Lupta, septembrie 1930 (Anul 9, nr. 2645-2668)

1930-09-03 / nr. 2645

­ I­ LA VULTURUL DE MARE CU PESTELE MN GHIARE ■5TO.BAZACA 1-3­5TR. INALELOR21 e CETI­, ? AZI 3© Gazeta Medicală Director: Dr. G. D. IONAŞESCU­­ LAPTELE ŞCOLARILOR de Dr. G. D. Ionăşescu Paralizia infantilă şi boala păsărilor de Dr. C. Vasiliu Boala zilei: Alimentaţia în febra tifoidă Un sanatoriu de sticlă pentru miliardari Bolile nervoase şi neputinţa sexuală O statistică a divorţurilor La ce vârstă să ne căsătorim? Pagina Băilor: Tehirghionul O cămilă la microfon.—Onginea sifilisuri Cum vă puteţi îmbogăţi! Excepţionalele vremii ale „Gazelei Medicale-Abuzul în sport Un strămoş al grafologie -toi consultciţiuni medicale 99 consuttaţiuni grafologice Mierea ca aliment şi ca medicament 121 pagini, f­ie: Redacţia şi Administraţia­­ Bucureşti.— Str. DOAMNEI No. 27 (Et. 1) . Continuare din pag. 8-a­ tâtea de cărbune consumat, micşorând risipa, organizând recepţia, etc. După cum se vede toate a­­ceste economii se pot obţine fără import de cărbuni străini. De altfel trebue să recu­noaştem că de la venirea la conducerea ţării a guvernului actual, s’au realizat simţitoa­re economii, atât la preţul combustibilului, cât şi la can­titatea consumată. In Ianuarie 1929 s’a redus preţul cu circa 8 la sută, în Iulie 1929 cu încă 6—7 la sută. De asemenea s’a micşorat distanţa de transport şi s’a mărit cantitatea de păcură consumată. Totuşi ceeace s’a obţinut nu poate să fie socotit decât ca un început. Vom arăta în un articol vii­tor, cum va trebui să se pro­cedeze la aprovizionarea com­bustibilului C. F. R., pentru a armoniza interesele G. F. R. cu ale furnizorilor şi munci­torilor minori. t LAPTA Un nou tip de bilete a 100 lei Banca Naţională a României a­­duce la cunoştinţa generală că în curând va da în emisiune un nou tip din Biletul de 100 lei. Acest tip se deosebeşte de biletele­ de 100 lei cu două semnături deja în circulaţiune, prin culoare, care la nobile bilete este sepia închi­să, iar pe verso biletului s’a in­trodus noua stemă a ţării în lo­cul celei vechi. Aceste bilete vor circula vala­bil împreună cu biletele de 100 lei actualmente în circulaţie. (Rador). „Specialiştii“ de la căile ferate D. ministru M. Manoilescu, văzând că pe de o parte se li­­cenţiază personalul inferior al căilor ferate, cu o vechime apreciabilă şi specializaţi, iar pe de altă parte se angajează personal adus din alte ţări re­tribuit cu sume fantastice, ca­re merg până la 150.000 lei pe lună, a cerut Direcţiunei ge­nerale a Căilor ferate să îna­inteze de urgenţă un tablou complect cu specialiştii Străini angajaţi. Aceşti „specialişti”— după informaţiile pe cari le posedă d. Manoilescu — nu au contri­buit cu nimic la îmbunătăţi­rea situaţiei din atelierele Căi­lor ferate, precum nici în cele­lalte servicii la cari au fost angajaţi. Aceşti „specialişti”, nu au venit în ţară cu nici un un program de activitate, sunt inferiori personalului nostru technic iar o parte din ei au fost chiar concediaţi pentru incapacitate în ţările lor de o­­rigină. D. ministru M. Manoilescu cercetează de la caz în caz a­­ceste angajări fiind hotărât a suprima pe acei „specialişti” a căror utilitate nu s’a făcut cu nimic folositoare căilor fe­rate. Lucruri mari şi mici Un „Index“ curios La Londra apare o „revistă monar­histă, internaţională” care apără principiile autorităţii şi combate ide­ile revoluţionare. Revistă puţin cu­noscută, deşi apare in mai multe limbi. Intr’unul din ultimele sale nume­re, Se găseşte un document plin de savoare. Este lista scriitorilor vătă­mători a căror lectură este strict in­terzisă monarhiştilor puri. Fiecare scriitor îşi are fişă lui. Iată câteva din aceste fişe: France, Anatole. — Pseudonimul unui scriitor căruia îi plăcea să ri­diculizeze monarhia şi religia. Pri­mejdios din cauza abilităţii deduc­­ţiunilor sale şi a spiritului trăsătu­rilor cari, sunt de altfel împrumu­tate, cele mai multe de la Voltaire. Gorki, Maxim. — Prieten şi disci­pol al lui Lenin. Valoarea romane­lor şi nuvelelor sale este discuta­bilă... Rolland, Romain. — Poet şi dra­maturg francez. Operele sale pro­voacă la oamenii slabi şi impresio­nabili, demenţa şi gustul pentru dis­trugere. Einstein, Albert. — Profesor, sa­vant adversar al tradiţiei ,care nu se mărgineşte numai la matematici, dar care susţine în mod energic bol­şevismul şi celelalte aspecte ale re­lativităţii politice în lumea întreagă, indexul acesta m­ai denunţă pe Bernard Shaw, acest „clovn bine cu­noscut” Wells, Blasco Ibanez care are „simpatii pentru comunişti”. „Cele trei Crişuri” A apărut ultimul număr al cuno­scutei reviste din Oradea „Cele Trei Crişuri”. Acest număr alcătu­­­eşte o privire generală a localităţil­­or noastre balneare precum şi a aspectelor pe care le îmbracă ace­ste localităţi în timpul viligiaturii. Astfel, pe lângă interesul întâlnim şi pitorescul vieţii în cadrul mun­ţilor şi al mării. ■Printre colaboratori, remarcăm: M. S. Regina Maria, g-ral dr. Vicol; prof. dr. C. Bacaloglu; C. Gane; Don José; dr. Emil Gheorghiu; A­­lexandru DepărăţeannU; G. Topăr­­ceanu; George Bacaloglu; Ion De­­suşianu-fiul; Al. Dahl; Tantzi Bu­­dişteanu; Reggio; Al. Cazaban; E­­leha g-ral Stângaciu; clişee, date, memento etc. Artistice La Teatrul Nou din Calea Văcă­reşti 34 joaca astăseară artistul Ru­­so-american I. Arco cu ansamblul său opereta UNSER REBENIU. A­­ceastă opereta s’a jucat in New- York de 150 de ori fără întreru­pere. Cărţi noui A apărut: Manualele „Datene”, pentru în­văţarea religiei mozaice in­ cursul primar şi secundar. Textele biblice în original, pre­cepte morale, spicuiri tradiţionale, îndemnuri umanitare, toate acestea într’un cadru pedagogic modern, foarte numeroase ilustraţiuni, tipa­rul artistic, iată unele din calităţi ale manualelor „Dateni”, MAXIM GORKI ANATOLE FRANCE Upton Sinclair „care împinge clasa muncitorească la anarhie, Barbusse „leaderul anti-imperialiştilor”, etc. O dramă în lumea lă­i Elena Parisianu, de la Teatrul Naţional, işi împuşcă din gelozie soţul Eri după amiază s’a petrecut în lumea artistică şi poliţistă a Capitalei o dramă care a a­­vut un sfârşit tragic prin moartea unuia din eroi. Elena Parizianu, artistă pensionată în anul acesta de la Teatrul Naţional în urma unei certe violente cu soţul ei d. Vasile Parizianu, subins­pector general al Siguranţei Statului după ce a descărcat asupra lui câteva gloanţe de revolver, din care unul l-a ni­merit în omoplatul drept, şi-a pus capăt zilelor cu 2 gloanţe de revolver trase în tâmpla dreaptă. Tragica dramă s’a petrecut la locuinţa lor din strada Oco­lului No. 24 în împrejurările pe cari le vom descrie mai jos: CAUZA CERTURILOR D. Parizianu om în vârstă de 48 ani era căsătorit de 9 ani cu Elena Niculescu-Buda ar­tistă, cu care a convieţuit pâ­nă de curând în raporturi ex­celente. De câtă­va vreme însă­­­şi e caracteristic că faptul a conchis odată cu ivirea unei moşteniri lăsate de unchiul soţului ei — între soţi au iz­bucnit certuri. Elena Parizia­nu geloasă peste măsură îşi urmărea soţul şi în ultimul timp era sigură că descoperi­se o legătură intimă a lui cu una dintre subalternele sale de la Siguranţa generală a Statului. Pe această temă a a­­vut loc în casa soţilor Parizi­anu numeroase certuri vio­lente cari însă niciodată nu dădeau impresia că vor sfârşi odată în mod atât de tragic. Pentru stabilirea caracterului eroinei acestei drame vom re­aminti că acum câtva timp din motive ce nu interesează a­­cum, ea a încercat o sinuci­dere aruncându-se din al trei­lea etaj. A scăpat însă ca prin­­tr’o minune. DRAMA D. Parizianu a venit ori după amiază acasă dela birou şi a avut o nouă ceartă cu so­ţia sa. El s’a aşezat însă la masă a mâncat şi s’a culcat în timp ce soţia sa refuzase să ia masa. Obosit, d. Parizianu a adormit. In timp ce soţul dor­mea ea a scos din buzunarul hainei lui revolverul pe care acesta îl purta întotdeauna a­­supra lui. ELENA PARIZIANU Când d. Parizianu s’a sculat cearta a reînceput, provocată de soţie. D. Parizianu se îm­brăca, când la un moment dat în toiul certei a observat că soţia Sa îndreaptă revolverul asupra d-sale, a făcut un pas, voind să sară asupra ei, spre a o dezarma. Fatalitatea a fă­cut însă ca d. Parizianu să se împiedice de covor şi să cadă. Elena Parizianu transfigurată a descărcat asupra soţului ei un glonte de revolver care l-a nemerit în omoplatul drept, îngrozită şi crezând că şi-a u­­cis soţul, Elena Parizianu şi-a tras 2 gloanţe în tâmpla dreap­tă prăbuşindu-se la pământ. In acest moment ea a văzut că d. Parizianu încearcă să se ridice şi a mai descărcat 3 gloanţe de revolver care însă şi-au greşit ţinta. Elena Pari­zianu şi-a pierdut apoi con­ştiinţa. AJUTOARELE D. Parizianu revenindu-şi a încercat întâi să vorbească la telefon dar neputând a chemat servitoarea şi i-a dat ordin să cheme imedit pe d-rul Mihai­­lide. Acesta a venit în adevăr imediat, a anunţat salvarea precum şi autorităţile. Soţii Parizianu au fost ridicaţi şi transportaţi la spitalul Co­­lentina. . La faţa locului au sosit d-nii judecători de instrucţie I. Stă­­nescu şi Papadopol, procuror Simionescu, Colonel Gabriel Marinescu prefectul poliţiei Moţăţeanu secretar general şi Frănculescu inspectorul Si­guranţei care au început ime­diat ancheta. ASASINA A SUCOMBAT La spitalul Colentina la o­­rele 7 seara Elena Parizianu a sucombat. D. Parizianu care are fractura omoplatului drept se află în afară de orice peri­col. Această dramă a produs în toate cercurile în care cei 2 e­­roi erau cunoscuţi, o impresie profundă. Curata organismul sângeroasa artistică şi Vizitele Spui că citind broşura intitulată: „Instrucţiuni asupra ţinutei, atitudi­ne­ şi modului de a se comporta a ofiţerului în diferite împrejurări, de d. comandant al şcoalei pregătitoa­re de ofiţeri de cavalerie din Târgo­vişte — te-ai oprit la capitolul: De­spre vizitele militare. Nu te dumereşti, neştiind ce rost are acest capitol. Mă ’ntrebi. Iţi mărturisesc din adâncul inimei că simt în sufletul meu o mare mul­ţumire când văd, că abia eşti pe pra­gul de a ieşi ofiţer şi cauţi a afla oarecari reguli ostăşeşti pe cari mulţi fiu numai că nu le dau nici o impor­tanţă, dar nici nu voese a băga în seamă astfel de lucrări preţioase. D. colonel Rădulescu, comandantul şcoalei sus citate, cu părinteasca sa îngrijire sufletească s’a gândit a da elevilor, instrucţiuni şi sfaturi, nu numai cu privire la militărie, ci şi de modul cum să comporte elevul viitor ofiţer, când va pagi pragul în societate. Ai citit prefaţa lucrării sale, care spune: „Ofiţerul trebue să fie în orice îm­prejurare un necontestat exemplu. „Relaţiunile sociale ce-şi va creea, „vor fi întotdeauna la nivelul impus „de rangul său social.” „Modul de a se prezenta în acest „mediu, îl obligă a cunoaşte anumite „reguli dela care nu se poate abate fără a fi aspru judecat, asupra gra­dului său de educaţiune.“ Apoi ai văzut, că pe capitole, înce­pe a explica elevilor dela ţinută, ati­tudine la masă, chestiuni de onoare, vizite etc... până la cea mai mică în­datorire cerută de buna educaţie a ofiţerului în societate* ■ Aceste instrucţiuni de mare impor­tanţă, sunt folositoare a fi învăţate nu numai de voi dragul meu, ci şi mulţi alţi cari nu prea au citit sau n’au avut ocaziune a le învăţa de la părinţi. Dar să viu la nedumerirea ta şi să-ţi spun ce rost au Vizitele milita militare te. Află dragă Nini: Omul e un ani­mal sociabil şi ca atare nu se poate lipsi de societatea semenilor săi. Analizând chestiunea vizitelor în societate şi mai cu seamă în corpul ofiţeresc, trebue s’o privim din două puncte de vedere. Ca fond şi ca for­mă. Sub orice formă am privi această chestiune, după noi, ea prezintă ace­eaşi importanţă, judecând şi din punct de vedere filosofic ci raportân­­du-ne la convenţiunile pe care se sprijină întreaga societate. Ca fond, vizitele au de scop a ne mări cercul cunoştinţelor şi strânge legăturile între un număr oarecare de persoane; e o necesitate naturală născută în om şi perpetuată prin se­lecţie­ naturală. Ca formă, vizitele manifestă atenţiunea ce o purtăm unor­ persoane cu care, din oricare împrejurări, nu putem strânge legă­turi intime de prietenie; în acest caz ele sunt cerute de Convenţiunile so­­ciale. Şi într’un caz şi în­ altul acest act social nu poate fi privit prin Ur­mare ca o simplă banalitate, ci e por­nit şi manifestă oarecare necesităţi fatale ale naturei omeneşti* Intre membrii instituţiei armatei unde principiul solidarităţii trebue împins până la extrem, actul social al vizitelor trebue să-şi aibă loc ca fond impus de necesitatea ce o are animalul sociabil isvorât inconştient din principiul afinităţii, ca formă pentru că regulile de etichetă trebue să formeze apanagiul exclusiv al ofi­ţerului, lucru ce decurge din situa­ţia, din însărcinarea onorabilă ce-i dă societatea. Ca atare vizitele şi în special cele în corp nu-şi pot avea locul şi nici raţiunea a mai fi prevăzute şi ia re­gulamentul serviciului în garnizoană ci ca o datorie. Şi această datorie nu trebue a fi imprimată pe hârtie, ci nu sufletul, în aducerea aminte în întreagă fiin­ţă a ta. LUMINĂ Un mare furt de covoare BANDA A FOST ARESTATA IN CAPITALA Poliţia Capitalei a arestat în cursul zilei de ori o întrea­gă bandă compusă din Isac Iosif, Vancea Aurel, Arpad Nagy şi Alexandru Iosif toţi din Ardeal, cari în ultimul timp au furat de la bisericile din Braşov, Alba şi Sibiu, co­voare în valoare de 2 milioane lei. Covoarele le furau în ur­ma indicaţiunilor vânzătoru­lui Alex. Cotanides şi le vin­deau apoi comercianţilor Ga­­rabet Omachian şi Hrean Sa­­haian. Au fost arestaţi atât comercianţii cât şi vânzătorii Covoarele cari au fost găsite toate, vor fi retrimise biserici­lor. Popeşti Doctorul 1» SEGAL De la Facultatea din Vietta Specializat la Clinicele din Paris şi Berlin Boale interne şi de Copil Raze şi Electroterapie Str. Municipalităţii, 6 (In dosul Pompieriei) Se aduce la cunoştinţa abonaţilor la reţeaua telefonică din Bucureşti, că au apărut suplimentele la Car­tea Telefonică pe 1930 şi se găsesc de vânzare la librării şi editură, ca­lea Victoriei 31, tel. 377/05. Preţul lei 40. D. general H. Cihoschi, fost mini­stru al armatei, a sosit in Capitală venind de la Sinaia. Policlinica Soc. „dr. Iuliu Ba­­rasch” din str. Biserica Udrieanu No. 8, Instituţie filantropică pentru îngrijirea bolnavilor sărmani fără deosebire de credinţă, se rede­schide Miercuri 10 Septembrie a. c. Noul tarif al taximetrelor Eri după amiază dr. Colonel Ma­­rtinescu, prefectul poliţiei Capitalei a primit o numeroasă delegaţie de şoferi şi proprietari de automobile cu care a discutat chestiunea tarife­lor. In urma unor lungi discuţii s-a stabilit că tarifele ce urmau a intra în vigoare eri să nu fie aplicate. Se va institui un singur tarif atât pen­tru zi cât și pentru noapte.­­ Plecarea va fi tarifată la 18 lei iar fiecare 290 metri va costa 4 lei. In ce priveşte schimbarea aparate­lor, şoferii nu au admis taxa de 500 lei ce urmau sa plătească caselor pen­tru schimbările necesare. Chestiu­nea urmează a mai fi discutată . INFORMAŢIUIMI In legătură cu hotărârile luate în ziua de 8 August de ministerul de co­municaţii ,de acord cu consiliul de administraţie al c. d. ministru Ma­noilescu a dispus să se înceapă ime­diat lucrările pentru studiul traseu­lui nou pe distanţa Braşov-Buzău, cu rezistenţe diferite cu cele 2 sensuri. Deasemeni pentru traseul B. Vâl­­cea-Piteşti şi Ocna-Sibiu-Mercurea Ciucului. Deasemeni se va mai studia dis­tribuţia traficului eventual şi care pot lega Transilvania cu Muntenia: Bumbeşti-Livezeni, B. Vălcea-Piteşti, Braşov-Piteşti (cu şi fără electrici­tate) şi Braşov-Buzău. Aceste studii vor începe imediat. D. general N. Condeescu, ministrul armatei, care se afla în concediu la Constanţa, a sosit în Capitală şi şi-a reluat activitatea la departament. Eri s-a deschis la Lwow (Lem­berg) o expoziţie agricolă internaţio­nală la care participă şi România. Ministerul de agricultură de acord cu Uniunea camerelor agricole a or­ganizat un pavilion românesc în ca­re vor fi expuse, în special, produ­sele viticole şi pomicole din ţara noastră. Pavilionul a fost aranjat de d. G. Sebastian, inspector în ministerul de agricultură. S’a trimis la Lwow vin în butoac şi sticle, şampanie româ­nească, ţuică, mere, pere, struguri, piersici, prune, pepeni. Sunt expuse de asemenea obiecte de industrie casnică, ceramică, etc. D. Nicu Naiman, proprietarul bo­­degei şi restaurantului din calea Dudeşti No. 20, ne roagă să adu­cem la cunoştinţa autorităţilor fap­tul că într-una din serile trecute , avocat Aurel Sterian, a provocat un enorm scandal în restaurantul d-sale. Patronul a fost insultat şi ame­ninţat cu bătaia pe motiv că e„. ji­dan. Cum în faţa restaurantului Se a­­dunase foarte multă lume, cu greu s’a putut evita o incierare, întru­cât toţi erau indignaţi de purtarea d-lui avocat. Cazul a fost reclamat autorităţi­lor. „Uniunea generală a studenţilor in ştiinţe de stat“ ţine şedinţă de co­mitet în ziua de 3 Septembrie 1930 orele 7. p .m. în calea Victoriei Pa­­sagiul Imobiliare scara 4 de serviciu etajul 3 (locuinţa d-lui Răsvan). Sunt invitaţi a lua parte şi d-nii cenzori precum şi d-nii August Ga­­ginschi şi V. Firea. A SPECTACOLELE ZILEI Teatrul Naţional: Casandra. Teatrul Ventura: Melo. Teatrul Regina Maria: Vijelia. Cărăbuş (compania Tănase): Bra­vo Cărăbuşi Parcul Otetelişanu (Combanda Re­­gina Maria): Viteazul înotător.­­ Teatrul Nou : Unser Sibeniu cu artistul ruso-american I. Arco. CINEMATOGRAFELE Capitol (sală şi grădină): Tandre­ţe cu Marc­elle Jefferson şi Jean Toulout. Vox (Eforie): La Paradisul Femei­lor cu Dita Pifilo, film sonor fran­cez, după romanul lui Emil Zola şi o comedie. Trianon: Tigresa parfumată, film sonor, cu Helene Chadwick şi o com­­plectare. Corso: Două inimi într’un vals. Bulevard-Palace: Goană după dragoste, sonor, cu Mary Brian şi Richard Arien şi 2 complectări so­nore. Terra: Pe drumul morţei, o come­die şi revista. Elite (sală şi grădină): Revista? Balanse, Marghioale ! Femina: Valsul Dunărei sonor, cu Harry Liedtke, Verebes şi Norman Peggy. A. R. P. A. (Sala Franklin): Aju­tor, sunt milionar. Cu Nicolas Ko­­l­ne. Lipscani: Trădarea, cu Lya de Putty şi Lars Hanson. Trupa de re­viste Juvenal. A. R. P. A. (Sala Episcopiei): Stu­dentul cerşetor cu Agnes Esterhazy, Maria Pandler, Harry Liedke, etc, Cinema Romană. — Martirii Dra­gostei cu Hans Stuve, Olga Tscheho­­va şi o comedie. American: Regele Carnavalului cu Gabriel Gabrie şi Elga Bring. Romană : Omul care râde cu Con­rad Veidt şi o comedie. Dichiu: Beţia simţurilor cu Lars mânesc Soremar. Victoria (fost Marconi): Nu se la­să a fi sedusă, comedie şi artişti. Hanson şi Gina Manes şi jurnal ro- Mania: Povara cu Elvira Godea­­nu şi Valentineanu şi trupa Lilia­cul, program Schimbat. Volta-Buzeşti: Arena însângerată, film sonor cu Rudolphe Valentino şi Nita Naldi. Terasa Basarab: Don Juan cu John Barymore şi o comedie. Rex: Soţia condamnată şi Charlie Chaplin în Circul. Rahova (sală şi grădină: Nunta cu repetiţii cu Jean Hersholt, Char­les Rogers şi Nancy Carrol; Seara la grădină: Trupa de reviste. Gloria (grădină şi sală): Femeea in flăcări cu Olga Cechova, o come­­die şi Extemporalul jucat de trupa Roland de Jasy. Leonard (Tei): Şarpele cu Greta Garbo. Jupiter (sală şi grădină): Volga, Volga şi revista: Hai la Strand. Grădina Voevodul Mihai I­tu (Că­lăraşi 119­): Don X cu Douglas Fa­irbanks. Marconi: Contele de Monte Cristo cu Lili Dagover şi artişti. Model: Prizoniera şi artişti. Facla: Nu mai cred în femei cu Richard Tauber. Roma : Cazul cel mare şi Vraja Orientului. Teatrul Liliacul cinema: Când ta­tăl şi fiul cu Harry Liedtke. Bogaciu: Ultima noapte cu Hans Stuwe. Filantropia: Căpitan Rascasse cu Gabriel Gabrio şi o comedie. Leonard (Tei): Aur cu Dolores Dil Rito şi o comedie americană. Grădina Victoria: Mondena cu Gloria Swanson și comedie.

Next