Lupta, iunie 1926 (Anul 5, nr. 1343-1369)
1926-06-11 / nr. 1353
. MERCUR, Societate Cooperativă. — Bucureşti, Strada Batiştei No. 14 ACTIV Bilanţ general încheiat pe ziua de 31 Martie 1926 PASIV Văzut, verificat şi găsit în concordanţă cu registrele de contabilitate. Preşedinte, (ss) Grigore Procopiu Cenzori: (ss) V. Ruptureanu (ss) Ilie Nicolaescu (ss) Ch. Predan Director, V. M. Den®. Șef contabil, (ss) Petre Cârlan, expert contabil. Contabil (ss) Longin Grigorescu. DEBIT Contul Profit & Pierderi încheiat pe ziua de 31 Martie 1926 CREDIT Chirii și asigurări ....................................... Combustibil și iluminat.......................... . Impozite .................. Jetoane de prezenţă.................................... Cheltueli generale, salarii, întreţinerea person Dobânzi & comisioane . .................... . . . Diferență de curs efecte publice. . . . . . Debitori dubioși ........................................... Mărfuri generale și spese sold debitor. , 536.88975 467.70315 812.94421 65.000 4.112.76850 2.126 65355 Văzut, verificat și găsit în concordantă cu registrele de contabilitate. . Președinte, (ss) Grigore Procopiu Cenzori: (ss) V. Ruptureanu (ss) Ilie Nicolaescu (ss) ($h. Predescu Director, V. M. Deno. Sef-conta bil, (ss) Petre Cârlan, expert contabil. Contabil (ss) Longin Grigorescn. ■ fc» Mm. no SILE FIN SS DE STR. SĂRINDAR D ITI U N I, IN PR OVIN CIE. Contur de ordine Guvernul Român pagube de răsboiu , Efecte în garanție .............................. Garanții ipotecare .... . .... . fingnisA. 429.143 1.894.713 6.863.188 1.050 569.363 989.071 1 738.474 830 35 05 15 54 Capital. ....... . . . . Fond de rezervă....... „ pentru amortizare . . . „ „ lucrări manuale Cauțiuni primite....... Dividende . . .................... Primă de consumaţie . . . . Diverși creditori ....... Fond debitori dubioşi . . . . 1.419.21 24/215201 Report din anul precedent ......... 91310 Beneficile magazinelor din vânzarea mărfurilor 4.617.56603 Beneficiile din exploatarea imobilelor. . . 4562162 Pierdere, rezultată din restabilirea valorei reale a estimaţiunilor inventarului de mărfuri din bilanțurile precedente, imputată în responsabilitatea foştilor Administratori delegaţi şi director Cristofor D. Nicolescu şi Gh. Ghindă «la« • ••••• 1 1.730.197 08 16.S05 238 §î Conturi de ordine Fond pentru despăgubiri de răsboiu . Diverşi, efecte comerciale în garanţie Deponenţi de garanţii ipotecare . . . Ifumeria Franceză dina str. BCarag Georghevici No. 4. Anunţă onora»ta clientelă că s‘a mutat în Str. Smârdan No. 4, Tel. 04178 pe lângă toate articole de turlera si Parfumerie complect asortat , deschis si un Salon de coafat si Manecure. De vânzare la principalele, magazine die Opticii «lin farâ *ST Cognac Casino MODELUL CEL MAI NOU PERFECŢIONAT CELE MAI REZISTENTE ■“iÂ,v,;^ ■■ DEVIZE $1 INFORMATIUNI! LA REPREZENTANTA GENERALA s „ . fost BIGELIU BEHLES .BUCURESTI: Cale* Ra hovei Nr. 10' BRAILA - CpjMStANTA - CRAIOVA / ’ . -1.400.000 3.551.209 303.517 26.045 531.472 391.809 32.042 16.549.84* 1.262 4.707.817 8.289.000 11.901 224 Cu respect, 35 67 85 §7 4Pa 26 ani având ca fiscinoştinţa limba lor Franceză, Germană, Română, scriere inimoasă doreşte ocupaţia de onorabilă având pretenţi mai modeste, eventual comisioane Bucureşti-Paris. Adresaţi ziar. S. J. Nosenthal fiul pictor de firme Fumisonii Curţii Regale Medalia de aur de la Expoziţia generală Română 1906 BUCUREŞTI. STR SMARDAN 22 Telefon 69/28 — Casă fondată 186$ — Execută firmele cele mai artistice elegante şi moderne în sticlă, cristal, tablă, lemn marmoră etc. Cu preţuri foarte moderate Ciorapi 4$ CAM$, BĂRBAŢI ŞI COPI Chausaetss de Copil Raion special en detail i'ratţîf Rossin Str. Decebal $ Endret MINISTERUL JUSTITIEI Comisiunea de naturalizări Conform art 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerare de naturalizare, spre ştiinţa acelora care ar voi sa facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiimilor art 23 din zisa lege. DOMNULE PREŞEDINTE, Subsemnatul Heinerich Sonnemaker domiciliat în Bucureşti Calea Griviţei No. 3 cu respect vă rog să binevoiţi a-mi acorda cetăţenia română, voind a mă stabili definitiv în România, fiind căsătorit cu o cetătţeană română. (ss) HEINERICH SONNEMAKER Ferocitatea unui criminal Budapesta. — In oraşul Miskolc, a fost omorâtă fetiţa Margit, in vărsta numai de trei ani, fiica unui inspector de la căile ferate. După toate probabilităţile e vorba de o crimă sadică. Medicul legist a stabilit că nefericita victimă fusese omorâtă cu lovituri de cuţit în gât Asasinul a supt apoi sângele, ce ţâşnea din rană şi la urmă a tăiat în bucăţi micul cadavru. Din cercetările întreprinse s-a dovedit că în întreaga regiune se comisese asemenea crime. Cinci copii până la patru ani au fost găsiţi asasinaţi în aceleaşi împrejurări, din rănile mortale asasinul supsese sângele. întreaga regiune stă sub teroarea acestor nemaipomenite crime. -------------—T» Sgrup, Viticultorii şi comercianţii de vinuri s’au întrunit ori la ora 5 d. a. în sala mare a „Sfatului Negustoresc“ sub prezidenţia d-lui Ştefan Ardeleanu preşedintele „Miniunei angrosiştilor de vinuri“ membru al Camerei de Comerţ. D-sa arată că de la războiu încoace spirtul şi berea au fost favorizate de fisc în detrimentul vinului şi al produselor pomicole. înainte dM de războiu se plătea pentru vin 4 centime la litru, iar azi se percepe 75, plus alte dări, cari ridică taxa pe vin la 1 leu de litru. In acelaş timp de unde pentru bere se plătea 22 de bani pe litru, azi se plăteşte 0.50 bani. De asemeni înainte de războiu se plătea fiscului pentru spirtul de cereale 2,90 pe litru, azi această taxă abia a fost sporită de circa 8 ori. Statul dă astfel direct un concurs larg alcolismului, împiedicând consumaţiunea produselor naturale ale podgoriilor, pentru cari s’au făcut atâtea sacrificii şi prejudiciind grav interesele a peste 700.000 producători şi cultivatori şi a milioane de braţe de muncitori români. Toate acestea numai spre a se favoriza o infimă minoritate de fabricanţi de spirt Este o necesitate şi economică şi naţională ca spirtul de cereale să fie lovit de taxe cari să treacă de 150 lei de grad. Au mai vorbit şi alţi comercianţi şi viticultori în acelaşi sen . Eri la orele II dim., d. Etienne Lonyai, succesorul firmei Mandy, a avut onoarea să fie invitat de Maiestatea Sa Regina Maria a României. car®, a fost fotografiata de d-sa în Parcul Palatului Cotroceni. In urma celor relatate, cu privire la încetarea plăţilor pentru dăunaţii de răsboiu, ministerul de finanţe a dat ordin administraţiilor financiare să continue aceste plăţi, fiind fonduri disponibile. Haine Chic, din stofe fine cu preţuri eftine vi le faceţi de comandă numai la vechea şi renumita Croitorie BERTHEIL. Victoriei 40. Ministerul de agricultură a deschis pe seama Casei centrale a obţtnilor un credit, rambursabil de 30 milioane lei, din care se va face plata arenzilor pentru izlaz şi teren arabil, expropriat.. Plăţile vor începe In cursul lunei Iulie. Palatul Justiţiei FRAUDELE DE LA INCHISOR I, jude instructor Papadopol care a cercetat gestiunea fostului director al închisoarei Focşani, Teodorescu, a descoperit o fraudă car© întrece pe toate celelalte, in îndrăzneala cu care a fost făptuită. Un furnizor anume Pascalopol s-a prezentat în luna Martie, directorului general, maiorului Cérnat căruia i-a cerut un aconto de 400.000 lei pentru o furnitură de doage livrate închisoarea Focșani. D. Cérnat a aprobat suma cerută, fără să facă vreun control, și a trimis hârtie casierului închisoarei cu menţiunea casă fi© imediat plătită. Chitanţa de primirea banilor se află la dosar. Pascalopol susţine insă că n’a primit nici un ban, în vreme ce Teodorescu dă la instrucţie in această chestiune, răspunsuri ce se contrazic. Pe ziua de Miercurii a fost adus pentru a fi cercetat, şi furnizorul Pascaloipol. NEREGULILE DE LA MINISTERUL DE INSTRUCŢIE In legătură cu fraudele descoperite la ministerul de instrucţie, d. jude instructor Codin Ştefănescu, a luat in cursul ultimelor două zile noui declaraţiuni d-lui P. Ghiţescu, colonel intendant Alexiu şi Al. Ionescu. S-a format un dosar cuprinzând interogatoriile luate celor 3 acuzaţi, rapoartele de expertiză artabilă, dresate anterior de experţii ministerului de instrucţie şi ai Curţei de conturi. DIZOLVAREA CAMEREI AGRICOLE ILFOV Curtea de casaţie, secţia III, a judecat ori acţiunea d-lui D. R. Ioaniţescu contra dizolvărei Camerei de agricultură a judeţului Ilfov. înalta Curte a respins acţiunea pe motiv că decretul regal de dizolvare, însoţit de raportul ministerului, dă acestei măsuri caracterul unui act de guvernământ, ceea ce iese din cadrul competenţei contenciosului adminstratiiv. MAGISTRAT DEFINITIV CONDAMNAT Curtea de Casaţie, secţia III, a avut să judece ori recursul fostului judecător de instrucţie N. Simionescu, de la tribunaul Ilfov, condamnat la 3 luni închisoarte corecţională pentru luare de mită şi abuz de putere, înalta instanţă a respins recursu ca nefomdat. INCALTAMINTEA DURABILA este in interesul sănătăţii si a esenţiei de bani o necesitate, pentru orice om practic Tocurile $i tocurile de cauciuc „PALMA“ dublează durabilitatea incălţămintefor G-voastre sunt mai eftine ca pielea, vă dau un mers elastic și vă prezervă în vremea rea de răceală. Trr•EAU DE COLOGNE, SĂPUN, PUDPA, CQEfl( SAT) SFA£ GUSTURILE CaE MAI PRETENTIOASE Informafiuni Cassa In numerariu Imobile: Bucureşti şi Constanţa ..... Mărfuri şi Materiale................................. Acţiuni retrase....................... Efecte Publice şi Acţiuni.......................... Mobilier, vase pentru vin, aparate, ustensile, veselă și albituri.......................... Civ. Debitori.............................................. Pierdere, rezultată din restabilirea valorei reale a estimaţiunilor inventarului de mărfuri, din bilanţurile precedente, imputată în responsabilitatea foştilor Administratori Delegaţi şi Director Cristofor D. Nicolescu şi Gh. Ghindă 11.7397 24.215.201 4.707.817 8.280.000 11 801 224 49.004 142 68 .87 104.16605 1.419.26285 7.159.85075 16.805.23881 Ilegalităţile guvernului Membrii consiliilor comunale dizolvate au depus plângeri la Curtea de apel, cerând reintegrarea, t O mun IL U F* TA í vKRümm i«sít,thű.-^^ t '•' ~ •. •^star 0 scenă de groază într’un circ Paris. — Un foarte ciudat accident s‘a întâmplat zilele trecute într‘un circ la Montreuil. La sfârşitul reprezentaţiei trebuia să se producă un ciclist într'un santo mortale. In timpul când pedala mai puternic biciclistul şi-a pierdut echilibrul căzând intr'o cuşcă tru lei, îmblânzitorul abia a avut vreme să ţină în frâu fiarei® speriate, cu toate acestea atât ciclistul cât şi el au fost grav răniţi şi transportaţi la spital. Regele a sosit ori la amiază în Capitală, venind de la Cluj. La orele 8 şi jumătate, suveranul a plecat la Reşiţa cu un tren special. o LA CĂRĂBUŞ astă seară: AŞA E aasigffiMSSii^^V', ...' tf^w!MM..ii.r.-asfeacsts riss Gamer- Teatru—Literatură—Art Conservatorul şi elevii săi Inflaţia de genii şi surplusul de artişti Din recentele producţiuni de fine de an ale Conservatorului, au eşit încă vreo patruzeci de artişti dramatici, în timp ce noua lege a teatrelor obligă Teatrul Naţional să concedieze patruzeci de artişti din surplusul său de personal. Suflete caritabile şi-au pus întrebarea : ce se vor face aceşti optzeci de artişti concediaţi, şomeuri şi neplasaţi ? LA CARTE... Viaţa noastră artistică în general suferă de o inflaţie de genialitate şi de un surplus sufocant de artişti, înfiinţarea premiilor anuale pentru poeţi naţionali, dovedeşte că ţara noastră, pe lângă alte belşuguri, e foarte bogată şi în genii naţionale. Avantaje diverse ale artiştilor consacraţi atrag în cariera artistică foarte numeroase elemente. Conservatorul este asaltat de candidaţi la genialitate. Soluţia 1 — E simplă, — veţi răspunde, — profesorii de la Conservator să se opună invaziunei de elevi. Nu e însă atât de simplu pe cât s-ar crede, căci lipsa de elevi ar duce la desfiinţarea catedrei, ceea nu este de loc în interesul profesorului. Din potrivă, cu cât o clasă este mai populată de elevi, cu atât profesorul justifică existenţa catedrei sale. De aci, îndemnul pe care alţii îl dau elevilor de conservator: — La parte !... In adevăr, tinerii cu câte trei clase de liceu, plictisiţi de teme şi probleme, visând succesul marilor artişti de cinema, lasă cartea şi se înscriu la Conservator. După trei ani es artişti cu diplomă. Trăesc apoi câtva timp în mizerie, şi văzând că arta nu-i hrăneşte, se activează în armata care duce lipsa de cadre sau încearcă meserii mai mult sau mai puţin avuabile. CEI CU PROTECŢIE Cei cu protecţie devin pensionarii teatrelor naţionale. Ei încarcă bugetul atât de mult, încât, din când în când se simte nevoia să se concedieze o parte din surplusul de personal. Dintr-o sută de elevi plasaţi astfel, abia unul este în stare să spună corect o replică şi să înveţe o tiradă. Restul pozează în artişti, aşteptând cu înfrigurare să-şi vadă numele tipărit pentru prima oară pe afiş. Cei ce se disting oarecum în conservator, ajung pe scenele unde se joacă reviste şi unde sunt mai bine plătiţi, sau chiar pe estradele localurilor de noapte, unde împrumutând un accent englezesc, rostesc în ritmul „jazz“-ului o şansonetă cu cuvintele de cea mai indigenă compoziţie. Vecinie în turnee, în căutarea unui loc, din teatru în teatru şi din varieteu în grădină, meseria veselilor „discuri“ este în realitate dintre cele mai penibile... MIRAJUL CINEGRAFIC E surprinzător că printre elevii de conservator nu mai există aproape nici un băiat robust şi nici o fată frumoasă. Mirajul cinegrafic atrage toate „elementele fotogenice“. Sunt tineri şi fete cari şi lasă familia şi pleacă în străinătate, atraşi de acest miraj modrn. Să desfiinţăm oare Conservatorul, ca să scăpăm de atâtea calamităţi ! Chiar d. Corneliu Moldovanu se zice că ar fi de această părere. Nici Italia nu are Conservator, şi totuşi.... Cea mai bună şcoală poate că ar fi tot teatrul. Tinerii cari simt că au „focul sacru“, nu au decât să se ataşeze unei trupe, unde să înveţe, să observe şi să încerce. In ce priveşte schimbarea caracterului şi funcţionarii Conservatorului nostru, aceasta nu poate fi o chestiune de moment. Mulţi ani vor trece încă, şi totuşi mai nimic nu se va schimba... REP. Universitate chineză la Moscova PROFESORII SE ÎNŢELEG CU STUDENŢII PRIN INTERPREŢI Universitatea chinezească din Moscova, care poartă numele lui Sunat-Sen, e poate cea mai interesantă şcoală superioară, din câte există Această universitate, nu are profesori chinezi şi nici prelegeri sau manuale chinezeşti. Bineînţeles, că profesorii nu înţeleg pe studenţi, dar au fost şi cazuri când studenţii nu s-au putut înţelege nici între dânşii Studenţii veniţi din Canton au încercat să vorbească cu cei din Sanghai şi Peking, dar nu le-a reuşit, deoarece dialectele sunt foarte diferite. Când sta Înfiinţat universitatea chinezească, o mare dificultate a fost alegerea limbei de predare. Nu mai puţini din studenţi cunosc limbi străine; din 300 studenţi chinezi cari învaţă la Moscova, numai 40 cunosc engleza sau o altă limbă străina. Aceştia servesc apoi de interpreţi celorlalţi. Ei traduc tot ce citesc, amicilor lor. La cursuri, profesorul prelege, iar studenţii cari cunosc rusa sau engleza, traduc imediat în chineză. Rectorul Universităţii este Karel Radek, care ţine un curs asupra istoriei Chinei moderne. Universitatea nu posedă manuale sau cărţi; prelegerile sunt scrise mai întâiu în limbi străine, apoi e traduse în chineză şi deabia pe urmă editate, in afară de aceasta se observă încă un fenomen interesant. Studenţii chinezi caută să înveţe cât mai repede ruseşte. Ei arată în această privinţă foarte multă ardoare. Studenţii, cam întreg de acum ruseşte, sunt în stare să stea câteva ore la un scurt articol din ziarele ruseşti, numai spre a-l putea ceti In original Dacă întâlnesc cuvinte, care nu le înţeleg, ei trebue să le caute mai întâiu întriun dicţionar ruso-englez şi deabia apoi într'unul anglo-chinez. O parte din studenţii chinezi urmează cursurile de limba rusă pentru a învăţa exprimarea corectă. Studenţii chinezi se rusifică şi într-alt mod. Ei îşi schimbă numele, înlocuindu-le cu nume ruseşti. Liu- Bi-San a devenit Niurin; la universitatea chinezească se întâlnesc foarte mulţi Usacevi, Cugunovi, etc. Mulţi din aceşti studenţi Îşi amintesc de numele lor original, numai când primesc scrisori din patrie. (Deps.). Comandantul suprem al flotei americane Berlin, 10. (Radar). — Ziarele anunță că amiralul Charles Hughes a fost numit de la 1 Septembrie,nuntă că amiralul Charles Hucane in locul amiralului Robinson. încă unul din elementele de valoare ale Operei Româna care ia drumul străinătăţii. E d-na Margareta Metana care a avut succese reale în timpul din urmă in rolurile de seamă ce i s-au încredinţat. D-NA MARGARETA METANA TEATRELE Spectacolele de astăzi TEATRUL CĂRĂBUŞ: Aşa e viata. TEATRUL NOU : Treanca-Freanc», revistă de Ion Pribeagu. CINEMA CAPITOL: Femeea ideal. CINEMA MARIOARA VOICULESCU : Insula lacrimilor, cu Paul Wegener şi Lya de Putty. CINEMA RAHOVA si GRADINA LUCEAFĂRUL : Adultere In inalta societate, cu Gloria Swanson. CINEMA FACLA (Hala Traian): Goana Tortelor si o comedie. CINEMA GLORIA: Sclavii Banului cu Norma Talmadge. Studiul nouei conducte de petrol Am anunţat că în şedinţa del®egaţiei economice de general Văleanu a făcut cunoscut membrilor guvernului o ofertă a băncilor şi petroliştilor pentru construirea unei conducte de petrol. Pentru studierea acestei oferte, ministeri, de industrie şi comerţ a numit o comisiune. Din comisiune fac parte: preşedintele Asociaţiei industriaşilor de petrol, directorul general al Căilor ferate, directorul conductei de petrol, directorul general al minelor, directorul general al industriei, preşedintele consiliului de administraţie al Creditului industrial directorul institutului geologic și un jurist. Un interesant proces petrolifer la Ploeşti Ploeşti. 10. Mâine se va judeca la tribunalul local, secţia I, interesantul proces petrolifer între fraţii Demetrian şi soc. Victoria. Procesul pune în discuţie peste 20 milioane lei. Tribunalul va fi prezidat de d. Păun. Sunt înscrişi pe banca apărărei, d-nii Istrati Micescu și avocat Sturza. O întrunire internaţională a ziariştilor Berlin. — După ziarul „Berliner Tageblatt”, la jumătatea lunei Iunie va avea loc la Paris o întrunire internaţională a ziariştilor în scopul de a se forma un comitet superior a cărui grijă să fie de a înfrăţi, sufleteşte, pe toţi ziariştii din lume şi de a-i ajuta și îndruma in îndeplinirea datoriei lor profesionale. i V