Lupta, iulie 1926 (Anul 5, nr. 1370-1396)

1926-07-22 / nr. 1388

EAU DE COLOGNE.PUDRA.CREMA $1 SĂPUN ----------------------------TX--------------------------------------­**££3*-gTOI­LE DE MAI RASPANDITE PRODUSEpe PARFUMERIE '---v­­­i A GRADINA LIEBLICH (JIGNITZA). (Tel. 68/74* Strada Negru Vodă 1& Direcţiunea I. GOLDENBERG Trupa israelită de Oper­ete din Lodz sub conducerea A. G. COMPfcNFJECZ va da in curând o serie de reprezem­aţii cu ansamblul artistic compus din urmă­torii artişti : Doamnele Domnii P. Anela A. Pollacov R Borisova L. Kabinovid Ruth Renée A. G Kompauejecz Lea Kompauejecz S. Weintraub Reghlna Zucker K Zimbatist Lola Iacobovici I. Krelman Rosa Rotman f I Paster Cor, coriste, dansatori, costume originale. Orchestra proprie Prima repreze­ntaţie sa va juca O NUNTA LA TARA Opereta costum in 3 acte de M. Schor Biletele la adiţia teatrului (Jignitza) Lieblich în fiecare zi de la 10-1 şi 3-5 O CARTE BUNA SI FRUMOASA PRINDE BINE ORICA­RUIINTELECTUAL !­CCULTURA NAŢIONALĂ“ editează operele clasice şi lucrările de­ frunte ale contimporanilor, români şi streini, râspân­dindu-le pe un preţ accesibil fiecărei pungi. Volumele apărute la „CULTURA NAŢIONALA" conţin un mater'* ales, care Interesează îndeaproape pe toţi Intelectualii. 200 lată câteva din lucrările apărute In ultimul timp, la „CULTURA NAȚIONALĂ“ s „ . MATEI CHEHGIALE | 1 GH. BBflESCU­­ REMEMBER. — O povestiră fantas- I SCHIŢE VESELE. -„ Fragmente­tică. Ediţie de hue. — Ld 120c " ‘ * “ A, N. DAVIDESCU ® , ERNEST RENAN.­­ Vieaţa şi opera­­ matelid cugetător al Franţei, ■ , ,.■* ■ids' J A. CORTEANU 1 SCHIŢE POLITICE Şl ECONOMICE. Analiza celor mai de seamă pro­bleme poetice ale timpului nostru. — 35, y ’ C, BADIILESCU-MOTRU CRBANISMUL. — Lămuriri pentru o pontică în adevăr ţărănească. — OM 25, vi I ■ «i M. IONESCU-LAMOTESCU }, Vechea abta bomhnehsca. -, Ediţie de lux. — Ld 400.­­J J _____ B.-­­ CEZAR PETRESCU DRUMUL CU PLOPI. - Nuvele pu­ternice, scrise de autorul cunoscutului volum, ț,Scrisorile unui Răzeş*1. — ‘ p. Ld 50. P. ISPIRESCU fi BASMELE ROMANILOR. — Cele Măi frumoase din basmele culese de „Un­­ghiaşul Sfătos*1. — Lei 45. , • C. NEGRUZZI T NUVELE. — Cele mai frumoase nu­vele ale marelui prozator, în frunte 40 *AIexandru Lăpușneanu”.— Ld 18. 1 L CREANGA­­*, SMINTIRI DIN COPILĂRIE. — Sin­­­­gura ediție elegantă a vestitelor gjlmintiti. — Ld 45. V. ALECSANDRI PASTELURI. — Singura ediţie popu­lară a vestitelor poezii ale „bar­dului dela Mirceşti”. — Ld 18. ——— — La r ›FR. STEVESS DIN IMPARATIA FU«›JîCILOR.­­ (Tradusă de C. Sandu-Hidea. O mi­nunată istorisire a vieţii furnicilor, scrisă pe înţelesul celor mici — Ld 45. I­­­ IONEL TEODOREANU OLIŢA COPILĂRIEI. — Volumul care a creat faima literară a autoru­­lui — Ld 40. Dr. S. ANTIPA PARALIZIA ECONOMIEI NAŢIONALE Critica situaţiei de azi. — Ld 12. , L­AGARBICEANU DOUA IUBIRI.­­ Cele mai noul nu­vele ale distinsului povestitor ar­­delean. — Ld 60. I­ M. EMINESCU POEZII. — Ediţie Îngrijită de G. Bogdan-Duică. Singura ediţie critică a operd ld Eminescu. — Ld 60. THOMSON FĂPTURI ALESE. - Trad. de C Sandu-Ridea. Povestiri pentru copii. Ld 45. ____. DUILIU ZAMFIRESCU VIAŢA LA ŢARA. - Adevăratul ro­­man al vieţii româneşti. — Ld 50 RABINDRANATH TAGORE NAŢIONALISMUL.­­ Tradus de HI Busuioceanu cu o prefaţă de Ni­­chifor Crainic. Conferinţe asupra a­devăratului naţionalism, naţionalis­mul luminat, senin, fecund. — Ld 50. 0 0© de viea­lă, mai ales din vieaţa militară, redate cu humor de singurul mânui­tor al glumii Ia lteratură contimpo­­rană. — Ld 45. d­r 11 mAM ” M. EMINESCU , POEZII LIRICE, — Ediţie popularâ, Ld 18. POEZII FILOZOFICE. - E­diţie populară. — Ld 18. 1 R. BASERABESCU MOŞ STAN, •„ Nuvele pentru rapt, Ld 45. " '* ‘ — V. PÅRVAN MEMORIALE. - Cartea de căpătă! a generalei de după răsboiu. — Ld 120, gav . I G. POPESCU-TELEGA CERVANTES. - Vieaţa şi opera titulul autor al lui J­on Quichot Ld 40, & ‘I ! LUCRĂRILE APARUTE LA „CULTURA NAŢIONALA” SE GĂSESC DE VANZARE LA TOATE LIBRĂRIILE DIN ŢARA ŞI LA EDITURA IN BUCUREŞTI, STR. PARIS No. 1 Negustori! Industriaşi! Faceţi reclamă CCFR. Pentru tarife, devize şi proecte, adresaţi-vă societăţii „RECLAMA“ & Co., concesionara exclusivă a afişagiului pe C. F. R. Bucu­reşti, Sk’s-j. Acad­em­iei No. 3. Telefon 47/39. t ipr/Afi mm mmmm Sau alt adaos VINDE ÎNLESNIREA Bulev. I. C. Brătianui No. 26 Haine, stofe, pânzeturi, manufactură, încălțăminte, pălării BICICLETE PS5“ •°*rk,M*’ LOFT» Noul descinderi şi arestări la Galați.­Cu cât a fost frusta! fiscul Galaţi 20.­­ Scandaloasa aface­re a contrabandelor din localitate continuă să dea de lucru autoriă­­ţilor. După cum am arătat, deţinuţii Gueron şi Dumitrescu au fost con­fruntaţi între ei, iar în urmă Sal­vator Gueron­ a fost dus la vamă sub o puternică escortă, unde d. procuror Manoliu şi d. Jerghe şe­ful vămii, l-a confruntat cu câţi­va comercianţi. In urma descinderei făcute la comerciantul Avedis Bohjoulian din str. Mare 17, acesta a fost in­vitat să se prezinte de urgenţă la vamă, cu unele registre care dove­deau complicitatea lui în contra­bandă. Registrele continuă a fi re­ţinute de d. Jereghe, care împre­ună cu d. prim-procuror şi jude­cător de instrucţie, face noui des­coperiri. Azi vor fi aduşi din nou la va­mă deţinuţii Gueron şi Dumitre­scu cari, după ce vor fi confrun­taţi cu procuristul lor Băncescu, 11 se va pune în faţă registrele lui Bohillian din care reese vino­văţia lor. •fg Contrabandiştii Mişu Dumitre­scu şi Salvator Gueron mai înain­te de a fi arestaţi au avut grija să să distrugă toate registrele, ce le ar fi fost fatale, vama a dispus ca orice declaraţie de import in­trodusă de aceştia să fie supusă verificării şi controlată după ma­nifestele vapoarelor la agenţiile de vapoare. Autorităţile fiscale pretind că au fost înşelate cu impozitul pe cifra de afaceri, de­oarece câştigu­rile rezultate pe urma acestor con­trabande sunt mult mai exagerate în raport cu cele declarate şi plă­tte fiscului. Contrabandiştii împreună cu toţi comercianţii complici, vor fi supuşi să plătească o amendă de câteva milioane lei Tot­odată şi serviciul de per­cepţie al comunei şi administraţia­­locurilor, care au fost frustate vor cere restituirea sumelor ce li se cuvin, precum și daune. CORESP. Criza pe piaţa oraşului Galaţi Speciile cu vitele de tăere a provocat restrân­­gerea consumaţiei de carne GALAŢI. — In co­ntinuarea anchetei întreprinse de noi asupra cauzelor cari au provocat criza pe piaţa oraşului no­stru, ne-am adresat d-lui I. Simiono­­vici, administratorul so­cietăţii pentru industria animalelor „Dunărea", care a binevoit a ne răspunde următoarele: VEGETALELE ÎNGREUIAZĂ VÂN­ZAREA Piaţa animalelor—ne spune d. Simio­novici — ca şi celelalte pieţe, trece prin momente destul de critice, cu deo­sebirea însă că pricina care îngreuiază această piaţă este cu totul alta. In halele în cari înainte se desfăceau câte 140 şi 150 de vite zilnic, şi 100 de oi şi porci, astăzi se desfac numai 80 de vite cornute mari şi mici, 20 oi şi circa 10 porci. Aceasta din cauza vegetalelor în plin sezon şi mai ales din cauza scumpete­. Azi carnea a de­venit un lux pe care pot să-l întreţie numai cel cu dare de mână. Mulţi acuză pe comercianţii detai­­lişti de speculă şi că îşi fac averi pe seama consumatorilor, fără a se gândi că aceştia la rândul lor plătesc şi ei sume enorme pe vite, la care de multe ori au şi pierderi, căci vitele sunt foar­te slabe, ceea ce face ca să nu se poată realiza suma plătită pe capul de vită. Vina aceastei scumpete nu o au nici detailiştii şi nici angrosiştii, ci o au acei ce cumpără pe la ţărani vite pe preţuri derizorii iar în urmă le vând engrosistului cu sută la sută câştig. Ar fi de dorit ca primăria să aducă din alte regiuni vite şi să le vândă la rândul ei măcelarilor cu condiţia ca aceştia să vândă carnea la libera tran­zacţie, provocând astfel scăderea pre­ţurilor. La nevoie ne oferim doi, trei, specialişti şi depunem chiar un oare­care capital în acest scop. PROCURAREA VITELOR Actualmente ne procurăm vite numai din nordul Moldovei şi în special din Basarabia. Plata o facem anticipat, contra documentelor la staţia de în­cărcare. De Transilvania nici nu ne putem apropia, de­oare­ce ni se cer nişte preţuri fantastice. I­ntr’adevăr la început producătorii ardeleni vindeau vitele pe preţuri derizorii, dar când au văzut că au fost aglomeraţi de cum­părători din vechiul regat, au mărit preţurile cu trei sute la sută şi chiar mai mult. In regiunile Munteniei şi Dobrogei, vânzătorii sunt foarte puţini din cauza lipsei de vite. Şi chiar dacă au vite ei le rezervă pentru export. Exportul deocamdată este aproape cu totul redus. Mici cantităţi de vite mai trec în Cehoslovacia. Piaţa mătăriei şi în special a mate­lor de oi şi miei trece prin momente destul de critice, ,în urma marei con­curenţe de a face Rusia. Preţurile pe această piaţă scad zilnic, iar cerinţele sunt din ce­ în ce mai reduse. Austria şi Cehoslovacia care sunt principalii cumpărători pe această piaţă ne ame­ninţă cu ocolirea, dacă nu le vindem pe acelaş preţ derizoriu pe care le o­­feră Rusia. Evident că pentru noi re­ducerea cerută înseamnă un dezastru. Ne vedem deci siliţi de împrejurări să păstrăm aceste mărfuri în depozit, ris­când tot mai mult. Mai avem noroc că America nu voieşte cu nici un chip de a fi cumpărătoarea Rusiei, în special pentru mate de miei strune pe care susţine că cele româneşti sunt mai su­perioare, astfel că din când în când a­vem câte o comandă din America, cu preţuri rezonabile. Exportul pieilor de vite e de ase­meni redus, prin faptul să sunt prea ■ puţine tăieri, iar cele ce rezultă din a­­cest­ tăieri, necesită consumului to­tem. CÂND VA FI INLATURATA CRIZA O grabnică remediere a acestei stări de lucruri estT imposibilă, deo­camdată, întru cât ţăranului nostru or cât i s’ar oferi nu-ţi vinde acum vi­tele, pentru că are şi el nevoe de ele, la lucrul câmpului. Deci lipsa de vite devine tot mereu mai simţitoare iar preţurile se urcă zilnic. ■ Acum trebue să ne resemnăm şi să aşteptăm până la toamnă, când tăierile se vor înmulţi, şi ţăranii din împre­jurimile judeţului nostru şi alte regiuni, vor începe desfacerea vitelor cu pre­ţuri accesibile. O scădere a preţurilor cărnii la pe­riferii e de asemeni imposibilă, până ce și noi nu ne vom procura vite cu preturi mai eftine. CORESP. ( Un copil epileptic se îneacă Un accident impresionant s-a petre­cut ori pe cheiul Dâmboviţei. Copi­lul I. I Simion, în vârstă de 11 ani, din şoseaua Grozăveşti 23, care era epileptic, a fost prins de o violentă criză, pe când sta pe balustrada che­iului, în dreptul unei guri de canal, unde apa venea mai repede. Copilul a căzut, rostogolindu-se pe mal în apă Prins de vâltoare, s-a Înecat. , -------------li— » W" ' " Informaţiuni Anul acesta nu se va organiza ceremonia festivă la Mărăşti, de­oarece biserica din localitate n’a fost încă terminată. Anul viitor, biserica urmând să fie terminată, se va organiza o mare serbare in amintirea eroilor văzuți în bătălia de la Mărăşti.. Ministerul de interne a comuni­cat autorităţilor basarabene că s’a acordat un ultim termen până la .1 Septembrie cor. pentru depune­rea actelor de încetatenire. Dela această dată comisiuinile urmează să-şi închee lucrările. SINAIA DOCTORUL MILLIAN Medic al Spitalelor Eforier Specialist în boale de copii Hotel Regal (Parc) Termenul pentru depunerea de­claraţiilor, pentru băuturile aflate în depozit, în conformitate cu noua lege de consumaţie a băutu­rilor spirtoase, sau prelungit până în seara zilei de 23 iulie. Ministerul de război a dispozat ca fondul cassei de credit a ofiţe­rilor să fie sporit, pentru ca ofiţe­rii să se poată împrumuta cu în­doitul cuantumului de până acum. TEATRUL CĂRĂBUŞ Astăseară marele sacces Este dar s’a isprăvit de MIRCEA HADULESCU şi ALFRED MOŞOIU. Grandioasă montare, mare ba­­let, mare fast, mari surprize. Biletele la Casa Teatrului VARŞOVIA, 21 (Rador). — In pe­rioada dela 3 la 10 Iulie, numărul I celor lipsiţi de lucru a scăzut cu 6000, fiind acum de 282.263. Chic, Eleganţă, Fineţă şi convenienţă, găsiţi la HAINE, LlNGLKIE, CIO­RAPI, MÂNUŞI, GRAVA­TE şi la toate articolele ce le cumpăraţi la Sluga­­vinele Itertheil, calea Vic­toriei 46. LONDRA, 21, (Rador) — Conferin­ţa metodiştilor din York, a acceptat­­astăzi în principiu admiterea femei­lor în funcţiunile de preoţi, cu con­diţia ca la căsătoria lor să demisio­neze. Un incendiu la Galaţi Galaţi, 20.­­ Un incendiu s‘a de­clarat eri la magazinul „Timen‘‘ din strada general Berthelot No. 22. Până la sosirea pompierilor flăcă­rile au mistuit galantarul Focul a luat naştere de la un scurt circuit. Pagubele sunt de 100.000 lei. G. NIQOL CONTABIL AUTORIZAT SPECIALIST IN BILAN­TURI COMERCIALE SI INDUSTRIALE Str. Puiu cu apă rece 19­91 a K A*»­ DE DAME, BARBATI SI COPII Chaussetes de Copii Raion special de detalii Fraţii Rossi n Str. Decebal 5 En gros mantale de Cauciuc iPardesiuri cu 2 feţe Civile şi A*?,,­tare găsiţi la Fabrica „ SMINIII “ Str. Coltd Ro. 20 Etaj. Telefon 65/80 MOBILE iSÍeIptÍn ! „TRAN SILVAN IC 112; 5TR.SF. VIMERÍ 12/ ♦ a» Intelectuali cehoslo­vaci în Romania Acum câteva zile a sosit în ţară Secţiunea Universitară a Societăţii Cehoslovace „Amicii României din Praga" în frunte cu Preşedintele ei Dr. Bohacek pentru a vizita Româ­nia. Ei au fost conduşi tot timpul de d. profesor Constantinescu. Au vizitat câteva oraşe din Ardeal, Văle­nii de Munte, Sinaia şi tot ce este mai demn de văzut in Bucureşti. Li s-au dat banchete de: Primă­rie, Ministerul de Externe, etc. Du­minică seara au plecat spre Iaşi şi Chişinău iar de acolo vor lua dru­mul spre Constantinopol. La banchetul dat în onoarea oas­peţilor cehoslovaci de Ministerul de Externe, d. Kunzl Jijerski. Minis­trul Cehoslovaciei la Bucureşti a rostit o cuvântare spunând că Aso­ciaţia Cehoslovacă a „Prietenilor Ro­mâniei“ a găsit în România ospita­lieră o primire aşa călduroasă şi cordială care dovedeşte că prietenia Româno-Cehoslovacă nu-i un cuvânt convenţional deşert, dar că această prietenie reciprocă există In adevăr şl că are rădăcini profunde In sen­timentul celor două naţiuni surori ai căror fii au luptat împreună pen­tru libertatea şi mărirea patriei lor în războiul cel mare. Desigur, jurnalele din ambele ţări informează din timp în timp cu mul­tă bunăvoinţă opinia publică asu­pra stărei de lucruri de la vecinul aliat, diplomaţia veghează ca nimic să nu survină ce-ar putea tulbura re­laţiunile amicale aşa fericit stabi­lite pe baza intereselor politice comu­ne, dar toate acestea nu ar putea să garanteze o alianţă durabilă dacă nu ne-am cunoaşte de aproape şi nu am parveni la o alianţâ de inimă. Căci nu-i decât cunoştinţa adâncă reciprocă care cimentează prietenia, o prietenie care nu se mai lasă in­fluenţată de intrigi străine cari pen­tru motive politice au interes ca re­­laţiunile dintre noi să fie înveninate. Deci din acest punct de vedere trebue să dorim ca activitatea lău­dabilă desfăşurată de cele două aso­ciaţiuni, dintre cari Asociaţia Bu­­cureşteană „Jalnic“ a cărei presi­­denţie a fost acceptată de marele scriitor, istoric şi eminent om poli­tic de prof. N. Iorga şi Asociaţia Pragoasa al cărei reprezentanţi sunt printre noi — să fie încoronată de cel mai mare succes imaginabil. — ' ' » —■ ------------­ Mare incendiu la Craiova Craiova, 20.­ Un puternic incen­diu a izbucnit azi la orele 1 şi jumă­tate după amiază la magazinul Bar­­rat din strada Unirei, 43 Focul a fost observat de trecători cari au spart uşile şi vitrinele dând primele aju­toare de stingere. Pompierii anunţaţi telefonic au so­sit imediat la faţa locului şi au reu­şit să stingă focul după o jumătate oră. Panica printre locatari şi comer­cianţii vecini a fost mare Se a­­firmă că focul a izbucnit din cauza n­etui scurt circuit electric. Pagubele sunt de un milion lei. Teatru-Literat­ură­-Ari N­otite Firmin Gemier a împărtăşi unui ga­zetar francez programul activităţii ce proectează: „La iarnă voi pleca la Moscova, unde sunt aşteptat de Lunacearsky şi Meyerhold. Voi pleca apoi la Co­penhaga, Amsterdam, în Spania, Por­tugalia. La toamnă mă voi întoarce la Bruxelles. Cred că In Mai sau Iunie viitor va avea loc la Paris primul festival, internaţional. La acest festival, fie­­care ţară va juca în limba sa naţio­­nală una sau mai multe lucrări ca­racteristice artei şi rassei sale. Acest festival are ca scop scoaterea în evi­denţă a originalităţii fiecărei naţiuni Până în prezent au aderat la So­cietatea universală a teatrului: An­glia cu „British Drama League“ şi „Stade Ghild“; Germania şi Austria cu sindicatele lor actoriceşti; Unga­­ria cu nouă asociaţii; Polonia, cu şapte secţiuni Cehoslovacia, Belgie franceză și flamandă, Rusia etc * Eminentul istoric ceh, Jaroslav Goli, profesor la Universitatea din Praga, a fost sărbătorit cu prilejul aniversării a 80 ani. D. Al . Stamatiad are in prepa­rare un ciclu nou : Peisagii senti­mentale. D-sa anunţă deasemeni că,şi va reedita întreaga operă sub titlul ge­neral , Cortegiul amintirilor. St* In revista italiană ,,La Rivolti Ideale" din 27 Iunie d. Claudiu Iso­­pescu publică un documentat articol, îndreptat împotriva propagandei ma­­ghiare în ziarele italiene. In aceeaș revistă (No. din 4 Iulie) d-sa traduce schiţa „Grivei“ a lui Emil Gârleanu­, precedând,a da succinta caracterizare a autorului Tot d-sa traduce în zia­rul „II Picolo“ (30 Iunie—1 Iulie) schi­ţa lui Caragiale : „25 minute" * Guvernul belgian sporind taxele a­­supra spectacolelor, reţetele teatrelor belgiene au scăzut considerabil. * Compania teatrului de artă din Moscova dă o serie de reprezentații la Geneva, având un repertoriu for­mat exclusiv din piese rusești. GEMIER SOCIOLOGIA ARTISTICA Institutul ştiinţific de stat din Mos­cova „Glavnauka“, a hotărât să con­voace o conferinţă internaţională pen­tru sociologia artistică. Preşedintele secţiunei artistice de la institutul de mai sus, P.­I. Noviţki, a declarat că în ultimul timp studiul artistic a fă­cut un colosal progres din punct de vedere sociologic, fapt care poate fi observat şi în Rusia Trebue să se realizeze strânse şi continue legături între cunoscătorii artelor din Rusia cu sociologii artişti din Europa Misiunea conferinţei este tocmai realizarea acestor legături. La conferinţă sunt invitaţi cei mai însemnaţi reprezentanţi din apusul Europei între cari Romain Rolland, Karel Becher, Henri Barbusse, Lalo Karel Geapek, P Merker, Eduard Gross, Eduard Fuchs, Otto Kraus şi alţii. Din partea Rusiei vor fi pre­­zimţi toţi cunoscătorii artei ruseşti şi în special cunoscătorii lăturel­ei sociologice, reprezentanţii academiei de arte şi ştiinţe, reprezentanţii ins­titutului pentru istoria latelor, repre­zentanţii institutului , arte şi ar­­heo­logie. „RĂZBOIUL AERO-CHIMIC“ , căpitan Ion Gudju, un distins militar, înzestrat cu o frumoasă cul­tură, şef al laboratorului Aeronau­ticei şi profesor la şcolile pregăti­toare ale acestei arme, a ţinut acum câteva luni la Fundaţie o conferinţă asupra războiului aeronautic. Conferinţa aceasta apare în bro­şură acum. Expusă într-o formă simplă şi cla­ră, sprijinită pe un bogat, material documentar, conferinţa d-lui căpitan Gudju constitue o lectură agreabilă şi foarte instructivă. Pornind de la constatarea tristă dar adevărată că războiul nu va pu­tea fi suprimat nici prin savante în­tocmiri de proecte, nici prin sear­bede conferinţe internaţionale, auto­rul trage concluzia „că numai acel Stat, — care va avea o armată puter­­­ nică susţinută de o industrie supe- e rioară, — îşi va putea menţine inte- j gritatea, demnitatea naţională şi în­săşi fiinţa lui etnică“ Se impune deci ca pregătirea mi­litară a unui stat să se facă în con­cordanţă cu progresul ştiinţei. Iar războiul de mâine va fi, fatalmente, războiul dus cu armele chimiei şi ale aviaţiei Autorul face o amplă expunere a proprietăţilor gazelor chimice şi a u­­tilităţii avioanelor, stabilind dease­­menea rolul jucat de ştiinţa distruc­tivă din ultimul război. Iar concluzia la care ajunge e În­semnătatea factorului moral: „să avem mereu prezent in sufle­tul şi conştiinţa noastră că numai a­­cel popor poate evita războiul, care e pregătit a-l suporta. In cazul când lupta va fi inevita­bilă, victoria nu va fi de partea ce­lor mulţi, ci de partea celor cari re­prezintă : forţa morală Napoleon spunea: „Ră­sboiul e o chestie de moral întăriţi caracterele poporului şi ridicaţi-le moralul, căci numai aşa veţi avea eroi ca luptă­torii lui Leonida“. Moralul în epoca de astăzi nu se poate obţine decât când va exista credinţa că armata se sprijină pe o industrie technico,ştiinţifică perfectă şi pe conducători competenţi“. D. profesor Longinescu Însoţeşte broşura cu un cuvânt introductiv a­­ducând elogii fostului său elev care în dezvoltarea conferinţe sala ,,a ştiut să păstreze măsura dreaptă, să vorbească numai despre părţile gene­rale şi să nu intre în amănunte de specialist, care sunt foarte intere­sante, dar care plictisesc lumea cea­laltă“. D. prof. Longinescu are viziunea grozăviilor pe cari intr'un viitor ră­­boi le va avea ştiinţa D-sa îşi exprimă insă şi o nădejde: „Războiul chimic va fi groaznic, poate şi mai groaznic de cum a fost Şi totuş, apărarea ne va veni tot prin chimie Binele şi răul din lume se cumpănesc de când e lumea. Cu cât mijloacele de distrugere vor fi mai mari, cu atât şi mijloacele de a­­părare se vor înmulţi. Le văd aevea, deşi nu s-a gândit nimenea la ele. Văd pe pompierii văzduhului, aler­gând în sbor spre locurile atacate. Ii văd Împrăştiind de sus tot felul de ape şi de prafuri, care Înghit otră­vurile şi le distrug şi văd sugând cu maşini aerul otrăvit şi târându-i după ei după cum suge trenul cel re­pede, aerul din urma lui Văd că­zând ploi artificiale care spală aerul. Văd fum gros, înălţându-se din tur­nuri înalte. Aud vâjiind furtune­ arti­ficiale care duc aerul otrăvit împo­triva duşmanului care l-a trimis. Ven­tilatoare puternice vor suge aerul o­­trăvit de pe străzi şi-l vor da la ca­nal. Vor fi corturi de apărare ca niş­te măşti uriaşe. Vor fi automobile de „Salvare“ care vor duce oxigen şi leacuri contra gazelor, unde va fi nevoe Apărarea individuală şi apărarea colectivă contra gazelor va fi o jucă­rie faţă de apărarea contra ghiulele­lor de tun. Petrolul, metanul şi căr­bunele activat nu şi-au arătat încă toate puterile. Chimia nu şi-­a dat pe faţă toate meşteşugurile“. UN NOU ROMAN AL LUI GORKI Ziarul „Vecerneau­a Moskva“ anunţă că la Petrograd a sosit o scrisoare de la Maxim Gorki în care autorul anunţ« ca ■ to «-»-••onto a contribuit mult la sănătatea sa. Gorki lucrează în pre­zent la un mare roman, care va fi o cronică si anilor de la 1880 până in pre­zent. Romanul va apare abia după ce toa­­te capitolele vor fi isprăvite şi sub titlul „40 de ani“. CE VOR JUCA TEATRELE NOASTRE Teatrul Naţional din Bucureşti va reprezenta în viitoarea stagiune „De songé d'un soit d‘amour“ da Bern­stein cu d-na Filotti in rolul prin­cipal. Va mai reprezintă ,,Minunea sfân­tului Anton“ de Maeterlinck. * Teatrul Naţional din Iaşi va re­prezenta în viitoarea stagiune: „Domnul care primeşte palmele“ de Leonida Andreev. * Teatrul Naţional din Cluj va re­prezenta „Electra" de Hugo von Hofmanstahl. REVISTE Societatea de mâine. Anul III. No. 29—30 Colaboratori : I. Clopoţel, N. Ghiulea , N. Matheescu, N Daşco­­vici, P.­Prăghici, I. Băilă, I. Mehe­­dinţeanu, H. Trandafir, etc GORKI TEATRELE Spectacolele de astăzi Grădina Cărăbuş: Aşa e viaţa. Grădina Otetelişanu: Nu că sic., da' spun. Teatrul Nou (calea Văcăreşti): Treanca Fleanca, revistă de Ion Pri­­beagu. Grădina şi sada Capitol (fost Cla­sic) : Sânge vienez (Amor cazon) cu Harry Liedke. Cinema Marioara Voi­culescu: Um­bra sinistră şi Când fetele visează. Cinema Rahova şi Grădina Lucea­fărul : Tenorul Ducesei, opt acte, cu Henny Porten şi Livia Pavancili. Cinema Şerban Vodă: Minunea lu­pilor o grandioasă reconstituire is­torică. Cinema Facla (hala Traian): Mi­ca Pescăriţă cu Mary­­Pikford, 10 ac­te și o comedie. Cinema Gloria: Vălul dragostei, dramă în 6 acte cu Emil Jannings și Lil Dagoyer, în rolurile principale. }

Next