Lupta, august 1925 (Anul 4, nr. 1094-1118)

1925-08-21 / nr. 1108

aoi 20 ftygust 1925 Dizidentă in organizaţia liberală din Cetatea-Alba Nemulţumiţii au frecat de partea opoziţiei la alegeri!« pentru Camerele agricole Aparatul administrativ in plină Herbere Cetfftm Albă, 19. — Ultima vi pentru depunerea listelor de candidaţi la Camer­e agricole, a fost Vineri. Liberalii au prezentat cu lista având în frunte pe revizorul şco­lar Alex. Teodorescu. Numai "trei locuri au fost cedate amari­canilor, cu care guvernamenta­lii au făcut­­carte. După cum sa şt­ie, averescanii nu au avut şi nu au nici azi mă­car organizaţie, ei fiind aproape inexistent d­in judeţul Cetatea- Alba. Din această cauză K­. Niţă cu mare greutate a obţinut a.a­ceste trei locuri, dele, prefectul Stăncescu, pentru cei trei par­tizani personal­ ai fostului mi­nistru basarabean. Aceşti can­didaţi, pe lângă că sunt necu­­noscuţi, dar cel puţin nu sunt agricultori. Din partea averesc­anilor fi­gurează pe lista liberală d-nii: Moţoc, apărător, Beker Carl, colonist german şi D. D­anov, fost funcţionar la «unstva. Dată fiind lupta înverşunată dintre opoziţie şi guvernamen­­­tal, aceştia în uram tacticei prefectului, au decis să treacă pe lista, lor, treî deputaţi, cari sunt devotaţi acţiunei de teroa­re a şefului ad-tiv şî prin pre­zenţa cărora spiră în intimida- r­ea alegătorilor. Lista însă, Întruneşte mar el® 'defect de a avea în cap, şi îna­intea celor trei deputaţî, p­­rovizorul şcolar Teodorescu, ca­­re e o sfidare, el fiind compro­mis in ochii populaţiei, in urma unor nereguli la zemstvă, când a delapîdat o însemnată sumă de bani, cum şî alte fapte, dintre cari pentru cea mai gravă are deschisă la parchet acţiune pu­blică, dizidenta liberală. De asemenea dat fiind abu­zurile şî teroarea deslănţuite în întreg judeţul de către adminis­traţie, ţărăniştii, — cari de alt­fel sunt perfect organizaţi, —­ au mai primit colaborarea naţiona­lilor ei a­­memnateî grupări li­berale, aflată în dezidenţă-Se cunoaşte lupta dârză du­­să, de aproajlî treî ani, de acea­stă dizidenţă contra abuzurilor şî a schingiuirilor administrative in special, a celor patronate de colonelul de jandami Tu­rcă Stăncescu, prefectul judeţului. Dizidenţa compusă fiind din cei mai de seamă Intelectuali ai organizaţiei liberale locale, ne­­mulţumiţi de actele prefectului, văzând că centrul nu la nici o măsură, s'au decis pentru răs­turnarea acestuia, pe orice căi, de unde au ajuns ca să lupte In aceste alegeri alături de opo­­zîţia unită şi să dovedească centrului dreptatea «elor susţi­nute de atâta timp. Astfel că, aşa cum se prezintă lista de azi a opoziţiei unite, a­­v­ând pe deasupra şi concursul real al literalilor nemulţumiţi, candidaţii propuşi sunt dintre cei mai populari în straturile ţăranilor agricultori şî au desă­vârşite şanse de reuşită. Pe baza cartelului încheiat, ţărăniştii, în numărul celor 11 candidaţi de Pas listă, au trecut­­ partizani, naţionalii 6 şi libe­ralii dizidenţi 5. De aci deruta în care sunt­ puşi guvernamentalii, de aci prigoa­na contra a parti­zanilor şi celor ce simpatizează cu opoziţia, deci desfăşurarea de forţe admi­nistrativ© în frunte cu jandar­mii terorişti. Doi oameni nu se pot întâlni şi sta de vorbă în mijlocul comunei lor. Prefectul în persoană, venind, la Volontirovca, sat de ruşi şî moldoveni, la o întrunire a ame­ninţat pe­­ţărani exprimându-se textual: „Cei ce nu mă urmează pe mine şî pe aî mei, vor pleca fulit Basarabia şi le promit vă ■mă voi ţine de cuvănt­, atitudinea opoziţiei Aparatul ad-tîv e in plină fierbere. Opoziţia însă vine văzând, succesul ei, nu face altceva de cât trimite şî împrăştie In ju­do, simple afişe cu semnul epaga şi secera, însoţite de a­­p­elul liberalilor dizidenţi, cari şi el la rândul lor se bucură de multe simpatii în mijlocul po­pulaţiei, pentru că nu odată i-a luat apărarea contra măsurilor­­ nesăbuite ale zbirului din capul judeţului. De altfel e explicabilă aceas­­ta atitudine a opoziţiei, întru­cât teroarea nu mai cunoaşte limită. Cazul de la Arciz, cu arestarea d-lor Iacobescu, de­putat, ţărănist, colonel Bărbu­­lescu, fost prefect de judeţ şi maltratarea avocatului Mill. Stre­tan, de că­tre jandarmi, a fost de altfel cea mai grozavă propagandă făcută de însăşi guvernul, îrr favoarea .­­ între şef­­le a opoziţiei unite.­­ Dacă mai adăogăm compo­nenţa naţionalilor, ce au per­soane cu oarecare suprafaţă în viaţa politică de aci, dacă se are In vedere forlele dezidenţal liberale, condusă de vajnicul­­luptător pentru binele moldo­venii«,, Alex. Rotta, fostul pro­curor, de Mircea Cătuneah­u, mere proprietar, de popularul moş Trofim Ciobanu ca şi de preotul Teofil Ungureanu. — se poate uşor vedea inegalitatea forţel­or, de oparte numai te­roarea şi silnicia executate de jandarmi şi notari, iar de alta oameni iubiţi şî Stimaţi ,« în­treaga popular»e a Ju­denului, fie umde va rezulta complecta înfrângere a liberalilor, mai cu seamă că fruntaşii opoziţie! au luat decizi­unea fermă ca să pă­zească singuri şi alături de ma­­gi­c­, traţ­­i­ pre­şed­inţi­ei biurouri­­lor, urnele celor 8 localuri unde se va face votarea, aceasta ne­durând dcât o singură nu. LIBERALII CONTRA LIBE­RALI Un manifest răspândit până în cele mai depărtate comuni şi semnat de fondatorii în acest judeţ, ai organizaţiei liberele, se adresează gospodarilor ast­fel: „Venim să vă luăm apărarea contra celor ce vă fură munca şî avutul vostru, că aveţi încre­dere în noi, ne-aţi dovedit-o, —­­deci votaţi pe răspunderea noastră SECERA şi COASA. „Sunteţi în judeţ pest© 130 mii de proprietari de pământ şi adiţia nu v-a trecut în listele de alegători decât 25 mii „V-a înlăturat deci de la vot ! „•Strângeţi rândurile faceţi propagandă din sat în sat­, por­niţi dârji la lupta cinstită şi cu credinţa că lista cu secera şi coasa, cari reprezintă cu adevă­rat interesele celor ce trăesc din munca pământului, — trebu© Să învingă, ,,Secera şi coasa să fie crezul tuturcr ţăranilor i­n judeţul Ce­tatea-Alba. ,,Deschideţi ochii, şi, punaţ­i pe­­rea numai pe lista cu semnul secera șî opas». _ .LV KbM^U» LIBERALELOR CARI LUPTA CONTRA ADMI­NISTRAȚXEI NECINSTITE, semnează d-nii avocat Ales. Roita, fost, procuror aî tribuna­lului local și. căpitan Mircea Cătuneanu, mare proprietar*.'’ Manifestul este scris în lim­­bele română, șî rusă. LISTA OPOZIŢIEI UNITE Tot Vineri s‘a depus la tribu­nal lista opoziţiei unite, cu sem­nul secera şî coasa, în care sunt trecuţi şi cei 5 fruntaşi ai dizi­denţei liberale. Iată şi această listă: St. Se­cări, I. Gavriliuc, Preotul Bu­­cunovschi, Iacob Bostan, Ales. Cociubînschî şi Natanail Kai­man, ţărănişti; Feodor Uz­un, avocat; Vasile Dubina, avocat; Eduard Roduner, mare proprie­tar ; Preotul Tăureanu, profe­sor ; Otttto Gower, avocat; A­­natole Galii», mare proprietar, naţionali; Alex. Rot­ta, avocat; Trofim Ciobanu, Mircea Cătuneanu, mari proprietari, Ştefan Uzun şi Filip Lissenco, plugari, libe­rali dizidenţi. In ultimul moment opoziţia a făcut contestaţie contra listei liberale. Printre alte motive, sunt şi a­­cele că, liberalii au furat sem­nul coasa şî grebla, care nu le aparţin© şi că unul din candi­daţi nu a demisionat mai înain­te da a se depune la tribunal lista. Ruşia şi pactul de garanţii —Vtd­aratUto ambasadoralul ras­ula Sews— Roma, 18.—Ambasadorul rus, Keniţev, a făcut ziarului „Epo­ca“ următoarele decla­raţiuni cu privire la atitudinea Rusiei so­vietice faţă de pactul de ga­ranţii : ,,Importanţa politică­ a pactu­lui consistă în faptul că se tinde la zădărnicirea oricărei apro­­pieri între Rusia şi Germania şi la transformarea Germaniei intr’un câmp de exerciţii pentru o ofensivă diplomatică oficială. Germania urmează a fi silită sa intre in Liga Naţiunilor şi să înceapă o acţiune ostilă împotri­­va Rusiei. Este evident că nu poate asis­ta ca martor binevoitor la astfel de acţiuni diplomatice Terminând, ambasadorul a a­­dăugat că Rusia ca şi Italia nu se entusiasmeaz­ă prea mult pentru Liga Naţiunilor. Ştiri din Iaşi ! JjjjT ACCIDENTE­­ 19 August Pe când se făcea reparaţia casei din str. Anastas© Panu 37 nn aici s’a prăbuşit, paste an­treprenorul Hasival Schwartz, din str. Uzinei 54. El s’a ales cu fractura pi­ciorului şi mâne! stângi. A mai fost rănit şî lucrătorul Rusu Gheorghe, dri dimineaţă, la turnătoria Soroschi, din şosean Socolla 6, pe când se turnau nişte cazane, unul din cazane a făcut explo­zie, rănind grav pe lucrătorul Sebastian Pepagio. In star© grevă, a fost tran­sportat la spital. MOARTE SUBITA ! Comerciantul iesan Brandeș, plecase Luni noapte spre Dor­na-Vatra. In tren, in apropiere de staţia Cuza-Vodă, i s’a făcut rău şi a încetat din viaţă. Corpul lui a fost depus în staţia Cuza-Vodă, unde se aş­teaptă dispoziţiile familie. POLITICE Membrii partidului naţional din localitate au fost convocaţi pentru azi după amiază la club, spre a discuta unele ch­esti­uni în legătură cu alegerile pentru Camerile agricole. ;■»- «. 1 JUDICIARE La cabinetul 3 instrucţia, a continuat ieri instrucţia cu privire la încercarea de crimă săvârşită, dar neizbutită, asu­pra morarului Granspan, pe scă­­rile palatului de justiţie. A fost adus din penitenciar, ca martor studentul Ion Moţa. Interogatorul a durat peste o oră, şi apoi Moţa a fost con­dus la penitenciar. In faţa trib. s. II a venit ieri spre judecare procesul furtului c­a piele din str. Cucului. Sunt implicaţi Marcu Lupţi şi M. A­­bramovi­ci. Din cauza lipsei reclamantu­lui, procesul a fost amânat la 30 Septembrie. Spectacole’e de azi GRADINA CĂRĂBUŞ : Bon, soi? Bucureşti. PARCUL OTETELEŞANU : Boa Pozd­wale. CINE A ! A TO O BA FUT. VI.AI­­CU : Expediţia Iu! Amundsen la Pft’uî Nor*!. CINEMA FACLA (Hala Tra­­ian): Bătălia (La Bataille), o. geră frepdîPM^ ^ înlocuirea ambasadorului american la Paris Londra, ÎS. — După o ştire din Washington, se pregăteşte o mare schimbare in serviciul diplomatic. Mulţi amatori­­diplom­aţi vor fi înlocuiţi cu persoane de carieră. Ambasadorul american la Paris, Mr. Harrick va demisi­ona probabil în curând şi va fî înlocuit cu Flescher, amba­­­sadorul american la Roma. Ambasadorul Phillips din Bruxelles va trece la Roma și în locul său va fi înaintat aju­torul de secretar de stat, Har­rison. Datoriile de război ale Franţei NU E ÎNLOCUIT DELEGATUL BRITANIC Paris, 18 (Rador). — Se anun­ţă din Londra că informaţia du­­pa care lordul Bradbury ar în­locui pe Sir Otto Niemayer la conducerea delegaţiei britanice pentru regularea datoriilor de război cu Franţa, este lipsită de temei. , X­X­I- r,- II­Alergările JUI 20 AUGUST Judecând după numărul în­scrierilor se pare că vom avea câteva curse mai bine populate. Asupra calităţii concurenţilor şi a suprasleirii lor de cursale prea numeroase, ne-am pronun­ţat in prea dese rânduri spre a reveni azi. Ţinem totuş să adău­găm că o odihnă cel puţin de 10. 15 zile se împune de urgenţă. PE. SET. FLOR (gard) 3000 m­etri: Primrose, Flinta. PE. VAI DE MINE, 1400 m.; Berchiold, Glenfana. Doping, Zefir. PR. SAVE MEE, 1300 m.: Iberus. Sorento, Richşmondo. PR. PIATRA ARSA, 1000 m.: Eglantine, Seni Galen, IVOAPUL ULEMA. 2-400 m.; lohn BuUt Monchsberg, Nyil. WC AP MINORCA (gard) 2800 m.: Kiiia. R; nrîez-Vous. PR. CAUAPCll (trap): Ti­­mella, Mârtop, PR. VIJNIȚA (trap): Samum. Orarul, lerosea. • m -• XXX .a.rm­. - LUPTA% :%v Socialiştii francezi Paris, 1# (Rador). — Congre­sul socialist a adoptat cu 221­ voturi, o moţiune propusă de Leon Blum împotriva unei co­laborări ministeriale. Propune­rea făcută de Renaudel, care e­­ra favorabilă unei astfel de co­­laborări, nu 3, întrunit decât 559 voturi. IN CHESTIA MAROCULUI Congresul socialist a adoptat o moţiune prin care se înfierează Îndemnurile la deserţiune lan­sată de bolşevici în Maroc. Con­­gresul se opune­ totodată la e­­vacuarea Marocului, de­oarece acesta ar crea o stare de lu­cruri pentru dultisațiunea ac­tuală, care ar fi mai dăunătoa­­re decât statul quo. Marele incendiu din Galaţi Arestarea comercianților Peter şi Gheorghia Azi după amiază, sulromi­­sa.ro! Stoica a continuat anche­ta cu privire la marele dezas­tru de astă noapte. La orale 3, a sosit în locali­tate, venind din Bucureşti, co­merciantul Full Peter, la ma­gazia cărui a îmbucnit focul. El a fost invitat la prefectura, de poliţie, şi imediat arestat. A mai fost arestat comerci­antul Gheorghe Gheorghiu, aso­ciatul d-lui Peter la magazinul de articole electro-technice. Tot azi după amiază, a fost arestată fata Vass Agnes, ser­vitoarea comerciantului Fincu Glîkman, care fiind trezită din somn de servitoarea d-lui Pe­ter, a alergat prima la locul incendiului. Servitoarea. Ana Vaida din serviciul d-lui Peter, care a fost arestată astă noapte, a de­clarat că la ora 10 dîm. nu a mai făcut foc în maşina de gătit, deci este esclus ca focul să fi luat naştere din cauza unui horn. INTEROGAREA COMERCIAN­TULUI PETER La ore 9 seara, subcomisarul Stoica a luat primul interoga­tor comerciantului Peter. El a declarat că soţia sa fiind grav bolnavă, plecase la Bucureşti, unde a înternat-o într-un sana­toriu. Nu crede, că focul ar fi fost pus da o mână criminală, căci nu avea duşmani şî nici nu a făcut cuiva vre-un rău. A bănuit un moment că focul ar fi luat naştere dela o ţigara a­­runcată în magazia, de lemne de un lucrător tâmplar angajat să-i repare parte din imobil, dar şî această presupunere ca­de, de­oarece de două zile­ lu­crătorul tâmplar nu a mai lucrat în vecinătatea magaziei. Singu­rul lucru care rămân­e în pi­cioare, ar fi bănuiala că unul dintre vecinii din fundătura Braşoveni, care se serveau de closetul casei sale, ar fî venit în cursul nopţei cu o lumânare aprinsă, pe care a uitat-o în a­­propierea magaziei. Magazia fi­ind construită din lemn, este lesne de înțeles că focul s-a în­tins cu repeziciune. Comerciantul Peter a mai a­­firmat că a fost asigurat pen­tru suma de 4 milioane 400.000 lei la câteva societăţi de asigu­rare. • Ancheta continuă în tot cursul nopţii la prefectura de poliţie. Autorităţile caută să stabilească cum a luat naştere incendiul. încasarea impozitelor Ministerul de finanţe acordă prime­i sabie cu două tăişuri Situaţia critică financiară şi economică prin care trece ţara, a făcut ca plata impozitelor, fie directe sau indirecte să meargă greu sau în unele părţi chiar de de loc. Exccesul de zel al organelor fiscale de Încercare, a determi­nat chiar în mai multe împreju­rări ca ministerul de finanţe să intervină pentru potolirea aces­­tui zel. Recordul dezastru din Basara­bia, unde recolta a fost compro­misă, a înduioşat pe vistericul de la finanţe să acorde o amâna­re a încasăreî impozitelor. Cu toate acestea însă, minis­­terul de firanţe, uitând de ordi­nele anterioare, a întocmit a­­cum nouă instrucţiuni pentru recompensarea, perceptorilor şî agenţilor fiscali, cari a­u depus mai mult zel pentru încasarea întregului debit dat p© seama lor. Iată în rezumat, nou­le dispo­­ziţiuni luate de minister în sen­­­­sul arătat. DATORIILE ORGANELOR FISCALE înainte de a nu stabili datorii­­le ce se cuvin fiecărui perceptor sau notar public, organele fisca­le de control vor face o verifica­re la faţa locului, dacă cifra de afaceri, impozitul global şi suc­cesiunile sunt stabilit© şi ţinute la zi şi dacă nu mai sunt con­tribuabili rămaşi ne­impuşi. După această verificare, se vor stabili pentru vechiul regat, Transilvania, Bucovina şi Ba­sarabia pe provincii, împărţiri­i în grupuri a perceptorilor după cum urmează: 1) Grupa I, perceptorii card au încasat 70—75 la sută Inclu­siv din debit; grupa II, cei cari au încasat 76—­90; grupa IiI-a, perceptorii cari au făcut înca­sări de la 91—99 la sută și gr­u­pa, a patra, cei cari au încasat întreg debitul, adică sută la su­tă. Modul de sototide a primelor se vor fac© apoi după: 1) înca­sările făcute în raport cu debi­tul; 2) după activitatea admi­nistrativa depusa în serviciu și 3) după numărul contribuabili­lor. După aceste calcule percepto­rii vor primi to afară de cota mai jos arătată și calificativele de foarte bun, bun și mediocru. Astfel grupa întâi de percep­tori, cari au încasat "70—75 la sută din debit, vor avea o cotă da 25 la sută asupra salariului, cu calificativul de foarte bun, 20 la sută asupra salariului, cu calificativul bun și 15 la sută cu calificativul mediocru; gru­pa a doua cu încasării© de 76-90 la sută, o cotă de 15, 40 și 35 la sută cu calificativele arătate; grupa a treia cu încasările de 91—99 la sută, o cotă de 60. 55 şi 50 la sută, cu aceleaşi califica­tive şi în fine grupa a patra cu încasările de sută la sută, cu cotele de 75.­70 şi 65 la sută asu­­pra salariului.­­ In Transilvania, aceste cote vor fi luat© şi de notarii publici, ştri fac încasări la­ fisc. v O IMFREGIEXUNE Asupra calificatelor­­ date un Itsciu pare de neînţeles şi anu­me: Cum poate fi calificat un perceptor ca „foarte bun“ când încasează 70 la sută din debit şi de ce un perceptor, care a înca­sat, sută la sută calificat ca me­­diocru ?. Şi apoi de ce „celuî bun“ dîn grupa I li dă cota de 25 la su­tă asupra salariului și celui me­diocru din­ grupa a patra 65 la sută asupra salariulu. Dar partea Cea mai caraghios,­să în această afacere este fap­tul măsurilor contrarii. Pe deoparte dau ordine de pri­mire, potolire de zel la încasări, iar pe de altă parte dai coife d© ■stimulent pentru încasările de sută la sută. Efectele acestei arm© cu două tăişuri vor fî simţite în primul rând de acees­t guvern. new. xox--­ De Desfiinţează seminarul din Constanţa Constanţa. 18 August Aflam că din cauză că mini­sterul de război nu mai vrea să pună la dispoziţie localul în care a funcţionat seminarul teo­logic, acesta urmează să fie des­­fiinţat. Ştirea a alarmat foarte mult populaţia din Dobrogea şi în spe­cial pe cea din Cadrilater. O numeroasa delegaţia se va prezenta M. S. Regelui arătân­­du-i necesitatea existenței unei asemenea instituţii In Dobro­­gna. ------- XXX ------­ Crini economică in Basarabia SUTE DE MESERIAŞI IN SO­MAJ Bălţi. 19.­­ Un mare com­er­ciant din Bălţi vizitând de cu­rând judeţele Soroca, Orhei şî Bălţi, ne împărtăşeşte impresiile sale culese din călătoria fă­cută. Abia intrat în Soroca a fost Întâmpinat de sute de mese­riaşi, cari spunându-i ca nu au posibilitatea să-şi agonisească existenţa, sau întrebat daca nu pot găsi de lucru la Bălţi. A­­ceeaşi rugăminte i-au făcut-o şi muncitori­ manuali . In oraşul Soroca mişcarea e­­conomică stagnează cu desăvâr­şire. Cauza trebui© căutată în lipsa de comunicaţii. Oraşul So­roca lipsit de caie ferată este izolat şi decade zilnic. In ceea ce priveşte recolta chiar în locu­rile în care nu a bântuit seceta încă este mediocră. In judeţul Orhei seceta n’a prea făcut ravagii ca în alte părţi ale Basarabiei. Aci în­spre nord pufoasele au dat rezultate bune. Porumbul de asemenea se prezintă bine. Leguminoasele și floarea soarelui, din care se ex­trage cel mai fvțn ulei similar sunt safisfäcutpppej ^ r, 'Jesr­etri» * I i­f­irt TEATRUL CĂRĂBUŞ.­­Bonsoîr Bucureşti, revistă în 2 acte şi şease tablouri de Nick­ şi Keeps. Direcţiunea teatrului de vara „Cărăbuş“ ne-a rezervat una din cele mai frumoase surpri­ze reprezentând ultima produc­ţie la faimoasei firme Nick şi Keeps. 4.3011*0«.' Bucureşti ' este» re lu­crare desăvârșită și după pă­­raffoa noastră — care fără în­­âMftală că e cea. justă — ea eSte cea mai perfectă în acest gen din cât* sau reprezentat de Ife. război încoace. Obîșnurîam Bă relevăm în a­­cest loc ocenele mai reușite din reviste; tiu mai putem face a- CBS% 0101*0 fiindcă e? îl să în­demnăm toata scenele revistei. Totul «9 pefirec© tineresc șî oc­cidental. Costume vesele, ba uneori direct impresionante — toaletele din tabloul Venetian— cuplete amuzante p» melodii noul și antrenante­, interpreta­re period­a. data, Tănase până la ultimul interpret, balet ușor — preferabil evident celuî preten­ţios şî aranjat p© melodii gre­­oaî© — toate admirabil coordo­nate şî însoţite de o orchestră, perfect dirijată de d. Bărcăne­­scu. D-nîî Nick, (maiorul N. Kiri­­ţescu autorul reuşitei comedii „Un Erou" premiată şi jucată pe scena Teatrului Naţional) şi Keptps JSf. Vlădoianu, scriitorul bine cunoscut şî co-autor al u­­nei comedii ce se va juca de compania Bulan­dra) au tot dreptul sâ fie mulţumiţi de re­zultatele eforturilor lor la ge­nul revistei. O grădină aidin-plină a râs de la ridicarea cortinei pe primul act până la terminarea specta­colului. „Bonsoir București" credem că va fi revista care în caz de timp favorabil va putea prelun­gi stagiunea companiei Tănase până târziu în octombrie. Se ne bucură acest lucru, cu atât mai mult, cu cât în ultimul timp genul revistei înregistrase o regretabilă scădere. Interim Şezătoare CuÎtorală a IBBCţîonarilor G. F. I. In seara d© 15 August, a avut loc în gara Comăneşti o şezătoa­re culturală a casei ele sfat şi cetire ,,A. D. Xenopol“ a func­ţionarilor ceferişti din Iaşi, de sub preşedenţia d-lui Cîugules­­cu, şeful staţiei Iaşi. Programul foarte bogat a fost executat de funcţionarii cefe­rişti din Iaşî şi Comăneşti. S’a remarcat orchestra „Casei de stat" de sub conducerea d-lui Bar­bu şî corul de sub conduce­rea d-luî Cristescu, ambii func­ţionari în secţia mişcărei. Re­uşita şez&toareî se datoreşte d-luî Bart Victor, şeful găreî Comă­­neşti şî d-lui Heul Dionisie, şe­ful secţiei artistice a Casei. Un­ public numeros a asitat la a­­ceastă festivitate, prin care men­ţionăm pe d-na Ghica Comă­­neştî.. —... — XXX "— Asupra asasinatului din Timişoara ARESTAREA UNUI BĂNUIT 17 August am anunţat că a fost găsit asasinat în pivniţa prăvăliei sale, comerciantul Westfried. Comisarul Cornel Popovici, În­tovărăşit de agent!! C. Trifu, M. Oliver şi Sasu Ghi de la inspec­toratul general de siguranţă, au arestat în taverna de sub hotel Coroana (lângă gară) pe Sol Hoffman, supus german, în eta­te de 28 ani, care la prima cer­cetare s’a dat drept inginer, fost marinar. Hoffman era stropit pe haină cu sânge. Explicaţiile date de ei, că e sânge d­ela o rană veche n'au mulţumit pe poliţişti. La el s’au găsit peste 50 de chei, pe care spunea că le are pentru deschiderea automate­lor, pe care le repara, Hoffman a fost arestat. Po­liţia de siguranţă şi cea a pre­fecturii poliţiei continuă cerce­tările. Dela victimă s’au furat numai bani, I s’au lăsat însă Inelul cu briliante, tabacherea și ceasor­nicul de aur. xox Crima onor săteni Târgovişte.­­7. — Constantin Turcu, din Doi­ceşti, a fost vic­tima unei agresori­ sălbatice, care i-a pus în pericol enter viaţa, din partea lui Dumitru St. Stan­cu, Dumitru Burtîcală şi Veta Dumitru Stancu, cum­naţi cu victima. O neînţelegere în privinţa unei bucăţi de pământ, a înar­mat braţele celor treî cumnaţi şi, pe când victima se găsea la câmp, s’au năpustit asupra lui cu ciomegele. Iovindu-1 cu fu­­rie până l’au lăsat în nesim­ţire. Victima a fost adusă şi in­ternată în spitalul judeţean. Intre alte leziuni, cele mai grave sunt cele dela cap, a­­vând oasele parietale înfunda­te. Cei trei agresori au fost îna­intaţi parchetului. Dintre ei numai Dumitru St. Stancu, a fost depus în peniten­car. —— x«s Cehoslovacia face on Im­prumnt In America Praga, 18 (Rador). — ..Narodni Asvobozenic află, că in toamnă, o delegaţie cehoslovacă va pleca in America in vederea urmării tratativelor anunţate, asupra unui împrumut în dolarii pe contul Băncii Naţionale,. Dezastrul dela Norent —Alarmarea populaţiei.—Datoria autorităţilor— Ploeşti, 18 Aug. La sonda incendiată dela Mo­reni, locul a crescut In intensi­tate de câteva zile. Tehnica folosită pentru stin­gerea focului. — timp de o lună de zile, — n’a dus la nici un re­­zultat. Dar tn acest timp locuitorii din Moreni, Pleaş» şi Împreju­rimi trăesc în cea mai mare groază. Sunt în continuu ameninţaţi, trăesc într un sgomot formida­bil, şi pe deasupra se stânje­neşte activitatea pe o rază me­re din jurul acestei sonde Atâ­ta lume nu-şi mai găseşte odih­nă. Autorităţile au daturi să in­tervină de urgenţă. Populaţiunea din această re­giune­ cere intervenţia grabni­că a autorităţilor, pentru a se termina cu această nenorocire, care cauzează pagube nu nu­mai societăţei, dar şi economiei ţărei. Să se institue o comisiune de technician­ din petrol, care să avizeze la un sistem de stinge­re. Sistemul să fie pus In prac­tică imediat şi sub supraveghe­rea acestei comisiuni ^ 0 in soiţi mimjg Cftmpina, 18 Noaptea trecută, la orele l,un mare incendiu să declarat la sonda No. 12 a soc „Sanda", situată in marginea oraşului. Panica în oraş a fost mare. La faţa locului au sosit In grabă toate pichetele de Incen­diu ale societăţilor vecine, cazi cu multă greutate au reuşit să localizeze locul Pagubele sunt de 1 milion fl jumătate lei. Porţarul oraşului, Gomşa a anchetat personal cazul. Se bănueşte că focul a fost pus de o mână cardinală. Prapigin­a culturala la Basarabia ECHIPE DE STUDENŢI CU­­TFT73RA SATELE ORGANI­ZÂND ŞEZĂTORI ŞI CREIND CĂMIN­URI Bălţi, 19. — Se ştie că Ate­neul Popular din Iaşi pentru ft contribui la opera de înfrăţire a provinciilor alipite de Ţara mumă, fi înfiinţat o serie de că­­minu­ri culturale în tot cuprin­sul Basarabiei. In aceste crimbnuri al căror comitet este compus din învăţă­tori, cărturarii satelor şi opera de Înfrăţire se face prin şeză­tori culturale. Mai multe echipe de studen­ţi ai diferitelor facultăţi ale u­­niversîtâţei ieşene, în special de la facultatea de litere au între­prins vizitarea satelor basara­­bena cu scopul de a contribui la opera de răspândire a culturii In massele largi ale poporului basarabean. Studenţii vor organiza­ şeză­tori pur cultural© la căminurî. In­ afară de şezători, studenţii vor înfiinţa şî alte căminuri în satele prin care ar trece şi und© nu vor găsi căminuri înfiinţata Inspectoratul şcolar faţă de fru­moasa Iniţiativă a acestor stu­denţi, a aprobat ţinerea şezăto­rilor în satele basarabene în lo­calurile şcolilor, având tot con­cursul conducătorilor şcolilor. Numeroase echipe de studenţi au şi sosit zilele acestea, în ju­deţele Hotin şi Soroca de unde încep misiunea pe care şi-au impus-o. xpx ■­­ TELEFOANELE NOASTRE Direcţia 58/75. Direcţia politică 58/73, Secreeriatul de redacţie 58/74. Administraţia 13/71. •A Berna, 19 (Rador), — D. Pe­­trescu Comnen, ministrul Ro­mâniei în Elveţia, a sosit la Berna. Nu treime să se confunde „SAREA DE VICHY-ETAT“, conţinând toat© principiile A­­pei de Sursă a Statului fran­cez cu Sarea de Vichy din co­merţ, care nu e decât un obiş­nuit bicarbonat de sodă. ,Primim: Ministerul sănătăţii, face cu­noscut, că informaţiunea dată de ziare relativ la epidemia de tifos exantematîc, variolă şî febră tifoidă, din Chişinău, nu corespunde în totul realităţei. In Chişinău nu există vario­lă nici epidemie de tifos exan­tem­atic, sunt numai un nu­măr de cazuri de febră tifoidă izolate în spital. S’au luat toate măsurile pen­tru a evita întinderea boalei. Trei copii din comuna On­­goeşti, judeţul Bârlad fiind­­surprinşi de o ploae torenţială pe câmp păzind vitele, au fost luaţi de curentul apei şi îne­caţi. Şeful de tren Ştefan Med­­gyeşi a fost destituit pentru că aflându-se în trenul de T.-Mu­­reş a sustras dintr’un compar­timent obiecte ce aparţineau pasagerilor. BI801 LISE MENI Linie regulată dimensua­­lă de mărfuri generale între AN VERSA şi CONS­TANTZA GALATZ­­BRĂILA A se adresa la M. EBSBIRICOS & 60. CENTRALA I BUCUREŞTI, SU. Academiei 2 SUCURSALE: BRĂILA, GALAT­I,CONSTANT­A Doctor P. BADESCO Medic al Sanatorului de Chi­rurgie al d-lui Prof. Dr. Gerotta Specialist chirurgie şi gine­cologie Consultaţiuni 2—5, str. C. Gh. Cantacuzino 7. Tel. 29­92 Vizita magistraţilor şi avocaţilor români la Belgrad Ziarul „Vreme” din 18 cor­ pu­­blică un articol călduros despre vizita apropiată a oaspeţilor ro­mâni. La 26 cor. vreo 140 repre­zentanţi ai justiţiei române şi ştiinţei de drept vor vizita ca­­pitala Iugoslaviei. Pentru pri­mirea lor se fac mar© pregătiri. Ziarul relevează importanța po­litică a acestei vizite pentru în­­tărîerea legăturilor amicale în­tre Iugoslavia şi România. ----------xox ----------—­­. in­ im­mi Dr. V. Benţe calea Griviţei 80; Ana Niculescu, b-dul col. N. Ghica 27; Gh. Drăguş, calea Vic­toriei 158; R. Vasilescu (Hen­­ţiescu), calea Victoriei 24; C. Mironescu, calea Rahovei 208; 1. Ochi, calea Moşilor 78; V. Ba­­rozzi, calea Călăraşilor 189; E Beliot, b-dul Ferdinand 63; E­lisa Popescu (g-ral Mihail), str Clemenţii (Rosetti) 27; I. E. Mar­­covici, calea Văcăreşti 49; Va­­sile Novian, str. 11 Iunie 30 A. Stirescu, şos. Ştefan cel Mare 4. ---------- xox ---------- 1. MINISTERUL JUSTIŢIEI­­ Comisiunea de naturalizări­­ Conform art. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pierde­rea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâm­pinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, W.J sns Subsemnatul Iovlcîn Melania. Prin căsătorie Melania Bogdan Vîdjiczky fost cetățeană ungară actua­mente dom­olată în Arad Gai strada Hatmanul Arbora nr. 52 am onoare a vă înainta 1. certifîca.’t diela politie 2. cer­tificat dela tribunal 3 certificat respectiv, declaraţiunea lui E­­manuil Naghî pantofar domici­liat. Un Anad-Gai cetăţean ro­mân făcută la fata notarului public despre aceia că dânsul se îngrijeşte de ţinerea mea,, 4 extras din registrul naşterilor şî 5. act d­e manifestare a vo­inţei. Rugându-vă să binevoiţi a lua la cunoştinţă, că doresc a deveni cetăţeană română şî in consecinţă vă rog să binevoiţi a dispune facerea formelor le­gale pentru împământenirea mea cu dispensă da stagiu. Primiţi vă rog Domnule Mi­­nisltru asigurarea deosebitei mei© consii­eratiunil ce vă p&s­­tereî.. (ss) Melania Bogdan Vidiczky 478' Către &»sfi îi&rar! sh­sa fură Astăzi v’am expediat primele colete cu volumul. FÂNTÂNA Lu,­IAC­OB CELEBRUL ROMAN DIN VIAŢA EVREILOR de PIERRE BENOIT Confirmaţi primirea şi avi­zaţi din vreme pentru nou­­ile d­v. comenzi. EDITURA „RENAŞTEREA” Cu stimă Bucureşti, Str. Pictor Grigorescu 3

Next