sciziuni, căci odată cu d-sa au 'tVteţjt li» tabără "partidului haţfou&i o sumă d* fruntaşi' ţărănişti şi o întreagă seria de organizaţii rurale. cad constituiau fieful judeţean al d-lui Costichesia şi al amicilor d-sate. CHESTIUNEA ŞEFIEI Motivul demisiei a fost divermitat de atitudinea d-lui Alinalache, faţă de organizaţa locală. D-sa fusese deseori solicitat să s cauţioneze chestiunea şefiei, revendicata de d. Ruducoviei, exponentul curentului florist în localitate, impotriva tuturor aşteptărilor, dl. Mihalache «, vişnit la Brăila şi intec si cedeze curentului majorităţii condusă de d. Virgil Groseu, a soluţionat chestiunea cu o Vădita părtinire, în favoarea d-lui Radacovici, liste de menţiona că reuşita d-lui Radacovici a fost asigurată prin manevra, grupului comunist, a cărui i prezenţa iu organ za ţi®, ţărănistă, d. Mihalache a admis-o cu reserva de a sprijini reuşita d-lui Radacovici. Scârbit de această atitudine, d. Costinescu şi-a dat imediat eternicia insouindu-se în partidul naţional de sub preşidenţie d-lui dr. V Demetrescu-Brăha, fost ministru. ALTE DEMISII Demisiei d-lui Costinescu a urmat demisia d-lui avocat judeofof şi acte» în urrsîâ deieişift d-lUi Liviu Opri«. D-sa și-a motivat demisia printr’o lungă scrisoare adresată d-lui Mihalache, pe care-l acuză că este apologiei socialist. I. C. Sculli, avocat ?i-a dat de asemenea demisa din partidul ţărănist. Cu inima înduioşată și cu «»uit regret, te anunț că doa* snain«, încetez de a fi alăturea cu tine, care întotdeauna nu «3 nutrit alt gând, decât triumfă principiului democraţiei. In răstimp de un an, am putut constat*' că în sânul partidului ţărănist 1* car® am poa! ne tot ambii cu sacrificii extreme şi demne de oameni citi ştiţi, fiu este. Alte demisiise vor produce în curând, prin cari aceia d-lor Virgil Grosso şi M. St. Pantely, cari pentru alt’na da tft au cerut elucidarea chestiune! şefiei. Rămânerea lor în organizaţie, depide de răspunsul centrului. PARTIDUL NAŢIONAL SE ORDANÎ213AZA LA SATE Partidul naţional român, şi-a reorganizat cadrele la ţară şi la oraş. în urma deselor întruniri ţinute în judeţ, ţăranii au cerut un număr mare să fie trecuţi printre partizanii partidului naţiimeî. Cea mai mare parte din ţăranii cari cer înscr -.re. sunt djm organizaţiile averoseană şi ţirănistâ. In oraş, o sumă de intelectuali au cerut Inserier®* în partid, trimiţând d-lui dr. V. Demetrescu-Brăila adeziunea lor. AVERESC ANII SE PREGĂTESC DE GUVERNAM: în tabăra averescană s’a produs un mic neajuns provenit din faftul că şeful organisei, d. maior Teianu întocmind liste demnitarilor, pentru o eventuală guvernare averescană, a omis pe unii din fruntaşii organizaţiei, cari se cred la drept a conta printre elementele de căpetenie-Lista d-Iqî T’élanu fusese publicată î.. ziare, dar amenințat cts desifințu'.rea unui scandal, ce ar fi putut avea de urmarg o ruptură, d. Teianu a fost nevoit să revizuiască lista îndată ce a revenit dela eong. .»sul ce nut sitei« trecute în Capitală. D-sa, a trimis următoarea srişoar®. Adresatălui Virgil Groșan viitorul sâî ăl partidului pariatist la Bráná , Stimale Coleg. Farmaciile de serviciu la noaptea de 12 Ianuarie 1325 Dr. N Popovici, calea Griviţei 113; La Galen, calea Griviţei 74; N. Pantazi, Thoiss) calea Vîctoriei 164; D. Brcuţă, str. Câmpfteanu (lângă Teatrul Naţional Lăzăroiu, (lacobi) str. Patriei 1; Piaţa da flori; Vespremeanu calea Şerban,Vodă 47; Fratei calea Văcăreşti 77; I. Mihalcescu, str. Romană 204; G. Păltinescu, b-dul Ferdinand 104; V M. Birmănescu, calea Rahovei 88; G. Corolenca, calea Moşilor SRI; dr. A. Mihalovici, calea Călăraşilor 28. nx acă o serie de spioni sovietici A mai fost descoperit! o f®m®8»surier - parchetul militar a fost sesisat, printr’un denunț, asupra unui caz pe cât de Curios, pa atit de interesant l» urma acestai sesisări, e posibil ca chestiunea spionajului sovietic să fi® redeschisă. O FAMILIE SUSPECTA Gazdă a unuia din spionii arestaţi era un inginer român, car®, la fecetaş timp, prin ce împrejurări nu se ştie, era şi pensionar al statului argentinian, unde a făcut dese călătorii. Ingineri! acesta e căsătorit cu o evreică din Bulgaria, mamă a unei fete, pe car® inginerul, când a venit în România, ei a recunoscut-o ca alţii. Fata aceasta, evreică de origină, a devenit, după primele cercetări în chestia spionajului, sofia unui tânăr, care azi e preot de ţară. PRECESARII»- DIN DENUNŢ Denunţul spune, ca atunci când reprezentanţii autorităţilor au percheziţionat domiciliul spionului arestat, au văzut pe domnişoară, despre care, inginerul şi soţia lui au spus că 1® e neplat. Văzând că, unii membrii ai parchetului militar le suspectează fiica, părinţii au trimis-o pe aceasta la ţară, unde i-au trimis acte false, pe nume românesc. Ia chipul acesta, domnite*,■ s’a putut mărit* cu tânărul a tuns preot., dobândind o stare civilă, care ar pune-o In afai* bânuelitor. O preoteasă spioatiă, ar fi de necrezut ! FEMEIE CUR53R ? Denunțul precizează, mai âreparte, că fiii* inginerului român, pensionar argentinian, făcea dese și misterioase călătorii la Sofia, pe vremea, când spionul căruia părinţii ei ii duseră. găzduire, nu fusese încă arestat Parchetul militar cercetează, cazul . mc. — Serviciul sanitar epidemie de Capital Direcţiunea serviciului sanitar al Capitalei ne trimite întâmpinarea de mai jos pe care o publicăm din spirit de imparţialitate : In unul din numerile trecute ale „Luptei” găsim la rubrica ,Să fugim de politică” un articol intitulat: „Un cadou de A- Inul Nou” în care autorul se ridică împotriva unei măsuri sanitare impusă elevilor la reintrarea în şcoli Articolul a îndreptat contra. Ministrului Instrucţiunei care probabil n’a făcut decât să aprobe un deziderat al Serviciului Sanitar Comunal, dar întreaga valoare şi nemulţumire provocată de această măsură o revedicam noi, Serviciul Sanitar. Pentru edificarea opiniunei publice, atacăm întâiu fondul chestiunei. Capitala de câţiva ani în mod admirabil dacă nu miraculos, este ferită de epidemii- Actualmente variola, ( caz imilitar), tifos exantematic (3 cazuri militari), difterie 5 cazuri, febră tifoidă 11 cazuri, erizipel 4 cazuri. Singura boală, care dată fiind necunoaşterea agentului patogen, nu poate fi redusă, e Scarlatina şi dacă propagarea ei nu se datoreşte numai mediului şcolar, aceasta însă nu e cu totul exclus iată de ce toată atenţiunea noastră e îndreptată contra ei, în afară de sforţările sanitare la domicilii, măsurile noastre se aplică şi în şcoli. Prin experienţa de câţiva ani constatăm că Scarlatina menţinută vara până la 31 August, la circa 50 cazuri la nr,se urcă la 2-300 cazuri în Septembrie-Noembrie şi aceasta prin import, din provincie de către vilegiaturişti şi elevi ce vin din localităţi contaminate. Paralel cu această creştere şi automatic se declanşează întreg mecanismul sanitar şi către Noembrie şi în Decembrie, scarlatina scade iar in Ianuarie avem circa 100 la zi (azi 118). Desigur că marea majoritate a măsurilor ce se iau sunt vexatorii şi incomode, drept e că atenuăm forma pe cât posibil dar nu dăm înapoia nici unei măsuri cari să ne ajute la atingerea ţelului. Astfel am cerut şi sa aprobat ca la începutul anului şcolar elevii să prezinte un certificat de sănătate al medicului oficial din localitatea de plecare şi am Înţeles să aplicăm măsura şi în revenirea din vacanţa Crăciunului, extimând-o şi la elevii din Capitală. Această măsură au nerealizabili. Cu tot deranjul ce procură elevilor, cu toată aparenţa de miilitarizare ce-î dă preopinentul nostru — şi ce e militări* intre altele dacă nu o. şcoală de d’sciplină — măsura m an’icâ de câţiva an*, e bună şi dă rezultate. Spre satisfacerea d-lui O. Gr. I. dar spre ne'.auda noastră trebue sa reeVmnoaşters.'t că exista multe defecţiuni, inerente men tal'ţâţei tacă ortes-a- 1» a straielor inferioare. Socotesc că cu tot curentul social democrat exietssit azi în ' Germania nu s’ar decreta cu atâta înlesnire de stupidă și nerealizabilii o măsură sanitară. Măsura pie stupii* pentru că din anumite puncte de vedere e descentralizatoare şi aplicată cu rigurozitate şi masiv trebuie sa reuşească. Ni s’ar putea obiecta de ce nu apuicăm măsura chiar in şcoli in primă Xî a reintrărei şcolarilor. O aplicăm şi ncolo dar reuşeşte incomplect, pentru că nu toţi elevii se prezintă în prima zi şi afară de aceasta corpul sanitar nu este atar de numeros ca să poată vedea mai mult decât cele 70 şcoli primare în primele 2 zile consecutive, şi ar rămânea necercetate toate Şcolile secundare şi particulare, înainte de a decreta măsura stupidă, nerealizablă şi prilejuitpai« d® cadouri, am fi dorit că a pati'a putere în stat s’o discute cu noi, eâ ne lumineze la rigoare Şi in ori ce caz Să ne ajut» in opera spinoasă de educaţie sa,nitară a masseior. Nu putem să nu relevăm mâhnirea, pentru constatarea nejustS căaceaaia ar fi fost o peaxiune de cadouri pentru corpul sanitar comunal, acest corp ce la tăcere şi modestie streineşte sănătatea Capitalei ,i a căror elemente — acele care nu au şi alte ocupaţii — duc o viaţă de privaţiuni şi apostolat. Scriitorul articolului îi cunoaşte probabil prea puţin şi suntem preltaţi a-i răspunde că aici justeţea cauzei nici competinţa şi autoritatea sa de vechiu ziarist nu-l obligau să recurgă la argumentele ce a ales pentru a da tărie articolului şi să strecoare o picătură cte v®nn în osnăţu! nostru de Anul Nou. ro . XXX — Cutpercianţii basaabelii cer legiferarea raiu lui Chişinău. 10. — In vederea congresului comercianţilor din întreaga ţară ce va fi convocat curând la Bucureşti spre a se discute vadul comercial, impozitul de 1% pe cifra afacerilor şi legea băuturilor spirtoase, a plecat în Capitală (1.1 senator I. Sanielevici, preşedintele camerei de comerţ din localitate urmând să prezinte congresului memoriul comercianţilor din Chişinău. Prin acest memoriu alcătuit după mai multe desbateri şi discuţii aprinse, comercianţii basarabeni cer ca Chestiunea vadului comercial’ să fie legiferată, neapărat în actuala sesiune a corpurilor legiuitoare. Comercianţii mai cer prelungirea contractelor da îfi- I chiriei® a magazinelor pe 2 luni, urmând ca neînţelegerile ce s’ar ivi la asemenea chestiuni Fie rezolvate de o comisiune arbitrară compusă din reprezentanţii proprietarilor, chiriaşilor şi justiţiei câte unul. --------- _----- y APTA ! Societatea fabricarea avioanelor va lua fiinţă Am vorbit la timp de aranjamentul ce s’a făcut pentru înfiinţarea unei fabrici de avioane necesare armatei noastre. Înţelegerea a fost făcută cu casa engleză „Armstrong’Sibby“ din Londra, a cărei ofertă a fost găsită mai avantajoasă de guvern. Un reprezentant al acestei case a fost în ţară şi a stabilit punctele pentru înfiinţarea societăţii. In noua societate, capitalul omânesc va fi de 60 la sută, ei cel Străin de 40 la sută. In această societate vor intra şi soc. „Reşiţa“ şi „Astra“ din Arad. Statul român va garanta acestei societăţi comenzi de avioane pe teren de 10 ani. Pentru înfiinţarea societăţii, se va întocmi o lege specială care va fi supusă în curând parlamentului. -------XXX -— RegionalismulHui (ioga Sub acest titlu „Neamul Românesc” publică articolul de ’.’Mai jos: D Octavian Goga ne-a dat în sfârşit prilejul să-l cunoaştem sub un nou aspect, acel al... regionalistului integral. La faimoasa Conferinţă de la Cluj, duşmanul neîmpăcat al partidului naţional S-a declarat pentru creearea frontului unic ardelenesc. Uitând peste noapte toată campania dusă împotriva partidului naţional, pe care, cea dintâi la acuzat de regionalism, a cerut înfiinţarea câte unui subsecretariat de stat la fiecare minister, pe care să-l ocupe un ardelean, toate actele privaterire la Ardeal să fie contrasemnate de subsecretarul de stat. Toţi prefecţii, toţi deputaţii, toţi funcţionarii din Ardeal să fie ardeleni şi numai ardeleni. Astfel, s’ar creia frontul unic al Ardealului, pentru salvgardarea intereselor speciale ale acestei provincii şi pentru luptă neîmpăcată contra „regăţenilor”. Iar comandantul frontului unic ar fi — după recomandaţia d-lui Goga, — generalul Averescu. Se înţelege că formula poetului Goga a produs o vie ilaritate în rândul celor veniţi să delibreze mai serios pentru apărarea intereselor Ardealului. Dar, fruntaşul ardelean căuta să pună la cale o nouă „lovitură”, pentru ase reabilita de eşecul combinaţiei Cu d. Goldiş. Altfel ce sens ar fi avut abdicarea de la cot ce a gândit şi a rostit până astăzi împotriva regionallor din partidul naţional. Dar, vai, d .Goga e nenoro■os. Şi după ce a dat la Cluj, de o nouă lovitură de sabie însă oficiosul averescan îi apără făcând spirite pe socoteala celor pe cari i surprind semenea remarcabile piruote. D. Gogă trebuie să se expice. Regionalismul d-sale, o dată recentă, îl impune o lămurire categorică. «B 9M3S «BWfiWBaeSW itmosfera ii Demisia amset larii al. Lunatcn-Stejar D. general Al. I.upaşcu-St.Iijar ,i trimis d-lui Ionel Briltianu următoarea scrisoare de demisie ti la partidul liberal: Stimate Domnule Crătianu, Cuvintele elogioase cu care m aţi primit la Iaşi in partidul naţional-liberal: „Fii bine venit, căci mai cu seamă în Împrejurările actuale, ţara are nevoa de oameni ca d ta” — indiferent dacă mi le-aţi adresat şi din convingere, sau numai din politeţă — m’au făcut să cred, că in gravele momente prin cari treceau atunci ţara şi poporul nostru şi în vederea continuării mărci şi grelei lupte ce trebuia împinsă pâiă la transformarea dezastrului In victorie şi chiar până după consolidarea acestei victorii, Domnia-Voastră vă gândeaţi la nevoia de a vă reîntări partidul cu energii noul, oameni de caracter, capabili, oneşti şi oţetiţi în luptă. In timpul celor 6 ani cari au trecut de atunci, mi s’au prezentat însă Domnule Brătianu destule ocaziuni. In cari cu părere de rău am simţit cum mi se spulberă sărmanele Luzii, convingându-mă, din ce în ce, că mă înşelasem în speranţele mele; şi este fără îndoială, că cele mai multe şi mai dureroase decepţii le-am avut de la începutul anului 1922, când partidul a venit la cârma ţărei, cu pretenţiunea de a înfăptui opera ele consolidare şi refacerea morală şi materială a ei şi până in prezent, iar ultimile evenimente de ordin moral, culminate în profund scandaloasa afacere a „paşapoartelor“, adevărată crimă în contra Patriei, comită prin alux de putere şi trafic de influenţă, de la înălţimea demnităţilor pe care le ocupau fără a le fi meritat, chiar de acei cari aveau sfânta datorie de a veghea la siguranţa şi prosperitatea ei, mi-au stins şi ultimile licăriri ale credinţei, pe tare cu sufletul curat şi deşchis, o pusesem în prestigiul, autoritatea şi conducerea partidului şi guvernului liberal, mai cu seamă când văd că acest guvern, în loc să aplică urgente şi exemplare sancţiuni, spre satisfacţiunea opiniuiaei publice indignate şi pentru purificare* morală a vieţei publice,— în prinţi)! Hnd chiar în partidul liber*!, ÎQ care ea găsesc ă ‘•■etoţi 1* locuri da cinste şi ţpere^eto, utâl reuM decât ălurâs, eroi ai politicianismului venal cari compromit *tât interesele ţârei cât şi partidul, pe care îl duc la dezagregare şi ruină, par® a fi hotartt să acopere şi jfjb!iîibUn»W'4ir”l I Ml I MSB* III’ i «WlwP* WBWWiPw pariidul Ém\ de astă dată putregaiul şi infecţiunea, fără a se gândi Că va trebui să reizbucnească din nou prin mai multe părţi, ’n m°d şi mai dezastros! In aceste condiţiuni Domnule Brătianu, ne mai putându-mil solidariza cu actele guvernului şi partidului liberal, vă rog să binevoiţi a-mi primi demisiunea din acest partid. Plec Domnule Brătianu cu fruntea sus, aşa cum am venit, la conştiinţa datoriei real împlinită faţă de ţară şi de partid, atât cât modesta mea situaţiune mi-a permis şi cu mândria de a vă putea spune în mod public, că sub nici un raport, nu datorez nimic partidului liberal Nădăjduesc că, cu principiile de moralitate, dreptate, libertate şi democraţie văzută numai prin prisipa naţionhiis'nmlui, de care am fost şi sunt însufleţit şi ru ti-teta ey,\~rientft n- „--e r, ru făcut-o in partidul liberal, voiu putea un viitor şi pe care pub Icâ sărtoi servesc mai bine ţara şi neamul. Mărturisindu-vi Domnule Prătianu, părerea de rău că sunt nevoit a mă despărţi în lupta politică de Domnia-Voastră şi de alţi membri ai partidului, demni de cea mai deosebită stimă, vă rog şi cu această ocăriune, să binevoiţi a primi asigurarea înaltei stime, pe care vă voiu păstra-o Întotdeauna- Senata ! Alex. Lapeeca-Stejar ------- XXX------ Orb! sare an se Însoară întâi tese» Londra. O scenă foarte crimică s’a întâmplat la Muckamore lângă Ulster. Trebuia să se celebreze o cununi® în ziua de 6 Ianuarie. Logodnica şi invitaţii se şi aflau în biserică, numai ginerele întârzia Doi cunoscuţi s’au dus să vadă ce i se întâmplase. L-au găsit dormind profund. Deşteptându-l şi amintindu-i, că trebue să se însoare, viitorul soţ, foarte somnoros le a declarat, că îi este imposibil să se scoale în clipa aceia, deoarece îi este foarte somn şi că roagă, pe mireasă să am de nunta pentru a doua zi. La aUzul acestei veşti, mireasa a leşinat.... -------XXX-------- Sinuciderea unei mediciniste Craiova, 12. — D-şoara Săli Hitman, studente în medicină anul’ al IV.lea dela Universitatea din Bucureşti a sosit acum câteva zile în localitate şi a tras la hotelul Palas întovărăşite fiind de studentul B. din ultimul an dela drept. ' ■}. * Intervenind între cei doi'tineri certuri, studente Hirman, originară din Ghişinău, fiica unui cunoscut bancher, s’a dus la cimitirul israelit şi pe mormântul mamei studentului în chestiune el și-a tras un glonte de revolver în regîunea, inimei. Starea ei este gravă. A fosit internată la spitalul Filantropia. --------- ras - -- iare co iirarmia cu arejdie tie bert — PATRTJ FUNCŢIONARI ARESTAŢI — O rai »a Mam. 12. — Şeful vămei lacais a reuşit să flessopere o mare coatmîimăă eu droj‘tie «Je bere, făcută fi® firma Koisîor Igcats ăia Bufiapesta «la filiala in oraşul nostru. Acum câteva zile sosise. «dresată fiiîaiei Casei fie împart şi export Keisler fiin locolîtata, o cantitate fie SBOO kgr. fie die fie bere care însă a fost declarată şi vămuită fie funcţionarul vamal Parlac, drept îngrăşăminte minerala deşi se făcuse analiza măriei. Funcţionarul sus numitei firme, anume Kiss pe când ducea proba la analiză a făcut înlocuirea drojdiei din punga sigilată cu fosfat cumpărat de la o drogherie din oraş şi astfel contrabanda, cu complicitatea lul Porlac, a putut reuşi. Firma grăbindu-se să ridice sacii din magexîa vămii a dat de bănuit şî o nouă analiză fiind făcută să descoperi faptul. Parchetul autorizând special la şeful vămei, acesta a arestat pe Kiss, funcţionarul vamal Porlac şi pe alţi doi funcţionari ai Linei Keister. Interesant este că marfa a fost depozitată nu de pri tete „Grânăria“ sub numele de droj file de bere. Prin această contrabandă statul era păgubit cu pest® 10O 000 lei taxe vamale. Maris a fost confiscată, iar contrabandiştii amendați cu 190.009 lei şi depuşi la parchet. *------ XXX------ tietoria invlţamântului ianicular DOLEANŢELE CORPULUI DIDACTIC EVREESC In ultima şedinţă a comitetului „Asociaţiei corpului didactic evreesc“ e’a luat în discuţie reforma invăţamântuilui paracular. După cuvântările rostite şi urma propunerilor exprimate, s’a hotârît redactarea unui memoriu nu căra să se expue doleanţele corpului didactic evreesc.Memoriul cuprinde un rezultat următoarele: a) Dorinţa de a se menţine regimul actual al şcolilor evreeşti. b) Indiferent de prevederile legii asupra învăţământului particular, în ceea ce priveşte titlurile şi condiţiile de funcţionare pentru viitor, cererea de menţinere la posturi a colegilor car la promulgarea legii vor avea vârsta de 25 ani şi 5 ani de vechime înînvăţământ. e. Angajarea şi salarizarea să se facă tot, de către comitete cărora ministerul să le acorde în fine o existenţă legală prin recunoaşterea lor juridică. d) Stabilitatea dăscăliilor să fie garantată de minister aşa ca ei să nu mai fie angajaţi pe un an şi degajaţi fără motive serioase. e) Elaborarea unei programe analitice pentru limba ebraică de către o comisiune din care să facă parte 2 reprezentanți ai corpului didactic. ~ Qr.G. Mae specialist în bol de copii str. Bradului, 40 Teteboa 57 I 94 Mişcarea culturală şi artistică Un roman Mocirla, este un roman de moravuri, scris de d. Alimp Gr. loan, român luat din viaţa noastră de după război Nu are prea multă intrigă, prea multe peripeţii. Livrăru, este aproape singurul personaj care ocupă întreg romanul. E chipul aventurierului care, nevând nimic de pierdut şi totul de câştigat joacă totul pe o singură carte. Ori stau ori căpitan, ori reuşeşte şi ale lui sunt toate onorurile şi toate avantagiile, ori cade şi puşcăria îl va fugiţi. Nu respectă nimic, nu are deci nici un scrupul, nimica nu e sfânt pentru el, pângăreşte totul şi nici nu-şi dă seama de toate aceste „nimicuri”. In josul numelui Livianu am putea pune atâteanume. In viaţa bucureşteanăi, întâlnim du unul ci o sută de indivizi, de această speţă, cari parcă merg cu ochii închişi, alergând pe aceiaşi tringhie, de pe care e uşor de căzut şi care desparte codul civil de codul penal. De o extracţie modestii, care nu-l indica pentru situaţiunea la care năzueşte şi care va ajunge, fără nici o cultură sufletească morală, fără să ştie şi fără să-şi dea seama de unde vine şi unde va ajunge, are un singur ţel, acela de a trăi, de t a se bucura de viaţă în mod intensiv. Cuaceastă linie de conduită, Livianu nu se îndoeşte de nimic şi aventura aceata care este viaţa lui, la urma urmei, reuşeşte, căci înainte de tot STAREA SĂNĂTĂŢII D-NEI COSIMA WAGNER Un ziar bavarez anunţă că starea sănătăţii d-nei Cogima Wagner, dă loc la Îngrijorări. Interesându-se la Babreut, soţia lui Siegfried Wagner, personal, a desminţit aceste svomiri. D-na Wagner, pentru vârsta ei înaintată (are 7 ani), e destul de sănătoasă, cu toate că oarecum slăbită. DUBLĂRI Este o bună măsură aceia a dublărilor: ea dă prilej tinerilor elemente să se manifeste, mai cu seamă stagerelor şi protestelor, atât de numeroase la Teatrul Naţional şi cari nu pot juca decât foarte rar. La ultima reprezentaţie a „Thebaidei“ s-a relevat un nou talent, foarte promiţător, acela al d-rei Fetida Frunză, «are a interpretat, pe Himena D-ra Frunză are un temperament vibrator, o frumoasă dicţiune şi o simplitate impresionantă a jocului. D-sa ar trebui încerca*a și intr'o piesă modernă, ca să ne putem da seama de toate însuşirile pe cari le posedă. PUn* d-neingăsio a tos* «tra PufieGorgescu, în rolul Angelikâi din „Bolnavul inch'pin pe care l’a ţinut în matineul de Duminică. Este o nouă angajată care va rămâne la Teatrul Naţional, cari a dat dovada unui talent ităscut a unei graţii tinereşti care lipseşte din ce în ro mai mult absolvenţii««' Conservatorului. . ’lui „AKIM“ LA CERNĂUŢI Tragedia d-lui Victor Eftimiu s’a jucat la 10 Ianuarie 1925 pentru prima oară în româneşte la Cernăuţi, unde fusese reprezentată pe vremuri de trupe ruseşti şi germane. De rândul acesta „Akim” a fost interpretat de formaţiunea teatrului Naţional din Chişinău, condusă de d. Ludovic Dauş, cunoscutul literat. A asistat şi autorul piesei, pe care d. profesor Berariu l-a salutat în cuvinte calde. „Cu mare bucurie şi emoţiune, a spus d-sa publicului, urez d-lui Victor Eftimiu bun venit în mijlocul bucovinenilor. Venirea d-sa se constituie pentru noi o sărbătoare rară. Pe vremuri, Vasile Alexandri a fost în Bucovina şi a cântat-o în versuri nemuritoare, mai târziu a venit Eminescu, iar acum soseşte cel mai mare dramaturg al vremei d de azi, d. Victor Eftimiu, care a înălţat teatrul românesc pe culmi de artă şi idealism“. D. Eftimiu a făcut apoi o concertnţă despre rostul artei dramatice ; a urmat apoi reprezentaţia lui „Akim”, în care d. Mitu Dumitriu are o remarcabilă creaţie. Din Cernăuţi, trupa d-lui .Lotterie Dauş se va duce la Dorohoi şi Botoşani, ano! la Chişinău, undeîşi va continua activitatea. 7*ARISUL TEATRAL SI ARTISTIC p-04 Cer*, Laparcerie a întreprins un turneu de cinci luni cu un itinerariu vast. Distinsa artistă va juca în principalele oraşe ale Franţei, pe Coasta de a fi depus, ca defraudator al unei societăţi anonime, pe punctul de-aşi sbura creerii, uşile ministerului i se deschid şi romanul se sfârşete prin triumful acestui om, prin triumful amoralităţii. De altfel omul acesta nu-i mai bun, nici mai rău decât cei ce-l înconjoară E unul din o mie din „Mocirla“ politică şi socială de la noi. El a putut da din coate, cu mai multă măiestrie, s’a „învârtit”, „a avut noroc”, cum se zice şi visul lui s’a realizat aevea. Umilul copist dela judecătoria de pace, a ajuns ministru al ocrotirilor sociale. Cum am spus, Olimp Grigore loan, pentru a-şi înjgheba romanul, nu a recurs, nici la intrigă, nici la alte peripeţii. A luat ecoul nostru, în plină urcare şi desvoltare. A studiat deplin cazul, l-a analizat, la cercetat din toate punctele de privire, aşa că l-a înfăţişat înaintea noastră, astfel cum este în splendida amoralitate de bestie umană. Toată această constatare este făcută într’un stil uşor şi curgător, fără multe alte degresiuni şi fără nici o înflorire. Olimp Grigore loan, este cu acest roman, la prima încercare. Ea promite pentru viitor, deşi chiar din prima dată, d-sa se prezintă, fără dibuirile începutului stăpân complet pe subiectul pe care l-a avut de la O. K. Azur, în Corsica, în Egipt, Grecia şi Turcia, un ciclu de lucrări dramatice reprezentative pentru geniul Franţei de eri şi azi. Scriitorul Jacques Richepin, care însoţeşte turneul va ţin® conferinţe asupra literaturii franceze, la Cairo, Atena şi Constantinopol.■2? La Athénée s’a reprezentat cu succes onorabil comedia La vie de garton a lui Felix Gaudéra. ŞEDINŢE, ADUNAM. CONFERINŢE Sindicatul Artelor Frumoase va ţine adunarea generală ordinară, Joi 15 crt... ora 6 d. a. în localul din str. Corăbiei nr. 6. La ordinea de zi: Modificarea art. 9 din statute. Darea de seamă a gestiunei pe anul 1624. ♦ Societatea română de otorinolaringologie, va ţine: Luni 12 ianuarie, orele 9 seara, la spitalul Colţea. La ordinea zilei: 1. General dr. Butoianu; Două cazuri de Saringectomie; 2. Dr. Bernea. Un caz de ulcer primar al eloisonului.• Societatea „Tinerimea Română” va serba şi anul acesta ziua Unirii, 24 Ianuarie, printr’un festival la Teatrul Naţional. ♦ în seara zilei de 23 Ianuarie 1925, — ajunul Unirii Principatelor, — va avea loc în saloanele Eforiei un bal mascat şi costumat dat de şoc. „Liga Drepturile şi Datoriile temeri“. „Institutul social român“ a organizat un nou ciclu de conferinţe în care va fi analizată viaţa socială a României după război. Conferinţele vor fi ţinute în fiecare Duminică, dimineaţa, între 18 Ianuarie şi 24 Mai. Conferenţiari înscrişi sunt d-nii D. Gusti, Ioan C. Filiti, M. Şerban, Gh. Taşoft, Ion Angelesia, N. Madgearu, C Garoflid, A. Costin, Ghr. Iuliu Moldovan, Iulian Teodorescu, V. Goldiş, M. Manoilescu, C. Rădulescu Motru. MUZICA Continuând opera de apropiere prin artă între România şi Cehoslovacia, Fundaţia culturală „Principele Carol“ a invitat pentru o serie de concerte in ţară pe celebrul violonist .Jaroslav Kocian, rivalul lui Kublik Jarooslav Kocian va da în Capitală, un singur concert. Duminică 18 Februarie, dimineaţa, la Ateneu, acompaniat la pian de virtuosul Otto Hasa. CONCERT PRUNNER Unul din cele mai aşteptate concerte ale sezonului e de sigur conecul strâlucit’dlui contrabasist Z. Prunner, profesor la conservator, care se ştie ce succes a obţinut dăunăzi la Viena, unde public şi critică au recunoscut într’ânsul unul din cei mai mari virtuoji ai acestui instrument. D. Prunner, care şi-a câştigat la noi admiraţia întregei elite muzicale, prezintă pentru concertul său din sala Ateneului, la 21 Februarie, cu concursul d-lui Filip Lazăr (piano) un program în care durează bucăţi de Birkertstock-Moffat, Beethoven, M. Jóra, Filip Lazăr, Koussevvitzky, Madensky. Biletele la Feder. EXPOZIŢII Piciorul Schweitzer .Impina car-' c expoziţii’ anterioare şi-a cucerit cel mai viu interes îîn lumea artiştilor şi a amatorilor,, expune până la sfârşitul lunei îîn sala No. 3 la Ateneu. E o expoziţie care trebue vizitată de toţi cunoscătorii. Cât despre amatori e bine să grăbească. Pictorul P. Troteanu deschie 3*3 o expoziţie în ziua de 1 Februarie crt., la „Căminul Artelor” calea Victoriei. JKi iN A WA ri a«a* . H