Lupta, iunie 1926 (Anul 5, nr. 1343-1369)

1926-06-11 / nr. 1353

. M­E­R­C­U­R, Societate Cooperativă. — Bucureşti, Strada Batiştei No. 14 ACTIV Bilanţ general încheiat pe ziua de 31 Martie 1926 PASIV Văzut, verificat şi găsit în concordanţă cu registrele de contabilitate. Preşedinte, (ss) Grigore Procopiu Cenzori: (ss) V. Ruptureanu (ss) Ilie Nicolaescu (ss) Ch. Preda­n Director, V. M. Den®. Șef­ conta­bil, (ss) Petre Cârlan, expert contabil. Contabil (ss) Longin Grigorescu. DEBIT Contul Profit & Pierderi încheiat pe ziua de 31 Martie 1926 CREDIT Chirii și asigurări ....................................... Combustibil și iluminat.......................... . Impozite .................. Jetoane de prezenţă.................................... Cheltueli generale, salarii, întreţinerea person Dobânzi & comisioane . .................... . . . Diferență de curs efecte publice. . . . . . Debitori dubioși ........................................... Mărfuri generale și spese sold debitor. , 536.88975 467.70315 812.94421 65.000 4.112.76850 2.126 65355 Văzut, verificat și găsit în concordantă cu registrele de contabilitate. . Președinte, (ss) Grigore Procopiu Cenzori: (ss) V. Ruptureanu (ss) Ilie Nicolaescu (ss) ($h. Predescu Director, V. M. Deno. Sef-conta bil, (ss) Petre Cârlan, expert contabil. Contabil (ss) Longin Grigorescn. ■ fc» Mm. no SILE FIN SS DE STR. SĂRINDAR D ITI U N I, IN PR OVIN CIE. Contur­ de ordine Guvernul Român pagube de răsboiu , Efecte în garanție .............................. Garanții ipotecare .... . .... . fingn­isA. 429.143 1.894.713 6.863.188 1.050 569.363 989.071 1 738.474 8­30 35 05 15 54 Capital. ....... . . . . Fond de rezervă....... „ pentru amortizare . . . „ „ lucrări manuale Cauțiuni primite....... Dividende . . .................... Primă de consumaţie . . . . Diverși creditori ....... Fond debitori dubioşi . . . . 1.419.21 24/215201 Report din anul precedent ......... 91310 Beneficile magazinelor din vânzarea mărfurilor 4.617.56603 Beneficiile din exploatarea imobilelor. . . 4562162 Pierdere, rezultată din restabilirea valorei reale a estimaţiunilor inventarului de măr­furi din bilanțurile precedente, imputată în responsabilitatea foştilor Administratori delegaţi şi director Cristofor D. Nicolescu şi Gh. Ghindă «la« • ••••• 1 1.730.197 08 16.S05 238 §î Conturi de ordine Fond pentru despăgubiri de răsboiu . Diverşi, efecte comerciale în garanţie Deponenţi de garanţii ipotecare . . . Ifumeria Franceză di­na str. BCarag­ Georghevici No. 4. Anunţă onora»­ta clientelă că s‘a mutat în Str. Smârdan No. 4, Tel. 04178 pe lângă toate articole de turlera si Parfumerie complect asortat , deschis si un Salon de coafat si Mane­cure. De vânzare la principalele, magazine die Opticii «lin farâ *ST Cognac Casino MODELUL CEL MAI NOU PERFECŢIONAT CELE MAI REZISTENTE ■“i­,v,;^ ■■ DEVIZE $1 INFORMATIUNI! LA REPREZENTANTA GENERALA s „ . fost BIGELIU BEHLES .BUCURESTI: Cale* Ra hovei Nr. 10' BRAILA - CpjMStANTA - CRAIOVA / ’ . -1.400.000 3.551.209 303.517 26.045 531.472 391.809 32.042 16.549.84* 1.262 4.707.817 8.289.000 11.901 224 Cu respect, 35 67 85 §7 4P­a 26 ani având ca­­ fisci­­noştinţa limba lor Franceză, Germană, Română, scriere inimoasă doreşte ocupaţia de onora­bilă având pretenţi mai mo­deste, eventual comisioa­ne Bucureşti-Paris. Adre­saţi ziar. S. J. Nosenthal fiul pictor de firme Fumisonii Curţii Regale Medalia de aur de la Expoziţia generală Română 1906 BUCUREŞTI. STR SMARDAN 22 Telefon 69/28 — Casă fondată 186$ — Execută firmele cele mai artistice elegante şi moderne în sticlă, cristal, tablă, lemn marmoră etc. Cu preţuri foarte moderate C­iorapi 4$ CAM$, BĂRBAŢI ŞI COPI Chausaetss de Copil Raion special en detail i'ratţîf Rossin Str. Decebal $ En­dret MINISTERUL J­USTITIEI Com­isi­unea de naturalizări Conform art 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerare de naturalizare, spre ştiinţa acelora care ar voi sa facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiimilor art 23 din zisa lege. DOMNULE PREŞEDINTE, Subsemnatul Heinerich Sonnema­ker domiciliat în Bucureşti Calea Griviţei No. 3 cu respect vă rog să binevoiţi a-mi acorda cetăţenia ro­mână, voind a mă stabili definitiv în România, fiind căsătorit cu o cetătţeană română. (ss) HEINERICH SONNEMAKER Ferocitatea unui criminal Budapesta. — In oraşul Miskolc, a fost omorâtă fetiţa Margit, in vărs­ta numai de trei ani, fiica unui in­spector de la căile ferate. După toa­te probabilităţile e vorba de o crimă sadică. Medicul legist a stabilit că nefericita victimă fusese omorâtă cu lovituri de cuţit în gât Asasinul a supt apoi sângele, ce ţâşnea din rană şi la urmă a tăiat în bucăţi mi­cul cadavru. Din cercetările întreprinse s-a do­vedit că în întreaga regiune se co­misese asemenea crime. Cinci copii până la patru ani au fost găsiţi asasinaţi în aceleaşi îm­prejurări, din rănile mortale asasi­nul supsese sângele. întreaga regiune stă sub teroarea acestor nemai­pomenite crime. -------------—T» Sgrup, Viticultorii şi comercianţii de vinuri s’au întrunit ori la ora 5 d. a. în sala mare a „Sfa­tului Negustoresc“ sub prezi­denţia d-lui Ştefan Ardeleanu preşedintele „Miniunei angro­siştilor de vinuri“ membru al Camerei de Comerţ. D-sa ara­tă că de la războiu încoace spirtul şi berea au fost favori­zate de fisc în detrimentul vi­nului şi al produselor pomi­cole. înainte dM de războiu se plătea pentru­ vin 4 centime la litru, iar azi se percepe 75, plus alte dări, cari ridică taxa pe vin la 1 leu de litru. In ace­laş timp de unde pentru bere se plătea 22 de bani pe litru, azi se plăteşte 0.50 bani. De asemeni înainte de răz­boiu se plătea fiscului pentru spirtul de cereale 2,90 pe li­tru, azi această taxă abia a fost sporită de circa 8 ori. Sta­tul dă astfel direct un concurs larg alcolismului, împiedi­când consumaţiunea produse­lor naturale ale podgoriilor, pentru cari s’au făcut atâtea sacrificii şi prejudiciind grav interesele a peste 700.000 pro­ducători şi cultivatori şi a mi­lioane de braţe de muncitori români. Toate acestea numai spre a se favoriza o infimă mi­noritate de fabricanţi de spirt Este o necesitate şi economi­că şi naţională ca spirtul de cereale să fie lovit de­ taxe cari să treacă de 150 lei de grad. Au mai vorbit şi alţi com­er­cianţi şi viticultori în acelaşi sen . Eri la orele II dim., d. Etienne Lonyai, succeso­rul firmei Mandy, a avut onoarea să fie invitat de Maiestatea Sa Regina Ma­ria a României. car®, a fost fotografiata de d-sa în Parcul Palatului Cotro­­ceni. In urma celor relatate, cu privire la încetarea plăţilor pentru dăunaţii de răsboiu, ministerul de finanţe a dat ordin administraţiilor financia­re să continue aceste plăţi, fiind fon­duri disponibile. Haine Chic, din stofe fine cu preţuri eftine vi le faceţi de comandă nu­mai la vechea şi renumita Croitorie BERTH­EI­L. Victoriei 40. Ministerul de agricultură a des­chis pe seama Casei centrale a ob­­ţtnilor un credit, rambursabil de 30 milioane lei, din care se va face pla­ta arenzilor pentru izlaz şi teren arabil, expropriat.. Plăţile vor începe In cursul lunei Iulie. Palatul Justiţiei FRAUDELE DE LA INCHISOR­ I, jude instructor Papadopol care a cercetat gestiunea fostului director al închisoarei Focşani, Teodorescu, a descoperit o fraudă car© întrece pe toate celelalte, in îndrăzneala cu care a fost făptuită. Un furnizor anume Pasc­alopol s-a prezentat în luna Martie, di­rectorului general, maiorului Cér­nat căruia i-a cerut un aconto de 400.000 lei pentru o furnitură de doage livrate închisoarea Focșani. D. Cérnat a aprobat suma ceru­tă, fără să facă vreun control, și a trimis hârtie casierului închisoa­­rei cu menţiunea ca­să fi© ime­diat plătită. Chitanţa de primirea banilor se află la dosar. Pascalopol susţine insă că n’a primit nici un ban, în vreme ce Teodorescu dă la ins­trucţie in această chestiune, răs­punsuri ce se contrazic. Pe ziua de Miercurii a fost adus pentru a fi cercetat, şi furnizorul Pascaloipol. NEREGULILE DE LA MINIS­TERUL DE INSTRUCŢIE In legătură cu fraudele desco­perite la ministerul de instrucţie, d. jude instructor Codin Ştefănes­­cu, a luat in cursul ultimelor două zile noui d­eclaraţiuni d-lui P. Gh­iţ­escu, colonel intendant A­lexiu şi Al. Ionescu. S-a format un dosar cuprinzând interogatoriile luate celor 3 acu­zaţi, rapoartele de expertiză arta­­bilă, dresate anterior de experţii ministerului de instrucţie şi ai Curţei de conturi. DIZOLVAREA CAMEREI AGRI­COLE ILFOV Curtea de casaţie, secţia III, a judecat ori acţiunea d-lui D. R. Ioaniţescu contra dizolvărei Ca­merei de agricultură a judeţului Ilfov. înalta Curte a respins acţiunea pe motiv că decretul regal de di­zolvare, însoţit de raportul minis­terului, dă acestei măsuri caracte­rul unui act de guvernământ, ceea ce iese din cadrul competenţei contenciosului adminstratiiv. MAGISTRAT DEFINITIV CONDAMNAT Curtea de Casaţie, secţia III, a avut să judece ori recursul fostu­lui judecător de instrucţie N. Si­­mionescu, de la tribunaul Ilfov, condamnat la 3 luni închisoarte corecţională pentru luare de mită şi abuz de putere, înalta instanţă a respins re­­cursu ca nefomdat. INCALTAMINTEA DURABILA este in interesul sănătăţii si a esenţiei de bani o necesitate, pentru orice om practic Tocurile $i tocurile de cauciuc „PALMA“ dublează durabilitatea in­călţămintefor G-voastre sunt mai eftine ca piele­a, vă dau un mers elas­tic și vă prezervă în vremea rea de răceală. Trr•­EAU DE COLOGNE, SĂPUN, PUDPA, CQEfl( SAT) SFA£ GUSTURILE CaE MAI PRETENTIOASE Informafiuni Cassa In numerariu Imobile: Bucureşti şi Constanţa ..... Mărfuri şi Materiale................................. Acţiuni retrase....................... Efecte Publice şi Acţiuni.......................... Mobilier, vase pentru vin, aparate, ustensile, veselă și albituri.......................... Civ. Debitori.............................................. Pierdere, rezultată din restabilirea valorei reale a estim­aţiunilor inventarului de măr­furi, din bilanţurile precedente, imputată în responsabilitatea foştilor Administratori Delegaţi şi Director Cristofor D. Nicolescu şi Gh. Ghindă 11.73­97 24.215.201 4.707.817 8.280.000 11 801 224 49.004 142 68 .87 104.16605 1.419.26285 7.159.85075 16.805.23881 Ilegalităţile guvernului Membrii consiliilor comunale di­zolvate au depus plângeri la Curtea de apel, cerând reintegrarea, t­­ O mun IL U F* T­A í vKRümm i«sít,thű.-^^ t '•' ~ •. •^star 0 scenă de groază într’un circ Paris. — Un foarte ciudat acci­dent s‘a întâmplat zilele trecute în­­tr‘un circ la Montreuil. La sfârşitul reprezentaţiei trebuia să se producă un ciclist într'un santo mortale. In timpul când pedala mai puter­nic biciclistul şi-a pierdut echilibrul căzând intr'o cuşcă tru lei, îmblânzitorul abia a avut vreme să ţină în frâu fiarei® speriate, cu toate acestea atât ciclistul cât şi el au fost grav răniţi şi transportaţi la spital. Regele a sosit ori la amiază în Capitală, venind de la­ Cluj. La o­­rele 8 şi jumătate, suveranul a plecat la Reşiţa cu un tren special. o LA CĂRĂBUŞ astă seară­­: AŞA E aasigffiMSSii^^V', ...' tf^w!MM..ii.­r.-asfeacsts riss Gamer- Teatru—Literatură—Art Conservatorul şi elevii săi Inflaţia de genii şi surplusul de artişti Din recentele producţiuni de fine de an ale Conservatorului, au eşit încă vre­o patruzeci de ar­tişti dramatici, în timp ce noua lege a teatrelor obligă Teatrul Na­ţional să concedieze patruzeci de artişti din surplusul său de per­sonal. Suflete caritabile şi-au pus în­trebarea : ce se vor face aceşti opt­zeci de artişti concediaţi, şomeuri şi neplasaţi ? LA CARTE... Viaţa noastră artistică în gene­ral suferă de o inflaţie de genia­litate şi de un surplus sufocant de artişti, înfiinţarea premiilor anu­ale pentru poeţi naţionali, dove­deşte că ţara noastră, pe lângă alte belşuguri, e foarte bogată şi în genii naţionale. Avantaje di­verse ale artiştilor consacraţi a­­trag în cariera artistică foarte nu­meroase elemente. Conservatorul este asaltat de candidaţi la genia­litate. Soluţia 1 — E simplă, — veţi răspunde, — profesorii de la Conservator să se opună invaziunei de elevi. Nu e însă atât de simplu pe cât s-ar crede, căci lipsa de elevi ar duce la desfiinţarea catedrei, ceea nu este de loc în interesul profe­sorului. Din potrivă, cu cât o cla­să este mai populată de elevi, cu atât profesorul justifică existenţa catedrei sale. De aci, îndemnul pe care alţii îl dau elevilor de conservator: — La parte !... In adevăr, tinerii cu câte trei clase de liceu, plictisiţi de teme şi probleme, visând succesul ma­rilor artişti de cinema, lasă cartea şi se înscriu la Conservator. După trei ani es artişti cu diplomă. Tră­esc apoi câtva timp în mizerie, şi văzând că arta nu-i hrăneşte, se activează în armata care duce lip­sa de cadre sau încearcă meserii mai mult sau mai puţin avuabile. CEI CU PROTECŢIE Cei cu protecţie devin pensiona­rii teatrelor naţionale. Ei încarcă bugetul atât de mult, încât, din când în când se simte nevoia să se concedieze o parte din surplu­sul de personal. Dintr-o sută de elevi plasaţi astfel, abia unul este în stare să spună corect o repli­că şi să înveţe o tiradă. Restul pozează în artişti, aştep­tând cu înfrigurare să-şi vadă nu­mele tipărit pentru prima oară pe afiş. Cei ce se disting oarecum în conservator, ajung pe scenele unde se joacă reviste şi unde sunt mai bine plătiţi, sau chiar pe es­tradele localurilor de noapte, unde împrumutând un accent englezesc, rostesc în ritmul „jazz“-ului o şan­sonetă cu cuvintele de cea mai in­digenă compoziţie. Vecinie în turnee, în căutarea unui loc, din teatru în teatru şi din varieteu în grădină, meseria veselilor „discuri“ este în realita­te dintre cele mai penibile... MIRAJUL CINEGRAFIC E surprinzător că printre elevii de conservator nu mai există a­­proape nici un băiat robust şi nici o fată frumoasă. Mirajul cinegra­­fic atrage toate „elementele foto­genice“. Sunt tineri şi fete cari şi lasă familia şi pleacă în străinătate, atraşi de acest miraj modrn. Să desfiinţăm oare Conservato­rul, ca să scăpăm de atâtea cala­mităţi ! Chiar d. Corneliu Moldo­­vanu se zice că ar fi de această părere. Nici Italia nu are Conser­vator, şi totuşi...­­­­. Cea mai bună şcoală poate că ar fi tot teatrul. Tinerii cari simt că au „focul sacru“, nu au de­cât să se ataşeze unei trupe, unde să în­veţe, să observe şi să încerce. In ce priveşte schimbarea ca­racterului şi funcţionarii Conser­vatorului nostru, aceasta nu poate fi o chestiune de moment. Mulţi ani vor trece încă, şi totuşi mai nimic nu se va schimba... REP. Universitate chineză la Moscova PROFESORII SE ÎNŢELEG CU STUDENŢII PRIN INTERPREŢI Universitatea chinezească din Mo­scova, care poartă numele lui Sun­­­­at-Sen, e poate cea mai interesan­tă şcoală superioară, din câte există Această universitate, nu are profe­­sori chinezi şi nici prelegeri sau ma­nu­ale chinezeşti. Bine­înţeles, că pro­fesorii nu înţeleg pe studenţi, dar au fost şi cazuri când studenţii nu s-au putut înţelege nici între dânşii­ Stu­denţii veniţi din Canton au încer­cat să vorbească cu cei din Sanghai şi Peking, dar nu le-a reuşit, deoa­rece dialectele sunt foarte diferite. Când sta Înfiinţat universitatea chinezească, o mare dificultate a fost alegerea limbei de predare. Nu mai puţini din studenţi cunosc lim­bi străine; din 300 studenţi chinezi cari învaţă la Moscova, numai 40 cunosc engleza sau o altă limbă străina. Aceştia servesc apoi de in­terpreţi celorlalţi. Ei traduc tot ce citesc, amicilor lor. La cursuri, pro­fesorul prelege, iar studenţii cari cunosc rusa sau engleza, traduc i­­mediat în chineză. Rectorul Universităţii este Karel Radek, care ţine un curs asupra is­toriei Chinei moderne. Universitatea nu posedă manuale sau cărţi; pre­legerile sunt scrise mai întâiu în limbi străine, apoi e traduse în chi­neză şi deabia pe urmă editate, in afară de aceasta se observă încă un fenomen interesant. Studenţii chi­nezi caută să înveţe cât mai repede ruseşte. Ei arată în această pri­vinţă foarte multă ardoare. Studen­ţii, cam­ întreg de acum ruseşte, sunt în stare să stea câteva ore la un scurt articol din ziarele ruseşti, numai spre a-l putea ceti In original Dacă întâlnesc cuvinte, care nu le înţeleg, ei trebue să le caute mai întâiu întriun dicţionar ruso-englez şi deabia apoi într'unul anglo-chi­­nez. O parte din studenţii chinezi urmează cursurile de limba rusă pentru a învăţa exprimarea corectă. Studenţii chinezi se rusifică şi în­­tr-alt mod. Ei îşi schimbă numele, înlocuindu-le cu nume ruseşti. Liu- Bi-San a devenit Niurin; la univer­sitatea chinezească se întâlnesc foar­te mulţi Usacevi, Cugunovi, etc. Mulţi din aceşti studenţi Îşi amin­tesc de numele lor original, numai când primesc scrisori din patrie. (Deps.). Comandantul suprem al flotei americane Berlin, 10. (Radar). — Ziarele a­­nunță c­ă amiralul Charles Hu­ghes a fost numit de la 1 Septembrie,­nuntă că amiralul Charles Hu­­cane in locul amiralului Robinson. încă unul din elementele de va­loare ale Operei Româna care ia drumul străinătăţii. E d-na Margareta Metana care a avut succese reale în timpul din ur­mă in rolurile de seamă ce i s-au încredinţat. D-NA MARGARETA METAN­A TEATRELE Spectacolele de astăzi TEATRUL CĂRĂBUŞ: Aşa e viata. TEATRUL NOU : Treanca-Freanc», revistă de Ion Pribeagu. CINEMA CAPITOL: Femeea ideal. CINEMA MARIOARA VOICULES­­CU : Insula lacrimilor, cu Paul We­gener şi Lya de Putty. CINEMA RAHOVA si GRADINA LUCEAFĂRUL : Adultere In inalta so­cietate, cu Gloria Swanson. CINEMA FACLA (Hala Traian): Goana Tortelor si o comedie. CINEMA GLORIA: Sclavii Banului cu Norma Talmadge. Studiul nouei con­ducte de petrol Am anunţat că în şedinţa del®e­gaţiei economice de general Văleanu a făcut cunoscut membrilor guvern­­u­lui o ofertă a băncilor şi petroli­ştilor pentru construirea unei con­ducte de petrol. Pentru studierea acestei oferte, ministeri, de industrie şi comerţ a numit o comisiune. Din comisiune fac parte: preşe­dintele Asociaţiei industriaşilor de petrol, directorul general al Căilor ferate, directorul conductei de pe­­trol, directorul general al minelor, directorul general al industriei, pre­şedintele consiliului de administra­ţie al Creditului industrial directo­rul institutului geologic și un jurist. Un interesant proces petrolifer la Ploeşti Ploeşti. 10.­­ Mâine se va judeca la tribunalul local, secţia I, intere­santul proces petrolifer între fraţii Demetrian şi soc. Victoria. Procesul pune în discuţie peste 20 milioane lei. Tribunalul va fi pre­zidat de d. Păun. Sunt înscrişi pe banca apărărei, d-nii Istrati Micescu și avocat Stur­za. O întrunire internaţio­nală a ziariştilor Berlin. — După ziarul „Berliner Tageblatt”, la jumătatea lunei Iu­nie va avea loc la Paris o întru­nire internaţională a ziariştilor în scopul de a se forma un comi­tet superior a cărui grijă să fie de a înfrăţi, sufleteşte, pe toţi zia­riştii din lume şi de a-i ajuta și îndruma in îndeplinirea datoriei lor profesionale. i V

Next