Lupta, iulie 1927 (Anul 6, nr. 1676-1702)
1927-07-22 / nr. 1694
Fwghni 1 ■SSSim • Gratis! u"£^tela Gratis! Ul 150 (fig.) lel 250 sepia (fig.) lel 350 $1 lel 4501 Exclusiv la Foto-Luvru Bulevardul Academiei I Alături de Magazinul „cuVRU" La o duzină cărţi portate pentru „ Columbia Gramofoane paci Limania EN GROSSEN DETAIL „ÎNLESNIREA lu Bulevardul Brătianu, 26 && Tinde şi IMMATE SOFALE, DORMEUZE, FOTOLII, DRAPERII, etc. Execută un mod artistic şi cu preţuri reduse Marele atelier de Tapiţerie şi Decoraţiuni de artă Moscu Algazi Calea Şerban-Vodă No. S3 Se primesc şi reparatiuni NOUL MAGAZIN ARTICOLE de VOIAJ — La — VALIZI 20 Galea Victoriei 20 Fabrică proprie Mare asortîment Vinile cu preţurile Fabrice! Gutere Sufere garderal Geamantane Cente, Valize Cuti pentru pilsici Truse cu necesare Mape, Ghiozdane Gatere auto pentru toate mărcile execut prompt Thermos original Bonefe, wm ptr. In Port-vinfo tml-jmmfi Pesete ia® ultiznele fiowta|| | Se primesc comenzi și reparatiuni. * cu - încheierea aranjamentului cu „Steaua Română”, şi „Concordia Tratativele pentru încheierea uni aranjament cu industriaşii petrolişti străini, deţinători ai acţiunelor societăţilor petrolifere „Steaua Română” şi „Concordia”, au început încă din anul trecut Suveranul de atunci, a dat puteri depline d-lui N. Titulescu, care era ministru ţării la Londra pentru aconduce tratativele cu deţinătorii acţiunilor societăţilor petrolifere citate. Pe baza convenţiei generale de consolidare, d. Titulescu a încheiat acordul preliminar la Londra la 1 Noembrie 1926, cu industriaşii petrolişti străini. Urma decis ca acest acord să fie ratificat şi de guvern. In urma tratativelor, aranjamentul a fost încheiat dri dimineaţă la ministerul de finanţe. Acest aranjament a fost semnat de d-nii: Victor Rădulescu secretar general la finanţe Osiceanu director general la soc. „Steaua Română” şi Tătăsaru, director la aceiaşi societate. O primă trimisă de 1500 livre sterline a fost achitată. Convenţia este încheiată pentru 40 de ani. Dobânda pentru primii 5 ani este de 2 la sută , pentru alţi 51 ani, 3 şi jumătate la sută, iar pentru restul de 30 de ani, patru și jumătate la sută. --------00X00------- Mui regim al concesiunilor miniere isolate PRELUNGIREA TERMENELOR PENTRU PUNEREA IN EXPLOATARE NORMALA In „Monitorul Oficial” de Duminecă a apărut următoarea decizie a ministerului de industrie : Întreprinderile miniere cari au în posesiunea lor mai multe concesiuni, dobândite de la Stat înainte de promulgarea Consituţiei din 28 Martie 1923, şi toate sunt acordate pentru exploatarea aceleiaşi substanţe minerale, dar numai o parte din ele sunt puse în exploatare normală, pot cere şi obţine autorizarea ministerului industriei şi comerţului de a le reuni spre a forma din toate un singur trup din punct de vedere al exploatării. Autorizarea de reunire va fi acordată pentru fiecare caz în parte, cu formele prevăzute de art. 30 din legea minelor însă numai entru acele concesiuni cari au hotare adiacente și de fapt formează un singur trup, fără nici un egol între ele. întreprinderile cari vor obţine autorizarea de mai sus, vor putea cere şi obţine validarea definitivă a concesiunilor reunite, chiar dacă la unele din ele exploatarea este oprită sau nu au fost niciodată puse în exploatare normală. întreprinderile miniere cari posedă concesiuni izolate obţinute de la Stat înainte de promulgarea Constituţieei din 28 Martie 1923, pentru exploatarea aceleiaşi substanţe minerale, însă numai o parte din ele sunt puse în exploatare normală, pot cere şi dobândi un termen de o durată mai lungă pentru punerea în exploatare normală a concesiunilor lor miniere cari nu se află în această situațiune.Termenul va fi stabilit pentru fiecare caz în parte, după normele și cu formalitățile prevăzute de art. 244 din legea plinelor. Inlăuntrul termenelor prelungite, concesiunile în cauză vor rămâne la dispozițiunea întreprinderilor respective iar validarea lor definitiva se va putea obține numai la data când vor fi puse în exploatare normală. RAME RL. RAME L8 FABRICS ce5‘ Î5 Str. Sîir’tțs*/ Vodă Pdo. 53 e. mîQ CONTABIL AUTORIZAT SPECIALIST IN lîiLAN- 1 TURI COMERCIALE SI E INDUSTRIALE Str. Pitnea apă rece 19 i CUPTE Crsiona BRGi Boa prim -Alegerea d-lul im. Taurescu- CRAIOVA. — D-l Ion B. Georgescu, fiind ales deputat la Odorhei, şi-a dat demisiunea din demnitatea de primar al Craiovei. • Consiliul municipal a fost convocat în şedinţă extraordinară pentru a alege un nou primar al municipiului. La şedinţă participă şi d. C. Negrescu, prefectul judeţului, ca reprezentant al guvernului, înainte de a se proceda la alegerea noului primar, depun jurământul nouii consilieri. d-nii : Petre Măinescu, C. Sescioreanu, Eftimescu şi Bărbulescu. D. V. Antonescu, preşedintele şedinţei anunţă demisiunea cî-lui Ion B. Georgescu şi invită pe consilieri să proceadă la alegerea unui nou primar. Rezultatul votului a fost următorul : Em. Tătărăscu 29 voturi, N. P. Romanescu 3 voturi şi Mişu Popp 1 vot. Pe baza acestui rezultat, consilierii aclama ca primar pe d. Em. Tătărăscu, care rosteşte cuvântarea de mai jos : „Contingentele politice, care au condus la schimbarea situaţiunilor din ultimul timp şi în special încrederea exprimată prin votul dv., mă aduce cu începere de azi în capul administraţiei comunale a oraşului Craiova. „Vă mărturisesc, fără nici o rezervă ascunsă de gând, că înainte de-a simţi plăcerea, senzaţia unui amor propriu mângâiat, care ar trebui să mi-l dea demnitatea în care m-aţi onorat , simt cu toată intensitatea povara grelei răspunderi, pe care aţi aşezat-o pe umerii mei. „Fără a avea pretenţiunea de-a scoate concluziuni dintr-o anumită experienţă de psihologie politică, îmi dau perfect seama totuşi, că întotdeauna, în trecut şi mai ales în vremurile de după război, demnitatea de primar al oraşului Craiova a fost întotdeauna o piatră de încercare, un prilej de-a te ridica, dar aceasta mai rar şi mai ales de-a te scoborî şi aceasta mai des, atât de grea, de primitivă şi de înapoiată a fost situaţiunea oraşului nostru. Cu toate acestea vă mărturisesc, că găsesc în mine destule puteri pentru a primi această sarcină, dar succesul îndeplinirei va depinde in primul rând de concursul dv. Iată de ce fac un călduros apel la sentimentele dv. de primi cetăţeni ai acestui oraş, ca lăsând la o parte toate consideraţiunile de ordin personal sau politic să nu vedeţi în mine decât nevoia de progres a acestui oraş. Există în tradiţia unor asemenea împrejurări, ca noul primar să facă o declaraţiune de program. Vă rog să-mi permiteţi a mă abate de la această tradiţie, pentru două consideraţiuni: întâi sunt împotriva tradiţiunilor dacă ele nu aduc un nou element în ele; al doilea pentru că imii rezerv dreptul de a vă face o expunere amănunţită şi complectă a programului meu, numai după ce mă voiu fi pus la curent cu situaţiunea actuala a comunei şi numai după ce voiu fi găsit posibilitatea şi resursele materiale pentru realizarea acestui program. „Nu înţeleg să terepun aceste câteva cuvinte fără a va arăta simţimântul meu de gratitudine pentru încrederea ce mi-aţi arătat şi vă asigur că voiu face tot ce-mi stă în putinţă pentru a fi la înălţimea chemărilor dv. După aceasta, d. Em. Tătărăscu s-a întreţinut cu funcţionarii superiori ai municipiului şi cu reprezentanţii presei. H. T. INFORMATIUNI Suntem informaţi din sursă oficială că, comisiunea restrânsă formată din d-nii: Tancred Constantinescu, fost ministru şi Traian Lalescu, lucrează pentru ameliorarea situaţiei funcţionarilor, cari prin instrucţiile date de ministerul de finanţe, n’au pri-In afară de miliardul dat pentru 8 luni de guvernul Averescu, pentru sporul funcţionarilor, d. V. Brătianu a mai dat încă un miliard, pentru a se veni în mod efectiv în ajutorul funcţionarilor mici şi pensionarilor. Biurourile membrilor Regenţei vor funcţiona la Palatul Regal. Va fi numit un secretar general al Consiliului Regenţei. Eri la orele 10 dim., au fost convocaţi la preşidenţia consiliului de miniştri, de d-nii I. C. Brătianu şi Vlahide, secretarul general al preşidenţiei consiliului, toţi directorii generali de ministere. S-au discutat măsurile de luat pentru participarea tuturor funcţionarilor ministerelor la înmormântarea Regelui Ferdinand. D. C. Dfigiggnescu Director al Băncei de Sfcont » cumpărat de la Societatea GR. CRISTEA et Co». din Bucureşti mm automobil RENAULT 6/15 cai putere făcând o viteză de 75 km» de oră şi neconsiniAți al da cât 7 litri de benzină la 100 de kilometri. Am arătat, informaţi fiind de către bouroul electoral al partidului naţional-ţărănesc, că la secţiunea de vot Jilava un cetăţean, Nae Diamandescu, a fost maltratat de agenţii guvernamentali şi că printre cei cari l-au brutalizat ar fi fost şi d. avocat MPlătăreanu. D. M. Plătăreanu ne roagă să arătăm că d-sa e cu totul străin de cele relatate și că în raza secției de vot nu s’a produs nici un incident. Luăm act. ___ SINAIA DOCTORUL MILLIAN Medic al Spitalelor Eforiei Specialistenacale de copii Hotel Regal (Parc). Toate institutele judecătoreşti, Curtea de casaţie, Curtea de apel şi Tribunalul Ilfov, au idicat ori şedinţa în semn de doliu. Procesele au fost amânate din oficiu, începând de astăzi Joi formula. executorie și hotărârile sevor da în numele regelui Mihai I. ANTICARIAES KENASY s'a mutat în Strada Edgard Quinet No. 5 Cumpără cărţi vechi şi Biblioteci Plăteşte preţuri foarte bune Sâmbătă 23 iulie, ziua îmormântărei regelui Ferdinand, pieţele şi magazinele vor fi închise. Populaţia este avizată să se aprovizioneze din vreme. --------xox-------- Teatru ~ Literatură -Artă Isrims și Jeti Trearanti fsrfees®... Intr’o convorbire de curând avuta cu Frédéric Lefèvre, Jérôme Tharaud arată împrejurările în cari el si fratele său Jean Tharaud cu început săuși îndrepte luarea aminte spre meleagurile vieții evreești, stârnind apoi o bogată, literatură, în special îi Franţa, literatură în care e studiată lumea lui Israel. întâmplarea a făcut ca Jartimne Tharaud să se apropie de această lume şi de această, viaţă. Cu un sfert de secol în urmă el era lector de franceză la Universitatea din Budapesta unde, în afară de maghiar, avea şi mulţi studenţi evrei. De Numerus clausus nu se pomenea pe atunci. II erau dragi studenţii evrei pentru curiozitatea lor vie şi pentru Inteligenţa lor pătrunzătoarei. Era atras spre el şi de multe laturi misterioase dezvăluite de elevi în conversaţiunile cu profesorul lor dealungul Dunării sau prim cafenele. A fost inaugurat, la Aix,les-Bains, un monument ridicat în memoria lui Lamartine. Au rostit cuvântări Henry Bordeaux, Henri Robert, etc. * Violonistul celebru Pablo Casals a fost sărbătorit în satul său natal. O stradă a fost botezată cu numele său. # A murit Charles Matt, decanul poeţilor canadieni. Se născuse la isss și ifi făcuse studiile universitare la Kingston. Gabriel Bernard, romancier-foiletonist, scrie in „Le Journal” o pledoarie a genului pe care îl cultivă: „Anticii rapsozi ai Greciei, — și cel mai ilustru dintre ei: Ho-„Avui astfel revelaţia că l o viaţa e, vretased foarte ciudată cu totul necunoscută, se desfăşura iu districtele Ungariei fi pe întinderile Poloniei." Spre a se îndrepta luaraa-aminte a scriitorului, înapoiat, în Franţa, publică o nuvelă Bar.Cochia în care înfăţişa povestea unui student al său. Nuvela a însemnat punctul de plecare al celorlalte opere scrise în colaborare cu fratele său Jean Tanaraud. Acesta a avut prilejul să cunoască atmosfera vieţii evreeşti, mai târziu cu prilejul unei călătorii de studii prin Polonia. ’ " "J „Am trăit acolo ca un vis, mergând din surpriză în surpriză, printre personagii cărora nu le cunoşteam nici limba, nici sentimentele, nici grinkurile şi cari văzuţi din afară mi se păreau de neînţeles fi fantastici asemeni personagiilor dintr’o povestire de Hoffmann,”mer, — cari amânau pentru a doua zi urmarea interminabilelor întâmplări cântate în faţa auditorilor strânşi, erau foiletonişti... Foiletonişti deasemeni, trubadurii şi hruverii evului mediu cari erau nevoiţi să despice în felii romanele cavalerişti pentru a le recita asprilor seniori cari nu ştiau să citească şi frumoaselor castelane cari aşteptau cu nerăbdare veghea următoare pentru a şti dacă generosul cavaler pribeag o va elibera în sfârşit pe frumoasa captivă înlanţuită... Foiletonist şi marele Cervantes pentru că puteţi tăia romanul său de oriunde, cu siguranţă că lectorul va vroi să cunoască urmarea... Foiletonişti, în sfârşit, toţi cei cari ştiu să povestească istorii lungi fără ca el© să pară lungi”. REVISTE M O T I T E JEROME THARAUD JEAN THARAUD Hiața ertisică parissană Stagiunea Odeonului se va deschide la 1 Septembrie. Repertoriul în cea mai mare parte, a fost întocmit de pe acum. „L’Assomoli’’ drama prelucrată după romanul Iul Zola, va avea ca interpret principal pe Gemler care, în luna Ianuarie va juca rolul lui „Hamlet" într'o nouă concepţie. Vor mai fi puse în scenă „Pasărea albastră" de Maeterlinck, „Frumoasa aventură” de Flers şi Caillavet, „Esthern" cu partiţiunea de Raynaldo Hahn. # Teatrul Antoine va reprezintă pentru prima oară, în Septembrie, o nouă piesă a lui Paul Gavault, „Les yeux clairs de l’enfant". Figurează deasemeni în repertoriu o nouă comedie de Louis Verneuil şi va fi reluată piesa lui Maurice Donnay: .Amanţii.” Revista funcţionarilor publici. Anul II No. 6. Colaboratori: Al. Lascarov, Moldovanu, I Gr. Oprişan, N. Costin, etc. Bucovina. Anul I. No. 4. Colaboratori: Dr. C. S. Parhop, O. Ternoveanu, L. Dugult,’ etc. -X°Y- Uragan Însoţit de grindină Londra, 20 (Andor). — In localitatea Calgary, (Alberta), s’a deslănțuit un teribil uragan, însoţit de grindină, în seara zilei de 19 Iulie. In apropiere de Cochrane, (provincia angliană Alberta), piatra a fost mare ca mingile de tenis, şi a străbătut atât prin acoperişurile caselor, cât şi prin capetele automobilelor cu conducere interioară. Toate firele telefonice, au fost rupte. Grindina s’a depus în înălţime de 60 de centimetri, dealungul şoselelor. Câteva bucăţi de grindină, cari au fost transportate la Calgary, după patru ore dela căderea lor, cântăreau încă mai piuite once. Din fericire însă, uraganul s’a produs, numai pe o mică întindere de teren, așa că pagubele nu sunt prea mari. ! *r Maurice Rostand va reprezeta în MAURICE ROSTAND mmmm depsatelor de la band Ministerul de finanţe a trimis admi-’ nistraţiilor financiare din ţară instrucţiuni asupra perceperii impozitelor proporţionale prevăzute de legea timbrului pentru depozitele depuse spre fructificare la band. 1) Dacă depozitul a fost ridicat în înainte de 1 Mai deși figurează la prima închidere a contului, — întrucât suma a fost ridicată anterior punerea în aplicare a legei. — acest depozit nu este impozabil. 2) Depozitele cari existau la 1 Mai și cari au continuat să existe majorate sau micșorate vor fi taxate la cifra maximă de după 1 Mgl & c »-------------------- Turcia aplică tariful maximal mirfocilor di România ANGORA, 20 (Rador). — Consîliul de miniştri a decis anularea dispoziţiunilor prevăzute prin convenţia comercială anexată la Tratatul dela Lausanne, în ceea ce priveşte România, deoarece guvemnl român nu s’a adresat guvernului, turc pentru încheierea unui nou tratat de comart în termenul de 30 de luni prevăzut prin acea convenţie. In consecinţă dună şase luni dela data anulării, mărfurilor prorecursul stagiunei viitoare o nouă pie. Tlite din România li seVor OPri.ea să: „sfârşitul lumii.” tariful maximal. Univeriolititei Mii $1 litra!®! inicizi de prof. Kenoon Gheorghiu A —............ rCu prilejul serbărei naţionale a Franţei — 14 iulie — se învederează, de obicei, caracterul universal al civilizaţiei politice a poporului francez. Credem că e tot atât de necesar a învedera universalitatea limbei şi lteraturei franceze. In cele ce urmează, aceasta se face cu competinţa necesară de către distinsul profesor de la Iaşi, d. Xenofon Gheorghiu, din mâna căruia au ieşit atâtea generaţii de intelectuali. Studiul face parte dintr’o conferinţă ţinută cu ocazia întrunitei colegi aa promoţiei 1885 a Liceului Naţional din Iaşi. In zadar descoperirile ştiinţii, minunile industriei absorb aproape toate sforţările unei generaţiuni dedate cultului intereselor pozitive. Spiritul are drepturi nealienabila : idealul e întotdeauna scopul către care se îndreaptă sufletele mari, visul care mângâie inimile cinstite. Elocvenţa şi poezia sunt isvoare nesecate, unde popoarele cele mai iubitoare de realităţi sunt foarte fericite uneori, când vin să-şi potolească setea în momentele lor, de friguri şi de toropeală. Literatura e o oglindă luminoasă şi magică, unde sunt povestite amintirile, aspiraţiunile, toate visurile aurite ale omului. Vai de epoca, vai de naţiunea, care, cu o nechibzuinţa de copil, ar lăsa să se întunece aceasta oglindă, sau ar sfărâma-o ! Ce mijloc ar avea atunci pentru a contempla, a recunoaşte şi admite în sine cele mai curate luciri ale sfintei imagini a lui Dumnezeu ? ROLUL LITERATURII Un filosof a zis cândva : „Literatura e expresiunea societăţii”. Această sentinţă, dacă admite, în detaliu, unele excepţiuni, la fond constitue inteligenţa, conştiinţa, moralitatea unui ponor mare. E cu putinţă să înflorească în haosul barbariei, să lipsească în epurele de civilizaţie, să dea îndărăt în timpul unei prosperităţi reale a unui Stat ? Să întrebăm istoria: această teorie se găseşte la fiecare pagină, întărită de fapte. Poezia ebraică cuprinsă în întregime în Biblie nu reaminteşte, prin strălucirea imaginelor sale, cerul înflăcărat şi pur sub care s’a produs,— şi energia sa, uneori cam bruscă, nu e oare făcută pentru a captiva o rasă îndărătnică ? O altă poezie, nu de mult necunoscută, acum întrezărită şi rezervată la mult mai multe progrese, poezia sanscrită, care, în numeroase manuscripte ascunde atâtea bogăţii cât te compri, pământul Indiei cuprinde în sânul său, nu destăinuieşte o lărgime de ambagiu şi o exuberanţă de culori, care sunt în perfectă armonie cu această natură extraordinară şi acest soare strălucitor ? Poezie Greciei e vioaie şi elegantă ca şi oamenii cari o cultivau, graţioasă şi variată ca şi climatul care a produs-o. Literaturile Romei şi Spaniei, au toată nobleţea şi toată tăria fiilor lui Quirinus sau ai lui Pelar. Acele ale Italiei şi ale Persiei, ornate peste măsură, conveneau unor naţiuni strălucite şi voluptoase. Acele ale Turcilor şi ale Arabilor, aşa de scurte şi de energice, trebuiau să placă la nişte hoarde barbare, strângându-şi corturile lor pentru o zi şi Amuzându-se cu legende naive vii, umbra palmierilor şi isvoarele pustiurilor. Acele ale Angliei, ale Germaniei, ale ţărilor scandinave, au un caracter vag, sumbru şi profund, cu totul potrivite Jocu- Ilii, temperamentului şi obiceiurilor palizilor copii ai Nordului Cât despre literatura franţuzească, ne va fi cu neputinţă a nu recunoaşte în ea via încarnare a geniului francez. GLORIA FRANCEZA Patrioţismul e cela uni, de multe ori un sentiment sublim care înnalţă naţiunea franceză, iubirea aşa de firească şi aşa de legitimă pentru frumoasa tara franceză, nu împiedecă pe francezi de a mărturisi aceea ce lipseşte-Literatura franceză n’a putut niciodată să se ridice pe înnălţimile periculoase ale Epopeei. Ea mult timp n’a ştiut aceea ce poezia intimă, metafizică, religioasă poate să aibă ceva nobil sau mişcător în ea : neînsemnatele amărăciuni ale melancoliei, plăcutele închipuiri ale sufletului, meditaţiunile nesfârşite asupra naturei şi asupra lui Dumnezeu, eu cam pus’o în mirare în mijlocul elocventelor sale povestiri sau ale veselelor cântece. Drama n’a apărut decât foarte târziu,tragedia figurează mai ales ca o urmare de dialoguri admirabil rimate și de portrete zugrăvite cu profunditate, ca un gen cu totul oratoric, în care Cojnilîc, Racine și Voltaire nu se arata întotdeauna superiori lui Bossuet, lui Bourdeloue, Massillon. Gloria franceză, pe care nu i-o dispută nimeni, e în proză sau în speciile de poezie care se apropie de proză. De o parte, ştiinţele, filozofia şi în deosebi dialectica, elocvenţa în toate ramurile ei, critica, istoria, romanul, epistola, de altă parte comedia, fabula, satira, poemul didactic, basmele, iată domeniul destul de întins al literaturii franţuzeşti cultivat de atâtea talente strălucite sau viguroase; iată condiţiunile esenţiale, adevăratele hotare a tot ce poate fi numit spirit naţional francez. Fără îndoială, tradiţiunea greacă şi latină a exercitat asupra originelor sale o mare influenţă ; desigur creştinismul i-a dat grava şi mântuitoarea sa disciplină : mai de multe ori, contactul său cu civilizaţiinile străine s’a părut că o modifică pentru moment. La urma urmii, i-a subjugat tocmai pe acei cari credeau că o subjugă. începând cu Galii, străbunii francezilor, cari rădeau fără frică în faţa Manlcilor şi a Galeriilor, sau traversau Europa ca învingători, pe urma lui Cezar, cu iuţeala, şi veselia unei ciocârlii care le slujea de simbol, până şi acei luptători de eri, fraţii şi fiii francezilor, cari răspundeau la oboseli dintr’un refren de bivuac, la moarte prin o nepăsare, — un astfel de spirit nu poate să piară ; forţa, speranţa, au fost roată mângâierea Franţei. Nu numai soldatul,, marinarul, artistul, ci şi şcolarul, ţăranul, muncitorul, cu toţii îşi au partea lor mică sau mare, cu toţii se arata mai mult sau pudat!Id*sensibili. RAS SI IRONIE Francezul poate să se lipsească de multe lucruri, chiar şi de pâine, dacă e nevoie ; dar jocurile cari odihnesc, râsul, acest entuziasm de o minută, ironia, această armă pe care nimic n’o toceşte, iată aeea ce cei mai faulti francezi n’ar consimţi să piardă. Acest spirit francez se găseşte pretutindeni, sub formele cele mai uşoare ca şi în obiectele cele mai serioase. Dă graţie picturii franceze, vivacitate muzicei ,umple teatrele franceze, dă viaţă artelor, ridică industria, măreşte preţul acelor mii de bagatele, pe care manifacturele le produc la fiece moment, pe care le cumpără lumea întreagă sau le invidiază, în care materia e de puţin preţ, lucrul mult mai de preţ, şi gustul aproape totul. Dacă Parisul şi celelalte oraşe mari ale Franţei, cari dete sub Ludovic sfântul atrăgeau privirile străinilor, îi pironesc prin strălucirile lor, zilnic crescânde, dacă limba franceză a devenit limba diplomaţiei şi a ştiinţei, dacă o scriu toate academiile, dacă o vorbesc toate Curţile, dacă producţiunile cele mai puţin importante ale muzei dramatice au încetează de a fi căuate de scenele Europei şi ale Noului Continent, poate să zică cineva că nu-i decât o iluzie a mândriei naţionale franceze, sau că celelalte popoare sufăr, fără motiv, acest jug al supremaţiei spiritului francez ? Nu. Această popularitate de care se bucuriă printre străini şi pe care cu toţii o recunosc, — deşi o combat, — această dominaţiune a cugetărei, pe care francezii le-o impun de mai bine de 6 veacuri, aparţin unor cauze reale. Dacă străinătatea se întoarnă necontenit către Soarele francez ca înspre astrul civilizaţiunei, nu-i din partea lor o orbire copilărească sau o slabă complezenţă. În trecut. Cruciatele, mişcarea libertăţilor comunale, renaşterea literilor şi a artelor, reformele sociale şi politice, totul a venit din partea Franţei, şi în prezent, pentru a se călămizi, printre furtunile şi greutăţile existenţii sale, omenirea are adeseori nevoie ca Franţa să vegheze pentru dânsa, să ţină cârma şi să treacă cea dintâi, arătându-i calea. In numărul viitor vom relua chestiunea dintr’un punct de vedere mai general şi mai didactic spre a arăta calităţile proprii cari deosebesc spiritul francez şi cari au lăsat în literatura franceza urme aşa de învederate. -XOy-