Lupta, septembrie 1930 (Anul 9, nr. 2645-2668)
1930-09-03 / nr. 2645
I LA VULTURUL DE MARE CU PESTELE MN GHIARE ■5TO.BAZACA 1-35TR. INALELOR21 e CETI, ? AZI 3© Gazeta Medicală Director: Dr. G. D. IONAŞESCU LAPTELE ŞCOLARILOR de Dr. G. D. Ionăşescu Paralizia infantilă şi boala păsărilor de Dr. C. Vasiliu Boala zilei: Alimentaţia în febra tifoidă Un sanatoriu de sticlă pentru miliardari Bolile nervoase şi neputinţa sexuală O statistică a divorţurilor La ce vârstă să ne căsătorim? Pagina Băilor: Tehirghionul O cămilă la microfon.—Onginea sifilisuri Cum vă puteţi îmbogăţi! Excepţionalele vremii ale „Gazelei Medicale-Abuzul în sport Un strămoş al grafologie -toi consultciţiuni medicale 99 consuttaţiuni grafologice Mierea ca aliment şi ca medicament 121 pagini, fie: Redacţia şi Administraţia Bucureşti.— Str. DOAMNEI No. 27 (Et. 1) . Continuare din pag. 8-a tâtea de cărbune consumat, micşorând risipa, organizând recepţia, etc. După cum se vede toate aceste economii se pot obţine fără import de cărbuni străini. De altfel trebue să recunoaştem că de la venirea la conducerea ţării a guvernului actual, s’au realizat simţitoare economii, atât la preţul combustibilului, cât şi la cantitatea consumată. In Ianuarie 1929 s’a redus preţul cu circa 8 la sută, în Iulie 1929 cu încă 6—7 la sută. De asemenea s’a micşorat distanţa de transport şi s’a mărit cantitatea de păcură consumată. Totuşi ceeace s’a obţinut nu poate să fie socotit decât ca un început. Vom arăta în un articol viitor, cum va trebui să se procedeze la aprovizionarea combustibilului C. F. R., pentru a armoniza interesele G. F. R. cu ale furnizorilor şi muncitorilor minori. t LAPTA Un nou tip de bilete a 100 lei Banca Naţională a României aduce la cunoştinţa generală că în curând va da în emisiune un nou tip din Biletul de 100 lei. Acest tip se deosebeşte de biletele de 100 lei cu două semnături deja în circulaţiune, prin culoare, care la nobile bilete este sepia închisă, iar pe verso biletului s’a introdus noua stemă a ţării în locul celei vechi. Aceste bilete vor circula valabil împreună cu biletele de 100 lei actualmente în circulaţie. (Rador). „Specialiştii“ de la căile ferate D. ministru M. Manoilescu, văzând că pe de o parte se licenţiază personalul inferior al căilor ferate, cu o vechime apreciabilă şi specializaţi, iar pe de altă parte se angajează personal adus din alte ţări retribuit cu sume fantastice, care merg până la 150.000 lei pe lună, a cerut Direcţiunei generale a Căilor ferate să înainteze de urgenţă un tablou complect cu specialiştii Străini angajaţi. Aceşti „specialişti”— după informaţiile pe cari le posedă d. Manoilescu — nu au contribuit cu nimic la îmbunătăţirea situaţiei din atelierele Căilor ferate, precum nici în celelalte servicii la cari au fost angajaţi. Aceşti „specialişti”, nu au venit în ţară cu nici un un program de activitate, sunt inferiori personalului nostru technic iar o parte din ei au fost chiar concediaţi pentru incapacitate în ţările lor de origină. D. ministru M. Manoilescu cercetează de la caz în caz aceste angajări fiind hotărât a suprima pe acei „specialişti” a căror utilitate nu s’a făcut cu nimic folositoare căilor ferate. Lucruri mari şi mici Un „Index“ curios La Londra apare o „revistă monarhistă, internaţională” care apără principiile autorităţii şi combate ideile revoluţionare. Revistă puţin cunoscută, deşi apare in mai multe limbi. Intr’unul din ultimele sale numere, Se găseşte un document plin de savoare. Este lista scriitorilor vătămători a căror lectură este strict interzisă monarhiştilor puri. Fiecare scriitor îşi are fişă lui. Iată câteva din aceste fişe: France, Anatole. — Pseudonimul unui scriitor căruia îi plăcea să ridiculizeze monarhia şi religia. Primejdios din cauza abilităţii deducţiunilor sale şi a spiritului trăsăturilor cari, sunt de altfel împrumutate, cele mai multe de la Voltaire. Gorki, Maxim. — Prieten şi discipol al lui Lenin. Valoarea romanelor şi nuvelelor sale este discutabilă... Rolland, Romain. — Poet şi dramaturg francez. Operele sale provoacă la oamenii slabi şi impresionabili, demenţa şi gustul pentru distrugere. Einstein, Albert. — Profesor, savant adversar al tradiţiei ,care nu se mărgineşte numai la matematici, dar care susţine în mod energic bolşevismul şi celelalte aspecte ale relativităţii politice în lumea întreagă, indexul acesta mai denunţă pe Bernard Shaw, acest „clovn bine cunoscut” Wells, Blasco Ibanez care are „simpatii pentru comunişti”. „Cele trei Crişuri” A apărut ultimul număr al cunoscutei reviste din Oradea „Cele Trei Crişuri”. Acest număr alcătueşte o privire generală a localităţilor noastre balneare precum şi a aspectelor pe care le îmbracă aceste localităţi în timpul viligiaturii. Astfel, pe lângă interesul întâlnim şi pitorescul vieţii în cadrul munţilor şi al mării. ■Printre colaboratori, remarcăm: M. S. Regina Maria, g-ral dr. Vicol; prof. dr. C. Bacaloglu; C. Gane; Don José; dr. Emil Gheorghiu; Alexandru DepărăţeannU; G. Topărceanu; George Bacaloglu; Ion Desuşianu-fiul; Al. Dahl; Tantzi Budişteanu; Reggio; Al. Cazaban; Eleha g-ral Stângaciu; clişee, date, memento etc. Artistice La Teatrul Nou din Calea Văcăreşti 34 joaca astăseară artistul Ruso-american I. Arco cu ansamblul său opereta UNSER REBENIU. Această opereta s’a jucat in New- York de 150 de ori fără întrerupere. Cărţi noui A apărut: Manualele „Datene”, pentru învăţarea religiei mozaice in cursul primar şi secundar. Textele biblice în original, precepte morale, spicuiri tradiţionale, îndemnuri umanitare, toate acestea într’un cadru pedagogic modern, foarte numeroase ilustraţiuni, tiparul artistic, iată unele din calităţi ale manualelor „Dateni”, MAXIM GORKI ANATOLE FRANCE Upton Sinclair „care împinge clasa muncitorească la anarhie, Barbusse „leaderul anti-imperialiştilor”, etc. O dramă în lumea lăi Elena Parisianu, de la Teatrul Naţional, işi împuşcă din gelozie soţul Eri după amiază s’a petrecut în lumea artistică şi poliţistă a Capitalei o dramă care a avut un sfârşit tragic prin moartea unuia din eroi. Elena Parizianu, artistă pensionată în anul acesta de la Teatrul Naţional în urma unei certe violente cu soţul ei d. Vasile Parizianu, subinspector general al Siguranţei Statului după ce a descărcat asupra lui câteva gloanţe de revolver, din care unul l-a nimerit în omoplatul drept, şi-a pus capăt zilelor cu 2 gloanţe de revolver trase în tâmpla dreaptă. Tragica dramă s’a petrecut la locuinţa lor din strada Ocolului No. 24 în împrejurările pe cari le vom descrie mai jos: CAUZA CERTURILOR D. Parizianu om în vârstă de 48 ani era căsătorit de 9 ani cu Elena Niculescu-Buda artistă, cu care a convieţuit până de curând în raporturi excelente. De câtăva vreme însăşi e caracteristic că faptul a conchis odată cu ivirea unei moşteniri lăsate de unchiul soţului ei — între soţi au izbucnit certuri. Elena Parizianu geloasă peste măsură îşi urmărea soţul şi în ultimul timp era sigură că descoperise o legătură intimă a lui cu una dintre subalternele sale de la Siguranţa generală a Statului. Pe această temă a avut loc în casa soţilor Parizianu numeroase certuri violente cari însă niciodată nu dădeau impresia că vor sfârşi odată în mod atât de tragic. Pentru stabilirea caracterului eroinei acestei drame vom reaminti că acum câtva timp din motive ce nu interesează acum, ea a încercat o sinucidere aruncându-se din al treilea etaj. A scăpat însă ca printr’o minune. DRAMA D. Parizianu a venit ori după amiază acasă dela birou şi a avut o nouă ceartă cu soţia sa. El s’a aşezat însă la masă a mâncat şi s’a culcat în timp ce soţia sa refuzase să ia masa. Obosit, d. Parizianu a adormit. In timp ce soţul dormea ea a scos din buzunarul hainei lui revolverul pe care acesta îl purta întotdeauna asupra lui. ELENA PARIZIANU Când d. Parizianu s’a sculat cearta a reînceput, provocată de soţie. D. Parizianu se îmbrăca, când la un moment dat în toiul certei a observat că soţia Sa îndreaptă revolverul asupra d-sale, a făcut un pas, voind să sară asupra ei, spre a o dezarma. Fatalitatea a făcut însă ca d. Parizianu să se împiedice de covor şi să cadă. Elena Parizianu transfigurată a descărcat asupra soţului ei un glonte de revolver care l-a nemerit în omoplatul drept, îngrozită şi crezând că şi-a ucis soţul, Elena Parizianu şi-a tras 2 gloanţe în tâmpla dreaptă prăbuşindu-se la pământ. In acest moment ea a văzut că d. Parizianu încearcă să se ridice şi a mai descărcat 3 gloanţe de revolver care însă şi-au greşit ţinta. Elena Parizianu şi-a pierdut apoi conştiinţa. AJUTOARELE D. Parizianu revenindu-şi a încercat întâi să vorbească la telefon dar neputând a chemat servitoarea şi i-a dat ordin să cheme imedit pe d-rul Mihailide. Acesta a venit în adevăr imediat, a anunţat salvarea precum şi autorităţile. Soţii Parizianu au fost ridicaţi şi transportaţi la spitalul Colentina. . La faţa locului au sosit d-nii judecători de instrucţie I. Stănescu şi Papadopol, procuror Simionescu, Colonel Gabriel Marinescu prefectul poliţiei Moţăţeanu secretar general şi Frănculescu inspectorul Siguranţei care au început imediat ancheta. ASASINA A SUCOMBAT La spitalul Colentina la orele 7 seara Elena Parizianu a sucombat. D. Parizianu care are fractura omoplatului drept se află în afară de orice pericol. Această dramă a produs în toate cercurile în care cei 2 eroi erau cunoscuţi, o impresie profundă. Curata organismul sângeroasa artistică şi Vizitele Spui că citind broşura intitulată: „Instrucţiuni asupra ţinutei, atitudine şi modului de a se comporta a ofiţerului în diferite împrejurări, de d. comandant al şcoalei pregătitoare de ofiţeri de cavalerie din Târgovişte — te-ai oprit la capitolul: Despre vizitele militare. Nu te dumereşti, neştiind ce rost are acest capitol. Mă ’ntrebi. Iţi mărturisesc din adâncul inimei că simt în sufletul meu o mare mulţumire când văd, că abia eşti pe pragul de a ieşi ofiţer şi cauţi a afla oarecari reguli ostăşeşti pe cari mulţi fiu numai că nu le dau nici o importanţă, dar nici nu voese a băga în seamă astfel de lucrări preţioase. D. colonel Rădulescu, comandantul şcoalei sus citate, cu părinteasca sa îngrijire sufletească s’a gândit a da elevilor, instrucţiuni şi sfaturi, nu numai cu privire la militărie, ci şi de modul cum să comporte elevul viitor ofiţer, când va pagi pragul în societate. Ai citit prefaţa lucrării sale, care spune: „Ofiţerul trebue să fie în orice împrejurare un necontestat exemplu. „Relaţiunile sociale ce-şi va creea, „vor fi întotdeauna la nivelul impus „de rangul său social.” „Modul de a se prezenta în acest „mediu, îl obligă a cunoaşte anumite „reguli dela care nu se poate abate fără a fi aspru judecat, asupra gradului său de educaţiune.“ Apoi ai văzut, că pe capitole, începe a explica elevilor dela ţinută, atitudine la masă, chestiuni de onoare, vizite etc... până la cea mai mică îndatorire cerută de buna educaţie a ofiţerului în societate* ■ Aceste instrucţiuni de mare importanţă, sunt folositoare a fi învăţate nu numai de voi dragul meu, ci şi mulţi alţi cari nu prea au citit sau n’au avut ocaziune a le învăţa de la părinţi. Dar să viu la nedumerirea ta şi să-ţi spun ce rost au Vizitele milita militare te. Află dragă Nini: Omul e un animal sociabil şi ca atare nu se poate lipsi de societatea semenilor săi. Analizând chestiunea vizitelor în societate şi mai cu seamă în corpul ofiţeresc, trebue s’o privim din două puncte de vedere. Ca fond şi ca formă. Sub orice formă am privi această chestiune, după noi, ea prezintă aceeaşi importanţă, judecând şi din punct de vedere filosofic ci raportându-ne la convenţiunile pe care se sprijină întreaga societate. Ca fond, vizitele au de scop a ne mări cercul cunoştinţelor şi strânge legăturile între un număr oarecare de persoane; e o necesitate naturală născută în om şi perpetuată prin selecţie naturală. Ca formă, vizitele manifestă atenţiunea ce o purtăm unor persoane cu care, din oricare împrejurări, nu putem strânge legături intime de prietenie; în acest caz ele sunt cerute de Convenţiunile sociale. Şi într’un caz şi în altul acest act social nu poate fi privit prin Urmare ca o simplă banalitate, ci e pornit şi manifestă oarecare necesităţi fatale ale naturei omeneşti* Intre membrii instituţiei armatei unde principiul solidarităţii trebue împins până la extrem, actul social al vizitelor trebue să-şi aibă loc ca fond impus de necesitatea ce o are animalul sociabil isvorât inconştient din principiul afinităţii, ca formă pentru că regulile de etichetă trebue să formeze apanagiul exclusiv al ofiţerului, lucru ce decurge din situaţia, din însărcinarea onorabilă ce-i dă societatea. Ca atare vizitele şi în special cele în corp nu-şi pot avea locul şi nici raţiunea a mai fi prevăzute şi ia regulamentul serviciului în garnizoană ci ca o datorie. Şi această datorie nu trebue a fi imprimată pe hârtie, ci nu sufletul, în aducerea aminte în întreagă fiinţă a ta. LUMINĂ Un mare furt de covoare BANDA A FOST ARESTATA IN CAPITALA Poliţia Capitalei a arestat în cursul zilei de ori o întreagă bandă compusă din Isac Iosif, Vancea Aurel, Arpad Nagy şi Alexandru Iosif toţi din Ardeal, cari în ultimul timp au furat de la bisericile din Braşov, Alba şi Sibiu, covoare în valoare de 2 milioane lei. Covoarele le furau în urma indicaţiunilor vânzătorului Alex. Cotanides şi le vindeau apoi comercianţilor Garabet Omachian şi Hrean Sahaian. Au fost arestaţi atât comercianţii cât şi vânzătorii Covoarele cari au fost găsite toate, vor fi retrimise bisericilor. Popeşti Doctorul 1» SEGAL De la Facultatea din Vietta Specializat la Clinicele din Paris şi Berlin Boale interne şi de Copil Raze şi Electroterapie Str. Municipalităţii, 6 (In dosul Pompieriei) Se aduce la cunoştinţa abonaţilor la reţeaua telefonică din Bucureşti, că au apărut suplimentele la Cartea Telefonică pe 1930 şi se găsesc de vânzare la librării şi editură, calea Victoriei 31, tel. 377/05. Preţul lei 40. D. general H. Cihoschi, fost ministru al armatei, a sosit in Capitală venind de la Sinaia. Policlinica Soc. „dr. Iuliu Barasch” din str. Biserica Udrieanu No. 8, Instituţie filantropică pentru îngrijirea bolnavilor sărmani fără deosebire de credinţă, se redeschide Miercuri 10 Septembrie a. c. Noul tarif al taximetrelor Eri după amiază dr. Colonel Martinescu, prefectul poliţiei Capitalei a primit o numeroasă delegaţie de şoferi şi proprietari de automobile cu care a discutat chestiunea tarifelor. In urma unor lungi discuţii s-a stabilit că tarifele ce urmau a intra în vigoare eri să nu fie aplicate. Se va institui un singur tarif atât pentru zi cât și pentru noapte. Plecarea va fi tarifată la 18 lei iar fiecare 290 metri va costa 4 lei. In ce priveşte schimbarea aparatelor, şoferii nu au admis taxa de 500 lei ce urmau sa plătească caselor pentru schimbările necesare. Chestiunea urmează a mai fi discutată . INFORMAŢIUIMI In legătură cu hotărârile luate în ziua de 8 August de ministerul de comunicaţii ,de acord cu consiliul de administraţie al c. d. ministru Manoilescu a dispus să se înceapă imediat lucrările pentru studiul traseului nou pe distanţa Braşov-Buzău, cu rezistenţe diferite cu cele 2 sensuri. Deasemeni pentru traseul B. Vâlcea-Piteşti şi Ocna-Sibiu-Mercurea Ciucului. Deasemeni se va mai studia distribuţia traficului eventual şi care pot lega Transilvania cu Muntenia: Bumbeşti-Livezeni, B. Vălcea-Piteşti, Braşov-Piteşti (cu şi fără electricitate) şi Braşov-Buzău. Aceste studii vor începe imediat. D. general N. Condeescu, ministrul armatei, care se afla în concediu la Constanţa, a sosit în Capitală şi şi-a reluat activitatea la departament. Eri s-a deschis la Lwow (Lemberg) o expoziţie agricolă internaţională la care participă şi România. Ministerul de agricultură de acord cu Uniunea camerelor agricole a organizat un pavilion românesc în care vor fi expuse, în special, produsele viticole şi pomicole din ţara noastră. Pavilionul a fost aranjat de d. G. Sebastian, inspector în ministerul de agricultură. S’a trimis la Lwow vin în butoac şi sticle, şampanie românească, ţuică, mere, pere, struguri, piersici, prune, pepeni. Sunt expuse de asemenea obiecte de industrie casnică, ceramică, etc. D. Nicu Naiman, proprietarul bodegei şi restaurantului din calea Dudeşti No. 20, ne roagă să aducem la cunoştinţa autorităţilor faptul că într-una din serile trecute , avocat Aurel Sterian, a provocat un enorm scandal în restaurantul d-sale. Patronul a fost insultat şi ameninţat cu bătaia pe motiv că e„. jidan. Cum în faţa restaurantului Se adunase foarte multă lume, cu greu s’a putut evita o incierare, întrucât toţi erau indignaţi de purtarea d-lui avocat. Cazul a fost reclamat autorităţilor. „Uniunea generală a studenţilor in ştiinţe de stat“ ţine şedinţă de comitet în ziua de 3 Septembrie 1930 orele 7. p .m. în calea Victoriei Pasagiul Imobiliare scara 4 de serviciu etajul 3 (locuinţa d-lui Răsvan). Sunt invitaţi a lua parte şi d-nii cenzori precum şi d-nii August Gaginschi şi V. Firea. A SPECTACOLELE ZILEI Teatrul Naţional: Casandra. Teatrul Ventura: Melo. Teatrul Regina Maria: Vijelia. Cărăbuş (compania Tănase): Bravo Cărăbuşi Parcul Otetelişanu (Combanda Regina Maria): Viteazul înotător. Teatrul Nou : Unser Sibeniu cu artistul ruso-american I. Arco. CINEMATOGRAFELE Capitol (sală şi grădină): Tandreţe cu Marcelle Jefferson şi Jean Toulout. Vox (Eforie): La Paradisul Femeilor cu Dita Pifilo, film sonor francez, după romanul lui Emil Zola şi o comedie. Trianon: Tigresa parfumată, film sonor, cu Helene Chadwick şi o complectare. Corso: Două inimi într’un vals. Bulevard-Palace: Goană după dragoste, sonor, cu Mary Brian şi Richard Arien şi 2 complectări sonore. Terra: Pe drumul morţei, o comedie şi revista. Elite (sală şi grădină): Revista? Balanse, Marghioale ! Femina: Valsul Dunărei sonor, cu Harry Liedtke, Verebes şi Norman Peggy. A. R. P. A. (Sala Franklin): Ajutor, sunt milionar. Cu Nicolas Kolne. Lipscani: Trădarea, cu Lya de Putty şi Lars Hanson. Trupa de reviste Juvenal. A. R. P. A. (Sala Episcopiei): Studentul cerşetor cu Agnes Esterhazy, Maria Pandler, Harry Liedke, etc, Cinema Romană. — Martirii Dragostei cu Hans Stuve, Olga Tschehova şi o comedie. American: Regele Carnavalului cu Gabriel Gabrie şi Elga Bring. Romană : Omul care râde cu Conrad Veidt şi o comedie. Dichiu: Beţia simţurilor cu Lars mânesc Soremar. Victoria (fost Marconi): Nu se lasă a fi sedusă, comedie şi artişti. Hanson şi Gina Manes şi jurnal ro- Mania: Povara cu Elvira Godeanu şi Valentineanu şi trupa Liliacul, program Schimbat. Volta-Buzeşti: Arena însângerată, film sonor cu Rudolphe Valentino şi Nita Naldi. Terasa Basarab: Don Juan cu John Barymore şi o comedie. Rex: Soţia condamnată şi Charlie Chaplin în Circul. Rahova (sală şi grădină: Nunta cu repetiţii cu Jean Hersholt, Charles Rogers şi Nancy Carrol; Seara la grădină: Trupa de reviste. Gloria (grădină şi sală): Femeea in flăcări cu Olga Cechova, o comedie şi Extemporalul jucat de trupa Roland de Jasy. Leonard (Tei): Şarpele cu Greta Garbo. Jupiter (sală şi grădină): Volga, Volga şi revista: Hai la Strand. Grădina Voevodul Mihai Itu (Călăraşi 119): Don X cu Douglas Fairbanks. Marconi: Contele de Monte Cristo cu Lili Dagover şi artişti. Model: Prizoniera şi artişti. Facla: Nu mai cred în femei cu Richard Tauber. Roma : Cazul cel mare şi Vraja Orientului. Teatrul Liliacul cinema: Când tatăl şi fiul cu Harry Liedtke. Bogaciu: Ultima noapte cu Hans Stuwe. Filantropia: Căpitan Rascasse cu Gabriel Gabrio şi o comedie. Leonard (Tei): Aur cu Dolores Dil Rito şi o comedie americană. Grădina Victoria: Mondena cu Gloria Swanson și comedie.