Lupta, iulie 1925 (Anul 4, nr. 1067-1093)

1925-07-22 / nr. 1085

2 aducă foametea şi alte mizerii în multe naţiuni, punând la dis­poziţia unui pumn de extre­mişti, o armată revoluţionară de mai multe milioane de oa­meni. Bunul simţ al muncitorilor englezi nu va permite desigur ca această întâmplare să ia o întorsătură atât de gravă, în­trucât privesc consecinţele ei na­ţionale şi internaţionale“. ------- XXX------­Descoperirea unei terle de tâlhari la Chişinău Chişinău, 19 Iulie In searea zilei de 13 Iulie în cârciuma d-nei Basso situată în mahalaua ,,Italianca“ s’au prezentat trei indivizi suspecţi cari au comandat vin şi gustări. După băutură, unul din ei a cerut cârciumăresei să-i schim­be o hârtie de 500 lei şi s’a a­­propiat de cassă. D-na Bassa bănuind că individul vrea s’o prindă într’o cursă, şi văzând că ceilalţi doi s’a­u făcut ne­văzuţi, s’a repezit spre uşa din dos ca să dea alarma; a con­statat însă că uşa era baricada­tă pe din afară, totuşi a reuşit să sară în curte pe fereastră şi început să strige ajutor. Bandiţii văzându-se în pericol, s’au grăbit să fugă, trăgând mai multe focuri de revolver. LUPTA CU BANDIŢII 1 In drum au dat peste doi drumeţi, dintre cari unul era nepotul cârciumăresei, Andrei Basso, de 27 ani, cari au cău­tat să-i prindă, încăerându-se cu criminalii. Fără să se gân­dească mult tâlharii au mai tras câteva focuri de revolver, rănind pe Andrei în mâna dreaptă, după care au dispărut într-o livadă din marginea dru­mului. Poliţia fiind imediat pusă în cunoştnţă de ac­es­t atac, a fost delegat subcomisarul Melnîc, care a arestat pe Individul Spă­latu, ale cărui semnalmente se potriveau cu cele indicate de victime. Confruntat cu victimele, el fu recunoscut şi a fost nevoit să mărturisească şi să divulge pe complicii săi, arătând ascunzi­şurile lor . Mergând după indicaţiile lui Spălatu, poliţia a găsit într'un foc, dormind, pe un alt bandit, anume A. Duminca de 16 ani. La căpătâiul lui s’a găsit un pumnal mare, pregătit pentru orice eventualitate. Curând a fost arestat şi al treilea bandit, Sofronie Boţan. La toţi bandiţii s’au găsit ar­me, pe care, după spusele lor, lear fi procurat un oarecare Chiriac din Munceşti. Cercetări­le ulterioare au stabilit că Chi­me nu are nici o legătură cu bandiţii şi a fost pur şi simplu pârât de dânşii­ I Banditul Spălatu este un cu­noscut client al poliţiei din Chi­şinău, unde are un dosar volu­minos. El este dezertor și a mai mărturisit cum a furat în co­muna Slobozia săteanului I. Be­leban­ o pereche de boi pe care i-a vândut apoi cu ajutorul unui geambaș din localitate. xox Fraude la percepţia din Cetatea Albă Chişinău. — 20. — După şti­rile parvenite din Cetatea Albă, zilele trecute parchetul din acea localitate a fost sesizat că agen­tul fiscal Pavel Ciolac de 18 ani, de fel din Constanţa, în ser­viciul percepţiei fiscale, a comis o serie întreagă de fraude şi fal­suri, însuşindu-şi o respectabilă sumă care pare a atinge cifra de jumătate de milion. ’Afacerea fiind trimisă la in­strucţie, unde stabilindu-se vino­văţia numitului agent, s-a or­donat arestarea lui. Pe drum is­cusitul de fraudator a reuşit să distragă vigilenţa santinelei ce-l eiscreta şi a izbutit să disipară. Aducându-se la cunoştinţă dis­pariţia autorului, s’a luat toate măsurile distate de împrejurări, însă dispărutul n’a fost prins. S’au trimes telegrame de urmă­rirea lui în toate oraşele din ţară. Cazul a produs o penibilă im­presie în întreaga opinie publică. împuşcarea banditului Ion Voina la Caransebeş Lugoj, 18— Alaltă era noap­te cunoscutul bandit Ion Voi­­na, care în ultimul timp a te­rorizat satele din împrejuri­mile Reşiţei. Aninel şî Caran­­sebeşt a fos­t împuşcat de lo­cuitorul G- Marian din Caran­sebeş, care îşi are locuinţa în pădurile din Teiuş. Voina era abia în etate de 22 ani şi comitea jafuri îm­brăcat în haine de jandarm, de comisar de poliţie şi de pădurar. Acum două luni a fost arestat, dar a reuşit să fugă din închinoarea Lugoj. Parchetul din Carnsebeş a ordonat autopsia cadavrului. ------- XXX ------­ Caile ferate someşene, pe ziua de 20 Iulie au trecut la Stat Cluj, 16 Iulie— Directorul general al căilor ferate some­şene d. Marinescu a demisio­nat Aceste căi ferate au tre­cut Pe ziua de astăzi la Stat împreună cu toţi funcţionarii şi amploiaţii­­Cei bătrâni vor fî scoşi la pensie, iar tineri vor continua serviciul în stat fiind încadrați regionalei c. f. r. idin Cluj. srg| um de iul devi Oni Noui arestări şi altele In perspectivă Afacerea Szilágyi dela Cluj, pe care am anuntato cei dintâi, s’a complicat in ultimele zile ale săptămâneî trecute. Iosif Szilágyi, după cum a­­nunţasem deunăzi, a fost depus pentru că făcea intervenţii ilicite, procurând numeroşilor săi cli­enţi paşapoarte, fără ca ei să aibă situaţia militară clarifica­tă. Pentru aceste fapte a fost arestat şi căpitanul Ionescu, şe­­ful biroului mobilizării de la cer­cul de recrutare, învinuit că eli­bera în mod nelegal vizele mili­tare necesare paşapoartelor. Alte şase persoane au fost a­­restate Sâmbătă 19 Iulie pentru com­plicitate cu Iosif Szilágyi, şi se aşteaptă alte nouă arestări, unele cu adevărat sensaţionale. Fiindcă se bănuia că numitul Szilágyi nu făcea numai inter­venţii în chestiuni de paşapoarte ci că probabil este organizatorul unui întins spionaj, inspectora­tul general de siguranţă din Ardeal a început cercetări şi în această direcţie D. dr. Eugen Bianu, inspectorul general al si­guranţei din Ardeal, a făcut per­sonal aceste investi­t­ariuni la O­­radea-Mare, şi în alte localităţi de la frontiera maghiară. Rezultatele cercetărilor făcute în direcţia spionajului sunt ţi­nute de­ocamdată sub cea mai riguroasă tăcere. Bănuiala că Iosif Szilágyi fă­cea nu numai Intervenţii ilegale ci şi spionaj, a întărit-o mai a- Ies faptul, că numitul este fra­te cu un funcţionar de la consu­latul maghiar din Cluj. In legătură cu această aface­re unele ziare minoritare din Ar­deal au­ anunţat, că a­u fost a­­restate la Cluj 30 de persoane, ceea­ ce însă nu este adevărat. Adevărul este, că vor fi arestate de aci înainte un număr de per­soane, care probabil să depăşea­scă cifra de mai sus. înfiinţarea unei banei a Uriaşilor inrian­or Urs» Constanţa 20 Iulie In localul sucursalei Băncii Naţionale din localitate s’a ţinut drn adunarea industriaşilor şi meseriaşilor din localitate pen­tru înfiinţarea unei bănei a in­dustriaşilor şi meseriaşilor do­brogeni. In acest scop Creditul Indus­trial din Bucureşti a acordat un milion de lei, promiţând şi alte împrumuturi cu o dobândă de 6 la sută. După serviciul divin oficial în interiorul oficiului, a luat cu­vântul d. insp. al Băncei Naţio­nale Ilie Necu, care a arătat importanţa acestei instituţii. D-sa spune că în urma sforţă­rilor făcute de meseriaşii dobro­geni, şi mulţumită solicitudinii Camerii de comerţ şi a celor mai de seamă bănci din Constanţa, s’a pus temelia acestei instituţii, chemată a lupta pentru susţine­rea şi propăşirea industriei do­brogene. D. Romulus Cocea aduce laude acestei iniţiative. D. Gh. Georgescu, preşedintele Camerii de comerţ, face un is­toric al industriei dobrogene. D. senator I. N. Roman într’o lungă cuvântare aduce laude ac­tivităţii desfăşurate pentru o a­­semenea operă. Mai vorbesc d-nii Petrescu, T. Chirculescu, delegatul Cernavo­da­, Al. Samoilă, preşed. Uniuni federale a micilor industriaşi din ţară, care citeşte o adresă prin care d. UI© Nicu e numit corespondent al Uniuni mici­lor industriaşi din întreaga ţară, delegaţii Tulcei, Petriciu, direc­torul Bănci Naţionale Medigia, Romila, I. Georgescu şi N. Cim­­brea. La fine, d. Ilie Necu arată că meseriaşii din sind. Silistra şi Tulcea au cerut să fie Înscrişi la această bancă. a­lergările Interesul sportiv a fosit cu de-' săvârşire redus ori la Floreasca. Handicapurile cu care această înjghebare luptă pe toate tărâ­murile, erau de data aceasta extrem de slabe. In special, handicapul doi anilor era mai dinainte atribuit şi cursa n’a fost decât o formalitate banală şi plictisitoare. Un incident la darea plecărei în Pr. Fedora, unde Porumbiţa, un­ul dintre caii susţinuţi la pariuri, a fost lăsată la start. S’a făcut după aceea o mani­festaţie de ostilitate noului starter d. colonel Paianu. Şi dacă este regretabil ca un ve­chi şi distins sportsman ca d. colonel Paianu, să fie obiectul unor eşiri violente din partea publicului parior, apoi nu este mai puţin adevărat că acest pu­blic avea întru câtva dreptate să se supere, căci se ştie con­­diţi umile, aşa de puţin sportive, în care a fost concediat vechiul starter. Aşa că alt­cuiva, decât d-lui colonel Paianu, se adresau hui­­duelile de em­. De altfel, funcţiunea de star­ter nu se potriveşte cu situaţia şi vârsta d-lui Paianu căruia i-ar sta foarte bine în comite­tul alergărilor şi de­sigur că ar fi un comisar al alergărilor, cum nu are în prezent nici unul noua societate de curse. Iată rezultatele: 1) PR. CAP. ANASTASIU, 3500 m. Namur 74 (Maior Rioseanu), Flinta 74 (It. Aslan). Nepl.: Filaret, Lăcrămioara, Lax. Pariu câșt. : 13 pl.: 14 21. 2) PR. FEDORA 1400 m. Electra 52 (Leeson), Pirat 56 jum. (Golovkin), Zizica 55 jum. (Csillag). Nepl.: Kilia Amok, Villa­­geoise, Marga, Porumbiţa, Fil­­fison. Pariu câşt.: 32 pl. 13—14, 13. 3) PR. ROVINE, 1000 m. Ciocârlia 49 jum. (Painter), Ţăndărică 45 jum. (Ot. Steker). Nepl.: ChUriţ, Turan. Sen Galen, Byel Pariu câşt.: 21 pl. 13, 21. 4) PR. BAMBOCHE, 1600 m. Vania 57 (Csillag), Mudania 52 jum. (Gill W.), Săftica H (Dragomir). Pariu: 12. 5) PR. TEMPORA MUTAN­­TUR. 1000 m. Signor 57 (Csillag), Vendetta 52 (Leeson), Biabola 52 jum. (Gill W.) Pariu : 13. 6) HCAPUL MARTA, 2400 metri. Bujor 63 (Gollovkin), Lan­­dratz 64 (Gill), Tembel 61 jum. (Iorga). Pariu 20. 7) PR. PLUTOKRAT 2600 m. (garduri). Rendez-Vous 55 (Gabor), Ca­­raiman 62 (Újvári). Nepl.: Galilei. Dante, Ivea, (căzută). Pariu câșt.: 25, pl. 15—22. S)PR. DUDESTI, trap 2000 m. (repriza I). Pajura 2000 (Ilauson) Des­culța 2010 (Stobozenko), Oracul 2040 (Marcenko). Nepl.: Oladid­a, Imaș, Kadet, Jițica, Fulger Pariu câșt. : 25 pl.: 17, 14, 24. 9) Repriza NI. Valomaș 2140 (Iv. Corsac), Beby 1960 (Marcenko), Prosceai 2090 (Ig. Corsac) Nepl.: Zîma (descalificată), Hârtop, Groaznic, leu. Pariu câșt. 37, pl.: 18,16, ---------- xox ---------­ Sentinţa In bandele de la poşta din Cetatea Albă Cetatea-Albă, 18 iulie— îna­intea tribunalului local a ve­nit spre judecare dosarul cu marele fraude de la poşta id­eală, în care figurau ca incul­paţi d. Zaharia Antoniu, şe­ful serviciului P. T. T. Ceta­­tea-Albă şi Chiriac Mîncules­­cu, ataşat technic. Prin ordo­nanţă definitivă de urmărire, numiţii au fost trimişi în ju­decată, pentru delictele pre­văzute de art. 123, 124, 126, 140 din codul penal, sub acu­­zaţiunea de fals şi sustragere din materialele Statului. Direcţia golă a poştelor, a cerut condamnarea ambilor inculpaţi constituindu-se par­te civilă cu suma de 200 mii lei. Tribunalul a dat pronunţa­rea pe ziua de 15 ort, când a achitat pe d. Zaharia Antoniu condamnând însă pe Ciriac Minculescu, fostul ataşat tech­­nic al serviciului P. T. T. din localitate, la trei ani închisoa­re şi 150 mii lei despăgubiri civile. xox Vizita d-nui ministru de război la Galaţi Galaţi, 20.­­Azi dim. a sosit în localitate de general Mărdărescu, mini­strul de război fiind întâmpinat de comandanţii de unităţi de marină şi de comandorul Sion, şeful statului-major al diviziei de Dunăre. Ministrul s’a îmbarcat pa nava Căpitan co­mandor Păun, trecând in revistă escadra de Dunăre şi o parte din escadra de Mare, ancorată pe malul drept al Dunării. Monitoarele au tras salve de tunuri ridicând la catarg marele pavoaz. Vapo­rul având pe bord­­P© d. general Mărdărăscu şi însoţitorii săi a plecat la Sulina. Mâine Marţi la orele 3 ministrul se va întoarce la Galaţi şi va debarca la arse­nalul marinei. Aci va inspecta construcţia nouilor contratorpi­­loare din uzinele Reşiţa. La o­­rele 5 va avea loc un ceai oferit de ofiţerii superiori ai marinei, iar seara ministrul de război va părăsi localitatea. XXX Occident de automobil Cluj, 20 iulie— Carol Chere­­cheş, şoferul autocamionului fabricei Renner cu numărul 101, a călcat azi la orele 11, pe băiatul Bela Nova în etate de 7 ani care a murit pe loc. Şoferul a fost arestat, poliţia a început cercetările. ------- XXX |-T—­ LUPTA TURNE­UL ' d-lui Brătianu Declaraţiile pe cari Ie va face şi pe cari ar trebui să le facă şefa­ guvernului Sub titlul ..Reluarea turne­ului politic”, ziarul ,,Patria” din Cluj publică următoarele : „O ştire din caipitală ne anun­ţă că d. ţpi prim ministru a hotă­­rît să-şi continue turneul poli­­tic de vacanţă, întrerupt pentru un moment în urma demorali­zării intrate în rândurile libera­lilor din cauza strălucitului i­ucces a opoziţiei unite la Chi­şinău. Era se vede­ nevoe ca in oficina intrigilor liberale să se nască întâi explicarea înfrân­gerii de la Cişinău, iar pentru aceasta inspiratorii intrige­ tre­buiau să rămână in Capitală. ÎNFRÂNGEREA DELA CHIŞI­­ŞINAU Intr’adevăr d. Brătianu nu mai avea cu ce să-şi dovedeas­că „popularitatea” in massele mari ale cetăţenilor, popularita­te accentuată în toate declara­ţiile făcute de d-sa în ultimele întruniri liberale. Voturile de la Chişinău ameninţau cu efectul lor zdrobitor orice declaraţie de asemenea natură. Deci trebuia întâi explicată biruinţa opoziţiei la Chişinău. De peste două săptămâni, orga­nul oficial la inspiraţia guver­­nului, o şi explică. El se dato­­reşte populaţiei bolşevice şi bolşevizat a Basarabiei. Ţara întreagă a trebuit să iea cunoştinţă de această explicare. Opinia publică se va fi domirit până azi că nu e vorba de o În­tunecare a poularităţii guver­nului, pe care nu e „nici o for­ţă În România care să-l poată opri din munca lui constructi­vă”, ci din nenorocire, e vorba de bolşevizairea unei întregi provincii, care trage cu ochiul Republicei sovietice de peste Nistru. „Viitorul” a stăruit atât de mult asupra acestei explicări încât cu siguranţă, d. Brătianu a rămas cu convingerea că o­­noarea e salvată şi că „popu­­lariitatea” îi este din nou asigu­rată aşa că, se poate iarăşi pre­zenta înaintea masselor cetăţe­neşti. , Şi se anunţă, că e gata, din nou de drum. Mai mult decât atât , presa oficială i-a pregă­tit chiar un drum triumfal, căci d. Brătianu va veni de data asta in Ardeal ca un nou mântuitor al Integrităţii Statu­lui, in urma măsurilor despre care „Viitorul” a bătut mereu toba că trebuesc luate împotri­va bolşevizaţilor din Basarabia. DECLARAŢII SENZAŢIONALE Ştirea, care anunţă reîncee­rea turneului­­primului-ministru mai spune Într’adevăr, că d. Ionel Brătianu va face cu acest prilej declaraţii senzaţionale ? Cami ar putea fi ele decât a­­cele vizate de noi,, că guvernul va lua, sau a luat măsuri se­vere pentru suprimarea primej­diei bolşevice dintre Prut şi Nistru ? In unele cercuri iniţiate se şopteşte că un membru al gu­vernului in cel din urmă in ţesutul de intrigi, are misiunea ca, ajungând în streinătate să-l informeze chiar pe Suveran de­spre situaţia precară din Basa­­bia, aşa cum s’a putut constata la ultima alegere, când ,,patri­oţii” au căzut cu ruşine, şi au biruit cei­­bolşevizaţi”. S’ar putea, deci, că şi senzai­­tionalul dîn viitoarele declaraţii ale d-lui Brătianu să fie În le­gătură cu intenţia şî voinţa năs­truşnică a guvernului de-a­ pun© la locul lor pe ceî „bolşevizaţi”. Căci nu ne putem. Închipui alt senzaţional în declaraţiile pri­­mului-m­inistru. A încercat, in timpul vacan­ţei, colegul d-sala dela externe să se avânte în declaraţii noui, pentru a răspunde d-lui luliu Maniu in chestia externă, dar n’a avut ce spune, decât platitu­dini, fiindcă, din nenorocire nici o biruinţă nouă n’a câştigat Ro­mânia în politica externă, dala închiderea Parlamentului şi până azi. Ce noutăţi senzaţio­nala ar putea comunica d. Bră­tianu in legătură cu politica in­ternă, cu situaţia dela noi din ţară ? Că s’au schimbat lucrurile în­spre bine? Că au încetat dela­pidările averii publice? Că s’a perfecţionat aparatul adminis­trativ? Că a scăzut scumpei­ca traiului ? O singură declaraţie senzaţio­nală ar putea face d. Brătianu, în noul său turneu prin A­rb­al. Că au fost prinşi, judecaţi şi o­­sândiţi bandiţii Tomescu şi Mun­­teanu, că au încetat toate tâlhă­riile la drumul mare, şi toate frigurile cointeresării partidului liberal care duc, în cele mai multe cazuri, tot la jaf, numai cât nu la jaful avutului parti­cular, ci la jaful avutului public. DOUA SITUAŢII Nu ne putem opri să nu pu­nem la punct această situaţie cu totul ridicolă şi degradatoa­re pentru stările interne de sub regimul liberal. Aci oamenii ţin azi discursuri ,şi îşi explică politica lor. Pe de­ o parte şeful guvernului la întru­nirile publice ale partidului li­beral tălmăceşte motivele cari îl dtermină să nu părăsească puterea. Pe de altă parte bandi­tul Tomescu care ţina călători­lor jefuiţi cuvântări despre cau­zele cara l’au determinat să se facă tâlhar de drumul mare. Muzici cântă la banchetele or­ganizate după întrunirile prezi­date de primul-ministri, în vres­ta ce Tomescu, in conacul boe­­resc prădat, cântă din mando­lină, după banchet, spectatorilor de porunceală. Iată tabloul care caracterizea­ză definitiv situaţia internă, cu totala desorganizare a vieţii de Stat! Jandarmii susţinuţi de Sta­ful român înaintează cu greu în munca lor de-a curăţi ţara de tâlhari. Anchetele vor dovedi dacă-s vinovaţi pri ba, că ziua în amiaza mare ucigaşii pot prăda şi benchetul în inima sa­telor. Deocamdată ştirile spun că bieţii oameni se împuşcă în­tre ei, urmărind banda lui To­­mescu. Guvernul liberal îi ştie folo­si pe jandarmi la alegeri, la or­ganizarea furtului de urne, ba dresat să miroase bolşevismul deputaţilor din opoziţie, ajun­gând până la pălmuirea d-luî Halippa. Sunt de vină ei dacă nu li s’a da­t prilejul să-şi exercite meseria, dacă nu li s’a lăsat vre­me şi pentru asta? Să sperăm că bandiţii Tomes­­cu şi Munteanu, ca şi alţi tâl­hari de drumul mare, vor fi prinşi înainte de începerea nou­­lui turneu politic al d-luî Bră­tianu. Altfel cu grâu vor mai fi deoarece, se ştie, de câte forţe jandarmeneşti are nevoe parti­dul liberal pentru a aduna pu­blic spectator la „congrese” un­de nici sămânţă d la partid libe­ral nu este. Iar, dacă se vor în­teţi şi adunările opoziţiei unite, jandarmii d-luî Brătianu vor avea şî m­aî mulţi de lucim. D. Mihalache, într’un articol re­cent releva faptul care caracte­rizează situaţia dela noi: in drum spre locul de cură, la sta­ţiunea balneară nu s’a ivit nici un jandarm să-i aptere, iar cu prilejul alegerii recente de la Chi­şinău, se lovea de el la tot pa­sul. D-sa nu ştia că alta e sub re­gimul liberal să urmăreşti pa „bolşevici“ şi ala să prinzi ban­da lui Tomescu, proteguind ast­fel pe cetăţeni. Pustiirile ploilor Inundaţiile din Chişinău — Pagube de 5 milioane — Chişinău, 19 Iulie Am relatat telegrafic dezastrul mrodus în cartierele Buicani şi Sucieni de furtuna deslănţuită în seara zilei de 15 Iulie. Autorităţile poliţieneşe între­­prinzând o anchetă spre a se stabili cuantumul pagubelor su­ferite precum şî proporţiile d­e­­zastruluî au depus prefectului de poliţie un detaliat raport. După datele anchetei, rezultă că, au fost distruse peste 40 de gospodării, precum şi întinse su­prafeţe de grădini de legume şî fructe. Aproximativ s’a stabilit că cuantumul pagubelor suferite de sinistraţi se urcă până la 5 mi­lioane lei. Prefectul de politie a înaintat toate lucrările atât ministerului de interne cât şi primăriei cu rugămintea de a se veni in aju­torul sinistraţilor.« ■ Tot­odată s’a intervenit ca pri­măria să înfiinţeze pe lângă ser­viciul de pompieri şi un serviciu de salvare în caz de inundaţii, dotat cu m­ai multe bărci, întru­cât în timpul ultimelor inunda­­ţii s-a constatat ineficacitatea a­­jutorului dat da pompieri lip­siţi de uneltele respective. AJUTORAREA SINISTRA­ŢILOR In ultima şedinţă, comisiunea interimară a hotărit acordarea unui ajutor sinistraţilor. Deo­­cam­dată, din lipsa disponibili­tăţilor, ajutorul s'a fixat în su­mă de 10.000 lei hotărând tot­o­­dată a se interveni la ministe­rul de interne spre a se deschide noui credite pentru scopul de mai sus. VICTIMELE PLOILOR TOREN­ŢIALE Pe teritoriul comunei Enichioi căzând o ploaie torenţială, a fost surprins de puhoi săteanul Nîchita Socolov, de 62 de ani. Cadavrul a fost pescuit a doua zi.Ştefan Ianose din Devet-A­­gaci (Cetatea-Albă)­­P© când se înapoia de la câmp şi trecea pe o vale plină d© apă de ploaie, a fost apucat de un puhoi şi îne­cat. Cadavrul său n’a fost pes­cuit.* Femeia Ana Dimitrova, de 62 de ani din acelaş sat pe când voia să scoată nişte piatră din­­tr’un râu provenit din ploaie, s’a Înecat. GRINDINA DISTRUGE VIILE DIN SABA Alaltăeri, după cum s’a comu­nicat autorităţilor locale, asu­pra coloniei franceze Posadul Şaba (Cetatea-Albă), s’a deslăn­­a puternică­ furtună urmată de grindină, care a distrus 150 hectare din renumitele vii ale judeţului Cetatea-Albă. Pagubele sunt foarte mari. Pagubele din jud. Bălţi Bălţi, 18 Iulie. — O ploaie to­renţială ce s’a deslănţuit pe te­ritoriul plăşii Corneşti a cau­zat multe stricăciuni sătenilor. Un şuvoi a luat pe băiatul Pe­tre Lazăr din Năpădeai, pe când păştea vitele pe câmp îne­­cându-l. Pe moşia comunei Po­­peni a fost înecat şi luat d© a­­pă copilul Neculai Manu în e­­tate de 8 ani. O altă ploaie torenţială a inundat comunele Boroşeni, Răşcani, Nicoreni şi Mihăileni rupând iazurile şi podurile, iar în corn. Răşcani apa a potmo­­lit 10 case aliate pe malul pârâ­­ului Copăceanca. In satul Socii-Noi s’a înecat într’un lac de ploaie la distan­ţă de 20 metri de casă) copila locuitorului Parasciuc. In Banat — VICTIME OMENEŞTI — Lugoj, 18. __ In urma ploilor ce cad de câteva săptămâni râ­urile principale din judeţul Ca­­raş-Severin au eşit din albie inundând sute de semănături. Pagubele sunt enorme. Inundaţiile au făcut şi victi­me omeneşti. In hotarul comu­­neî Mărul, apa reţped© a unui pârâu de munte a târât pe bă­iatul Mihail Groza înecându-1 In comuna Cârpa, valurile Ti­mişului au înecat pe flăcăul Pe­­­tru Popescu pe când acesta se odihnea pe malul răului. La Orşova s’au pescuit din Dunăre două cadavre omeneşti a căror identitate nu s’a putut stabili încă. Linie întreruptă Trenul de persoane 118, care a plecat din Tg.-Jiu în noaptea de 19 crt., a fost oprit în apropierea staţiei Copăcioasa, ne­putând merge mai departe, din cauză că liniile şi podul din apropierea acestei stafii erau inundate. Trenul a fost înapoiat în Tg.. Jiu. Tot din­ această cauză tre­nul 167, ajuns în Copăcioasa, n’a putut trece spre Tg.-Jiu. Apele fiind în creștere, nici un tren nu va mai putea circula pe această linie până la noul dispozîțiuni. Crima din Stomarnic 20 Iulie Aseară, pe la orei© 9, o fio­roasă crimă s’a petrecut in lo­calitate. În următoarele împre­jurări : Cismarul Marin Sfin­­ţescu. In tot timpul zilei de erî a băut prin cârciumi, tur­­mentându-se deabtinelia. Din cauza stării sale, a Înce­put să-şi maltrateze concubina în mod barbar. Doi tineri, Gh. I. Gostică, fiul unui cunoscut industriaş de aci şi Mitică St. Purcaru, au inter­venit in ajutorul femeeî, oprind pe cismar de a o mai bata Fap­tul acesta s’a petrecut in câr­ciuma lui Negulescu, înfuriat de această interven­ţie. Sfinţescu a ieşit din cârciu­mă, punându-şi în gând să se răzbune. In momentul când cei doi ti­neri au eşit din cârciumă, cis­marul s’a repezit cu un stilet asupra lor. Gheorghe I. Costică a fost Înjunghiat în omoplatul drept, dîn care cauză după câteva minute, a încetat dîn viaţă. Co­lait s’a atos cu mai multe răni grave, însă sunt speranţe că va scăpa cu viaţă. La faţa locului au sosit au­torităţile, care au deschis an­cheta. zf) •(*) Criminalul, care după comi­terea crimei, a căutat să fugă, a fost prins de comerciantul Nae Comşescu, care l-a dezar­mat şi predat jandarmilor. Cazul a produs senzație în Comarnic. ------- XXX -------­ Un fost prefect con­damnat la închisoare Chişinău, 20.— Din Tighina se anunţă că fostul prefect de poliţie al acelui oraş, d. Com­­şa, fiind reclamat de d. I. Pes­­cianu, pentru abuz de putere, a fost condamnat în lipsă de tribunalul judeţului Tighina, la o lună închisoare corecţio­­nală. ---------- xpx ---------­ Spectacolele de azi TEATRUL CĂRĂBUŞ: Când işi vâră dracul coada PARCUL OTETELEŞANU: . Lucia”. CINEMA VLAICU: Higiena Căsătoriei”. CINEMA FACLA (Hala Tra­ian): Harhn al Raşid şi o co­medie. 3 întrunirile partilui Mirul In Dâmboviţa Târgovişte, 22 Iulie. — Joi, 16 Iulie, a avut loc, la clubul parti­dului Naţional, adunarea comi­tetului judeţean şi executiv. Alte trei camere încăpătoare şi curtea clubului erau neîndestu­lătoare faţă de numărul mare al celor ce veniseră să­­asculte cu­vântul fruntaşilor. Deşi chemaţi numai preşedinţii organizaţiilor comunale, totuşi s’au prezentat la club şî un mare număr de vicepreşedinţi. Au fost reprezentate peste 100 de comun© din 124. La ordinea zilei: 1) Eşirea d-lui Tassîan, reprezentantul d-luî Argetoîanu, care n’a primit fuziunea, împotriva preotului Alexe, preşedintele partidului, prin „Gazeta poporului”, întitu­lată „Ziar al partidului naţîo­­nal”; 2) Realegerea comitetului ju­­deţian şi a celui executiv; 3) ale­gerile pentru Camerele din agri­cultură. CUVÂNTAREA PREOTULUI ALEXE întrunită se deschide la ora 10­, sub preşedinţia d-lui dr. Lucian Stănculescu, medic de clinică la spitalul Colţea din Bucureşti. După chestiile de organizare şi alegeri, ia cuvântul preotul ALEXE, preşedintele organiza­ţiei naţionale, care spune în re­zumat : „V’am chemat, ca în­tot­deauna, să ne sfătuim asupra Întâmplării neaşteptate că o ga­zetă ce apare aci, sub titulatura partidului nostru, sub semnătu­ra d-luî Tessian, a luat o atitu­dine de vrăjmăşie şi ponegrire, nu numai împotriva mea, preşe­dintele vostru, ci mai ales împo­triva partidului nostru. Eu sunt dator să vă explic motivele aces­tor atacuri ce ni se aduc şi dv. veţi lua hotăririle nec­esare. Am făcut tot ce omeneşte a fost po­sibil ca să nu rămână nimeni n afara fuziunii. D. Tassian, pe care nu-l preocupai Interesele partidului naţional, ci mai ales crearea unei situaţii personale sîeşi, s’a arătat da la Început vrăjmaş fuziunii, căreia i-a cre­­iat multe dificultăţi. A vrut să capete situaţia ’de preşedinta de centru şi, când i s’a spus că n’are» masa electora­lă cu dânsul, a Încercat să co­­rupă oameni d’aî noştri. Când a văzut că n’a putut clinti pe nicî unul de lângă noi şi că, situaţia ca vrea să aibă o vedea pierdu­tă, a­ scos acest pamflet în care mă Înjură pe naîne şi defaimă partidul. Eu nu o pot urma pe d. Tassian, pe acest drum. Nu înţeleg să mă pun la înjurătură cu d-sa. Noi n’avem timp d© fleacjîrî. Noi colindăm satele pentru Întărirea scumpei noas­tre organizaţii. Crezând că fac© atmosferă în clasa preoţilor îm­potriva noastră, publică un arti­col apărut acum cinci ani într’o revistă bisericească şî în care se afirmă că: In gazata noastră de atunci „Ţăranul Dâmboviţei“ aş fi făcut pe preoţi trântori. Eu nîcî n’am cunoscut la timp ace] articol, căci aş fi răspuns. Cu­­noscându-l azi, văz câtă rea cre­dinţă a i însufleţit pe autorul luî, care mî-l pune mie în sar­cină, deşi are semnătura amicu­lul nostru, institutorul Stan Ipac. Reaua credinţă a autorului se mai vede şi dîn interpretarea cu totul falsă a celor scrise de prie­tenul Ipac, care sub titlul’ de „trântorii noi”, arată lămurit p© liberali şî nu pe preoţi. Că n’a prins şi nu va prinde Intriga, dovadă e marele număr de preoţi azi membri în partidul nostru, alături de mine. Dar culmea inconştienţi! o a­tinge acel ce ne atacă, când a­firmă că preşedintele nostru iu­bit, d. Maniu, ar fi afirmat că d-sa e de părere să primească provizoriu preşedinţia mea şi în urmă să mă dea peste cap, când realitatea eu o ştiu şi v-o spun şi dv. In adevăr, d. Maniu spus: „Primiţi situaţia creată ■cu preşedinţia preotului Alexe şi mergeţi la congres şi, de-l veţi răpune, eu vă confirm pa dv. Dar de la aceasta şi până la o© se afirmă în gazetă e o mare distanţă. D. Tassian mă numeşte ban­dit politic. Bandit de rând e a­­ctela car© nu vrea să munciască, dar să trăiască bine din banii ce jefuieşte de la trecători. Bandit politic esta acela care nu vrea să muncească pe teren politic şî totuşi* 1 2 3 4 5 6 7 ar vrea să joa­ce rolul prim. Lumea şi d-voa­­stră mai ales veţi aprecia dacă eu, cami, fără preget şî cu mari jertfe de tot soiul ostenîndu-mă cu d-voastră împreună, am creat frumosul şî puternicul partid naţional de azi, sunt bandit po­litic, atunci cum se poate numi acela, care de 3 ani de zile trân­dăveşte şî azi vrea să pună mâ­na pe o organizaţie alcătuită da alţii? Cum se poate numi ace­la care, fără nici un drept, uzea­ză de numele partidului nostru punându-şi firmă la club şi sco­ţând pamfletul acesta prin care ne ponegreşte? ALTE CUVÂNTĂRI Ia cuvântul apoi d. Th. Pârjo­­rescu, advocat, care arată că ie­şirea d-lui Tassian este ieşirea omului disperat. Consideră şî d-sa pe autorul bârfelilor ce pe un instrument liberal. Roagă a­­dunarea să considere acest inci­dent ca ultima sforţare al celui ce a pierdut tronul şi să ducă mai departe lupta împotriva re­gimului putred şi păcătos al li­beralilor. D. MIHAIL NICOLESCU, ad­vocat, Ghergani spune că a pă­răsit partidul liberal, scârbit d© ce a văzut acolo, şi s’a alipit de partidul naţional, condus de cel mai destoinic, energic şi curat om politic, ieşit din pătura tă­­rrăească şi ridicat unde e nu­mai prin munca şî meritele sa­le. PREOTUL ST. VARFURIANU îndeamnă la solidaritate. D. DOCTOR STĂNCULESCU mulţumind pentru onoarea de a fi fost ales president,al întruni­rii zice: „D-lor, în cele ce văi voiu spune, am să fac o rectifi­care, o declaraţie şî o mărturi­sire. Rectificarea o fac relativ la cele ce se spune în gazeta d-lui Tassian despre d. Maniu. D. Mia.­­itiu nici­odată n’a spus nimănui şî nici chiar mie cele ce afirmă d. Tassian dacă crede că are popularitate, să se prezinte un congres şî să dea lupta şî, de va învinge, va fi confirmat, d-sa pre­şedinte. D. Tassian, cât timp’ a crezut că-şi poate face o situaţie perso­nală, aşa cum o visa, aîcî în­ orgnizarea noastră, a tăcut. Când a simţit că nu mai e nici un rost­, înjură. Acţiunea sa din acest pamflet este svârcolirea u­­nui neputincios. Declaraţia ce vă fac­e aceasta: Centrul are o oare­care parte de vină în această afacere, prin a­­ceea că tot a amânat. Vă declar însă, d-lor, că centrul a soluţio­nat situaţia la A­ta şî soluţia este că prefectul Alexe e prezi­dentul organizaţiei. Şi dacă nu s’a putut da soluţia scrisă e că, în ziua hotărită pentru aceasta, a fost alegerea dela Chişinău, unde s‘au dus toţi fruntaşi. Mărturiseşte că se simte miş­cat de dragostea ce i se arată şi că le pune cu tot sufletul în sprijinul cauzei partidului naţio­nal. MOŢIUNEA D. G. Drăguţ Dumitrescu, care citeşte următoarea moţiune: , Comitetul judeţean şi comi­tetul executiv al paridului na­ţional din jud. D-ţa, întrunite azi 16 iulie la sect­ul clubului din str. Stalea 23, după rezolva­­bunul mers al paridului şi al luptelor electorale, ce se apro­pie, a luat dplină cunoştinţă de cele scrise de d. Şerban Tassian, în foaia sa prsonală, gazeta po­porului No. 15 din Iulie 1925, prin care se aruncă asupra preotului G. Alexe, preşedintei© nostru, tot felul de insulte şi În­­sinuări calomnioase, cu arătări de fapte neopeciee, nelocalizate în timp şi spaţiu, spre a se pre­ta stabili răspunderea, fia a «eritoruluî articolului, car© este lipsit de curajul de a arăta fap­te raele şî dovedite, fie răspun­derea persoanei încriminată a»­vând aceste fapte ar fi adevă­rate cî numai insinuări vagi, făcute cu­ scopul vădit da a-i micşora valoarea şî rolul său politic în partidul naţional şî decî a slăbi şi acţiunea partidu­lui în judeţ. Comitetele de asemenea au de­plină cunoştiinţă d© faptele pe­trecute până azi şi prin care s’a îcercat pe toate căii© realizat© integrală şî de fapt a fuziunii şi cu fracţiunea d-lui Argentodanu în acest judeţ, rezumată în per­soana d-lui Tassian şi a amici­lor săi personalii şi pe car© fu­ziunea dintre partidul naţional­­român şi naţionalişti al poporu­lui o prinsese tot nefuzionată cu iorghiştii şi căreia totuşi î s’au făcut concesiunile cele mai largi, peste forţei© sat şi totuşi n’a ac­ceptat fuziunea În judeţ, din mo­tive, care acum s’au dalt complet la iveală şi anume motive per­sonale’şi de preponderenţă, tn­­chipuindu-şi d. Tassian că sin­gură persoana preotului Alexe ar fi cauza nedndeplinîrii aspiraţiu- . nilor sale. * 1 2 3 4 5 6 7­­ • Comitetele, văzând deci ten­dinţa şi scopul urmărit de acea­stă campanie, se declară soli­dar© cu preşedintele său.­­ Găseşte că este locul să res­pingă cu indignare şi dispreţ toate acuzaţiunile, toate epitetele şi toate faptele învederat nedrep­te şi neadevărate, care, în nici un caz nu, po­t slăbi nici autori­tatea morală nici demnitatea personală a Preotului Alexe, pre­şed. nostru. Şi cu atât mai mult nu se pot pot slăbi autoritatea şi demnita­­tea morală a celorlalţi membri ai partidului şi ai comitetelor, cari, conştienţi de valoarea lor personală şi culturală şi siguri că nu Preotul Alexe formează partida naţional din judeţ, cum crede d. Tassian, după un sis­tem politic învechit, ci comitete­le sunt adevărata conducere a acţiunii politice de până acum, iar Preotul Alexe nu este decât exponentul deliberărilor şi voin­ţei comitetelor. Comitetele, in planul lor, au­toriză pe preoui Alexe să conti­nue ca şi până acum conducerea acţiunii poitice in acord cu noi, pentru înaltele interese ale par­tidului şi să nu se scoboar© la discuţii persoanele şi care ar face să scadă şi demnitatea per­sonală a sa şi a partidului naţio­nal, care inaugurează o altă mo­rală în politică. Acordăm deci toată încrederea noastră Preotului Alexe, pe ca­re-l autorizăm să publice în ziare această moţiune de încredere a noastră pe care s-o aducă şi la cunoştinţa centrului, împreună şi cu articolul defăimător, pen­tru ca cenerul să judece şi să de­­cidă dacă d. Tassian mai poate vorbi şi mai poate figura în par­tidul pe care-l defaimă şi-l inro­­seşte în chip nedemn, într’o loge, neautorizată de partid şi la care nu-i îndrptăţeşt© nici vre­un trecut în judeţ şi nici slabul său înconjur“. Urmează semnăturile a 200 de prezidenţi şi vice-prezidenţi ai organizaţiilor comunale. y

Next