Lupta, iulie 1926 (Anul 5, nr. 1370-1396)
1926-07-22 / nr. 1388
EAU DE COLOGNE.PUDRA.CREMA $1 SĂPUN ----------------------------TX--------------------------------------**££3*-gTOILE DE MAI RASPANDITE PRODUSEpe PARFUMERIE '---vi A GRADINA LIEBLICH (JIGNITZA). (Tel. 68/74* Strada Negru Vodă 1& Direcţiunea I. GOLDENBERG Trupa israelită de Operete din Lodz sub conducerea A. G. COMPfcNFJECZ va da in curând o serie de reprezemaţii cu ansamblul artistic compus din următorii artişti : Doamnele Domnii P. Anela A. Pollacov R Borisova L. Kabinovid Ruth Renée A. G Kompauejecz Lea Kompauejecz S. Weintraub Reghlna Zucker K Zimbatist Lola Iacobovici I. Krelman Rosa Rotman f I Paster Cor, coriste, dansatori, costume originale. Orchestra proprie Prima reprezentaţie sa va juca O NUNTA LA TARA Opereta costum in 3 acte de M. Schor Biletele la adiţia teatrului (Jignitza) Lieblich în fiecare zi de la 10-1 şi 3-5 O CARTE BUNA SI FRUMOASA PRINDE BINE ORICARUIINTELECTUAL !CCULTURA NAŢIONALĂ“ editează operele clasice şi lucrările de frunte ale contimporanilor, români şi streini, râspândindu-le pe un preţ accesibil fiecărei pungi. Volumele apărute la „CULTURA NAŢIONALA" conţin un mater'* ales, care Interesează îndeaproape pe toţi Intelectualii. 200 lată câteva din lucrările apărute In ultimul timp, la „CULTURA NAȚIONALĂ“ s „ . MATEI CHEHGIALE | 1 GH. BBflESCU REMEMBER. — O povestiră fantas- I SCHIŢE VESELE. -„ Fragmentetică. Ediţie de hue. — Ld 120c " ‘ * “ A, N. DAVIDESCU ® , ERNEST RENAN. Vieaţa şi opera matelid cugetător al Franţei, ■ , ,.■* ■ids' J A. CORTEANU 1 SCHIŢE POLITICE Şl ECONOMICE. Analiza celor mai de seamă probleme poetice ale timpului nostru. — 35, y ’ C, BADIILESCU-MOTRU CRBANISMUL. — Lămuriri pentru o pontică în adevăr ţărănească. — OM 25, vi I ■ «i M. IONESCU-LAMOTESCU }, Vechea abta bomhnehsca. -, Ediţie de lux. — Ld 400.J J _____ B.- CEZAR PETRESCU DRUMUL CU PLOPI. - Nuvele puternice, scrise de autorul cunoscutului volum, ț,Scrisorile unui Răzeş*1. — ‘ p. Ld 50. P. ISPIRESCU fi BASMELE ROMANILOR. — Cele Măi frumoase din basmele culese de „Unghiaşul Sfătos*1. — Lei 45. , • C. NEGRUZZI T NUVELE. — Cele mai frumoase nuvele ale marelui prozator, în frunte 40 *AIexandru Lăpușneanu”.— Ld 18. 1 L CREANGA*, SMINTIRI DIN COPILĂRIE. — Singura ediție elegantă a vestitelor gjlmintiti. — Ld 45. V. ALECSANDRI PASTELURI. — Singura ediţie populară a vestitelor poezii ale „bardului dela Mirceşti”. — Ld 18. ——— — La r ›FR. STEVESS DIN IMPARATIA FU«›JîCILOR. (Tradusă de C. Sandu-Hidea. O minunată istorisire a vieţii furnicilor, scrisă pe înţelesul celor mici — Ld 45. I IONEL TEODOREANU OLIŢA COPILĂRIEI. — Volumul care a creat faima literară a autorului — Ld 40. Dr. S. ANTIPA PARALIZIA ECONOMIEI NAŢIONALE Critica situaţiei de azi. — Ld 12. , LAGARBICEANU DOUA IUBIRI. Cele mai noul nuvele ale distinsului povestitor ardelean. — Ld 60. I M. EMINESCU POEZII. — Ediţie Îngrijită de G. Bogdan-Duică. Singura ediţie critică a operd ld Eminescu. — Ld 60. THOMSON FĂPTURI ALESE. - Trad. de C Sandu-Ridea. Povestiri pentru copii. Ld 45. ____. DUILIU ZAMFIRESCU VIAŢA LA ŢARA. - Adevăratul roman al vieţii româneşti. — Ld 50 RABINDRANATH TAGORE NAŢIONALISMUL. Tradus de HI Busuioceanu cu o prefaţă de Nichifor Crainic. Conferinţe asupra adevăratului naţionalism, naţionalismul luminat, senin, fecund. — Ld 50. 0 0© de vieală, mai ales din vieaţa militară, redate cu humor de singurul mânuitor al glumii Ia lteratură contimporană. — Ld 45. dr 11 mAM ” M. EMINESCU , POEZII LIRICE, — Ediţie popularâ, Ld 18. POEZII FILOZOFICE. - Ediţie populară. — Ld 18. 1 R. BASERABESCU MOŞ STAN, •„ Nuvele pentru rapt, Ld 45. " '* ‘ — V. PÅRVAN MEMORIALE. - Cartea de căpătă! a generalei de după răsboiu. — Ld 120, gav . I G. POPESCU-TELEGA CERVANTES. - Vieaţa şi opera titulul autor al lui Jon Quichot Ld 40, & ‘I ! LUCRĂRILE APARUTE LA „CULTURA NAŢIONALA” SE GĂSESC DE VANZARE LA TOATE LIBRĂRIILE DIN ŢARA ŞI LA EDITURA IN BUCUREŞTI, STR. PARIS No. 1 Negustori! Industriaşi! Faceţi reclamă CCFR. Pentru tarife, devize şi proecte, adresaţi-vă societăţii „RECLAMA“ & Co., concesionara exclusivă a afişagiului pe C. F. R. Bucureşti, Sk’s-j. Academiei No. 3. Telefon 47/39. t ipr/Afi mm mmmm Sau alt adaos VINDE ÎNLESNIREA Bulev. I. C. Brătianui No. 26 Haine, stofe, pânzeturi, manufactură, încălțăminte, pălării BICICLETE PS5“ •°*rk,M*’ LOFT» Noul descinderi şi arestări la Galați.Cu cât a fost frusta! fiscul Galaţi 20. Scandaloasa afacere a contrabandelor din localitate continuă să dea de lucru autoriăţilor. După cum am arătat, deţinuţii Gueron şi Dumitrescu au fost confruntaţi între ei, iar în urmă Salvator Gueron a fost dus la vamă sub o puternică escortă, unde d. procuror Manoliu şi d. Jerghe şeful vămii, l-a confruntat cu câţiva comercianţi. In urma descinderei făcute la comerciantul Avedis Bohjoulian din str. Mare 17, acesta a fost invitat să se prezinte de urgenţă la vamă, cu unele registre care dovedeau complicitatea lui în contrabandă. Registrele continuă a fi reţinute de d. Jereghe, care împreună cu d. prim-procuror şi judecător de instrucţie, face noui descoperiri. Azi vor fi aduşi din nou la vamă deţinuţii Gueron şi Dumitrescu cari, după ce vor fi confruntaţi cu procuristul lor Băncescu, 11 se va pune în faţă registrele lui Bohillian din care reese vinovăţia lor. •fg Contrabandiştii Mişu Dumitrescu şi Salvator Gueron mai înainte de a fi arestaţi au avut grija să să distrugă toate registrele, ce le ar fi fost fatale, vama a dispus ca orice declaraţie de import introdusă de aceştia să fie supusă verificării şi controlată după manifestele vapoarelor la agenţiile de vapoare. Autorităţile fiscale pretind că au fost înşelate cu impozitul pe cifra de afaceri, deoarece câştigurile rezultate pe urma acestor contrabande sunt mult mai exagerate în raport cu cele declarate şi plătte fiscului. Contrabandiştii împreună cu toţi comercianţii complici, vor fi supuşi să plătească o amendă de câteva milioane lei Totodată şi serviciul de percepţie al comunei şi administraţialocurilor, care au fost frustate vor cere restituirea sumelor ce li se cuvin, precum și daune. CORESP. Criza pe piaţa oraşului Galaţi Speciile cu vitele de tăere a provocat restrângerea consumaţiei de carne GALAŢI. — In continuarea anchetei întreprinse de noi asupra cauzelor cari au provocat criza pe piaţa oraşului nostru, ne-am adresat d-lui I. Simionovici, administratorul societăţii pentru industria animalelor „Dunărea", care a binevoit a ne răspunde următoarele: VEGETALELE ÎNGREUIAZĂ VÂNZAREA Piaţa animalelor—ne spune d. Simionovici — ca şi celelalte pieţe, trece prin momente destul de critice, cu deosebirea însă că pricina care îngreuiază această piaţă este cu totul alta. In halele în cari înainte se desfăceau câte 140 şi 150 de vite zilnic, şi 100 de oi şi porci, astăzi se desfac numai 80 de vite cornute mari şi mici, 20 oi şi circa 10 porci. Aceasta din cauza vegetalelor în plin sezon şi mai ales din cauza scumpete. Azi carnea a devenit un lux pe care pot să-l întreţie numai cel cu dare de mână. Mulţi acuză pe comercianţii detailişti de speculă şi că îşi fac averi pe seama consumatorilor, fără a se gândi că aceştia la rândul lor plătesc şi ei sume enorme pe vite, la care de multe ori au şi pierderi, căci vitele sunt foarte slabe, ceea ce face ca să nu se poată realiza suma plătită pe capul de vită. Vina aceastei scumpete nu o au nici detailiştii şi nici angrosiştii, ci o au acei ce cumpără pe la ţărani vite pe preţuri derizorii iar în urmă le vând engrosistului cu sută la sută câştig. Ar fi de dorit ca primăria să aducă din alte regiuni vite şi să le vândă la rândul ei măcelarilor cu condiţia ca aceştia să vândă carnea la libera tranzacţie, provocând astfel scăderea preţurilor. La nevoie ne oferim doi, trei, specialişti şi depunem chiar un oarecare capital în acest scop. PROCURAREA VITELOR Actualmente ne procurăm vite numai din nordul Moldovei şi în special din Basarabia. Plata o facem anticipat, contra documentelor la staţia de încărcare. De Transilvania nici nu ne putem apropia, deoarece ni se cer nişte preţuri fantastice. Intr’adevăr la început producătorii ardeleni vindeau vitele pe preţuri derizorii, dar când au văzut că au fost aglomeraţi de cumpărători din vechiul regat, au mărit preţurile cu trei sute la sută şi chiar mai mult. In regiunile Munteniei şi Dobrogei, vânzătorii sunt foarte puţini din cauza lipsei de vite. Şi chiar dacă au vite ei le rezervă pentru export. Exportul deocamdată este aproape cu totul redus. Mici cantităţi de vite mai trec în Cehoslovacia. Piaţa mătăriei şi în special a matelor de oi şi miei trece prin momente destul de critice, ,în urma marei concurenţe de a face Rusia. Preţurile pe această piaţă scad zilnic, iar cerinţele sunt din ce în ce mai reduse. Austria şi Cehoslovacia care sunt principalii cumpărători pe această piaţă ne ameninţă cu ocolirea, dacă nu le vindem pe acelaş preţ derizoriu pe care le oferă Rusia. Evident că pentru noi reducerea cerută înseamnă un dezastru. Ne vedem deci siliţi de împrejurări să păstrăm aceste mărfuri în depozit, riscând tot mai mult. Mai avem noroc că America nu voieşte cu nici un chip de a fi cumpărătoarea Rusiei, în special pentru mate de miei strune pe care susţine că cele româneşti sunt mai superioare, astfel că din când în când avem câte o comandă din America, cu preţuri rezonabile. Exportul pieilor de vite e de asemeni redus, prin faptul să sunt prea ■ puţine tăieri, iar cele ce rezultă din acest tăieri, necesită consumului totem. CÂND VA FI INLATURATA CRIZA O grabnică remediere a acestei stări de lucruri estT imposibilă, deocamdată, întru cât ţăranului nostru or cât i s’ar oferi nu-ţi vinde acum vitele, pentru că are şi el nevoe de ele, la lucrul câmpului. Deci lipsa de vite devine tot mereu mai simţitoare iar preţurile se urcă zilnic. ■ Acum trebue să ne resemnăm şi să aşteptăm până la toamnă, când tăierile se vor înmulţi, şi ţăranii din împrejurimile judeţului nostru şi alte regiuni, vor începe desfacerea vitelor cu preţuri accesibile. O scădere a preţurilor cărnii la periferii e de asemeni imposibilă, până ce și noi nu ne vom procura vite cu preturi mai eftine. CORESP. ( Un copil epileptic se îneacă Un accident impresionant s-a petrecut ori pe cheiul Dâmboviţei. Copilul I. I Simion, în vârstă de 11 ani, din şoseaua Grozăveşti 23, care era epileptic, a fost prins de o violentă criză, pe când sta pe balustrada cheiului, în dreptul unei guri de canal, unde apa venea mai repede. Copilul a căzut, rostogolindu-se pe mal în apă Prins de vâltoare, s-a Înecat. , -------------li— » W" ' " Informaţiuni Anul acesta nu se va organiza ceremonia festivă la Mărăşti, deoarece biserica din localitate n’a fost încă terminată. Anul viitor, biserica urmând să fie terminată, se va organiza o mare serbare in amintirea eroilor văzuți în bătălia de la Mărăşti.. Ministerul de interne a comunicat autorităţilor basarabene că s’a acordat un ultim termen până la .1 Septembrie cor. pentru depunerea actelor de încetatenire. Dela această dată comisiuinile urmează să-şi închee lucrările. SINAIA DOCTORUL MILLIAN Medic al Spitalelor Eforier Specialist în boale de copii Hotel Regal (Parc) Termenul pentru depunerea declaraţiilor, pentru băuturile aflate în depozit, în conformitate cu noua lege de consumaţie a băuturilor spirtoase, sau prelungit până în seara zilei de 23 iulie. Ministerul de război a dispozat ca fondul cassei de credit a ofiţerilor să fie sporit, pentru ca ofiţerii să se poată împrumuta cu îndoitul cuantumului de până acum. TEATRUL CĂRĂBUŞ Astăseară marele sacces Este dar s’a isprăvit de MIRCEA HADULESCU şi ALFRED MOŞOIU. Grandioasă montare, mare balet, mare fast, mari surprize. Biletele la Casa Teatrului VARŞOVIA, 21 (Rador). — In perioada dela 3 la 10 Iulie, numărul I celor lipsiţi de lucru a scăzut cu 6000, fiind acum de 282.263. Chic, Eleganţă, Fineţă şi convenienţă, găsiţi la HAINE, LlNGLKIE, CIORAPI, MÂNUŞI, GRAVATE şi la toate articolele ce le cumpăraţi la Slugavinele Itertheil, calea Victoriei 46. LONDRA, 21, (Rador) — Conferinţa metodiştilor din York, a acceptatastăzi în principiu admiterea femeilor în funcţiunile de preoţi, cu condiţia ca la căsătoria lor să demisioneze. Un incendiu la Galaţi Galaţi, 20. Un incendiu s‘a declarat eri la magazinul „Timen‘‘ din strada general Berthelot No. 22. Până la sosirea pompierilor flăcările au mistuit galantarul Focul a luat naştere de la un scurt circuit. Pagubele sunt de 100.000 lei. G. NIQOL CONTABIL AUTORIZAT SPECIALIST IN BILANTURI COMERCIALE SI INDUSTRIALE Str. Puiu cu apă rece 1991 a K A*» DE DAME, BARBATI SI COPII Chaussetes de Copii Raion special de detalii Fraţii Rossi n Str. Decebal 5 En gros mantale de Cauciuc iPardesiuri cu 2 feţe Civile şi A*?,,tare găsiţi la Fabrica „ SMINIII “ Str. Coltd Ro. 20 Etaj. Telefon 65/80 MOBILE iSÍeIptÍn ! „TRAN SILVAN IC 112; 5TR.SF. VIMERÍ 12/ ♦ a» Intelectuali cehoslovaci în Romania Acum câteva zile a sosit în ţară Secţiunea Universitară a Societăţii Cehoslovace „Amicii României din Praga" în frunte cu Preşedintele ei Dr. Bohacek pentru a vizita România. Ei au fost conduşi tot timpul de d. profesor Constantinescu. Au vizitat câteva oraşe din Ardeal, Vălenii de Munte, Sinaia şi tot ce este mai demn de văzut in Bucureşti. Li s-au dat banchete de: Primărie, Ministerul de Externe, etc. Duminică seara au plecat spre Iaşi şi Chişinău iar de acolo vor lua drumul spre Constantinopol. La banchetul dat în onoarea oaspeţilor cehoslovaci de Ministerul de Externe, d. Kunzl Jijerski. Ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti a rostit o cuvântare spunând că Asociaţia Cehoslovacă a „Prietenilor României“ a găsit în România ospitalieră o primire aşa călduroasă şi cordială care dovedeşte că prietenia Româno-Cehoslovacă nu-i un cuvânt convenţional deşert, dar că această prietenie reciprocă există In adevăr şl că are rădăcini profunde In sentimentul celor două naţiuni surori ai căror fii au luptat împreună pentru libertatea şi mărirea patriei lor în războiul cel mare. Desigur, jurnalele din ambele ţări informează din timp în timp cu multă bunăvoinţă opinia publică asupra stărei de lucruri de la vecinul aliat, diplomaţia veghează ca nimic să nu survină ce-ar putea tulbura relaţiunile amicale aşa fericit stabilite pe baza intereselor politice comune, dar toate acestea nu ar putea să garanteze o alianţă durabilă dacă nu ne-am cunoaşte de aproape şi nu am parveni la o alianţâ de inimă. Căci nu-i decât cunoştinţa adâncă reciprocă care cimentează prietenia, o prietenie care nu se mai lasă influenţată de intrigi străine cari pentru motive politice au interes ca relaţiunile dintre noi să fie înveninate. Deci din acest punct de vedere trebue să dorim ca activitatea lăudabilă desfăşurată de cele două asociaţiuni, dintre cari Asociaţia Bucureşteană „Jalnic“ a cărei presidenţie a fost acceptată de marele scriitor, istoric şi eminent om politic de prof. N. Iorga şi Asociaţia Pragoasa al cărei reprezentanţi sunt printre noi — să fie încoronată de cel mai mare succes imaginabil. — ' ' » —■ ------------ Mare incendiu la Craiova Craiova, 20. Un puternic incendiu a izbucnit azi la orele 1 şi jumătate după amiază la magazinul Barrat din strada Unirei, 43 Focul a fost observat de trecători cari au spart uşile şi vitrinele dând primele ajutoare de stingere. Pompierii anunţaţi telefonic au sosit imediat la faţa locului şi au reuşit să stingă focul după o jumătate oră. Panica printre locatari şi comercianţii vecini a fost mare Se afirmă că focul a izbucnit din cauza netui scurt circuit electric. Pagubele sunt de un milion lei. Teatru-Literatură-Ari Notite Firmin Gemier a împărtăşi unui gazetar francez programul activităţii ce proectează: „La iarnă voi pleca la Moscova, unde sunt aşteptat de Lunacearsky şi Meyerhold. Voi pleca apoi la Copenhaga, Amsterdam, în Spania, Portugalia. La toamnă mă voi întoarce la Bruxelles. Cred că In Mai sau Iunie viitor va avea loc la Paris primul festival, internaţional. La acest festival, fiecare ţară va juca în limba sa naţională una sau mai multe lucrări caracteristice artei şi rassei sale. Acest festival are ca scop scoaterea în evidenţă a originalităţii fiecărei naţiuni Până în prezent au aderat la Societatea universală a teatrului: Anglia cu „British Drama League“ şi „Stade Ghild“; Germania şi Austria cu sindicatele lor actoriceşti; Ungaria cu nouă asociaţii; Polonia, cu şapte secţiuni Cehoslovacia, Belgie franceză și flamandă, Rusia etc * Eminentul istoric ceh, Jaroslav Goli, profesor la Universitatea din Praga, a fost sărbătorit cu prilejul aniversării a 80 ani. D. Al . Stamatiad are in preparare un ciclu nou : Peisagii sentimentale. D-sa anunţă deasemeni că,şi va reedita întreaga operă sub titlul general , Cortegiul amintirilor. St* In revista italiană ,,La Rivolti Ideale" din 27 Iunie d. Claudiu Isopescu publică un documentat articol, îndreptat împotriva propagandei maghiare în ziarele italiene. In aceeaș revistă (No. din 4 Iulie) d-sa traduce schiţa „Grivei“ a lui Emil Gârleanu, precedând,a da succinta caracterizare a autorului Tot d-sa traduce în ziarul „II Picolo“ (30 Iunie—1 Iulie) schiţa lui Caragiale : „25 minute" * Guvernul belgian sporind taxele asupra spectacolelor, reţetele teatrelor belgiene au scăzut considerabil. * Compania teatrului de artă din Moscova dă o serie de reprezentații la Geneva, având un repertoriu format exclusiv din piese rusești. GEMIER SOCIOLOGIA ARTISTICA Institutul ştiinţific de stat din Moscova „Glavnauka“, a hotărât să convoace o conferinţă internaţională pentru sociologia artistică. Preşedintele secţiunei artistice de la institutul de mai sus, P.I. Noviţki, a declarat că în ultimul timp studiul artistic a făcut un colosal progres din punct de vedere sociologic, fapt care poate fi observat şi în Rusia Trebue să se realizeze strânse şi continue legături între cunoscătorii artelor din Rusia cu sociologii artişti din Europa Misiunea conferinţei este tocmai realizarea acestor legături. La conferinţă sunt invitaţi cei mai însemnaţi reprezentanţi din apusul Europei între cari Romain Rolland, Karel Becher, Henri Barbusse, Lalo Karel Geapek, P Merker, Eduard Gross, Eduard Fuchs, Otto Kraus şi alţii. Din partea Rusiei vor fi prezimţi toţi cunoscătorii artei ruseşti şi în special cunoscătorii lăturelei sociologice, reprezentanţii academiei de arte şi ştiinţe, reprezentanţii institutului pentru istoria latelor, reprezentanţii institutului , arte şi arheologie. „RĂZBOIUL AERO-CHIMIC“ , căpitan Ion Gudju, un distins militar, înzestrat cu o frumoasă cultură, şef al laboratorului Aeronauticei şi profesor la şcolile pregătitoare ale acestei arme, a ţinut acum câteva luni la Fundaţie o conferinţă asupra războiului aeronautic. Conferinţa aceasta apare în broşură acum. Expusă într-o formă simplă şi clară, sprijinită pe un bogat, material documentar, conferinţa d-lui căpitan Gudju constitue o lectură agreabilă şi foarte instructivă. Pornind de la constatarea tristă dar adevărată că războiul nu va putea fi suprimat nici prin savante întocmiri de proecte, nici prin searbede conferinţe internaţionale, autorul trage concluzia „că numai acel Stat, — care va avea o armată puter nică susţinută de o industrie supe- e rioară, — îşi va putea menţine inte- j gritatea, demnitatea naţională şi însăşi fiinţa lui etnică“ Se impune deci ca pregătirea militară a unui stat să se facă în concordanţă cu progresul ştiinţei. Iar războiul de mâine va fi, fatalmente, războiul dus cu armele chimiei şi ale aviaţiei Autorul face o amplă expunere a proprietăţilor gazelor chimice şi a utilităţii avioanelor, stabilind deasemenea rolul jucat de ştiinţa distructivă din ultimul război. Iar concluzia la care ajunge e Însemnătatea factorului moral: „să avem mereu prezent in sufletul şi conştiinţa noastră că numai acel popor poate evita războiul, care e pregătit a-l suporta. In cazul când lupta va fi inevitabilă, victoria nu va fi de partea celor mulţi, ci de partea celor cari reprezintă : forţa morală Napoleon spunea: „Răsboiul e o chestie de moral întăriţi caracterele poporului şi ridicaţi-le moralul, căci numai aşa veţi avea eroi ca luptătorii lui Leonida“. Moralul în epoca de astăzi nu se poate obţine decât când va exista credinţa că armata se sprijină pe o industrie technico,ştiinţifică perfectă şi pe conducători competenţi“. D. profesor Longinescu Însoţeşte broşura cu un cuvânt introductiv aducând elogii fostului său elev care în dezvoltarea conferinţe sala ,,a ştiut să păstreze măsura dreaptă, să vorbească numai despre părţile generale şi să nu intre în amănunte de specialist, care sunt foarte interesante, dar care plictisesc lumea cealaltă“. D. prof. Longinescu are viziunea grozăviilor pe cari intr'un viitor răboi le va avea ştiinţa D-sa îşi exprimă insă şi o nădejde: „Războiul chimic va fi groaznic, poate şi mai groaznic de cum a fost Şi totuş, apărarea ne va veni tot prin chimie Binele şi răul din lume se cumpănesc de când e lumea. Cu cât mijloacele de distrugere vor fi mai mari, cu atât şi mijloacele de apărare se vor înmulţi. Le văd aevea, deşi nu s-a gândit nimenea la ele. Văd pe pompierii văzduhului, alergând în sbor spre locurile atacate. Ii văd Împrăştiind de sus tot felul de ape şi de prafuri, care Înghit otrăvurile şi le distrug şi văd sugând cu maşini aerul otrăvit şi târându-i după ei după cum suge trenul cel repede, aerul din urma lui Văd căzând ploi artificiale care spală aerul. Văd fum gros, înălţându-se din turnuri înalte. Aud vâjiind furtune artificiale care duc aerul otrăvit împotriva duşmanului care l-a trimis. Ventilatoare puternice vor suge aerul otrăvit de pe străzi şi-l vor da la canal. Vor fi corturi de apărare ca nişte măşti uriaşe. Vor fi automobile de „Salvare“ care vor duce oxigen şi leacuri contra gazelor, unde va fi nevoe Apărarea individuală şi apărarea colectivă contra gazelor va fi o jucărie faţă de apărarea contra ghiulelelor de tun. Petrolul, metanul şi cărbunele activat nu şi-au arătat încă toate puterile. Chimia nu şi-a dat pe faţă toate meşteşugurile“. UN NOU ROMAN AL LUI GORKI Ziarul „Vecerneaua Moskva“ anunţă că la Petrograd a sosit o scrisoare de la Maxim Gorki în care autorul anunţ« ca ■ to «-»-••onto a contribuit mult la sănătatea sa. Gorki lucrează în prezent la un mare roman, care va fi o cronică si anilor de la 1880 până in prezent. Romanul va apare abia după ce toate capitolele vor fi isprăvite şi sub titlul „40 de ani“. CE VOR JUCA TEATRELE NOASTRE Teatrul Naţional din Bucureşti va reprezenta în viitoarea stagiune „De songé d'un soit d‘amour“ da Bernstein cu d-na Filotti in rolul principal. Va mai reprezintă ,,Minunea sfântului Anton“ de Maeterlinck. * Teatrul Naţional din Iaşi va reprezenta în viitoarea stagiune: „Domnul care primeşte palmele“ de Leonida Andreev. * Teatrul Naţional din Cluj va reprezenta „Electra" de Hugo von Hofmanstahl. REVISTE Societatea de mâine. Anul III. No. 29—30 Colaboratori : I. Clopoţel, N. Ghiulea , N. Matheescu, N Daşcovici, P.Prăghici, I. Băilă, I. Mehedinţeanu, H. Trandafir, etc GORKI TEATRELE Spectacolele de astăzi Grădina Cărăbuş: Aşa e viaţa. Grădina Otetelişanu: Nu că sic., da' spun. Teatrul Nou (calea Văcăreşti): Treanca Fleanca, revistă de Ion Pribeagu. Grădina şi sada Capitol (fost Clasic) : Sânge vienez (Amor cazon) cu Harry Liedke. Cinema Marioara Voiculescu: Umbra sinistră şi Când fetele visează. Cinema Rahova şi Grădina Luceafărul : Tenorul Ducesei, opt acte, cu Henny Porten şi Livia Pavancili. Cinema Şerban Vodă: Minunea lupilor o grandioasă reconstituire istorică. Cinema Facla (hala Traian): Mica Pescăriţă cu MaryPikford, 10 acte și o comedie. Cinema Gloria: Vălul dragostei, dramă în 6 acte cu Emil Jannings și Lil Dagoyer, în rolurile principale. }