Lupta, iulie 1925 (Anul 4, nr. 1067-1093)
1925-07-22 / nr. 1085
2 aducă foametea şi alte mizerii în multe naţiuni, punând la dispoziţia unui pumn de extremişti, o armată revoluţionară de mai multe milioane de oameni. Bunul simţ al muncitorilor englezi nu va permite desigur ca această întâmplare să ia o întorsătură atât de gravă, întrucât privesc consecinţele ei naţionale şi internaţionale“. ------- XXX------Descoperirea unei terle de tâlhari la Chişinău Chişinău, 19 Iulie In searea zilei de 13 Iulie în cârciuma d-nei Basso situată în mahalaua ,,Italianca“ s’au prezentat trei indivizi suspecţi cari au comandat vin şi gustări. După băutură, unul din ei a cerut cârciumăresei să-i schimbe o hârtie de 500 lei şi s’a apropiat de cassă. D-na Bassa bănuind că individul vrea s’o prindă într’o cursă, şi văzând că ceilalţi doi s’au făcut nevăzuţi, s’a repezit spre uşa din dos ca să dea alarma; a constatat însă că uşa era baricadată pe din afară, totuşi a reuşit să sară în curte pe fereastră şi început să strige ajutor. Bandiţii văzându-se în pericol, s’au grăbit să fugă, trăgând mai multe focuri de revolver. LUPTA CU BANDIŢII 1 In drum au dat peste doi drumeţi, dintre cari unul era nepotul cârciumăresei, Andrei Basso, de 27 ani, cari au căutat să-i prindă, încăerându-se cu criminalii. Fără să se gândească mult tâlharii au mai tras câteva focuri de revolver, rănind pe Andrei în mâna dreaptă, după care au dispărut într-o livadă din marginea drumului. Poliţia fiind imediat pusă în cunoştnţă de acest atac, a fost delegat subcomisarul Melnîc, care a arestat pe Individul Spălatu, ale cărui semnalmente se potriveau cu cele indicate de victime. Confruntat cu victimele, el fu recunoscut şi a fost nevoit să mărturisească şi să divulge pe complicii săi, arătând ascunzişurile lor . Mergând după indicaţiile lui Spălatu, poliţia a găsit într'un foc, dormind, pe un alt bandit, anume A. Duminca de 16 ani. La căpătâiul lui s’a găsit un pumnal mare, pregătit pentru orice eventualitate. Curând a fost arestat şi al treilea bandit, Sofronie Boţan. La toţi bandiţii s’au găsit arme, pe care, după spusele lor, lear fi procurat un oarecare Chiriac din Munceşti. Cercetările ulterioare au stabilit că Chime nu are nici o legătură cu bandiţii şi a fost pur şi simplu pârât de dânşii I Banditul Spălatu este un cunoscut client al poliţiei din Chişinău, unde are un dosar voluminos. El este dezertor și a mai mărturisit cum a furat în comuna Slobozia săteanului I. Beleban o pereche de boi pe care i-a vândut apoi cu ajutorul unui geambaș din localitate. xox Fraude la percepţia din Cetatea Albă Chişinău. — 20. — După ştirile parvenite din Cetatea Albă, zilele trecute parchetul din acea localitate a fost sesizat că agentul fiscal Pavel Ciolac de 18 ani, de fel din Constanţa, în serviciul percepţiei fiscale, a comis o serie întreagă de fraude şi falsuri, însuşindu-şi o respectabilă sumă care pare a atinge cifra de jumătate de milion. ’Afacerea fiind trimisă la instrucţie, unde stabilindu-se vinovăţia numitului agent, s-a ordonat arestarea lui. Pe drum iscusitul de fraudator a reuşit să distragă vigilenţa santinelei ce-l eiscreta şi a izbutit să disipară. Aducându-se la cunoştinţă dispariţia autorului, s’a luat toate măsurile distate de împrejurări, însă dispărutul n’a fost prins. S’au trimes telegrame de urmărirea lui în toate oraşele din ţară. Cazul a produs o penibilă impresie în întreaga opinie publică. împuşcarea banditului Ion Voina la Caransebeş Lugoj, 18— Alaltă era noapte cunoscutul bandit Ion Voina, care în ultimul timp a terorizat satele din împrejurimile Reşiţei. Aninel şî Caransebeşt a fost împuşcat de locuitorul G- Marian din Caransebeş, care îşi are locuinţa în pădurile din Teiuş. Voina era abia în etate de 22 ani şi comitea jafuri îmbrăcat în haine de jandarm, de comisar de poliţie şi de pădurar. Acum două luni a fost arestat, dar a reuşit să fugă din închinoarea Lugoj. Parchetul din Carnsebeş a ordonat autopsia cadavrului. ------- XXX ------ Caile ferate someşene, pe ziua de 20 Iulie au trecut la Stat Cluj, 16 Iulie— Directorul general al căilor ferate someşene d. Marinescu a demisionat Aceste căi ferate au trecut Pe ziua de astăzi la Stat împreună cu toţi funcţionarii şi amploiaţiiCei bătrâni vor fî scoşi la pensie, iar tineri vor continua serviciul în stat fiind încadrați regionalei c. f. r. idin Cluj. srg| um de iul devi Oni Noui arestări şi altele In perspectivă Afacerea Szilágyi dela Cluj, pe care am anuntato cei dintâi, s’a complicat in ultimele zile ale săptămâneî trecute. Iosif Szilágyi, după cum anunţasem deunăzi, a fost depus pentru că făcea intervenţii ilicite, procurând numeroşilor săi clienţi paşapoarte, fără ca ei să aibă situaţia militară clarificată. Pentru aceste fapte a fost arestat şi căpitanul Ionescu, şeful biroului mobilizării de la cercul de recrutare, învinuit că elibera în mod nelegal vizele militare necesare paşapoartelor. Alte şase persoane au fost arestate Sâmbătă 19 Iulie pentru complicitate cu Iosif Szilágyi, şi se aşteaptă alte nouă arestări, unele cu adevărat sensaţionale. Fiindcă se bănuia că numitul Szilágyi nu făcea numai intervenţii în chestiuni de paşapoarte ci că probabil este organizatorul unui întins spionaj, inspectoratul general de siguranţă din Ardeal a început cercetări şi în această direcţie D. dr. Eugen Bianu, inspectorul general al siguranţei din Ardeal, a făcut personal aceste investitariuni la Oradea-Mare, şi în alte localităţi de la frontiera maghiară. Rezultatele cercetărilor făcute în direcţia spionajului sunt ţinute deocamdată sub cea mai riguroasă tăcere. Bănuiala că Iosif Szilágyi făcea nu numai Intervenţii ilegale ci şi spionaj, a întărit-o mai a- Ies faptul, că numitul este frate cu un funcţionar de la consulatul maghiar din Cluj. In legătură cu această afacere unele ziare minoritare din Ardeal au anunţat, că au fost arestate la Cluj 30 de persoane, ceea ce însă nu este adevărat. Adevărul este, că vor fi arestate de aci înainte un număr de persoane, care probabil să depăşească cifra de mai sus. înfiinţarea unei banei a Uriaşilor inrianor Urs» Constanţa 20 Iulie In localul sucursalei Băncii Naţionale din localitate s’a ţinut drn adunarea industriaşilor şi meseriaşilor din localitate pentru înfiinţarea unei bănei a industriaşilor şi meseriaşilor dobrogeni. In acest scop Creditul Industrial din Bucureşti a acordat un milion de lei, promiţând şi alte împrumuturi cu o dobândă de 6 la sută. După serviciul divin oficial în interiorul oficiului, a luat cuvântul d. insp. al Băncei Naţionale Ilie Necu, care a arătat importanţa acestei instituţii. D-sa spune că în urma sforţărilor făcute de meseriaşii dobrogeni, şi mulţumită solicitudinii Camerii de comerţ şi a celor mai de seamă bănci din Constanţa, s’a pus temelia acestei instituţii, chemată a lupta pentru susţinerea şi propăşirea industriei dobrogene. D. Romulus Cocea aduce laude acestei iniţiative. D. Gh. Georgescu, preşedintele Camerii de comerţ, face un istoric al industriei dobrogene. D. senator I. N. Roman într’o lungă cuvântare aduce laude activităţii desfăşurate pentru o asemenea operă. Mai vorbesc d-nii Petrescu, T. Chirculescu, delegatul Cernavoda, Al. Samoilă, preşed. Uniuni federale a micilor industriaşi din ţară, care citeşte o adresă prin care d. UI© Nicu e numit corespondent al Uniuni micilor industriaşi din întreaga ţară, delegaţii Tulcei, Petriciu, directorul Bănci Naţionale Medigia, Romila, I. Georgescu şi N. Cimbrea. La fine, d. Ilie Necu arată că meseriaşii din sind. Silistra şi Tulcea au cerut să fie Înscrişi la această bancă. alergările Interesul sportiv a fosit cu de-' săvârşire redus ori la Floreasca. Handicapurile cu care această înjghebare luptă pe toate tărâmurile, erau de data aceasta extrem de slabe. In special, handicapul doi anilor era mai dinainte atribuit şi cursa n’a fost decât o formalitate banală şi plictisitoare. Un incident la darea plecărei în Pr. Fedora, unde Porumbiţa, unul dintre caii susţinuţi la pariuri, a fost lăsată la start. S’a făcut după aceea o manifestaţie de ostilitate noului starter d. colonel Paianu. Şi dacă este regretabil ca un vechi şi distins sportsman ca d. colonel Paianu, să fie obiectul unor eşiri violente din partea publicului parior, apoi nu este mai puţin adevărat că acest public avea întru câtva dreptate să se supere, căci se ştie condiţi umile, aşa de puţin sportive, în care a fost concediat vechiul starter. Aşa că altcuiva, decât d-lui colonel Paianu, se adresau huiduelile de em. De altfel, funcţiunea de starter nu se potriveşte cu situaţia şi vârsta d-lui Paianu căruia i-ar sta foarte bine în comitetul alergărilor şi desigur că ar fi un comisar al alergărilor, cum nu are în prezent nici unul noua societate de curse. Iată rezultatele: 1) PR. CAP. ANASTASIU, 3500 m. Namur 74 (Maior Rioseanu), Flinta 74 (It. Aslan). Nepl.: Filaret, Lăcrămioara, Lax. Pariu câșt. : 13 pl.: 14 21. 2) PR. FEDORA 1400 m. Electra 52 (Leeson), Pirat 56 jum. (Golovkin), Zizica 55 jum. (Csillag). Nepl.: Kilia Amok, Villageoise, Marga, Porumbiţa, Filfison. Pariu câşt.: 32 pl. 13—14, 13. 3) PR. ROVINE, 1000 m. Ciocârlia 49 jum. (Painter), Ţăndărică 45 jum. (Ot. Steker). Nepl.: ChUriţ, Turan. Sen Galen, Byel Pariu câşt.: 21 pl. 13, 21. 4) PR. BAMBOCHE, 1600 m. Vania 57 (Csillag), Mudania 52 jum. (Gill W.), Săftica H (Dragomir). Pariu: 12. 5) PR. TEMPORA MUTANTUR. 1000 m. Signor 57 (Csillag), Vendetta 52 (Leeson), Biabola 52 jum. (Gill W.) Pariu : 13. 6) HCAPUL MARTA, 2400 metri. Bujor 63 (Gollovkin), Landratz 64 (Gill), Tembel 61 jum. (Iorga). Pariu 20. 7) PR. PLUTOKRAT 2600 m. (garduri). Rendez-Vous 55 (Gabor), Caraiman 62 (Újvári). Nepl.: Galilei. Dante, Ivea, (căzută). Pariu câșt.: 25, pl. 15—22. S)PR. DUDESTI, trap 2000 m. (repriza I). Pajura 2000 (Ilauson) Desculța 2010 (Stobozenko), Oracul 2040 (Marcenko). Nepl.: Oladida, Imaș, Kadet, Jițica, Fulger Pariu câșt. : 25 pl.: 17, 14, 24. 9) Repriza NI. Valomaș 2140 (Iv. Corsac), Beby 1960 (Marcenko), Prosceai 2090 (Ig. Corsac) Nepl.: Zîma (descalificată), Hârtop, Groaznic, leu. Pariu câșt. 37, pl.: 18,16, ---------- xox --------- Sentinţa In bandele de la poşta din Cetatea Albă Cetatea-Albă, 18 iulie— înaintea tribunalului local a venit spre judecare dosarul cu marele fraude de la poşta ideală, în care figurau ca inculpaţi d. Zaharia Antoniu, şeful serviciului P. T. T. Cetatea-Albă şi Chiriac Mînculescu, ataşat technic. Prin ordonanţă definitivă de urmărire, numiţii au fost trimişi în judecată, pentru delictele prevăzute de art. 123, 124, 126, 140 din codul penal, sub acuzaţiunea de fals şi sustragere din materialele Statului. Direcţia golă a poştelor, a cerut condamnarea ambilor inculpaţi constituindu-se parte civilă cu suma de 200 mii lei. Tribunalul a dat pronunţarea pe ziua de 15 ort, când a achitat pe d. Zaharia Antoniu condamnând însă pe Ciriac Minculescu, fostul ataşat technic al serviciului P. T. T. din localitate, la trei ani închisoare şi 150 mii lei despăgubiri civile. xox Vizita d-nui ministru de război la Galaţi Galaţi, 20.Azi dim. a sosit în localitate de general Mărdărescu, ministrul de război fiind întâmpinat de comandanţii de unităţi de marină şi de comandorul Sion, şeful statului-major al diviziei de Dunăre. Ministrul s’a îmbarcat pa nava Căpitan comandor Păun, trecând in revistă escadra de Dunăre şi o parte din escadra de Mare, ancorată pe malul drept al Dunării. Monitoarele au tras salve de tunuri ridicând la catarg marele pavoaz. Vaporul având pe bordP© d. general Mărdărăscu şi însoţitorii săi a plecat la Sulina. Mâine Marţi la orele 3 ministrul se va întoarce la Galaţi şi va debarca la arsenalul marinei. Aci va inspecta construcţia nouilor contratorpiloare din uzinele Reşiţa. La orele 5 va avea loc un ceai oferit de ofiţerii superiori ai marinei, iar seara ministrul de război va părăsi localitatea. XXX Occident de automobil Cluj, 20 iulie— Carol Cherecheş, şoferul autocamionului fabricei Renner cu numărul 101, a călcat azi la orele 11, pe băiatul Bela Nova în etate de 7 ani care a murit pe loc. Şoferul a fost arestat, poliţia a început cercetările. ------- XXX |-T— LUPTA TURNEUL ' d-lui Brătianu Declaraţiile pe cari Ie va face şi pe cari ar trebui să le facă şefa guvernului Sub titlul ..Reluarea turneului politic”, ziarul ,,Patria” din Cluj publică următoarele : „O ştire din caipitală ne anunţă că d. ţpi prim ministru a hotărît să-şi continue turneul politic de vacanţă, întrerupt pentru un moment în urma demoralizării intrate în rândurile liberalilor din cauza strălucitului iucces a opoziţiei unite la Chişinău. Era se vede nevoe ca in oficina intrigilor liberale să se nască întâi explicarea înfrângerii de la Cişinău, iar pentru aceasta inspiratorii intrige trebuiau să rămână in Capitală. ÎNFRÂNGEREA DELA CHIŞIŞINAU Intr’adevăr d. Brătianu nu mai avea cu ce să-şi dovedească „popularitatea” in massele mari ale cetăţenilor, popularitate accentuată în toate declaraţiile făcute de d-sa în ultimele întruniri liberale. Voturile de la Chişinău ameninţau cu efectul lor zdrobitor orice declaraţie de asemenea natură. Deci trebuia întâi explicată biruinţa opoziţiei la Chişinău. De peste două săptămâni, organul oficial la inspiraţia guvernului, o şi explică. El se datoreşte populaţiei bolşevice şi bolşevizat a Basarabiei. Ţara întreagă a trebuit să iea cunoştinţă de această explicare. Opinia publică se va fi domirit până azi că nu e vorba de o Întunecare a poularităţii guvernului, pe care nu e „nici o forţă În România care să-l poată opri din munca lui constructivă”, ci din nenorocire, e vorba de bolşevizairea unei întregi provincii, care trage cu ochiul Republicei sovietice de peste Nistru. „Viitorul” a stăruit atât de mult asupra acestei explicări încât cu siguranţă, d. Brătianu a rămas cu convingerea că onoarea e salvată şi că „populariitatea” îi este din nou asigurată aşa că, se poate iarăşi prezenta înaintea masselor cetăţeneşti. , Şi se anunţă, că e gata, din nou de drum. Mai mult decât atât , presa oficială i-a pregătit chiar un drum triumfal, căci d. Brătianu va veni de data asta in Ardeal ca un nou mântuitor al Integrităţii Statului, in urma măsurilor despre care „Viitorul” a bătut mereu toba că trebuesc luate împotriva bolşevizaţilor din Basarabia. DECLARAŢII SENZAŢIONALE Ştirea, care anunţă reînceerea turneuluiprimului-ministru mai spune Într’adevăr, că d. Ionel Brătianu va face cu acest prilej declaraţii senzaţionale ? Cami ar putea fi ele decât acele vizate de noi,, că guvernul va lua, sau a luat măsuri severe pentru suprimarea primejdiei bolşevice dintre Prut şi Nistru ? In unele cercuri iniţiate se şopteşte că un membru al guvernului in cel din urmă in ţesutul de intrigi, are misiunea ca, ajungând în streinătate să-l informeze chiar pe Suveran despre situaţia precară din Basabia, aşa cum s’a putut constata la ultima alegere, când ,,patrioţii” au căzut cu ruşine, şi au biruit ceibolşevizaţi”. S’ar putea, deci, că şi senzaitionalul dîn viitoarele declaraţii ale d-lui Brătianu să fie În legătură cu intenţia şî voinţa năstruşnică a guvernului de-a pun© la locul lor pe ceî „bolşevizaţi”. Căci nu ne putem. Închipui alt senzaţional în declaraţiile primului-ministru. A încercat, in timpul vacanţei, colegul d-sala dela externe să se avânte în declaraţii noui, pentru a răspunde d-lui luliu Maniu in chestia externă, dar n’a avut ce spune, decât platitudini, fiindcă, din nenorocire nici o biruinţă nouă n’a câştigat România în politica externă, dala închiderea Parlamentului şi până azi. Ce noutăţi senzaţionala ar putea comunica d. Brătianu in legătură cu politica internă, cu situaţia dela noi din ţară ? Că s’au schimbat lucrurile înspre bine? Că au încetat delapidările averii publice? Că s’a perfecţionat aparatul administrativ? Că a scăzut scumpeica traiului ? O singură declaraţie senzaţională ar putea face d. Brătianu, în noul său turneu prin Arbal. Că au fost prinşi, judecaţi şi osândiţi bandiţii Tomescu şi Munteanu, că au încetat toate tâlhăriile la drumul mare, şi toate frigurile cointeresării partidului liberal care duc, în cele mai multe cazuri, tot la jaf, numai cât nu la jaful avutului particular, ci la jaful avutului public. DOUA SITUAŢII Nu ne putem opri să nu punem la punct această situaţie cu totul ridicolă şi degradatoare pentru stările interne de sub regimul liberal. Aci oamenii ţin azi discursuri ,şi îşi explică politica lor. Pe de o parte şeful guvernului la întrunirile publice ale partidului liberal tălmăceşte motivele cari îl dtermină să nu părăsească puterea. Pe de altă parte banditul Tomescu care ţina călătorilor jefuiţi cuvântări despre cauzele cara l’au determinat să se facă tâlhar de drumul mare. Muzici cântă la banchetele organizate după întrunirile prezidate de primul-ministri, în vresta ce Tomescu, in conacul boeresc prădat, cântă din mandolină, după banchet, spectatorilor de porunceală. Iată tabloul care caracterizează definitiv situaţia internă, cu totala desorganizare a vieţii de Stat! Jandarmii susţinuţi de Staful român înaintează cu greu în munca lor de-a curăţi ţara de tâlhari. Anchetele vor dovedi dacă-s vinovaţi pri ba, că ziua în amiaza mare ucigaşii pot prăda şi benchetul în inima satelor. Deocamdată ştirile spun că bieţii oameni se împuşcă între ei, urmărind banda lui Tomescu. Guvernul liberal îi ştie folosi pe jandarmi la alegeri, la organizarea furtului de urne, ba dresat să miroase bolşevismul deputaţilor din opoziţie, ajungând până la pălmuirea d-luî Halippa. Sunt de vină ei dacă nu li s’a dat prilejul să-şi exercite meseria, dacă nu li s’a lăsat vreme şi pentru asta? Să sperăm că bandiţii Tomescu şi Munteanu, ca şi alţi tâlhari de drumul mare, vor fi prinşi înainte de începerea noului turneu politic al d-luî Brătianu. Altfel cu grâu vor mai fi deoarece, se ştie, de câte forţe jandarmeneşti are nevoe partidul liberal pentru a aduna public spectator la „congrese” unde nici sămânţă d la partid liberal nu este. Iar, dacă se vor înteţi şi adunările opoziţiei unite, jandarmii d-luî Brătianu vor avea şî maî mulţi de lucim. D. Mihalache, într’un articol recent releva faptul care caracterizează situaţia dela noi: in drum spre locul de cură, la staţiunea balneară nu s’a ivit nici un jandarm să-i aptere, iar cu prilejul alegerii recente de la Chişinău, se lovea de el la tot pasul. D-sa nu ştia că alta e sub regimul liberal să urmăreşti pa „bolşevici“ şi ala să prinzi banda lui Tomescu, proteguind astfel pe cetăţeni. Pustiirile ploilor Inundaţiile din Chişinău — Pagube de 5 milioane — Chişinău, 19 Iulie Am relatat telegrafic dezastrul mrodus în cartierele Buicani şi Sucieni de furtuna deslănţuită în seara zilei de 15 Iulie. Autorităţile poliţieneşe întreprinzând o anchetă spre a se stabili cuantumul pagubelor suferite precum şî proporţiile dezastruluî au depus prefectului de poliţie un detaliat raport. După datele anchetei, rezultă că, au fost distruse peste 40 de gospodării, precum şi întinse suprafeţe de grădini de legume şî fructe. Aproximativ s’a stabilit că cuantumul pagubelor suferite de sinistraţi se urcă până la 5 milioane lei. Prefectul de politie a înaintat toate lucrările atât ministerului de interne cât şi primăriei cu rugămintea de a se veni in ajutorul sinistraţilor.« ■ Totodată s’a intervenit ca primăria să înfiinţeze pe lângă serviciul de pompieri şi un serviciu de salvare în caz de inundaţii, dotat cu mai multe bărci, întrucât în timpul ultimelor inundaţii s-a constatat ineficacitatea ajutorului dat da pompieri lipsiţi de uneltele respective. AJUTORAREA SINISTRAŢILOR In ultima şedinţă, comisiunea interimară a hotărit acordarea unui ajutor sinistraţilor. Deocamdată, din lipsa disponibilităţilor, ajutorul s'a fixat în sumă de 10.000 lei hotărând totodată a se interveni la ministerul de interne spre a se deschide noui credite pentru scopul de mai sus. VICTIMELE PLOILOR TORENŢIALE Pe teritoriul comunei Enichioi căzând o ploaie torenţială, a fost surprins de puhoi săteanul Nîchita Socolov, de 62 de ani. Cadavrul a fost pescuit a doua zi.Ştefan Ianose din Devet-Agaci (Cetatea-Albă)P© când se înapoia de la câmp şi trecea pe o vale plină d© apă de ploaie, a fost apucat de un puhoi şi înecat. Cadavrul său n’a fost pescuit.* Femeia Ana Dimitrova, de 62 de ani din acelaş sat pe când voia să scoată nişte piatră dintr’un râu provenit din ploaie, s’a Înecat. GRINDINA DISTRUGE VIILE DIN SABA Alaltăeri, după cum s’a comunicat autorităţilor locale, asupra coloniei franceze Posadul Şaba (Cetatea-Albă), s’a deslăna puternică furtună urmată de grindină, care a distrus 150 hectare din renumitele vii ale judeţului Cetatea-Albă. Pagubele sunt foarte mari. Pagubele din jud. Bălţi Bălţi, 18 Iulie. — O ploaie torenţială ce s’a deslănţuit pe teritoriul plăşii Corneşti a cauzat multe stricăciuni sătenilor. Un şuvoi a luat pe băiatul Petre Lazăr din Năpădeai, pe când păştea vitele pe câmp înecându-l. Pe moşia comunei Popeni a fost înecat şi luat d© apă copilul Neculai Manu în etate de 8 ani. O altă ploaie torenţială a inundat comunele Boroşeni, Răşcani, Nicoreni şi Mihăileni rupând iazurile şi podurile, iar în corn. Răşcani apa a potmolit 10 case aliate pe malul pârâului Copăceanca. In satul Socii-Noi s’a înecat într’un lac de ploaie la distanţă de 20 metri de casă) copila locuitorului Parasciuc. In Banat — VICTIME OMENEŞTI — Lugoj, 18. __ In urma ploilor ce cad de câteva săptămâni râurile principale din judeţul Caraş-Severin au eşit din albie inundând sute de semănături. Pagubele sunt enorme. Inundaţiile au făcut şi victime omeneşti. In hotarul comuneî Mărul, apa reţped© a unui pârâu de munte a târât pe băiatul Mihail Groza înecându-1 In comuna Cârpa, valurile Timişului au înecat pe flăcăul Petru Popescu pe când acesta se odihnea pe malul răului. La Orşova s’au pescuit din Dunăre două cadavre omeneşti a căror identitate nu s’a putut stabili încă. Linie întreruptă Trenul de persoane 118, care a plecat din Tg.-Jiu în noaptea de 19 crt., a fost oprit în apropierea staţiei Copăcioasa, neputând merge mai departe, din cauză că liniile şi podul din apropierea acestei stafii erau inundate. Trenul a fost înapoiat în Tg.. Jiu. Tot din această cauză trenul 167, ajuns în Copăcioasa, n’a putut trece spre Tg.-Jiu. Apele fiind în creștere, nici un tren nu va mai putea circula pe această linie până la noul dispozîțiuni. Crima din Stomarnic 20 Iulie Aseară, pe la orei© 9, o fioroasă crimă s’a petrecut in localitate. În următoarele împrejurări : Cismarul Marin Sfinţescu. In tot timpul zilei de erî a băut prin cârciumi, turmentându-se deabtinelia. Din cauza stării sale, a Început să-şi maltrateze concubina în mod barbar. Doi tineri, Gh. I. Gostică, fiul unui cunoscut industriaş de aci şi Mitică St. Purcaru, au intervenit in ajutorul femeeî, oprind pe cismar de a o mai bata Faptul acesta s’a petrecut in cârciuma lui Negulescu, înfuriat de această intervenţie. Sfinţescu a ieşit din cârciumă, punându-şi în gând să se răzbune. In momentul când cei doi tineri au eşit din cârciumă, cismarul s’a repezit cu un stilet asupra lor. Gheorghe I. Costică a fost Înjunghiat în omoplatul drept, dîn care cauză după câteva minute, a încetat dîn viaţă. Colait s’a atos cu mai multe răni grave, însă sunt speranţe că va scăpa cu viaţă. La faţa locului au sosit autorităţile, care au deschis ancheta. zf) •(*) Criminalul, care după comiterea crimei, a căutat să fugă, a fost prins de comerciantul Nae Comşescu, care l-a dezarmat şi predat jandarmilor. Cazul a produs senzație în Comarnic. ------- XXX ------- Un fost prefect condamnat la închisoare Chişinău, 20.— Din Tighina se anunţă că fostul prefect de poliţie al acelui oraş, d. Comşa, fiind reclamat de d. I. Pescianu, pentru abuz de putere, a fost condamnat în lipsă de tribunalul judeţului Tighina, la o lună închisoare corecţională. ---------- xpx --------- Spectacolele de azi TEATRUL CĂRĂBUŞ: Când işi vâră dracul coada PARCUL OTETELEŞANU: . Lucia”. CINEMA VLAICU: Higiena Căsătoriei”. CINEMA FACLA (Hala Traian): Harhn al Raşid şi o comedie. 3 întrunirile partilui Mirul In Dâmboviţa Târgovişte, 22 Iulie. — Joi, 16 Iulie, a avut loc, la clubul partidului Naţional, adunarea comitetului judeţean şi executiv. Alte trei camere încăpătoare şi curtea clubului erau neîndestulătoare faţă de numărul mare al celor ce veniseră săasculte cuvântul fruntaşilor. Deşi chemaţi numai preşedinţii organizaţiilor comunale, totuşi s’au prezentat la club şî un mare număr de vicepreşedinţi. Au fost reprezentate peste 100 de comun© din 124. La ordinea zilei: 1) Eşirea d-lui Tassîan, reprezentantul d-luî Argetoîanu, care n’a primit fuziunea, împotriva preotului Alexe, preşedintele partidului, prin „Gazeta poporului”, întitulată „Ziar al partidului naţîonal”; 2) Realegerea comitetului judeţian şi a celui executiv; 3) alegerile pentru Camerele din agricultură. CUVÂNTAREA PREOTULUI ALEXE întrunită se deschide la ora 10, sub preşedinţia d-lui dr. Lucian Stănculescu, medic de clinică la spitalul Colţea din Bucureşti. După chestiile de organizare şi alegeri, ia cuvântul preotul ALEXE, preşedintele organizaţiei naţionale, care spune în rezumat : „V’am chemat, ca întotdeauna, să ne sfătuim asupra Întâmplării neaşteptate că o gazetă ce apare aci, sub titulatura partidului nostru, sub semnătura d-luî Tessian, a luat o atitudine de vrăjmăşie şi ponegrire, nu numai împotriva mea, preşedintele vostru, ci mai ales împotriva partidului nostru. Eu sunt dator să vă explic motivele acestor atacuri ce ni se aduc şi dv. veţi lua hotăririle necesare. Am făcut tot ce omeneşte a fost posibil ca să nu rămână nimeni n afara fuziunii. D. Tassian, pe care nu-l preocupai Interesele partidului naţional, ci mai ales crearea unei situaţii personale sîeşi, s’a arătat da la Început vrăjmaş fuziunii, căreia i-a creiat multe dificultăţi. A vrut să capete situaţia ’de preşedinta de centru şi, când i s’a spus că n’are» masa electorală cu dânsul, a Încercat să corupă oameni d’aî noştri. Când a văzut că n’a putut clinti pe nicî unul de lângă noi şi că, situaţia ca vrea să aibă o vedea pierdută, a scos acest pamflet în care mă Înjură pe naîne şi defaimă partidul. Eu nu o pot urma pe d. Tassian, pe acest drum. Nu înţeleg să mă pun la înjurătură cu d-sa. Noi n’avem timp d© fleacjîrî. Noi colindăm satele pentru Întărirea scumpei noastre organizaţii. Crezând că fac© atmosferă în clasa preoţilor împotriva noastră, publică un articol apărut acum cinci ani într’o revistă bisericească şî în care se afirmă că: In gazata noastră de atunci „Ţăranul Dâmboviţei“ aş fi făcut pe preoţi trântori. Eu nîcî n’am cunoscut la timp ace] articol, căci aş fi răspuns. Cunoscându-l azi, văz câtă rea credinţă a i însufleţit pe autorul luî, care mî-l pune mie în sarcină, deşi are semnătura amiculul nostru, institutorul Stan Ipac. Reaua credinţă a autorului se mai vede şi dîn interpretarea cu totul falsă a celor scrise de prietenul Ipac, care sub titlul’ de „trântorii noi”, arată lămurit p© liberali şî nu pe preoţi. Că n’a prins şi nu va prinde Intriga, dovadă e marele număr de preoţi azi membri în partidul nostru, alături de mine. Dar culmea inconştienţi! o atinge acel ce ne atacă, când afirmă că preşedintele nostru iubit, d. Maniu, ar fi afirmat că d-sa e de părere să primească provizoriu preşedinţia mea şi în urmă să mă dea peste cap, când realitatea eu o ştiu şi v-o spun şi dv. In adevăr, d. Maniu spus: „Primiţi situaţia creată ■cu preşedinţia preotului Alexe şi mergeţi la congres şi, de-l veţi răpune, eu vă confirm pa dv. Dar de la aceasta şi până la o© se afirmă în gazetă e o mare distanţă. D. Tassian mă numeşte bandit politic. Bandit de rând e actela car© nu vrea să munciască, dar să trăiască bine din banii ce jefuieşte de la trecători. Bandit politic esta acela care nu vrea să muncească pe teren politic şî totuşi* 1 2 3 4 5 6 7 ar vrea să joace rolul prim. Lumea şi d-voastră mai ales veţi aprecia dacă eu, cami, fără preget şî cu mari jertfe de tot soiul ostenîndu-mă cu d-voastră împreună, am creat frumosul şî puternicul partid naţional de azi, sunt bandit politic, atunci cum se poate numi acela, care de 3 ani de zile trândăveşte şî azi vrea să pună mâna pe o organizaţie alcătuită da alţii? Cum se poate numi acela care, fără nici un drept, uzează de numele partidului nostru punându-şi firmă la club şi scoţând pamfletul acesta prin care ne ponegreşte? ALTE CUVÂNTĂRI Ia cuvântul apoi d. Th. Pârjorescu, advocat, care arată că ieşirea d-lui Tassian este ieşirea omului disperat. Consideră şî d-sa pe autorul bârfelilor ce pe un instrument liberal. Roagă adunarea să considere acest incident ca ultima sforţare al celui ce a pierdut tronul şi să ducă mai departe lupta împotriva regimului putred şi păcătos al liberalilor. D. MIHAIL NICOLESCU, advocat, Ghergani spune că a părăsit partidul liberal, scârbit d© ce a văzut acolo, şi s’a alipit de partidul naţional, condus de cel mai destoinic, energic şi curat om politic, ieşit din pătura tărrăească şi ridicat unde e numai prin munca şî meritele sale. PREOTUL ST. VARFURIANU îndeamnă la solidaritate. D. DOCTOR STĂNCULESCU mulţumind pentru onoarea de a fi fost ales president,al întrunirii zice: „D-lor, în cele ce văi voiu spune, am să fac o rectificare, o declaraţie şî o mărturisire. Rectificarea o fac relativ la cele ce se spune în gazeta d-lui Tassian despre d. Maniu. D. Mia.itiu niciodată n’a spus nimănui şî nici chiar mie cele ce afirmă d. Tassian dacă crede că are popularitate, să se prezinte un congres şî să dea lupta şî, de va învinge, va fi confirmat, d-sa preşedinte. D. Tassian, cât timp’ a crezut că-şi poate face o situaţie personală, aşa cum o visa, aîcî în orgnizarea noastră, a tăcut. Când a simţit că nu mai e nici un rost, înjură. Acţiunea sa din acest pamflet este svârcolirea unui neputincios. Declaraţia ce vă face aceasta: Centrul are o oarecare parte de vină în această afacere, prin aceea că tot a amânat. Vă declar însă, d-lor, că centrul a soluţionat situaţia la Ata şî soluţia este că prefectul Alexe e prezidentul organizaţiei. Şi dacă nu s’a putut da soluţia scrisă e că, în ziua hotărită pentru aceasta, a fost alegerea dela Chişinău, unde s‘au dus toţi fruntaşi. Mărturiseşte că se simte mişcat de dragostea ce i se arată şi că le pune cu tot sufletul în sprijinul cauzei partidului naţional. MOŢIUNEA D. G. Drăguţ Dumitrescu, care citeşte următoarea moţiune: , Comitetul judeţean şi comitetul executiv al paridului naţional din jud. D-ţa, întrunite azi 16 iulie la sectul clubului din str. Stalea 23, după rezolvabunul mers al paridului şi al luptelor electorale, ce se apropie, a luat dplină cunoştinţă de cele scrise de d. Şerban Tassian, în foaia sa prsonală, gazeta poporului No. 15 din Iulie 1925, prin care se aruncă asupra preotului G. Alexe, preşedintei© nostru, tot felul de insulte şi Însinuări calomnioase, cu arătări de fapte neopeciee, nelocalizate în timp şi spaţiu, spre a se preta stabili răspunderea, fia a «eritoruluî articolului, car© este lipsit de curajul de a arăta fapte raele şî dovedite, fie răspunderea persoanei încriminată a»vând aceste fapte ar fi adevărate cî numai insinuări vagi, făcute cu scopul vădit da a-i micşora valoarea şî rolul său politic în partidul naţional şî decî a slăbi şi acţiunea partidului în judeţ. Comitetele de asemenea au deplină cunoştiinţă d© faptele petrecute până azi şi prin care s’a îcercat pe toate căii© realizat© integrală şî de fapt a fuziunii şi cu fracţiunea d-lui Argentodanu în acest judeţ, rezumată în persoana d-lui Tassian şi a amicilor săi personalii şi pe car© fuziunea dintre partidul naţionalromân şi naţionalişti al poporului o prinsese tot nefuzionată cu iorghiştii şi căreia totuşi î s’au făcut concesiunile cele mai largi, peste forţei© sat şi totuşi n’a acceptat fuziunea În judeţ, din motive, care acum s’au dalt complet la iveală şi anume motive personale’şi de preponderenţă, tnchipuindu-şi d. Tassian că singură persoana preotului Alexe ar fi cauza nedndeplinîrii aspiraţiu- . nilor sale. * 1 2 3 4 5 6 7 • Comitetele, văzând deci tendinţa şi scopul urmărit de această campanie, se declară solidar© cu preşedintele său. Găseşte că este locul să respingă cu indignare şi dispreţ toate acuzaţiunile, toate epitetele şi toate faptele învederat nedrepte şi neadevărate, care, în nici un caz nu, pot slăbi nici autoritatea morală nici demnitatea personală a Preotului Alexe, preşed. nostru. Şi cu atât mai mult nu se pot pot slăbi autoritatea şi demnitatea morală a celorlalţi membri ai partidului şi ai comitetelor, cari, conştienţi de valoarea lor personală şi culturală şi siguri că nu Preotul Alexe formează partida naţional din judeţ, cum crede d. Tassian, după un sistem politic învechit, ci comitetele sunt adevărata conducere a acţiunii politice de până acum, iar Preotul Alexe nu este decât exponentul deliberărilor şi voinţei comitetelor. Comitetele, in planul lor, autoriză pe preoui Alexe să continue ca şi până acum conducerea acţiunii poitice in acord cu noi, pentru înaltele interese ale partidului şi să nu se scoboar© la discuţii persoanele şi care ar face să scadă şi demnitatea personală a sa şi a partidului naţional, care inaugurează o altă morală în politică. Acordăm deci toată încrederea noastră Preotului Alexe, pe care-l autorizăm să publice în ziare această moţiune de încredere a noastră pe care s-o aducă şi la cunoştinţa centrului, împreună şi cu articolul defăimător, pentru ca cenerul să judece şi să decidă dacă d. Tassian mai poate vorbi şi mai poate figura în partidul pe care-l defaimă şi-l inroseşte în chip nedemn, într’o loge, neautorizată de partid şi la care nu-i îndrptăţeşt© nici vreun trecut în judeţ şi nici slabul său înconjur“. Urmează semnăturile a 200 de prezidenţi şi vice-prezidenţi ai organizaţiilor comunale. y