Lupta, iulie 1928 (Anul 7, nr. 1984-2008)

1928-07-22 / nr. 2001

IS. Pagina 2-a Cass Ca Cfii Adresa telegrafica „DIAGRAMME" ^Timișoara — Cernăuți — Chișinău — Bălti — Oradea — Constanta — Iaș! UZINELE In UZ W1L (Elveția) Furnizează MORI TARANESTI AUTOMATE VALTURI CURATITOARE F­I­L­T­fi­E D • I a $ o a r­e Valu­m de poraml Patentate I ^53525^ «te. AT BICICLISTI! Iflfji1!»1 4e Plansichter patent „BUHLER” Toate maşinile in Depozit la Bucureşti. Vizitaţi cele mai mari depozite cu BICICLETE ala magazinelor ..REZISTENTA” STRADA COLJEI, 27 (Palatul Creditului Rural) ŞI CAL MOŞILOR, ca Proprietar N.­ARVATE8CO unde ghelţi cu preţuri de mare reclami BICICLETE „Nauman“ „Allricht" „Brenabor" „Roda" „DUrchop" i Srichn „Auto-Moto“ „Alcyon“ „Jaan Luvet“ „J. B. Luvet“ „Diamant“ „Stayer G ate. BICICLETE DE CURSE LEI 3800 BICICLETE CU TORPEDO LEI 3600 GRAMOFOANE şi PLĂCI Româneşti, Greceşti, Ungureşti, eto. Odeon, Parlephon. Columbia. Hit Malster'f " are expoziţie de TIMPI­ot felul de materiale ELECTRICE Ventilatoare ^ Lustre Becuri de toate ! Plafont a re­voltare şi Vieze mărimi Beşeuri ! I«! Vi Vizitaţi şi va veţi convinge SE FAC ÎNLESNIRI DE PLATA­­ vând loturi teren parcelat lângă Bufet, şoseaua Kiselef, pe str. Dimitrie Ohira No. 6 colt str. Pope Savu şi b-dul Jianu, având toate edilităţile. Adresa: Grand Hotel, calea Victo­riei 17, camera 148, Intre orele 7—8 dum. seara, zilnic. Flansichlere Naslul de stl. Ventilatoare Aparate de curăţat Instalafiuni da spălat grâu Si Dr. Aurel Vlad e supărat Dar e nedrept.—Se retrage din viata politică ? Un epilog al adunarei dela Alba-­un­a CLUJ. — Dr. Aurel Vlad fost mi­nistru, deputat de Hunedoara, — una din figurile remarcabile ale Ardealului politic, — (acela care a inaugurat politica activistă româ­nească sub era maghiară) , acum după adunarea de la Alba-Iulia, a fă­cut un gest, care a surprins pe mulţi. Şi-a manifestat supărarea faţă de conducerea partidului naţional, în zi­arul său : „Solia dreptăţei“ din Deva. Motivul e că organul partidului naţional-ţărănist „Patria“ din Cluj nu a pomenit nimic despre discursul ţinut de d. dr. Aurel Vlad la Alba- Iulia. Şi fiindcă d. Vlad a văzut pu­blicat in „Patria“, discursurile unor membrii mult mai tineri şi mai proaspeţi In partidul naţional,­—­s‘s indignat crezând că e o intrigă la mijloc contra d-sale. De aceea a Întrebat prin gazeta d-sale „Solia dreptăţei“, dacă ştiu cei de la conducerea partiului naţio­­nal-ţărănist, ce a reprezentat jude­ţul Hunedoara, la adunarea de la Alba-Iulia. Dacă nu ar fi fost cei 20.000 ţărani din Hunedoara ar fi fost un gol prea mare şi cu greu de umplut la Alba-Iulia. Cel ce scrie aceste rânduri, a avut prilejul să se convingă de cazul aces­ta că d. dr. Aurel Vlad greşeşte, când învinueşte pe alţii dela condu­cerea partidului, pentru faptul că n‘a apărut discursul d-sale dela Al­­ba-Iulia în „Patria“ şi nici din par­tea redacţiei ziarului „Patria“ n‘a fost la mijloc rea voinţă, ci a fost pur şi simplu o imposibilitate fizică de a se publica toate discursurile ţi­nute la marea adunare dela Alba- Iulia.­Am fost la faţa locului şi am putut vedea că din 6 tribune situate la mari depărtări una de alta, s-au ţinut zeci de discursuri, ori ziarele, inclusiv „Patria“ aveau cel mult 2—3 trimişi speciali la Alba-Iulia. Era deci fatal lucru ca cei trei reporteri a unui ziar să nu poată nota decât discursurile pronunţate la trei tribu­ne, iar nu de la toate şase, aşa că ce­lelalte discursuri erau date în rezu­mat după informaţiile culese de zia­rişti de la oratori sau auditori. Au fost însă şi oratori cari voind să-şi vadă discursurile lor publicate in mai multe ziare, le-au dat gata scrise la maşină, ziariştilor. D. Vlad nu a fost dintre aceştia. Coresponden­tul „Patriei“ şi-a notat un rezumat al acestui discurs şi l-a trimis prin­­tr‘un curier la Cluj. Nici până astăzi­ curierul acesta nu s’a prezentat la redacţia „Patriei“ cu materialul ce­­ s‘a încredinţat se predee redacţiei „Pe­tria“ deşi singur se oferise să facă a­­cest serviciu. Este dlar nedrept d. dr. Vlad când Îşi închipuie că sunt câţiva a­tot­pu­ternici în comitetul de conducere al partidului naţional-ţărănist, cari ar intriga contra d-sale, urmărind să-l puie în umbră, fiindcă d-sa nu prea vine la Bucureşti ci stă într'o mân­dră izolare la Orăştie, de aceia el crede că este desconsiderat, iar la o viitoare formaţiune ministerială nici nu i se va da un portofoliu. Din anturajul d-lui dr. Aurel Vlad se afirmă acum că d-sa are de gând să se retragă din viaţa politică. Deo­camdată şi-a vândut pădurile imense proprietatea d-sale în valoare de 12 milioane lei, şi s-a stabilit în străi­nătate. Desigur că d. Iuliu Maniu nu va întârzia să lămurească pre d. dl Vlad că este în mare eroare, că ni­meni nu vrea şi nu poate să-l dea la o parte, sau să-l scurteze din drepturile şi reputaţia lui de vajnic luptător din vechea gardă, reprezen­tând un trecut de luptă şi o compe­tenţă în materie economică. LEONARD PAUKEROW , Comisiunea şi-a continuat ori lu­crării­ sub preşedinţia d-lui Cezar Pascu. Comisiunea a luat în discuţiune chestiunea confiscărilor publicaţii­lor periodice şi neperiodice în ca­zurile şi condiţiunile arătate de art. 105 al proectului. După discuţiunile care au avut loc, comisiunea a admis propunerea raportorului proectului, de a se su­prima art. 185 din proectul codului penal, rămânând ca să se prevadă în partea specială a codului penal confiscarea publicațiilor neperiodice cu caracter obscur. Comisiunea a adus, de asemenea, uşoare modificări textelor referitoa­re la circulaţiunea publicaţiunilor obscure impuse de noua convenţiu­­ne votată la Geneva asupra acestei chestiuni. Comisiunea a luat apoi In discu­­ţiune dispoziţiunile din proiect re­feritoare la defăimări, calomnii şi Injurii. Textele din proiect urmează a U complect refăcute spre a li se da o redactare mai precisă şi destinată. In acelaş timp, a fi conformă cu Spiritul Constituţiei. DESPRE CALOMNII Comisiunea a admis complecta­­rea ideilor din proiect cu o dis­­poziţiune propusă de raportor prin care nu se va pronunţa nici o pedeapsă pentru calomnii sau de­făimări dacă invinuitul va dovedi că prin imputarea încriminată p’a urmărit să atingă o persoană în­­onoarea sa, ori să micşorezee consi­­deraţiunea de care se bucura, ci a căutat, dimpotrivă, să apere numai un interes public. Prin „interes pu­blic" se înţelege: a) observarea le­­gilor, regulamentelor şi ordonanţe­lor; b) prevenirea abuzurilor in ad­ministratiunile publice; c) apărarea intereselor colective ale unei clase sociale, ale unei confesiuni recunos­cute de stat sau ale unei anumite profesiuni; d) asigurarea din punct de vedere al moralei sociale şi na­ţionale a unei cât mai bune recru­tări a elementelor chemate să înde­plinească un oficiu public. Tot în legătură cu chestiunea ca­lomniilor şi a defăimărilor, con misi­­unea a admis propunerea d-lui Al. Popescu-Necşeşti de a se pedepsi a­­cei cari în scopul de a periclita sau micşora creditul financiar al unei anumite persoane sau în scop de concurenţă necinstită, răspândesc aserţiuni mincinoase. Comisiunea a luat, apoi, în dis­­cuţiune textele referitoare la fur­turi şi la tâlhării. Ea a admis propunerea d-lui pro­fesor Jean Rădulescu ca să se sanc­ţioneze ca furt şi faptul aceluia ca­re însuşeşte lucrul său dat în gaj precum şi să se stabilească de când începe prescripţia pentru furturi de forţă electrică sau orice altă ener­gie.Azi şedinţă. Se vor discuta textele­­referitoare la strămutarea şi desfi­inţarea de hotare şi alte tulburări ale proprietăţii imobiliare. REP. Reforma penală Despre confiscări de publicațiuni, calomiii, defăimări etc. Conductele de petrol din Mosul şi Haifa Ziarele arabe publică inform­aţi­uni că guvernul en­glez ar fi hotărât de acuma definitiv introducerea conduc­telor de petrol de la Ibsul la Haifa. Conductele se vor fila în toată lun­gimea lor pe teritorii cari sunt sub protectorat englez “ • LUPTA Expoziţia zootechnică a jud. Prahova Deschiderea 14 Septembre In Ploeşti Ce se va expune. — Premiile acordate PLOEŞTI, 21. — Camera agricolă a jud. Prahova ca urmare deciziei co­misiei zootechnice, a hotărît ca in ziua de 14 Sept. a. c. să se ţină ne­greşit expoziţia de animale care a fost amânată in mai multe rânduri. Creşterea vitelor ca şi agricultura, reprezentând baza vieţii economice a societăţei noastre, progresul econo­mic al acestei societăţi nu se poate mai bine asigura, decât dezvoltând cât mai mult spiritul public pentru perfecţionarea acestei ramuri. # Autorităţile comunale vor comuni­ca de îndată Serviciului veterinar al judeţului, numele şi pronumele celor mai buni gospodari din comuna lor, crescători de vite în bune condiţiuni. Medicii veterinari vor examina apoi vitele, pentru a vedea dacă fac parte din speciile şi rasele arătate in pros­pectul expoziţiei şi anume: 1. Vita bovine din rasa Svletz (ce­nuşie) produse. 2. Vite bovine din rasa Simenthal (moldovenească sau de munte) In bună stare de Îngrijire. 3. Vaci din orice rase, bune produ­cătoare de lapte, a căror produs va fi analizat. 4. Cai, epe şi mânji de diferite rase, crescuţi de proprietarul lor. 5. Grupe de câte cinci oi din rasele Merinos, Spanca, Tigaie, Friză, Ca­racal. 6. Grupe de porci din rasele Man­­golita, Palatin, lore, Bex, Basma. 7. Grupe de păsări din diferite specii şi rase găini, gâşte, raţe, po­rumbei, păsări de ornament (păuni fazani etc.) 8. Epuri de casă de diferite rase şi varietăţi. 9. Câini de vânătoare. Animalele ce urmează a fi expuse vor fi aduse la expoziţia de la Ba­riera Bucureşti, în ziua de 13 Sept., unde vor fi examinate de comisiunea specială, după care se vor numerota, Înregistra şi repartiza speciei şi rasei din care face parte. Vitele sătenilor şi micilor crescă­tori vor fi hrănite de Camera agri­colă. Pentru transportul lor la expo­ziţie, sătenii vor primi o indemniza­ţie de 5 lei pentru fiecare km. de tran­sport. Toate vitele sătenilor şi mici­lor crescători, vor fi asigurate pe timp de un an, după normele ce se vor plăti de comitetul de direcţie al Ca­merei agricole. Ca premii expozanţilor s’a fixat: — Un premiu cl. I-a pentru vitele micilor crescători de 3000 lei. Trei premii cl. Il-a a 2500 lei. Cinci premii cl. IlI-a a 1000 lei. Zece premii de Încurajare a 500 lei. Deosebit ge vor mai acorda prin tragere la sorti diferite obiecte nece­sare, purcei de rasă, păsări, semin­țe de diferite plante furagere, lucer­­nă, sfeclă etc. în valoare de 15.000 lei. — Pentru vitele bovine ale marilor crescători, fermele statului li se a­­cordă o medalie de aur, cinci de ar­gint şi 10 de bronz.­­ Pentru cabalinele micilor cres­cători se acordă un premiu cl. I-a de 3000 lei, două cl. II-a a 1500 lei, cinci de cl. IlI-a a 750 lei şi cinci de cl. IV-a a 500 lei. Pentru cabalinele marilor crescă­tori şi fermelor statului se acordă o medalie de aur, 3 de argint şi 3 de bronz. — Pentru oi, porci, păsări etc., se acordă 4 premii cl. II-a a 1500 lei, 8 premii cl. II-a a 1000 lei şi cinci cl. IV-a a 500 lei, pentru acele ale micilor crescători şi medalie de aur 2 medalii de argint şi 3 de bronz pen­tru marii crescători. Se va mai ţine şi un concurs de lapte, premiin­­du-se care va conţine cea mai mare cantitate de grăsime. Odată cu aceas­tă expoziţie, va avea loc şi una agri­colă. * In ziua expoziţiei vor fi alergări de cai pe hipodromul din apropiere cu premii în bani. In cursul lunii August a. c. vor avea loc expozitiuni regionale, zoo­technice, în com. Conduratu, Ploes­­tiorii, Brebu, și Balta Doamnei. C. P. gr». -----­ Noul regim al depozitelor de cherestea Ministerul sănătăţii a comuni­cat inspectorilor generali sani­tari să pună în vedere depozita­rilor de cherestea să se confor­meze regulamentului pentru func­ţionarea depozitelor de cheres­tea. După regulament depozitele mari de cherestea nu pot func­ţiona decât la periferie şi trebue să aibă stivele înalte de cel mult 8 metri şi aşezate una de alta la 6 metri. De asemenea depozitele trebue să aibă guri de apă la 50 metri depărtare. Depozitele care nu vor înde­plini aceste condițiuni vor fi în­chise. împrumuturilor române Textul aranjamentului Încheiat la Paris cu de­­tentorii de rentă francezi, belgieni şi elveţieni La 31 Mai 1928 s’a încheiat la Paris între reprezentanţii statului ro­mân, d-nii Eftimie Antonescu, pre­şedintele comisiunei române pentru regularea datoriei publice. Alexandru Zeuceanu, membru în comisiunea de mai sus, reprezentanţii comitetului purtătorilor francezi de titluri de îm­prumuturi române ale datoriei ex­terne, reprezentanţii comerţului pur­tătorilor belgieni de titluri române şi reprezentanţii asociaţiei elveţiene a bancherilor de la Bâle, un aranja­­ment în ce priveşte plata cuponului şi amortizarea împrumuturilor ro­mâne. Dăm mai jos textul acestui acord: Amortizarea lui franci-aur Cu începere de la 1 Ianuarie 1929 inclusiv, Guvernul român acceptă, să efectueze în franci-aur, in pro­centele precizate mai jos, serviciul cuponului și amortizarea împrumu­turilor române: Renta 4% 1889, 4% 1890, 4% 1891, 4% 1891, 4% 1896, 4% 1898, 5°/o 1903, 4% 1905, Seria A si B, 4% 1905, conv.,­­ 1908, 4% 1910, rentă externă ale căror titluri au fost prevăzute cu stampila românească într'o altă mo­nedă decât leul, sau cu o foaie de cupoane tricoloară, conform decretu­lui român Nr. S27 din 28 Martie 1922. Purtătorii de titluri ale împrumu­tului român 4K% 1913, cari vor pu­tea prezenta borderoul stampilat de guvernul român într'o altă monetă decât leul, vor fi admiși să beneficie­ze de acum înainte de plata întrea­gă, în moneta engleză, începând cu cuponul plătibil la 1 Octombrie 1928 și pentru amortizare, cu începere dela 1 Ianuarie 1929. Cum se va face plata cu­poanelor Scadentele semestriale ale tutu­ror împrumuturilor enumerate la art. 18­1, sunt fixate, cu începere dela 1 Ianuarie 1829, la 1 Ianuarie și 1 Iulie ale fiecărui alt. Procentul aplicabil la plata cu­poanelor pentru fiecare scadentă, sa va stabili după scara următoare: De la 1 Ianuarie — 81 Decembrie 1931 inclusiv, 40 la sută din valoarea nominală. In 1933 41 la sută, 1933 48 la sută, 1934 43 la sută, 1933 44 la sută, 1936 46 la sută, 1937 48 la sută, 1938 59 la sută, 1939 52 la sută, 1940 55 la sută, 1941 58 la sută, 1942 81 la sută, 1943 84 la sută, 1944 68 la sută, 1945 72 la sută, 1948 76 la sută, 1947 80 la sută, 1943 85 la sută, 1949 90 la sută, 1950 95 la sută. Cu Începere de la 1 Ianuarie 1951 100 la sută. Dobânda In mod excepţional, pentru fie­care împrumut, fracţiunile de dobân­dă, curgând de la ultima scadenţă, plătită în 1928, până la 1 Ianuarie 1929 exclusiv, vor fi plătite, la a­­ceastă din urmă dată, pentru titlu­rile­ îndeplinind condiţiunile prevă­zute la art. 1 § 1, în aur, pe baza primei trepte a scării fixate la art. II. Scadenţele Cupoanele ajunse la scadenţă, mai inainte de 1 Ianuarie 1929 şi neplă­tite încă în mod efectiv purtătorilor, vor continua a fi plătite în condiţiu­­nile actuale. Amortizarea tuturor îm­prumuturilor Toate împrumuturile româneşti care fac obiectul prezentului aran­jament,­­ cu excepţia împrumutu­lui 4 luni, la sută 1013, vor trebui să fie amortizate, cel mai târziu până la 1 iulie 1970. In conformitate cu două tablouri de amortizare, tabloul actual împrumutului 4 jum. la sută rămânând în vigoare si apli­­cându-i-se pentru scadenta de la 1 Iulie 1928, dispozitiunile ultimului aliniat de la art. VIIL In acest scop se va alcătui: an tablou de amortizare pentru rentele 4 la sută și unul pentru cele de 5 la sută. Aceste tablouri vor înlocui, cu în­cepere de la 31 Decembrie 1928, ta­blourile de amortizare contractuale. Cea dintâi trecere va avea loc la 1 Iunie 1929, sub rezerva dispoziţiu­­nilor art. VIII. Tragerile la sorţi Datele tragerilor la sorţi pentru cele două categorii de împrumuturi mai sus arătate, vor fi fixate la 1 Iunie şi la 1 Decembrie ale fiecărui an. Titlurile eşite la sorţi vor fi rambursate la prima scadenţă a cu­ponului, ce va urma după tragere. Cu începere de la această scadenţă titlurile vor înceta de a mai purta dobândă. Valoarea cupoanelor lip­să, ulterior datei când titlul va fi e­­fectiv rambursat, va fi scăzută din valoarea rambursăreei. Plata titlurilor Titlurile esite la sorţi vor fi ram­bursate în franci aur, cu acelaş pro­cent ca cel in vigoare pentru plata cupoanelor, în momentul când ram­bursarea titlurilor deţine exigibilă. Totuşi, titlurile esite la sorţi inai­­nte de 1 Iunie 1928, vor continua să fie plătite pentru valoarea lor no­rarială. In condiţiunile admise ina­inte de punerea în vigoare a acordu­lui de faţă. Răscumpărarea titlurilor Ministerul român de finanţe va e­­fectua tragerile de sorţi după nouile tablouri de amortizare. Totuşi, dacă cursul titlurilor în bursă — inclusiv cheltueiile de cumpărare — nu în­trece cota de plată, prevăzută ca dobândă pentru semestrul respec­tiv, Statul român va cumpăra titlu­rile pe piaţă şi va întrebuinţa în acest scop totalitatea sumei semes­triale de amortizare, grăbind în a­­cest caz amortizarea. In cazul când răscumpărarea în bursă efectuată în cursul semestru­lui până cu o lună înainte de epoca tragerii la sorți respective, nu ar da numărul de titluri de amortizat în cursul semestrului, se va proceda după publicarea numărului de ti­tluri răscumpărate, la tragere la sorţi, la scadenţa prevăzută în ta­blou , până la concurenţa totalu­lui necesar. In mod transitoriu, în ultimele şapte luni ale exerciţiului 1928, gu­vernul român va răscumpăra în bursă numărul de obligaţiuni ce va putea obţine prin întrebuinţarea creditelor trecute în bugetul anului 1928, în scopul de a amortiza renta externă dinainte de războiu­l scă­­zându-se sumele deja angajate pen­tru tragerile efectuate între 1 Ia­nuarie şi 31 Mai 1928. Dolarul, baza de conversi­une Regularea prevăzută în aranja­mentul de faţă pentru plata cupoa­nelor sau pentru achitarea titlurilor esite la sorţi va fi efectuată pe fie­care piaţă în moneta ţărei, pentru contra­valoarea totalurilor specifi­cate în prezentul acord. Se stipulează că francul-aur men­ţionat în prezentul acord corespun­de cu 0,32258 grame de aur cu titlu 0,900. In practică, atât timp cât biletele și aurul vor avea aceeași valoare în Statele­ Unite ale Americei, dola­rul va putea servi de bază de con­versiune. In acest scop se va tine seamă, de paritatea legală a dolaru­lui U. S. A. în raport cu francul-aur adică 1 dolar egal cu 5,1825 franci, plata efectuându-se în franci hâr­tie, după media aritmetică a cursu­lui dolarului în cele cincisprezecea zile anterioare scadenţei. Foi noui de cupoane Acordul de faţă nu constitue un angajament reciproc de­cât între gu­vernul român şi purtătorii cari îşi vor fi dat adesiunea. Se vor elibera foi noui de cupoane purtătorilor de titluri cari aderă la acest acord. Prioritate faţă de datoria neconsolidată Guvernul român declară în mod expres că a şi organizat pentru ser­viciul datoriei externe consolidate a Regatului, o prioritate faţă de da­toria internă şi faţă de datoria ex­ternă neconsolidată, printr’un act unilateral al voinţei sale şi în afară de orice obligaţiune contractuală (legea din 24 iunie 1922) asupra Contabilităţii Publice. Dimpotrivă, Statul român declară că această or­ganizaţie nu a avut nici ca scop, nici ca rezultat de a atribui vreun privilegiu,asupra vreunui venit sau averi a Statului în favoarea vreu­nui purtător de împrumuturi pu­blice ale Statului, emise înainte de războiu­l lui care să Ie permită să treacă înaintea oricărei datorii ex­terne viitoare a Statului, sau să concureze cu ea „pari pasau”. Nu s® acorstă avanttaţgii Guvernul român se angajează să nu acorde nici unui purtător de ti­tluri ale vreunuia din împrumutu­rile menţionate în acordul de faţă, avantagii superioare celor acordate prin el ,fără să extindă „ipso facto” aceste avantagii tuturor purătorilor de acelaş împrumut, fără deosebire de naţionalitate. Ca urmare la acordul de faţă, gu­vernul român va desemna banca ce va pune în aplicare prezentul con­tract, întrucât priveşte raporturile dintre guvernul român şi purtă­tori. Acordul de față nu modifică sti­­pulațiiunile contractelor originale ale împrumuturilor prevăzute în a­­cest acord, în afară de cele prevă­zute m­ai sus în mod expres. Apăraţi vieţile nevinovate. M­­uştele aruncă sămânţă bolilor şi Moartea culege spăimântătorul rod. De la grămezile de gunoi murdare şi haznalele din vecină­tate, musca încărcată cu boală cară in casă germenii bolilor celor mai oribile. Apăraţi-vă persoana şi copii, împrăştiaţi Flit ! Fiii vl­ech­ţi aua in câteva minute de muşte purtătoare de boli. Cânţare­­ lotniţe, gândaci, furnici ţi pureci ,­ pătrunde in crăpături, unde infec­­tate­le aacund şi te prisete ţi le distruge ouăle. Rit di it­ruge moliile ţi larvele ten cere mănâncă ţesăturile. E uşor de întrebuinţat. Nu pătează. Chimiţii cu reputaţie mondială au­ perfecţionat Flit-ul. Fatal inmcldlat e nevătămător omului Ot­tintan la drogherii farmacii, topul!rit. martit magazine, ferStit EtdutluValea general! DROGHERIA STANDARD, Bucureşti, Strada Zorilor No. 3 fUiK­it Bidonul galben cu banda neagră. DISTRUGE : Muşte, Ţânţari, Furnici, Ploşniţe, Gândaci, Molii, Pureci. Refuzaţi bidoanele cari nu poartă Banda metalică de siguranţă. Spectacolele z­el­eiSKuSfci- TEATRELE Cărăbuş: Cioc, cioc, cioc( Marconi (grădină­ calea Griviţei teatrul Mic de vară): „Satirul“, co­medie in 3 acte. Parcul Otetelişanu (compania „Tea­trul Nostru": Florette şi Patapon. Teatrul Nou, deschiderea stagiu­­nei cu opereta Palaska. Teatrul Jignita: Bărbat sau? Maxim­e d été: succesul zilei cu 2 Reineben, celebri acrobaţi ameri­­c­aani« CINEMATOGRAFELE Capitol: Beţia primăverei cu Xe­nia Desni, E. Pinayer, etc. Lipscani: Uliţa durerei cu Greta Garbo, Werner Krauss, Asta Nielsen, etc şi Balet Victoria (grădină), partea II-a. Ni­­belungii cu Paul Richter, R. K. Rog­ge, B. Goetzke, Egede Niessen. Select: Nibelungii partea II-a şi ultima cu Paul Richter, R. K. Rogge, Goetzke şi Ufa Journal. Teatru Trianon cinema: Carol al XII-lea cu Goesta Ekman şi Jurnal. Lux: O nouă ediţie Fantoma de la Operă. Scala: Revista Să nu te superi că te’njur şi filmul Ce au păţit doi americani la Paris. Bulevard-Palace: Poetul vagabond cu John Barymoore. Marioara Voiculescu: Pat şi Pata­­chon în Regele Pelioaniei Eforie: Violetera. Marconi: Marea. Rahova (sală şi grădină): O aven­tură la băi cu Harry Liedtke. Maria: Contesa Stacia. Volta: Târgul de fete şi trupa Mi­­hăilescu. Model: Voevod al Ţiganilor cu Lya Mara. Roma: Pumnalul indian. Gloria (sală şi grădină) :Tinereţe pătimaşă, 9 acte cu Suzi Vernon. Rex (Dudeşti): Panica cu Harry Piei şi o comedie. Aurora (Dudeşti): Sora albă. Jupiter : Vera Mirzeva cu Jean Angelo şi Maria Iacobini. Filantropia: Sclava albă. *­­Facla (grădină): Hoinarul şi o co­medie. Cinema Flacăra (grădină): An­dré Cornelius. Basarab ib-dul Basarab 177): Lola cu Lilian Harvay. Italia, (su­s. Stefan cel Mare 181. Cinema Italia: Circul cu Charles Chaplin. Dichiu: In numele regelui. Jurnal şî o comedie. Grădina cinema Dorobanţi (Dră­­guşi) prelungirea Dorobanţi 68, Koh­enigsmark 12 acte cu Huguette Du­ll­os şi Jacques Catelain. ARTISTICE As­tăseară, ora 9 are loc la Tea­trul Nou, reprezentaţia de deschi­dere a trupei de operetă, în frunte cu cunoscuţii artişti Vere Kaniew­­ska supranumită şi Regina subrete­lor şi Paul Breitman, renumitul te­nor.Se va reprezenta Palaska, operetă­ în 3 acte de I. M. Rumsinsky. SCALA „Revista să nu te superi că te În­jur“, cu Titus Protopopescu, Pizone şi N. Kaner, şi D-rele Sily Vasiliu Jeana Doljana şi Rozina Wique­­lin şi filmul: Ce au păţit 2 america­ni la Paris cu Matt Moore. EXPOZIŢIE DE INDUS­­TRIE CASNICA In onoarea celui de al X-lea Con­gres International al profesorilor si profesoarelor secundare d-na A­­lexandrina Thorand proprietara Ma­gasinului ,,PAIANJE­­UL“a aranjat o mare expoziţie de Industrie cas­nică cu cele mai frumoase ţesături şi cusături româneşti in Şcoala de Sericicultură din Bulevardul I. C. Brătoianu No. 42 colţ cu strada Cle­menţei unde se poate admira opera harnicei femei române. BIBLIOGRAFII A apărut: „Iarba fiarelor“ — stu­dii de folklor — de I. A. Candrea, o interesantă culegere istorică de da­te, prezentate într’o impecabilă for­­mă literară. INFORMAŢIUNI D-l Vintilă Brătianu, preşe­dintele consiliului de miniştri­­va vorbi Marţi 24 iulie ora 9,30 dimineaţa, în Aula Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale (Piaţa Romană), a­­supra stabilizării monetei româ­neşti. Intrarea liberă. Teatrul „Cfirfibus" Astă seară formidabilul succes „CIOC. 0OC, CIOC“ Revistă de BM. Kiriţescu cu i’iutt şi Jeff dela Coloseum din Londra. Celebrul duel Marthe Krueger et Vladimir Karnecky Sonny-Jones dansator ex­centric. Zixl Mustle dela Fo­­lies Bergeré. 19 original• Girls. Biletoio la casa Teatrului Duminică 22 Iulie ora 4 p. m. va avea loc în sala „Egisio Massini“ din str. Negru-Vodă 3. O Şezătoare literară şi muzicală organizată de Cercul Cultural „Şe­zătoarea“. In program Declamaţii, Lectură, Muzică Vocală şi Instrumentală. Intrarea Liberă. DOCTORUL MILL­IAN medic al Spitalelor Eforiei BOALE DE COPII Baze ultraviolete Piaţa SL Ştefan No. 10. Consult 2—4. TeL 57 94 PAnft acum s’au declarat 7 cazuri de paralizie Infantilă. D. dr. Staico* vnei, directorul serviciului sanitar precizează că cifra reprezintă o cre­ştere faţă de cea Înregistrată in la* na precedentă. De altfel, de când ca epidemia de anul trecut, nu totdea­una a trebuit să avem în Cepitală câte un caz, două de poliemelită. In tară cazurile au sporit de la 28 la 39. Aseară au sosit în Capitală bo­­xeurii străini cari urmează să lupte deseară la Arenele Române la Gala internaţională, organizată de so­cietatea de binfacere „Furnica“, pa­tronată de Regina Maria. Au sosit: Czirolnik, campionul de toate categoriile al Cehoslova­ciei, Pohony camp,­­ Cehoslovacia! Welter, însoţiţi de managerul Tau­ssig, precum şi Bobby Spiiitr, r amp; Austriac, care va fi opus lui Mercer Schonfer. D-ra Rachel Dorange Cunoscuta amazonă care a făcut raidul Paris- Bucureşti şi care se află de aproa­pe o lună in capitală, va pleca Mier­curi 25 L c. la ora 5 d. a. din Bucu­reşti spre Varşovia tot călare pe bravul „Le Huppe". D-ra Dorange speră să execute noul raid de 1215 km., în circa trei săptămâni, trecând prin Ploeşti, Bu­zău, Focşani, Roman, Cernăuţi, Sni­­atin, Lwow, Lublin. La Varşovia, intrepida amazonă va rămâne scurt timp, urmând să plece de acolo într’un al 3-lea raid: Varşovia-Praga, apoi de la Praga la Nürnberg prin Strassburg la Paris unde va ajunge în a 2-a jumătate a lunei octombrie. D-ra Dorange pleacă profund miş­cată atât de primirile ce i s-au fă­cut în România, cât şi de atenţiile al căror subiect a fost în timpul şe­­derei sale în ţară. 1 i.

Next