Lupta, iulie 1928 (Anul 7, nr. 1984-2008)
1928-07-22 / nr. 2001
IS. Pagina 2-a Cass Ca Cfii Adresa telegrafica „DIAGRAMME" ^Timișoara — Cernăuți — Chișinău — Bălti — Oradea — Constanta — Iaș! UZINELE In UZ W1L (Elveția) Furnizează MORI TARANESTI AUTOMATE VALTURI CURATITOARE FILTfiE D • I a $ o a re Valum de poraml Patentate I ^53525^ «te. AT BICICLISTI! Iflfji1!»1 4e Plansichter patent „BUHLER” Toate maşinile in Depozit la Bucureşti. Vizitaţi cele mai mari depozite cu BICICLETE ala magazinelor ..REZISTENTA” STRADA COLJEI, 27 (Palatul Creditului Rural) ŞI CAL MOŞILOR, ca Proprietar N.ARVATE8CO unde ghelţi cu preţuri de mare reclami BICICLETE „Nauman“ „Allricht" „Brenabor" „Roda" „DUrchop" i Srichn „Auto-Moto“ „Alcyon“ „Jaan Luvet“ „J. B. Luvet“ „Diamant“ „Stayer G ate. BICICLETE DE CURSE LEI 3800 BICICLETE CU TORPEDO LEI 3600 GRAMOFOANE şi PLĂCI Româneşti, Greceşti, Ungureşti, eto. Odeon, Parlephon. Columbia. Hit Malster'f " are expoziţie de TIMPIot felul de materiale ELECTRICE Ventilatoare ^ Lustre Becuri de toate ! Plafont a revoltare şi Vieze mărimi Beşeuri ! I«! Vi Vizitaţi şi va veţi convinge SE FAC ÎNLESNIRI DE PLATA vând loturi teren parcelat lângă Bufet, şoseaua Kiselef, pe str. Dimitrie Ohira No. 6 colt str. Pope Savu şi b-dul Jianu, având toate edilităţile. Adresa: Grand Hotel, calea Victoriei 17, camera 148, Intre orele 7—8 dum. seara, zilnic. Flansichlere Naslul de stl. Ventilatoare Aparate de curăţat Instalafiuni da spălat grâu Si Dr. Aurel Vlad e supărat Dar e nedrept.—Se retrage din viata politică ? Un epilog al adunarei dela Alba-una CLUJ. — Dr. Aurel Vlad fost ministru, deputat de Hunedoara, — una din figurile remarcabile ale Ardealului politic, — (acela care a inaugurat politica activistă românească sub era maghiară) , acum după adunarea de la Alba-Iulia, a făcut un gest, care a surprins pe mulţi. Şi-a manifestat supărarea faţă de conducerea partidului naţional, în ziarul său : „Solia dreptăţei“ din Deva. Motivul e că organul partidului naţional-ţărănist „Patria“ din Cluj nu a pomenit nimic despre discursul ţinut de d. dr. Aurel Vlad la Alba- Iulia. Şi fiindcă d. Vlad a văzut publicat in „Patria“, discursurile unor membrii mult mai tineri şi mai proaspeţi In partidul naţional,—s‘s indignat crezând că e o intrigă la mijloc contra d-sale. De aceea a Întrebat prin gazeta d-sale „Solia dreptăţei“, dacă ştiu cei de la conducerea partiului naţional-ţărănist, ce a reprezentat judeţul Hunedoara, la adunarea de la Alba-Iulia. Dacă nu ar fi fost cei 20.000 ţărani din Hunedoara ar fi fost un gol prea mare şi cu greu de umplut la Alba-Iulia. Cel ce scrie aceste rânduri, a avut prilejul să se convingă de cazul acesta că d. dr. Aurel Vlad greşeşte, când învinueşte pe alţii dela conducerea partidului, pentru faptul că n‘a apărut discursul d-sale dela Alba-Iulia în „Patria“ şi nici din partea redacţiei ziarului „Patria“ n‘a fost la mijloc rea voinţă, ci a fost pur şi simplu o imposibilitate fizică de a se publica toate discursurile ţinute la marea adunare dela Alba- Iulia.Am fost la faţa locului şi am putut vedea că din 6 tribune situate la mari depărtări una de alta, s-au ţinut zeci de discursuri, ori ziarele, inclusiv „Patria“ aveau cel mult 2—3 trimişi speciali la Alba-Iulia. Era deci fatal lucru ca cei trei reporteri a unui ziar să nu poată nota decât discursurile pronunţate la trei tribune, iar nu de la toate şase, aşa că celelalte discursuri erau date în rezumat după informaţiile culese de ziarişti de la oratori sau auditori. Au fost însă şi oratori cari voind să-şi vadă discursurile lor publicate in mai multe ziare, le-au dat gata scrise la maşină, ziariştilor. D. Vlad nu a fost dintre aceştia. Corespondentul „Patriei“ şi-a notat un rezumat al acestui discurs şi l-a trimis printr‘un curier la Cluj. Nici până astăzi curierul acesta nu s’a prezentat la redacţia „Patriei“ cu materialul ce s‘a încredinţat se predee redacţiei „Petria“ deşi singur se oferise să facă acest serviciu. Este dlar nedrept d. dr. Vlad când Îşi închipuie că sunt câţiva atotputernici în comitetul de conducere al partidului naţional-ţărănist, cari ar intriga contra d-sale, urmărind să-l puie în umbră, fiindcă d-sa nu prea vine la Bucureşti ci stă într'o mândră izolare la Orăştie, de aceia el crede că este desconsiderat, iar la o viitoare formaţiune ministerială nici nu i se va da un portofoliu. Din anturajul d-lui dr. Aurel Vlad se afirmă acum că d-sa are de gând să se retragă din viaţa politică. Deocamdată şi-a vândut pădurile imense proprietatea d-sale în valoare de 12 milioane lei, şi s-a stabilit în străinătate. Desigur că d. Iuliu Maniu nu va întârzia să lămurească pre d. dl Vlad că este în mare eroare, că nimeni nu vrea şi nu poate să-l dea la o parte, sau să-l scurteze din drepturile şi reputaţia lui de vajnic luptător din vechea gardă, reprezentând un trecut de luptă şi o competenţă în materie economică. LEONARD PAUKEROW , Comisiunea şi-a continuat ori lucrării sub preşedinţia d-lui Cezar Pascu. Comisiunea a luat în discuţiune chestiunea confiscărilor publicaţiilor periodice şi neperiodice în cazurile şi condiţiunile arătate de art. 105 al proectului. După discuţiunile care au avut loc, comisiunea a admis propunerea raportorului proectului, de a se suprima art. 185 din proectul codului penal, rămânând ca să se prevadă în partea specială a codului penal confiscarea publicațiilor neperiodice cu caracter obscur. Comisiunea a adus, de asemenea, uşoare modificări textelor referitoare la circulaţiunea publicaţiunilor obscure impuse de noua convenţiune votată la Geneva asupra acestei chestiuni. Comisiunea a luat apoi In discuţiune dispoziţiunile din proiect referitoare la defăimări, calomnii şi Injurii. Textele din proiect urmează a U complect refăcute spre a li se da o redactare mai precisă şi destinată. In acelaş timp, a fi conformă cu Spiritul Constituţiei. DESPRE CALOMNII Comisiunea a admis complectarea ideilor din proiect cu o dispoziţiune propusă de raportor prin care nu se va pronunţa nici o pedeapsă pentru calomnii sau defăimări dacă invinuitul va dovedi că prin imputarea încriminată p’a urmărit să atingă o persoană înonoarea sa, ori să micşorezee consideraţiunea de care se bucura, ci a căutat, dimpotrivă, să apere numai un interes public. Prin „interes public" se înţelege: a) observarea legilor, regulamentelor şi ordonanţelor; b) prevenirea abuzurilor in administratiunile publice; c) apărarea intereselor colective ale unei clase sociale, ale unei confesiuni recunoscute de stat sau ale unei anumite profesiuni; d) asigurarea din punct de vedere al moralei sociale şi naţionale a unei cât mai bune recrutări a elementelor chemate să îndeplinească un oficiu public. Tot în legătură cu chestiunea calomniilor şi a defăimărilor, con misiunea a admis propunerea d-lui Al. Popescu-Necşeşti de a se pedepsi acei cari în scopul de a periclita sau micşora creditul financiar al unei anumite persoane sau în scop de concurenţă necinstită, răspândesc aserţiuni mincinoase. Comisiunea a luat, apoi, în discuţiune textele referitoare la furturi şi la tâlhării. Ea a admis propunerea d-lui profesor Jean Rădulescu ca să se sancţioneze ca furt şi faptul aceluia care însuşeşte lucrul său dat în gaj precum şi să se stabilească de când începe prescripţia pentru furturi de forţă electrică sau orice altă energie.Azi şedinţă. Se vor discuta textelereferitoare la strămutarea şi desfiinţarea de hotare şi alte tulburări ale proprietăţii imobiliare. REP. Reforma penală Despre confiscări de publicațiuni, calomiii, defăimări etc. Conductele de petrol din Mosul şi Haifa Ziarele arabe publică informaţiuni că guvernul englez ar fi hotărât de acuma definitiv introducerea conductelor de petrol de la Ibsul la Haifa. Conductele se vor fila în toată lungimea lor pe teritorii cari sunt sub protectorat englez “ • LUPTA Expoziţia zootechnică a jud. Prahova Deschiderea 14 Septembre In Ploeşti Ce se va expune. — Premiile acordate PLOEŞTI, 21. — Camera agricolă a jud. Prahova ca urmare deciziei comisiei zootechnice, a hotărît ca in ziua de 14 Sept. a. c. să se ţină negreşit expoziţia de animale care a fost amânată in mai multe rânduri. Creşterea vitelor ca şi agricultura, reprezentând baza vieţii economice a societăţei noastre, progresul economic al acestei societăţi nu se poate mai bine asigura, decât dezvoltând cât mai mult spiritul public pentru perfecţionarea acestei ramuri. # Autorităţile comunale vor comunica de îndată Serviciului veterinar al judeţului, numele şi pronumele celor mai buni gospodari din comuna lor, crescători de vite în bune condiţiuni. Medicii veterinari vor examina apoi vitele, pentru a vedea dacă fac parte din speciile şi rasele arătate in prospectul expoziţiei şi anume: 1. Vita bovine din rasa Svletz (cenuşie) produse. 2. Vite bovine din rasa Simenthal (moldovenească sau de munte) In bună stare de Îngrijire. 3. Vaci din orice rase, bune producătoare de lapte, a căror produs va fi analizat. 4. Cai, epe şi mânji de diferite rase, crescuţi de proprietarul lor. 5. Grupe de câte cinci oi din rasele Merinos, Spanca, Tigaie, Friză, Caracal. 6. Grupe de porci din rasele Mangolita, Palatin, lore, Bex, Basma. 7. Grupe de păsări din diferite specii şi rase găini, gâşte, raţe, porumbei, păsări de ornament (păuni fazani etc.) 8. Epuri de casă de diferite rase şi varietăţi. 9. Câini de vânătoare. Animalele ce urmează a fi expuse vor fi aduse la expoziţia de la Bariera Bucureşti, în ziua de 13 Sept., unde vor fi examinate de comisiunea specială, după care se vor numerota, Înregistra şi repartiza speciei şi rasei din care face parte. Vitele sătenilor şi micilor crescători vor fi hrănite de Camera agricolă. Pentru transportul lor la expoziţie, sătenii vor primi o indemnizaţie de 5 lei pentru fiecare km. de transport. Toate vitele sătenilor şi micilor crescători, vor fi asigurate pe timp de un an, după normele ce se vor plăti de comitetul de direcţie al Camerei agricole. Ca premii expozanţilor s’a fixat: — Un premiu cl. I-a pentru vitele micilor crescători de 3000 lei. Trei premii cl. Il-a a 2500 lei. Cinci premii cl. IlI-a a 1000 lei. Zece premii de Încurajare a 500 lei. Deosebit ge vor mai acorda prin tragere la sorti diferite obiecte necesare, purcei de rasă, păsări, semințe de diferite plante furagere, lucernă, sfeclă etc. în valoare de 15.000 lei. — Pentru vitele bovine ale marilor crescători, fermele statului li se acordă o medalie de aur, cinci de argint şi 10 de bronz. Pentru cabalinele micilor crescători se acordă un premiu cl. I-a de 3000 lei, două cl. II-a a 1500 lei, cinci de cl. IlI-a a 750 lei şi cinci de cl. IV-a a 500 lei. Pentru cabalinele marilor crescători şi fermelor statului se acordă o medalie de aur, 3 de argint şi 3 de bronz. — Pentru oi, porci, păsări etc., se acordă 4 premii cl. II-a a 1500 lei, 8 premii cl. II-a a 1000 lei şi cinci cl. IV-a a 500 lei, pentru acele ale micilor crescători şi medalie de aur 2 medalii de argint şi 3 de bronz pentru marii crescători. Se va mai ţine şi un concurs de lapte, premiindu-se care va conţine cea mai mare cantitate de grăsime. Odată cu această expoziţie, va avea loc şi una agricolă. * In ziua expoziţiei vor fi alergări de cai pe hipodromul din apropiere cu premii în bani. In cursul lunii August a. c. vor avea loc expozitiuni regionale, zootechnice, în com. Conduratu, Ploestiorii, Brebu, și Balta Doamnei. C. P. gr». ----- Noul regim al depozitelor de cherestea Ministerul sănătăţii a comunicat inspectorilor generali sanitari să pună în vedere depozitarilor de cherestea să se conformeze regulamentului pentru funcţionarea depozitelor de cherestea. După regulament depozitele mari de cherestea nu pot funcţiona decât la periferie şi trebue să aibă stivele înalte de cel mult 8 metri şi aşezate una de alta la 6 metri. De asemenea depozitele trebue să aibă guri de apă la 50 metri depărtare. Depozitele care nu vor îndeplini aceste condițiuni vor fi închise. împrumuturilor române Textul aranjamentului Încheiat la Paris cu detentorii de rentă francezi, belgieni şi elveţieni La 31 Mai 1928 s’a încheiat la Paris între reprezentanţii statului român, d-nii Eftimie Antonescu, preşedintele comisiunei române pentru regularea datoriei publice. Alexandru Zeuceanu, membru în comisiunea de mai sus, reprezentanţii comitetului purtătorilor francezi de titluri de împrumuturi române ale datoriei externe, reprezentanţii comerţului purtătorilor belgieni de titluri române şi reprezentanţii asociaţiei elveţiene a bancherilor de la Bâle, un aranjament în ce priveşte plata cuponului şi amortizarea împrumuturilor române. Dăm mai jos textul acestui acord: Amortizarea lui franci-aur Cu începere de la 1 Ianuarie 1929 inclusiv, Guvernul român acceptă, să efectueze în franci-aur, in procentele precizate mai jos, serviciul cuponului și amortizarea împrumuturilor române: Renta 4% 1889, 4% 1890, 4% 1891, 4% 1891, 4% 1896, 4% 1898, 5°/o 1903, 4% 1905, Seria A si B, 4% 1905, conv., 1908, 4% 1910, rentă externă ale căror titluri au fost prevăzute cu stampila românească într'o altă monedă decât leul, sau cu o foaie de cupoane tricoloară, conform decretului român Nr. S27 din 28 Martie 1922. Purtătorii de titluri ale împrumutului român 4K% 1913, cari vor putea prezenta borderoul stampilat de guvernul român într'o altă monetă decât leul, vor fi admiși să beneficieze de acum înainte de plata întreagă, în moneta engleză, începând cu cuponul plătibil la 1 Octombrie 1928 și pentru amortizare, cu începere dela 1 Ianuarie 1929. Cum se va face plata cupoanelor Scadentele semestriale ale tuturor împrumuturilor enumerate la art. 181, sunt fixate, cu începere dela 1 Ianuarie 1829, la 1 Ianuarie și 1 Iulie ale fiecărui alt. Procentul aplicabil la plata cupoanelor pentru fiecare scadentă, sa va stabili după scara următoare: De la 1 Ianuarie — 81 Decembrie 1931 inclusiv, 40 la sută din valoarea nominală. In 1933 41 la sută, 1933 48 la sută, 1934 43 la sută, 1933 44 la sută, 1936 46 la sută, 1937 48 la sută, 1938 59 la sută, 1939 52 la sută, 1940 55 la sută, 1941 58 la sută, 1942 81 la sută, 1943 84 la sută, 1944 68 la sută, 1945 72 la sută, 1948 76 la sută, 1947 80 la sută, 1943 85 la sută, 1949 90 la sută, 1950 95 la sută. Cu Începere de la 1 Ianuarie 1951 100 la sută. Dobânda In mod excepţional, pentru fiecare împrumut, fracţiunile de dobândă, curgând de la ultima scadenţă, plătită în 1928, până la 1 Ianuarie 1929 exclusiv, vor fi plătite, la această din urmă dată, pentru titlurile îndeplinind condiţiunile prevăzute la art. 1 § 1, în aur, pe baza primei trepte a scării fixate la art. II. Scadenţele Cupoanele ajunse la scadenţă, mai inainte de 1 Ianuarie 1929 şi neplătite încă în mod efectiv purtătorilor, vor continua a fi plătite în condiţiunile actuale. Amortizarea tuturor împrumuturilor Toate împrumuturile româneşti care fac obiectul prezentului aranjament, cu excepţia împrumutului 4 luni, la sută 1013, vor trebui să fie amortizate, cel mai târziu până la 1 iulie 1970. In conformitate cu două tablouri de amortizare, tabloul actual împrumutului 4 jum. la sută rămânând în vigoare si aplicându-i-se pentru scadenta de la 1 Iulie 1928, dispozitiunile ultimului aliniat de la art. VIIL In acest scop se va alcătui: an tablou de amortizare pentru rentele 4 la sută și unul pentru cele de 5 la sută. Aceste tablouri vor înlocui, cu începere de la 31 Decembrie 1928, tablourile de amortizare contractuale. Cea dintâi trecere va avea loc la 1 Iunie 1929, sub rezerva dispoziţiunilor art. VIII. Tragerile la sorţi Datele tragerilor la sorţi pentru cele două categorii de împrumuturi mai sus arătate, vor fi fixate la 1 Iunie şi la 1 Decembrie ale fiecărui an. Titlurile eşite la sorţi vor fi rambursate la prima scadenţă a cuponului, ce va urma după tragere. Cu începere de la această scadenţă titlurile vor înceta de a mai purta dobândă. Valoarea cupoanelor lipsă, ulterior datei când titlul va fi efectiv rambursat, va fi scăzută din valoarea rambursăreei. Plata titlurilor Titlurile esite la sorţi vor fi rambursate în franci aur, cu acelaş procent ca cel in vigoare pentru plata cupoanelor, în momentul când rambursarea titlurilor deţine exigibilă. Totuşi, titlurile esite la sorţi inainte de 1 Iunie 1928, vor continua să fie plătite pentru valoarea lor norarială. In condiţiunile admise inainte de punerea în vigoare a acordului de faţă. Răscumpărarea titlurilor Ministerul român de finanţe va efectua tragerile de sorţi după nouile tablouri de amortizare. Totuşi, dacă cursul titlurilor în bursă — inclusiv cheltueiile de cumpărare — nu întrece cota de plată, prevăzută ca dobândă pentru semestrul respectiv, Statul român va cumpăra titlurile pe piaţă şi va întrebuinţa în acest scop totalitatea sumei semestriale de amortizare, grăbind în acest caz amortizarea. In cazul când răscumpărarea în bursă efectuată în cursul semestrului până cu o lună înainte de epoca tragerii la sorți respective, nu ar da numărul de titluri de amortizat în cursul semestrului, se va proceda după publicarea numărului de titluri răscumpărate, la tragere la sorţi, la scadenţa prevăzută în tablou , până la concurenţa totalului necesar. In mod transitoriu, în ultimele şapte luni ale exerciţiului 1928, guvernul român va răscumpăra în bursă numărul de obligaţiuni ce va putea obţine prin întrebuinţarea creditelor trecute în bugetul anului 1928, în scopul de a amortiza renta externă dinainte de războiul scăzându-se sumele deja angajate pentru tragerile efectuate între 1 Ianuarie şi 31 Mai 1928. Dolarul, baza de conversiune Regularea prevăzută în aranjamentul de faţă pentru plata cupoanelor sau pentru achitarea titlurilor esite la sorţi va fi efectuată pe fiecare piaţă în moneta ţărei, pentru contravaloarea totalurilor specificate în prezentul acord. Se stipulează că francul-aur menţionat în prezentul acord corespunde cu 0,32258 grame de aur cu titlu 0,900. In practică, atât timp cât biletele și aurul vor avea aceeași valoare în Statele Unite ale Americei, dolarul va putea servi de bază de conversiune. In acest scop se va tine seamă, de paritatea legală a dolarului U. S. A. în raport cu francul-aur adică 1 dolar egal cu 5,1825 franci, plata efectuându-se în franci hârtie, după media aritmetică a cursului dolarului în cele cincisprezecea zile anterioare scadenţei. Foi noui de cupoane Acordul de faţă nu constitue un angajament reciproc decât între guvernul român şi purtătorii cari îşi vor fi dat adesiunea. Se vor elibera foi noui de cupoane purtătorilor de titluri cari aderă la acest acord. Prioritate faţă de datoria neconsolidată Guvernul român declară în mod expres că a şi organizat pentru serviciul datoriei externe consolidate a Regatului, o prioritate faţă de datoria internă şi faţă de datoria externă neconsolidată, printr’un act unilateral al voinţei sale şi în afară de orice obligaţiune contractuală (legea din 24 iunie 1922) asupra Contabilităţii Publice. Dimpotrivă, Statul român declară că această organizaţie nu a avut nici ca scop, nici ca rezultat de a atribui vreun privilegiu,asupra vreunui venit sau averi a Statului în favoarea vreunui purtător de împrumuturi publice ale Statului, emise înainte de războiul lui care să Ie permită să treacă înaintea oricărei datorii externe viitoare a Statului, sau să concureze cu ea „pari pasau”. Nu s® acorstă avanttaţgii Guvernul român se angajează să nu acorde nici unui purtător de titluri ale vreunuia din împrumuturile menţionate în acordul de faţă, avantagii superioare celor acordate prin el ,fără să extindă „ipso facto” aceste avantagii tuturor purătorilor de acelaş împrumut, fără deosebire de naţionalitate. Ca urmare la acordul de faţă, guvernul român va desemna banca ce va pune în aplicare prezentul contract, întrucât priveşte raporturile dintre guvernul român şi purtători. Acordul de față nu modifică stipulațiiunile contractelor originale ale împrumuturilor prevăzute în acest acord, în afară de cele prevăzute mai sus în mod expres. Apăraţi vieţile nevinovate. Muştele aruncă sămânţă bolilor şi Moartea culege spăimântătorul rod. De la grămezile de gunoi murdare şi haznalele din vecinătate, musca încărcată cu boală cară in casă germenii bolilor celor mai oribile. Apăraţi-vă persoana şi copii, împrăştiaţi Flit ! Fiii vlechţi aua in câteva minute de muşte purtătoare de boli. Cânţare lotniţe, gândaci, furnici ţi pureci , pătrunde in crăpături, unde infectatele aacund şi te prisete ţi le distruge ouăle. Rit di itruge moliile ţi larvele ten cere mănâncă ţesăturile. E uşor de întrebuinţat. Nu pătează. Chimiţii cu reputaţie mondială au perfecţionat Flit-ul. Fatal inmcldlat e nevătămător omului Ottintan la drogherii farmacii, topul!rit. martit magazine, ferStit EtdutluValea general! DROGHERIA STANDARD, Bucureşti, Strada Zorilor No. 3 fUiKit Bidonul galben cu banda neagră. DISTRUGE : Muşte, Ţânţari, Furnici, Ploşniţe, Gândaci, Molii, Pureci. Refuzaţi bidoanele cari nu poartă Banda metalică de siguranţă. Spectacolele zeleiSKuSfci- TEATRELE Cărăbuş: Cioc, cioc, cioc( Marconi (grădină calea Griviţei teatrul Mic de vară): „Satirul“, comedie in 3 acte. Parcul Otetelişanu (compania „Teatrul Nostru": Florette şi Patapon. Teatrul Nou, deschiderea stagiunei cu opereta Palaska. Teatrul Jignita: Bărbat sau? Maxime d été: succesul zilei cu 2 Reineben, celebri acrobaţi americaani« CINEMATOGRAFELE Capitol: Beţia primăverei cu Xenia Desni, E. Pinayer, etc. Lipscani: Uliţa durerei cu Greta Garbo, Werner Krauss, Asta Nielsen, etc şi Balet Victoria (grădină), partea II-a. Nibelungii cu Paul Richter, R. K. Rogge, B. Goetzke, Egede Niessen. Select: Nibelungii partea II-a şi ultima cu Paul Richter, R. K. Rogge, Goetzke şi Ufa Journal. Teatru Trianon cinema: Carol al XII-lea cu Goesta Ekman şi Jurnal. Lux: O nouă ediţie Fantoma de la Operă. Scala: Revista Să nu te superi că te’njur şi filmul Ce au păţit doi americani la Paris. Bulevard-Palace: Poetul vagabond cu John Barymoore. Marioara Voiculescu: Pat şi Patachon în Regele Pelioaniei Eforie: Violetera. Marconi: Marea. Rahova (sală şi grădină): O aventură la băi cu Harry Liedtke. Maria: Contesa Stacia. Volta: Târgul de fete şi trupa Mihăilescu. Model: Voevod al Ţiganilor cu Lya Mara. Roma: Pumnalul indian. Gloria (sală şi grădină) :Tinereţe pătimaşă, 9 acte cu Suzi Vernon. Rex (Dudeşti): Panica cu Harry Piei şi o comedie. Aurora (Dudeşti): Sora albă. Jupiter : Vera Mirzeva cu Jean Angelo şi Maria Iacobini. Filantropia: Sclava albă. *Facla (grădină): Hoinarul şi o comedie. Cinema Flacăra (grădină): André Cornelius. Basarab ib-dul Basarab 177): Lola cu Lilian Harvay. Italia, (sus. Stefan cel Mare 181. Cinema Italia: Circul cu Charles Chaplin. Dichiu: In numele regelui. Jurnal şî o comedie. Grădina cinema Dorobanţi (Drăguşi) prelungirea Dorobanţi 68, Kohenigsmark 12 acte cu Huguette Dullos şi Jacques Catelain. ARTISTICE Astăseară, ora 9 are loc la Teatrul Nou, reprezentaţia de deschidere a trupei de operetă, în frunte cu cunoscuţii artişti Vere Kaniewska supranumită şi Regina subretelor şi Paul Breitman, renumitul tenor.Se va reprezenta Palaska, operetă în 3 acte de I. M. Rumsinsky. SCALA „Revista să nu te superi că te Înjur“, cu Titus Protopopescu, Pizone şi N. Kaner, şi D-rele Sily Vasiliu Jeana Doljana şi Rozina Wiquelin şi filmul: Ce au păţit 2 americani la Paris cu Matt Moore. EXPOZIŢIE DE INDUSTRIE CASNICA In onoarea celui de al X-lea Congres International al profesorilor si profesoarelor secundare d-na Alexandrina Thorand proprietara Magasinului ,,PAIANJEUL“a aranjat o mare expoziţie de Industrie casnică cu cele mai frumoase ţesături şi cusături româneşti in Şcoala de Sericicultură din Bulevardul I. C. Brătoianu No. 42 colţ cu strada Clemenţei unde se poate admira opera harnicei femei române. BIBLIOGRAFII A apărut: „Iarba fiarelor“ — studii de folklor — de I. A. Candrea, o interesantă culegere istorică de date, prezentate într’o impecabilă formă literară. INFORMAŢIUNI D-l Vintilă Brătianu, preşedintele consiliului de miniştriva vorbi Marţi 24 iulie ora 9,30 dimineaţa, în Aula Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale (Piaţa Romană), asupra stabilizării monetei româneşti. Intrarea liberă. Teatrul „Cfirfibus" Astă seară formidabilul succes „CIOC. 0OC, CIOC“ Revistă de BM. Kiriţescu cu i’iutt şi Jeff dela Coloseum din Londra. Celebrul duel Marthe Krueger et Vladimir Karnecky Sonny-Jones dansator excentric. Zixl Mustle dela Folies Bergeré. 19 original• Girls. Biletoio la casa Teatrului Duminică 22 Iulie ora 4 p. m. va avea loc în sala „Egisio Massini“ din str. Negru-Vodă 3. O Şezătoare literară şi muzicală organizată de Cercul Cultural „Şezătoarea“. In program Declamaţii, Lectură, Muzică Vocală şi Instrumentală. Intrarea Liberă. DOCTORUL MILLIAN medic al Spitalelor Eforiei BOALE DE COPII Baze ultraviolete Piaţa SL Ştefan No. 10. Consult 2—4. TeL 57 94 PAnft acum s’au declarat 7 cazuri de paralizie Infantilă. D. dr. Staico* vnei, directorul serviciului sanitar precizează că cifra reprezintă o creştere faţă de cea Înregistrată in la* na precedentă. De altfel, de când ca epidemia de anul trecut, nu totdeauna a trebuit să avem în Cepitală câte un caz, două de poliemelită. In tară cazurile au sporit de la 28 la 39. Aseară au sosit în Capitală boxeurii străini cari urmează să lupte deseară la Arenele Române la Gala internaţională, organizată de societatea de binfacere „Furnica“, patronată de Regina Maria. Au sosit: Czirolnik, campionul de toate categoriile al Cehoslovaciei, Pohony camp, Cehoslovacia! Welter, însoţiţi de managerul Taussig, precum şi Bobby Spiiitr, r amp; Austriac, care va fi opus lui Mercer Schonfer. D-ra Rachel Dorange Cunoscuta amazonă care a făcut raidul Paris- Bucureşti şi care se află de aproape o lună in capitală, va pleca Miercuri 25 L c. la ora 5 d. a. din Bucureşti spre Varşovia tot călare pe bravul „Le Huppe". D-ra Dorange speră să execute noul raid de 1215 km., în circa trei săptămâni, trecând prin Ploeşti, Buzău, Focşani, Roman, Cernăuţi, Sniatin, Lwow, Lublin. La Varşovia, intrepida amazonă va rămâne scurt timp, urmând să plece de acolo într’un al 3-lea raid: Varşovia-Praga, apoi de la Praga la Nürnberg prin Strassburg la Paris unde va ajunge în a 2-a jumătate a lunei octombrie. D-ra Dorange pleacă profund mişcată atât de primirile ce i s-au făcut în România, cât şi de atenţiile al căror subiect a fost în timpul şederei sale în ţară. 1 i.