Lupta, octombrie 1928 (Anul 7, nr. 2062-2087)

1928-10-02 / nr. 2062

La Cinematografele Select­ei Bulevard Palace TMita*i cu un succes formidabil CĂI GREȘITE (CRISE) cu BRIGITTE HELM și JACK TREVOR Complectare: O delicioasă comedie în 2 acte :­: :­: Orchestră simfonică și de Jazz :­: SWGURUL DEPozit LBREZOI INDUSTRIE de MOBILE Strada Brezoianu No. 5 EFTINE (vis-a-vis de Strada Sărindar) In depozitele de desfacere ale produselor noastre din str. Lipscani (Sf. Gheorghe), str. Buzești No. 6 si calea Rahovei No. 134 vindem: Ceară lichidă pt. parchete bidonul de 1 kgr. Lei 75 Ceară pastă pt. parchete cutia.....................„30 Glazura Zimmer pt. duşumele cu luciu durabil kgr. „70 ZIMMER & Co. S. A. R. BUCUREȘTI Adevărata sursă de Blănărie fină, importată direct de la origine: Astragan, samuri, Biberi, nutria, vidre, opozom, scongi, nurci, jderi, bizam, lutru, petit gris, vulpi Lyn etc- precum şi tot fel­ul de imitaţiuni fine Este la vastul şi vechiul depozit de engros Wilhelm Steinhart Bucureşti Calea Moşilor No. 188 Telefon 74115 DZINGLE ROMANE BUCUREŞTI - STR. AGRICULTORI 29 livrează avantajos: cutii şi bidoane de tablă albe şi litografiate, PLACATE de RECLAMA de tablă, litografiate şi presate în relief, Antinevralgic Dr. NANU-MUSCEL singurul remediu contra gripei migrenei, nevralgii, etc. Luaţi numai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnă­tura doctorului Se găsesc de vânzare la far­macii şi drojtuerii. Continuare din pag. ha transit, prin acea ţară, te salută reverenţios şi pleacă!! La noi, de cum trenul intră în gara de frontieră, înainte chiar de a se opri, se reped ostaşii ţă­rii în haine zdrenţuroase, cu fi­guri ofilite şi bolnăvicioase, dar cu baioneta la armă, postându-se înaintea uşilor... oprind orice co­borâre... în timp ce ore întregi, o spuzenie de tineri pudraţi , spilcuiţi, scormonesc bagajele că­lătorilor, căutând prin buzunare, terorizându-i prin priviri şi apro­pouri bănuitoare şi suspectându-i la cea mai mică mişcare... dornici de a vedea totul, cercetând până şi cele mai intime şi murdare len­­turi de doamne, dacă nu cumva se ascunde ceva, de la care sta­tul ar putea încasa câţiva lei de taxe vamale şi mai totdeauna nu găsesc nimic de taxat. Străinii, în faţa unor astfel de manifestări de civilizaţie, rămân vădit impresionaţi şi revoltaţi, cu atât mai mult, cu cât vecinii ca­ută a face exces de gentileţe. Este timpul ca să se ia grab­nice măsuri de desfiinţare a sis­temului brutal şi necivilizat, uti­lizat cu atâta ardoare la frunta­riile României mari. Nika Petrescu Avocat «OUMBC IMEDIATĂ A NIGAENCLOft, HtVUl. «IILOR, SCIATICEI, DURERILOR NERVOASE* MENSTRUATIEI DUREROASE Ue dozare ta tnte farmaciile Drogheriile tfin tara Prima sursă de unsoare con­sistentă la ZIMMER & CSOi s. a. R* — Bucureş«i — G. MI­GOL CONTABIL AUTORIZAT SPECIALIST IN BILAN­TURI COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE Str. Pute­ra apă rece 19 lit.l.l.MÎEI. I Curată organismul Durerile de cap, nevralgii, gripă, rheuma­tism, se vindecă numai prin ANTI­NEVRALGIC dr. Nanu Muscel, în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drogherii. englez şi de Silezia CĂRBUNI LEMNE de FOC GER­ FAC-COJITE Predea! I. Theodor­ii Str. Smârdan 4 Etaj Refacerea ţării Iaşi IAŞI, 29.­­ In luna octombrie, probabil după mijlocul lunei, vor în­cepe lucrările de ridicare a unui de­pozit de maşini în gara locală, ast­fel după cum ministerul comunica­ţiilor a promis cu ocazia vizitei sale în Iaşi. Valoarea lucrărilor se ridică la opt milioane lei, închiriez 2 apartamente a 2 camere, antreu, bucătătrie, piv­niţă, teracotă, electrică,*, pere­che tânără. Proprietar, Dr. Fe­lix, 31, de Silezia (Continuarea foiletonului din pagip­­­s) bordul vasului, comandat de că­pitanul belgian Georlache. La înapoere îşi desăvârşeşte cunoştinţele navale şi ştiinţifice, la Hamburg, cumpărând în 1901 mica corabie Gyöa, pentru a în­treprinde cu ea călătorii de vână­toare şi de explorare în regiunile arctice. Timp de zece ani se ocupă cu alte mai puţin importante explo­rări tot în regiunile polului Nord. In 1910 pleacă în celebra sa ex­pediţie la polul Sud, care durează doi ani, atingând la 14 decembrie 1911, primul, polul sud. La 25 iunie 1918 începe expe­diţia de-alungul coastelor^Sibi­­rigi. socotită să dure Vaporul Maud ajungj brne 1925 la Seatt, se înapoia se lea uscatului] 1923 cu un4 pol. Sborul sen renur plan, De 13 Mai 1926 în Al­­ca. Avea sâ­­fie ultimul sbor de explorare al lui Amundsen. , Vroia să s retraoră centru tot­deauna în casa lui ?destă de la Oslofford, pentru a re­dica numai edi­ţiei ce­i dr doi c­ail ai săi adoptivi, doi eskim­oşi aduşi dintr’una din expediţiile sale. Atunci veni ■'Krrea at spre pră­buşirea italiei Uitând orice, Ar­mundsen se r­use imediat, la dis­poziţia expediţiei de salvare. A declari-o singur, că pentru cei c­are că în ajutorul aviatori­lor )­itraii, sunt multe probabili­tăţi rrătăcite. Cunoştea ca ni­­nv dţiul ondiţiunile ghieţii în j 5 ' pu! acela. Ştia mai bine ca I ' ••• a­lt'ii, cu ce greutăţi e ’ ; .a;t, pentru a înfăptui o ate­­;in pustiu! de ghiaţă şi ză­'A* f toate acestea a plecat cu Paul Quilbaud și credincio­­ău tovarăș Dietrichsen,­­au găsit toți trei moartea. O­arte eroică. Cu el s’a dus un ■r, pentru care expresia de „ne­­­■ locuibil“ nu e deloc exagerată". ­WPT. Taxarea alcoolului Comisiunea pentru stabilirea pre­­urilor de vânzare ale băuturilor spirtoase cu tării de peste 30 de grade care suportă și suprataxa de 20 la sută ad valorem, s’a întrunit în ziua de 28 Septembrie 1928 și a fi­xat următoarele preturi valabile pe trimestrul 1 Octombrie 1928—1 Ia­nuarie 1929. Spirtul din cereale 3 lei de grad decalitru; spirtul din 10.50 lei de grad decalitru; ţuica şi rachiurile din drojdie, tescovină, şi drojdie de vin cu tării peste 30 gr. 10 lei de grad decalitru. Calculul suprataxei de 20 la sută ad valorem cu care se taxează aceste băuturi, se va face asupra totalului ce rezultă din preţurile stabilite de comisie plus taxele de consumaţie şi taxe de producţie pentru băuturile supuse şi la această taxă. m--- I in Un general dus sub urmarire judiciară „Viitorul" a primit de la co­respondentul său din Iaşi ştirea de mai jos: La consiliul de război al cor­pului IV armată, au depus ju­rământ d-nui general Florescu, comandantul brigăzii de artile­­rie din Roman şi d-1 general Pestriţu comandantul brigăzei de infanterie din Roman, primul in calitate de raportor special si al doilea in calitate de comisar regal special pentru a instrui fraudele ce sunt puse in sarcina d-lui general Sava­roiu, pus în urmărire de ministerul de răz­boiu pentru nereguli la legea recrutării. Întâmplări din Capitala I-A RUPT URECHEA Un anume Matachescu, zis Boşolea, domiciliat în str. Lu­­minei No. 67, a fost crunt bătut de către individul Ion Ene din str. Rotari, 53. Agresorul nu s’a mulţumit doar cu­ bătaia, i-a rupt şi urechea. In stare gravă, victima a fost internată la spita­lul Colentina, iar agresorul a­­restat. Moartea lui Bălan Tâlhăriile şi crimele săvârşite de bandit Din Făgăraş s-a anunţat Sâm­bătă că banditul Bălan a încetat din viaţă în spitalul local. Moartea i-a provenit în urma unei septicemii. Ministerul de interne a cerut să se trimită capul banditului la Bucureşti, pentru a-l aşeza, a­­laturi de ale celorlalţi bandiţi: Munteanu, Tomescu, etc., în mu­zeul institutului medico-legal din Bucureşti. * Să povestim câteva din tâlhăriile şi crimele banditului Bălan care a terorizat timp îndelungat populaţia din sud-estul Ardealului unde-şi fi­xase centrul operaţiunilor. Banditul s-a născut în anul 1903 în comuna Prundul-Bârgâului, jude­ţul Bistriţa-Năsăud. In anul 1924 Bălan a săvârşit prima ispravă, o spargere pentru care a fost condamnat la doi ani închisoare şi depus la Ocnele Mari. După un an de zile banditul a eva­dat, împreună cu un altul, anume Wilhelm Stieger. Au apucat drumul Sibiului. Instalaţi pe munţi şi puşi la adăpost de urmăririle poterilor, cei doi tâlhari s’au apucat de jafuri. Jandarmii ie-au luat urma. Pe munţi s’au dat lupte. Bandiţii au reuşit să scape. Aci, s’au despărţit. Bălan a pornit spre Moldova, iar Wil­helm Stieger s’a instalat în nordul Sibiului unde, vor apărea pentru a săvârşi furturi mici ca să şi asigure existenţa. Dorohoi Două a drum «sta identificat BOiSa a ajuns trei jafuri şi iar. După câtva , în Polonia. ~ NecunoscAnd locurile şi ființa.­* teamă că va fi arestat, banditul a revenit în ţară şi s’a instalat în Ardeal, alegându-şi regiunea Făgăr­şului. In Aprilie 1928 Bălan omoai, p­entru a-l jefui, pe baciul Andrei cariat iar la 12 August, în comuna Sebeş, împuşcă pe paznicul loan Capalnă. * In noaptea de 19—20 Septembrie banditul dă o lovitură înfiorătoare. Atacă stabilimentul băilor Carmen- Sylva de la Codlea şi omoară pe pro­prietarul stabilimentului pe soţia sa, precum şi pe doi pasageri cari au încercat să dezarmeze pe bandit. încolţit de jandarmi banditul se retrage în munţi. In lupta de la Cod­lea Bălan fusese rănit la o mână. După câteva zile apare la Ploeşti, se fotografiază cu iubita la Bucu­reşti, e văzut pe străzile Braşovului, apoi iar se retrage în regiunea Fă­găraşului unde proectează să dea o nouă lovitură la un preot din Îm­prejurimi. # Dar in ziua de 4 Septembrie de­ jandarmi îmbrăcaţi mocăneşte, au dat de bandit, la podul Strâmbei, între comunele Şinca veche şi Şinca nouă. Unul dintre jandarmi a tras asu­pra lui Bălan, în spate, două focuri Grav rănit banditul a fost trans­portat la spital. Sâmbătă dimineaţa banditul şi-a dat sfârşitul după două zile în cari a fost complect lipsit de conştiinţă. Ne reamintim ultimele cuvinte , cam­ banditul, într’un moment de lu­ciditate le-a pronunţat, în faţa ju­decătorului de instrucţi: „Dacă scap din asta, mă fac om de treabă. Mă voi întoarce în sat şi voi munci ca toţi oamenii”. Apoi n’a mai vorbit. Capul banditului va fi adus la București. Un raport extrem de conştiincios Un raport conştiincios al unui po­liţist, rus, este reprodus de ziarul „Izvestia“, in cuprinsul următor: „Am onoare a vă informa că în timpul serviciului meu, nu s-a pro­­dus nici un fapt particular, afară de următorul: D-vostră însuşi, şeful miliţiei, fiind cu totul beat, aţi revenit la 3 ore de dimineaţă la sediul miliţiei însoţit de o mică ortastră de instrumente de vânt. Mi-aţi dat ordin să vă insu ţesc şi de a a vă aduce opt din deţi­­nuţi. In prezenţa lor, aţi băut trei sticle de vin, zicându-ne: „Felicitaţi-mă pentru onomastica mea”. După care, mi-aţi ordonat să re­integrez pe prizonieri. M’aţi pălmuit atât pe mine, cât şi pe camaradul Maurez, apoi aţi vomitat şi în urmă adormit în necurăţenia ce aţi fă­­cut!“ In grav accdent de­­bil în Capitală au 15 PERSOANE RANITE Un st ’ decideri de automo­bil Ud tare­ ,s*trat cri în Capitală, In următoare împrejurări: In autobus, 7863, con­­dus de șoferul I. Nefru au luat loc vre-o 15 persoană cari se duceau la o nuntă în comuna Mogoșeștî — județul Ilfov. In bulevardul Fe. ,.nand olt cu strada Avrig,. autorul ciocnit de va urni de .-«•amvai No. 47 de p. linia 14- Din cauza șoferului nedestoinlîmașin Intrat cu botul în vagu*?. ’ răsturnat prlnzând dedesubt p­­oți­­ "ătoril. proprietarul auto­­ipĂUului; anume Tom­a Crebif* reanu a fost îaai grav rănit. C­­a­,’­iasagu­l s’au ales cu mai mult sau mai puţin grave şi au­to, internaţi la spitalul Co­lentin. S’a deschis o anchetă In ajunul desetaiderei şcoalelor Punerea in aplicare a nouei legi.­Explicaţiile date de ministerul instrucţiuni Punerea în aplicare a nouei legi a învăţământului secundar, aducând o situaţie şcolară cu totul nouă, a avut darul să creieze o atmosferă de ne­lămurire mai ales în rândurile pă­rinţilor ai căror copii sunt elen ai şcoalelor secundare. Ministerul instrucţiunei, în dorin­ţa de a împrăştia această atmosferă şi de a linişti pe cei interesaţi, a ţinut să dea explicaţiunile cele mai ample asupra modalităţilor de pu­nere în aplicare a nouei legiuiri. In acest scop ziarele au fost ru­gate să publice următoarele intere­sante relaţiuni. APLICAREA NOUEI LEGI In tot cursul lunei Septembrie, principala preocupare a ministerului instrucţiunii a fost aplicarea nouei legi a învăţământului secundar. Greutatea aplicărei a venit de a­­colo că noua lege aduce o situaţie cu totul nouă în toate felurile de manifestare ale acestui învăţământ. Această aplicare coincizând chiar cu începerea anului şcolar, ea nu se pu­tea face în bloc ci necesita o serie de măsuri de tranziţie. De aceia a putut să dea impresia unor ezitări, de altfel numai aparente. O expunere a lucrărilor făcute de minister poate evidenţia rezultatele la care s-a putut ajunge. SISTEMATIZAREA ŞCOALELOR SECUNDARE Legea a limitat sporirea şcoalelor şi a claselor, întrucât desvoltarea de astăzi a şcoalelor secundare este su­ficientă, deocamdată, pentru trebuin­ţele statului român şi pentru putin­ţele noastre de realizare. E necesar, pe de o parte, să se oprească înfiinţarea de şcoli şi de clase care nu corespund unei tre­buinţe absolute, iar, pe de altă parte, să se consolideze, prin sistematizare şi reorganizare, şcoalele actuale. Deci orice înfiinţare de gimnazii şi orice transformare a acestora în licee, nu se mai poate face decât cu aprobarea Consiliului permanent de pe lângă ministerul instrucţiunii. Un mare număr de clase care nu corespundeau unor trebuinţe bine cumpănite au fost desfiinţate, iar a­­cele şcoli de prin centre mici, cu încadrare slabă şi cu elevi puţini, au fost transformate în şcoli profe­sionale. Tendinţa care se urmăreşte la mi­nisterul instrucţiunei este reducerea învăţământului secundar în limitele sale naturale şi canalizarea prisosu­lui de populaţie şcolară spre învăţă­mântul practic. In aceiaşi măsură în care s’au su­primat clase de învăţământ secundar teoretic, s’au înfiinţat şcoale de în­văţământ practic (comerciale, de me­serii, agricole), ori s’au adăugat clase divizionare la şcoalele de învăţământ practic existente. Cea mai de seamă lucrare făcută în învăţământul secundar teoretic (li­ceal) este sistematizarea şcoalelor după tipuri bine definite, înlăturân­­du-se haosul care domnea până a­­cum din cauza înfiinţărei de clase după trebuinţa momentului şi la în­tâmplare. NOUILE TIPURI DE ŞCOLI SE­CUNDARE Gimnaziile sunt acum organizate numai după noul tip: a) gimnazii cu clasele I-a, Il-a şi a IlI-a. b) gimnazii cu clasele I-a, Il-a şi a IlI-a dublate. Liceele sunt de trei tipuri: c) licee cu 7 clase (I—­Vll-a. d) licee cu 10 clase (I—VII plus primele trei clase dublate); e) licee cu toate clasele dublate (în total 14 clase). Toate şcoalele secundare din ţară au fost încadrate în aceste cinci ti­puri: condiţie indispensabilă care să permită sistematizarea cadrelor fixe. O PERIOADĂ DE TRANZIŢIE Negreşit că se impune o perioa­dă de tranziţie. Unele licee au func­ţionat in anul trecut cu un număr extraordinar de clase, de exemplu peste 20—25 de clase. Reducerea a­­cestor licee­ congestionate, la tipu­rile normale create de noua lege, nu s'ar fi putut face deodată. De aceia s'a admis ca la unele şcoale să func­ţioneze anul acesta şi aşa numitele clase de tranziţie. Menir­ea acestor clase este să primească prisosul de elevi ce nu încap în clasele normale ale tipului respectiv, până la com­plecta lichidare, a stării moştenire de la vechiul liceu. De aceia unele şcoli, vor funcţiona cu două feluri de clase: a) şi b) (acestea fac parte organică din tipuri de şcoală res­pectivă) şi clasa T. (de tranziţie) cu o existenţă temporară, menită să dispară la sfârşitul acestui an sau după doi ani. Principiul pe care a trebuit să a­­plice ministerul instrucţu­ei a fost ca nici un elev, care a urmat în a­­nul precedent la o şcoală a statului şi care a promovat, să nu fie lăsat pe dinafară din cauza restrângerei învăţământului şi să i se păstreze locul, câştigat, până la absolvirea ciclului în care se găseşte. * A doua dificultate a aplicărei le­gii a venit din cauza restrângerei numărului elevilor pe clase, legea fixând in 50 maximum pentru clase ciclului inferior (I—III) şi la 40 tru clasele ciclului superior (IV­­Pentru aceleaşi motive ministerul a trebuit, ca o stare de tranziţie, să îngădue o toleranţă până la 10 elevi în plus. La clasa a ÎV-a (prima cla­să a noului curs superior) toleranţa acordată a fost de 15 elevi în plus. In cazul când totuşi această toleran­ţă nu ar satisface numărul elevilor îndreptăţiţi a fi primiţi în această clasă, s’a înfiinţat clasa de tranzi­ţie.Cu nici un chip ministerul n’a în­găduit la clasa I-a nici depăşirea n­umărului elevilor nici înfiinţarea de alte clase, afară de cele care intră in compunerea normală a tipului în care încadrată şcoala. ORARUL DE ZI ÎNTREAGA Una din cele mai importante mă­suri, pe­ care ministerul a aplicat-o cu mergie, a fost orarul de zi în­­treag’! Urma­rea a fost că fiecare cla­să , ibue ă dispună de o sală. Nu mai e po­bil ca intr’o aceiaşi sala să furicţion­eze o clasă în orele de d imineată şi aila în orele de după miază. Criza le io ■ aluri care, la un mo­ment dt*.. păi ta si -.e producă din cauza acestei măsuri, a fost evitată fie prin închirieri* de «Dui localuri, ia? prin acc­iz­i ^lucrărilor de con­putut găsi altă soluţie — prin desa­­f­ectarea provizorie a unora din sălile cu destinaţie specială (bibliotecă, sală de lectură etc) din localurile exis­tente. PROGRAMELE DE INVAŢAMANT Alcătuirea programelor de învăţă­mânt a fost o lucrare foarte labo­rioasă. Ministerul a avut de luptat cu greutatea vacanţei şcolare care a dislocat pe toţi membrii corpului di­dactic. Totuşi în plină vacanţă s-a reuşit să se întrunească o mare co­misie de 300 de profesori, care a lucrat, la Ateneul Român, în luna Iulie. S-a ţinut, apoi, o sesiune a consiliului general al învăţământului în luna August şi o sesiune a Con-Cele două programe au fost tipă­rite şi trimise tuturor şcoalelor. La 10 Octombrie cor. va fi convocat din nou consiliul general al învăţă­mântului pentru a relua în discuţie chestiunea programelor analitice de­finitive pentru clasele a IlI-a—Vll-a, examenele de tranziţie şi DE BACALAUREAT Tot atât de deficilă a fost operaţia transmutării elevilor din cadrul ve­chiului liceu in cadrul celui nou. A­­ceastă operaţie a necesitat măsuri speciale: examenele de tranziţie. O consecinţă a acestei lucrări este că la sesiunea de bacalaureat, care a început zilele trecute, s-a prezentat un număr de peste 10.000 (zece mii) de candidaţi. Organizarea acestui examen de ba­calaureat, care se ţine cu 58 de comi­sii, utilizează aproape 500 de profe­sori. E uşor de înţeles o fi deplasarea şi ocupaţia zilnică a 500 de profesori, precum şi întrebuinţarea a 58 de lo­caluri de şcoli pentru ţinerea acestor examene, a necesitat amânarea înce­perea cursurilor. PROFESORI ŞI CATEDRE In sfârşit chestiunea profesorilor. Abandonarea sistemului catedrelor-o­­re, care a fărămiţit învăţământul se­cundar şi a desfiinţat continuitatea şi răspunderea aceluiaşi profesor, şi înlocuirea acestui sistem prin acela al catedrelor fixe, este făcută posi­bilă prin crearea celor cinci tipuri de şcoli. Stabilirea acestor catedre şi atri­buirea lor actualilor profesori este o lucrare care se va face în primele luni ale acestui an şcolar. Se speră că până la 1 ianuarie ea va fi termi­nată. Aceste catedre se vor consti­tui numai din orele cu existenţă le­gală de la clasele a şi b. Orele de la clasele de tranziţie (clasele a) nu vor lua parte în constituţia catedre­lor. Deocamdată, pentru începutul anu­lui şcolar, catedrele profesorilor au fost constituite, în mod provizoriu, tot pe sistemul orelor. Această re­partiţie, împreună cu întreaga miş­care a personalului didactic, s-a făcut sub controlul Consiliului permanent. Expunerea de mai sus va avea darul să lămurească o întreagă serie de neînţelegeri ivite acum în­siliului permanent la începutul Septembrie. Numeroase comisii specialişti au complectat lucrările. Mulţumită acestor sforţări s’au putut elabora: . . 1. programele analitice definitive care se a­plică în clasele I-a şi a II-a, împreună cu instrucţiunile me­todice ale fiecărui obiect.­­ . . . 2) programele de tranziţie care se I­­nceperei noului an şcolar. Socotim aplică anul acesta in clasele a IlI-a­ că ea este binevenită şi pentru părin­­pa­n­ţii elevilor şi pentru profesori. D. DR. ANGELESCU Informaţiuni Din rapoartele sosite la ministerul agriculturei, reese că producţia po­rumbului, anul acesta, în regiunile, unde vegetaţie s’a putut desvolta normal, este satisfăcătoare. Surplu­sul de recoltă din aceste judeţe, si­tuate pe podişul Transilvaniei, în nord-vestul Moldovei, Bucovina, nor­dul şi centrul Basarabiei şi In unele părţi mai favorizate de ploi ale Munteniei, vor sluji la aproviziona­rea regiunilor cari din cauza sece­tei, au o recoltă deficitară. DOCTORUL MILLIAN Piaţa St Stefan No. 10. BOALE DE COPIi Raze ultraviolete Consult 2—4. Tet 57 94 Şcoala ortodoxă din str. Principa­tele Unite 63, anunţă următoarele: Cursurile secundare încep în ziua de 8 Octombrie ora 8 a. m. Slujba religioasă pentru deschidere se va face Duminică 7 Octombrie, ora 10 a. m. Elevele de la cor, cari se găsesc în Bucureşti, sunt obligate să fie pre­zente pentru repetiţie Luni 1 Oc­tombrie ora 3 p. m. şi Vineri 5 Oc­tombrie ora 3 p. m. Elevele la intrarea în şcoală vor prezenta certificate de sănătate. Elevele şi părinţii sunt rugaţi să ia parte la serviciul religios Duminică 7 Octombrie ora 10 a. m. Comisia de Remonţă a Corpului de jandarmi începe în ziua de 9 Octombrie curent, cumpărările de cai în târgul de la Timişoara şi îm- I prejurimi. PARIS 30. (Rador). — La Buenos Aires a explodat o bombă in fobur­gul Parténál. Doi copii au fost grav răniţi. Ministerul de interne a aprobat regulamentul pentru construirea, in­stalarea şi funcţionarea garajelor de automobile, comerciale - industriale, sau private, votat de consiliul comu­nal al municipiului Bucureşti. Automobile închise şi deschise ocaziu­­ne fară de vânzare. A se a­­dresa Calea Şerban Vodă 4 GALAŢI. 29. — Tribunalul Covur­­lui a declarat in stare de faliment firma „Grand Magazin” din strada Domnească 28, proprietatea d-lui Ciuluca si Rucăreanu. Termenul de depunere a registrelor a fost fixat la 15 Octombrie, iar verificarea lor la 25 Octombrie. Se crede ci pasi­vul falimentului trece de 10 mili­oane. Municipiul Bucureşti a luat dispo­­ziţiuni să se construiască o anexă la capela cimitirului Bellu, care nu mai corespunde nevoilor actuale. Bătrâneţea atrage mizeriile atât de cunoscute ale lessicei şi ale pros­tatei. Dacă se adoptă ca băutură apa de „VICHY CELESTINS“ se decongesti­­onează aceste organe şi se redau la funcţionarea normală. S-a constatat că foarte mulţi lo­cuitori ai Capitalei nu figurează înscrişi în roluri cu taxa prestaţiei. Delegaţiunea permanentă a mu­nicipiului va lua în cercetare a­­ceastă chestiune, fiind vorba să fie impuşi la prestație și servitorii de ambele sexe cari fac serviciu salariat în menajele particulare. Spectacolele zilei TEATRELE Naţional: Mult sgomot pentru un-ZYIIC.Opera: Năpasta şi baletul Prinţul Igor. Regina Maria: Manasse. Alhambra (trupa Leonard): Fritzi. Mic (compania teatrului Nostru): Călăreţul. Maxim d'ete: Duo Lescenko şi Schelda et Oginschy. CINEMATOGRAFELE Capitol: Vraja Parisului cu Lil Dagover, Leon Barry, Goston Jac­­quet, Rennée Lefevre. Elite (fost frascati: Primul păcat cu Vivian Gibson, Henri Edwards, Elga Brink. Lipscani-Palace: Grandiosul debut al Matiei Rasputin, fiica celebrului călugăr rus, apoi dansatorii Dolly şi Dragor şi premiera filmului: Alteţa Sa dansatoarea din viaţa curţilor princiare a Orloffilor. Trianon: Fraţii „Trădare”, cu Jet­­ta Gondol, Victor V­arcini, Schild­kraut. Complectară: Simfonia unei Capitale. Odeon: Misiunea secretă cu Sussy Vernon, Michael Bohnen, şi Walter­­ Rilla. Jurnal. Balalaici. Select şi Bulevard-Palace: Căi gre­şite. Crise cu Brigitte Helm şi Jack Trevor. O comedie. Lux: Premiera Allo Viena. Eforia: Lumină şi întuneric, pre­mieră în 8 acte cu Hans Mierendorf, Herman Pichia, Willy Kaiser, etc. Marioara Voiculescu: Bărbatul, fe­meia şi păcatul, cu John Gilbert şi Ynes Van Bree. Scala: Revista Să nu te superi că te’njur şi filmul Puterea Iubirei cu Mary Kidd. Rahova: Adam şi Eva picantă po­veste în 7 acte cu Ad­len Pringle şi Lew Gody, la sfârşit o nostimă co­medie. Marconi: Noaptea Nunţii cu Lili Damita şi Hary Liedke. Maria: Moulin Rouge. Volta: Când o fată n’are minte. Roma: O urmărire în Alpi cu Hary Piei. Model: Vera Mirzana cu Maria Iacobini şi Jean Anglo.. Gloria: Baletista vieneză cu Aota Dolly şi Arnold Kollt. Juniter: Nunta Condamnatului Iskov, 10 acte operă complectă. Facla: Logodnicii d-rei Babette. Flacăra (Călăraşi 119): Pericolul seducător. Şerban-Vodă: Bigamie, cu Maria Iacobini, George Alexander şi o co­medie. Italia (sos. Ştefan cel Mare): Moar­tea obosită şi Dempsey—Carpentier, Rex: Der Mesimet, Cor. Orchestră. Basarab: Hotel Potemkin cu Jean Angelo şi complectări. Aurora (calea Dudeşti): Făt Fru­mos cu Natalie Kovanko, Koline şi Jacques Catelaim Dorobanţi : Umbra puterii, 6 acte cu Paul Aslan şi o icomedie. The Gray Processes Cor­poration Proprietara brevetului r. r. de in­venţie No. 10845 „Perfecţionări pri­vitoare la tratarea de compuşi hi­­drocarbonaţi“ doreşte a vinde acest brevet de invenţie, a-i ceda sau a acorda licenţă şi în genere, a intra în orice combinaţie posibilă în ve­derea exploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Belescu, Birou de brevete de in­venţie, Bucureşti­ I, str. Lipscani 108.

Next