Lupta, martie 1931 (Anul 10, nr. 2794-2819)

1931-03-01 / nr. 2794

Pagina 2 CRONOS Sfr Academiei 9 # #/ # / */■ CRONOS SEMINŢE Semințe economice Seminţe pentru zarzavaturi Seminţe de flori Seminţe de trifoi in calitatea cea mai demnă de încredere se pot procura la Societatea Comercială a Agricultorilor **RAO — Fondată 1300 Prospect la dorinţă gratuit Domnişoară germană predă lecţii dimineaţa a se adresa 72 General Bertnerot Ew»T»] l’ yj q Combate Guta GRATIS trimit catalogul meu de Viţe de Ve altoite şi Pomi care cuprinde preţurile cele mai eftine şi sfaturi inapreciabile pentru fiecare viticultor. In propriul dv interes nu vă procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu citiţi călăuza mea de viticultură Adresa I. SZUCS DIÓSIG în Bihor Pepiniere No. 14 DURERILE de cap nevralgic, gripă reumatism se vindecă numai prin Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel in cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. NEVRALGINE ’ram REMEDIU SIGUR CONTRA DURERILOR DE CAP NERVOASE. REUMATICE -MIGRENFERIIŢE ALTOIRE Port altoi şi butaşi cu rudă» Cint livrează din sourile cele mai cunoscute, în calitate cea mai bună garantat soiuri autentice. Fr. CASPARI - Mediaşi catalog gratuit SPECIALITATE NEUBURGER” Funcţionari suprimaţi la Finanţe Ministerul de finanţe din motive bugetare, a hotărât să suprime mai multe categorii de funcţionari. O categorie importantă este aceia a agenţilor de constatare. Numărul celor suprimaţi din această categorie se ridică la aproape 1200. O delegaţie din funcţionarii aceştia suprimaţi s-a prezentat ori la ministerul de finanţe cu un memoriu. Faptul fiind comunicat prefecturii de poliţie, a sosit imediat la ministerul de finanţe, d. Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei însoţit de câţiva ofiţeri din jandarmerie. D. prefect a făcut cunoscut calitatea sa şi a ordonat evacuarea sălilor ministerului de finanţe. Câţiva din funcţionarii suprimaţi vociferând au fost arestaţi. Evacuarea s-a făcut cu forţa militară, verificându-se şi actele celor cari au venit în delegaţie. D. C. N Teianu, secretarul general al ministerului, sosind de la prim ministru, a primit imediat o delegaţie de patru funcţionari. D-sa a ascultat doleanţele acestor funcţionari — dintre cari cei mai mulţi au o vechime de 10—25 ani — şi a hotărât ca pentru Capitală să se facă deocamdată un tablou care să cuprindă: vechimea, studiile şi notele calificative Pentru restul ţării se vor întocmi tablouri pe administraţiile financiare şi se vor face propunerile respective. O parte din funcţionarii aceştia cari vor îndeplini condiţiunile cerute de lege şi vor fi găsiţi utili serviciului, vor fi reprimiţi în alte posturi. Delegaţia a plecat mulţumită de răspunsul secretarului general. In urma intervenţiei d-lui C. Teianu, funcţionarii arestaţi au fost imediat puşi In libertate. * De remarcat cu această ocazie este maniera forte a poliţiei întrebuinţată faţă de o categorie de cetăţeni care are cel mai mare respect pentru ordinea publică. Se pot întrebuinţa şi mijloace mai potrivite cu situaţia şi care dau rezultate mai bune, decât ameninţările şi bruscările. ★ Un memoriu al ofiţerilor tuberculoşi in atenţia d-lui ministru al armatei Cu prilejul discuţiunei la legea poziţiei ofiţerilor, s’a ridicat în Senat, şi chestiunea ofiţerilor tuberculoşi, pentru cari s’au cerut diferite avantaje. O problemă interesantă este aceea că unii şefi militari, cer un prea mare efort subalternilor, peste program şi peste puterile lor de muncă, ceea ce slăbeşte organismele şi le predispune la tuberculoză. La cererea ca aceşti ofiţeri să fie îngrijiţi pe socoteala Statului, s-a replicat că bugetul nu ar putea să suporte această cheltuială în plus. In legătură cu această chestiune, primim următorul memoriu, care, credem, cuprinde cereri foarte îndreptăţite, şi care ar trebui admise la Cameră : Ofiţerii internaţi în Sanatoriul Militar Lăculeţe cu onoare supun Domniei Voastre, următoarele doleanţe, rugându-vă să binevoiţi a interveni pentru satisfacere. 1) Să se menţină ofiţerilor bolnavi de tuberculoză ce vor fi puşi in disponibilitate timp de 3 ani toate drepturile ofiţerilor activi în ceea ce priveşte solda, ordonanţa personală şi reducerea de 75% pe C. P. B. 2) Trecerea în disponibiltate să fie precedată de un concediu de boală de 6 luni după cum specifică vechea lege a poziţiei ofiţerilor. 3) Ofiţerii trecuţi în disponibilitate să aibă libertatea de a se îngriji, atât în sanatoriile militare cât şi în altă parte. 4) Revizuirea ofiţerilor bolnavi, puşi în disponibilitate, să se facă anual la cererea ofiţerilor şi ori de câte ori comisia medico-militară va crede necesar. Cu ocazia revizuirilor ce se vor face de Comisia Medico-Militară ofiţerii găsiţi apţi pentru serviciu să fie repartizaţi la servicii auxiliare care nu reclamă eforturi fizice, înaintarea acestor ofiţeri să se facă „pe Ioc" la serviciile auxiliare, cercuri de recrutare, comenduirii de pieţe, Domenii Militare, depozite etc. 6) La punerea în retragere (după 3 ani de disponibilitate) să se acorde ofiţerilor toate drepturile prevăzute de lege pentru „boală contractată în timpul şi din cauza srviciului militar“. 7) Să se acorde ofiţerilor tuberculoşi trecuţi în retragere o primă de echipare ca şi ofiţerilor pensionari. EWS Continuarea din pagina 1 din ea în chestia armamentelor să se întoarcă pentru totdeauna în izolarea ei obicinuită. Prin atitudinea pe care o va lua în chestia armamentelor, Europa ar putea să trântească uşile care duc la o revizuire a datoriilor. Nu e mai puţin adevărat că tot Europa e în stare să-şi creieze o atmosferă absolut favorabilă în America. Dacă în cercurile oficiale din Statele Unite se evită legătura între problema dezarmării şi aceia a datoriilor, se acordă, în schimb, cea mai mae atenţie, problemei dezarmării în sine. America ar putea foarte bine să adopte punctul de vedere că nu are o armată despre care să vorbească, iar în ceea ce priveşte limitarea înarmărilor navale a aderat la conferinţele de la Washington şi Londra şi ar putea în consecinţă să ia atitudinea unui spectator dezinteresat, la viitoarea conferinţă de la Geneva, America nu va lua însă o asemenea atitudine. Guvernul Statelor Unite manifestează un interes constant şi profund pentru succesul conferinţei mondiale a dezarmării. Mai mult decât atât, guvernul are idei clare asupra elementelor necesare pentru a asigura acelei conferinţe succesul dorit. In Anaerica se crede că, ceea ce a asigurat succesul conferinţei din Londra, au fost conversaţiile preliminare urmate între preşedintele Hoover şi secretarul Stimson de o parte şi delegaţia japoneză şi MacDonald de altă parte. Ce face Europa în acest timp ? Ziarele anunţă zilnic, cu efecte deplorabile, întrecerea înarmărilor navale dintre Franţa şi Italia. Cel mai bun mijloc pentru a împiedica o repetare a evenimentelor din 1921 este să amintim cele ce s-au petrecut acum 10 ani. LAPTA Tribunalul Ilfov a început judecarea procesului „arhanghelilor Interogatoriul acuzat for. - Un incident respins - Rechizitoriul procurorului. Azi se va da sentinţa Tribunalul Ilfov, secţia 4-a civilo-corecţională ,a început ori judecarea procesului intentat împotriva conducătorilor „Gărzilor de fier”. Toţi cei şapte acuzaţi, în frunte cu Corneliu Codreanu au fost aduşi de la Văcăreşti. S-au luat întinse măsuri de ordine întrucât câteva grupuri de studenţi încercau să pătrundă cu forţa în sala tribunalului. Au fost aduse cordoane de jandarmi cari au păstrat liniştea. Tribunalul era format din d. Buichiu, preşedinte, asistat de d. Const. Solomonescu, judecător, procuror d. Procopie Dumitrescu. Apărarea e formată din d-nii avocaţi Eli. Antonescu, Vasili- Cluj, Gărneaţa, Moţa, etc. INTEROGAREA ACUZAŢILOR S’a procedat la ascultarea fiecărui inculpat in parte. Toţi au susţinut, ca şi la instrucţie, că organizaţiile arhangheliste sunt perfect legale, naţionaliste şi că nu au acţionat în afara legilor. Siguranţa generală a fost ţinută totdeauna în curent cu mişcarea. Dacă vre-un individ, un membru al cestor organizaţii, săvârşea un act ilegal, el o făcea pe propria sa răspundere, fără ca organizaţiile să aibă vreun amestec. ASCULTAREA MARTORILOR Au fost asculati apoi martorii. Au depus d-nii Gh. Sârbulescu, ing. Cotiugă Traian, Const. Dumitrescu, toţi în favoarea acuzaţilor. Preotul N. Georgescu-Edineţi a spus că mişcarea arhangheliştilor îi era simpatică. Sfinţia Sa a asistat la câteva şedinţe cari s’au ţinut la sediul organizaţiei centrale, când s’a ales sentul, comitetul de conducere în care i s’a rezervat un joc. UN INCIDENT RESPINS Apărarea a ridicat incidentul că întrucât procesul arhangheliştilor e un proces politic, cere ca el să fie trimes în judecata Curţei cu juraţi. D. Moţa a spus că numai presa e vinovată de situaţia creată conducătorilor arhanghelişti, deoarece a prezentat, în mod fals şi calomnios, activitatea organizaţiilor. RECHIZITORIUL PROCURORULUI Şedinţa s-a suspendat pentru câteva minute. La redeschidere d. procuror Procopie Dumitrescu şi-a desvoltat rechizitoriul. D-sa a arătat origina mişcărei care datează dinainte de război A expus apoi modul cum acţionau arhangheliştii. Prin activitatea organizaţiilor Gărzilor de fier se întreţinea o stare primejdioasă care a dat naştere la acte anarhice. Aceste organizaţii aveau un caracter militarist, cu disciplină severă, cu uniforme, instrucţie militară. Membrii trebuiau să fie totdeauna gata de luptă pentru instaurarea unui guvern fascist al cărui şef să fie Corneliu Codreanu. Se ţineau şedinţe secrete şi se întrebuinţau mijloace primejdioase pentru realizarea scopului urmărit. Procurorul citeşte apoi câteva scrisori şi acte din care, reese mentalitatea anarhică a organizaţiilor gărzilor. D-sa precizează că într’unele din acteste acte era scris că spionii vor fi omorâţi. Procurorul trage concluzie că aceasta constitue un îndemn direct la crimă şi desvălueşte în mod destul de clar scopul terorist care stătea la baza acţiunei asociaţiilor Gărzilor de fier. Procurorul a cerut condamnarea celor 7 conducători arestaţi. Procesul a rămas în continuare pentru azi, când, probabil, se va da şi sentinţa. Starea nenorocită a facultăţii de farmacie Societatea studenţilor in farmacie printr'un memoriu adresat Suveranului, arată că facultatea de farmacie din Capitală este într’o stare nenorocită, fără local şi fără laboratorii Deoarece statul, în împrejurările de azi, nu poate da fonduri pentru împlinirea lipsurilor de mai sus, studenţii cer Suveranului să se aprobe înfiinţarea unui timbru de 2 lei care să se aplice pe fiecare reţetă medicală. Studenţii mai solicită înaltul patronaj al Suveranului pentru clădirea facultăţii de farmacie care se va numi „Regele Carol al 11-lea.” Eliberarea d-lui N. D. Cocea Se ştie că tribunalul Ilfov reconfirmase mandatul de arestare lansat de judecătorul de instrucţîe Împotriva d-lui N. D. Cocea. Acuzatul a făcut apel la Camera de punere sub acuzare contra reconfirmărei mandatului. Apelul s’a judecat ori şi a fost admis. D. N. D. Cocea a fost pus în libertate aseară. Câştig lunar lei 25.000 Comision mare, leafă fixă, eventual abonament. Reprezentanţi serioşi la particulari blue introduşi se caută. Oferte prin RUDOLF MOSSE, Cluj sub „EXISTENTA SIGURA”. Unul din vapoarele „MONTE PASCOAL” şi „MONTE ROSA” cu care Societatea HAMBURG SÜD organizează excursiuni spre FJORDURILE NORVEGIENE, CAPUL NORD şi SPITZBERGEN cu plecări din Hamburg, Genua, Veneţia, spre Madeira, Cadiz, Malaga, Ceuta, Palma de Mallorca, Barcelona, Syria, Palestina, Egipt, Grecia, Constantinopol, Africa de Nord, Neapoli, Sicilia, Marokko, Spania de Sud, Portugalia, Suedia, Norvegia, etc. Preturi de la Rmk. 250.— (Lei 10.000.—) până la Rmk. 650.- (cca Lei 27.000.—) inclusiv masa, de primul rang pe tot timpul călătoriei pe vapor Informaţiuni şi Prospecte gratuite HAMBURG SUD. Belul Dinicu Golescu 41 bis, București, Telefon 337-31. Lucrări Conferinţa d-lui M. Beza Luni 2 Martie, ora 5 d. a., se va ţine la Studio Teatrul Naţional .Piaţa Palatului Regal a XVII-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul N. Iorga. D. M. Beza de la universitatea din Londra, va vorbi despre: Scriitorii englezi şi carenţe engleze contimporane. Vor mai da preţiosul concurs: 11-na Maria Snejina de la Opera Română. Baritonul Dim. Andreescu. Quartetul de coarde Alex. Theodorescu, L. Feldmann, Th. Popovici şi Thaler, vor executa din compoziţiile marelui compozitor englez Franck Bridge. Biletele la agenţia Feder. Membrii studenţi au intrarea liberă. „Cele Trei Crişuri “ După frumoasele studii ale diferitelor probleme culturale ce preocupă intelectualitatea noastră, şi vrând totodată să rămână în sfera ei de realizări naţionaliste, revista „Cele trei Cirişuri" publică în ultimul său număr, un studiu amănunţit al istoricului armatei noastre şi a evoluţiei urmate în ultimul timp, începând cu un omagiu către M. . Regele Carol şi amintind apoi frumoasele figuri ale celor ce au fost Joffre, Berthelot şi V. Brătianu, numărul de faţă oglindeşte cu obiectivitate şi precisie situaţia forţelor noastre militare şi viitorul pe care s l-au deschis. Printre articole, reţinem acelea semnate de: prof. S. Mehedinţi, Generalii Dabija, C. Dragu, Rostu şi Negreanu; profesor Musceleanu Gr. Gafencu, O. Densuşianu-fiul colonel Gh. Bacaioglu, C. Amiral Bălănescu, Tantzi Budişte,amj, major Sc. Rădulescu, A. Davidescu, Tr. Birăescu, G. Sofronie, etc. Clişee, recenzii, note. Revista „Cel® trei Crişuri" a intrat în al 12-lea an de apariţie statornică şi necesitatea ei în special în locurile unde activează, este evidentă. Moartea Clementine! Cristescu Durerea pe care o pricinueşte tuturor iubitorilor noştri de muzică vestea morţii Clementinei Cristescu este sfâşietoare. Este mult prea crudă această frângere din viaţă a chipului acela luminos, a trupului vibratil la cele mai fine unduiri muzicale. . . tot Moare în vârstă de 23 ani. La Paris, unde numele său începuse să prindă consistenţă şi să-şi deschidă un drum plin de înţelegere şi de admiraţie. Am auzit-o, anul trecut, la Ecole Normale de musique, acompaniată la pian de Radu Mihail — celalt exponent strălucit al tinerei noastre generaţii de artişti — desfăşurându-şi darurile violonistice într’o plinătate, nu departe de perfecţiune. Era chemată să devină virtuoza noastră. O Alma Moodie, Erika Morini, o Isolde Manges, a noastră. Strălucita elevă a maestrului George Enacovici, la Conservatorul din Bucureşti, a debutat în public, acum patru ani, în cadrul unui simfonic al „Filarmonicei" dirijat de Scherchen. Şi-a ales pentru trecerea rubiconului concertul" în re de Beetheven. Punctul culminant al literaturii violonistice, din toate vremurile. A păşit cu destulă uşurinţă prin toate poziţiile dificile, a evoluat în frumoase dispoziţii de ton (deşi cam mic) şi a cântat prin temperamentul său profund muzical. Publicul bucureştean a mai auzit-o la un alt simfonic dirijat de d. Nonna Ottescu, executând concertat în mi de Mozart. A fost o revelaţie. Aici îşi găsise Clementina (Didi cum o alintau colegii de la Conservator) expresiile pe cari să le poată reda în deplina lor frumuseţe. A fost numai graţie, limpezime, avânt juvenil. Recitalul său, de acum trei ani, înainte de a pleca pentru complectarea studiilor la Paris, ne-a olărit o frumoasă execuţie a Sonatei de Cezar Franck. Şi aceasta a fost totul. Ecole Normale de musique de sbu conducerea lui Alfred Cortot, îi recunoscuse talentul, inteligenţa, posibiilitâţile de evoluare. In curând avea să pornească în lume, pentru desfăşurarea calităţilor sale perfectate. Nu ştim deocamdată cărui fapt i se datoreşte moartea prematură , a Clementinei Cristescu. Vestea laconică ne anunţă „în urma unui accident". Dezolarea o simţim, însă, nesfârşită. Era frumoasă, talentată, strălucitoare de graţie şi inteligentă. Se rupe o floare splendidă din buchetul talentelor româneşti. Numele Clementinei Cristescu se iroseşte în neant, în momentul chiar când trebuia să primească botezul consacrării. O lacrimă de amintire neştearsă pentru artista care e ruptă atât de meschin din lumea noastră de soituri și armonii. M. GR. mai pricep nimic. Nu se îndură, totuşi, să plece... Văd cum alţii, târgoveţi cutezători, se descurcă cu uşurinţă, prin dedalurile de chipuri şi trupuri turnate în bronz, îşi iau inima în dinţi şi îi imită. Deschid catalogul, citesc, la început greu de tot, apoi cu oarecare înlesnire. Fac naveta dela numărul de ordine fixat în dreptul lucrării la numărul trecut în catalog, cu explicaţiile necesare. Taina — sfânta taină, (căci e vorba de expresii ale dumnezeirii) se luminează, încetul cu încetul, până ce se transformă într’o noţiune limpede şi aproape complectă. Sunt reprezentate toate numele înaintaşe şi moderne ale picturii româneşti. De la Baltazar, Tătărescu, Hentia, Satmary, Stăncescu, Grigorescu (3 opere printre cari Apusul de soare la Barbizon, despre care Eduard Benezit spune în Dictionaire des peintres, sculpteurs et graveurs modernes, într’o generoasă biografie, — prima apărută în străinătate — că este tălmăcirea cea mai strălucită a splendorii dela Fontainebleau, unde oficiau credincioșii impresionismului), Luchian, până la ultimii maeștrii ai paletei: Verona, Pătraşcu, Sanielevici, Băncilă, Bunescu, Palladi. Deopotrivă de strălucire sunt prezentate desenul, de la Aman până la Teodorescu-Sion, aquarela, pastelul, gravura, litografia, zincografia. Bronzuri şi marmore dăltuite de Brâncuşi, Stork, Paciurea. Cele 30 de icoane sunt o comoară care exaltă cele mai diluate sensibilităţi. (Priviţi-te în sala II-a, strălucitoare în expresia lor primitivă, sub lumina perfect egală pe care o distribuie plafoane anume amenajate în acest scop). Intr’adevăr, luminatoarele oferă în toate sălile o claritate desăvârşită, care nu ştirbeşte niciunei lucrări efectele sale de colorit. Şcoala franceză (398 lucrări semnate de 211 artişti). Muzeul este închinat artei moderne. Nu trebuie să ne mire, deci, că întâlnim tot ce a ilustrat evoluţia şi ascensiunea impresionismului şi curentele creiate de marii deschizători de cale. Dacă ar şti marii colecţionari din lumea întreagă, cari îşi dispută pentru preţuri fantastice lucrările reprezentative ale diverselor epoci şi şcoli, că într’o sală a unui muzeu românesc se găsesc acumulate 6 opere, dintre cele mai bune, de Honoré Daumier, 2 tablouri de Courbet şi Claude Monnet — celebra Camille (1866) despre care criticul german de artă, d-rul Wandmann spune în Berliner Illustrierte Zeitung că este cea mai isbutită operă a şefului şcoalei impresioniste, — cu siguranţă că ar veni legiune în capitala noastră, ar năvăli în sala de muzeu și iar asalta pe cei în drept, cu sumele lor fabuloase... Surprizele nu se opresc, însă, aci. Notez în fugă, pânzele lui Jean-Paul Laurens, Monticelli Pissaro, Renoir, Sisley, Delacroix, Foram, Eugenie Carrière, Fantin-Latour. Despre Bourdelle care are opt lucrări, vom vorbi altădată, pe larg, pe marginea merituosului studiu critic care i l-a închinat sculptorul O. Han, Antoine Bourdelle au Musée Simu. Rodin domină prin câteva bronzuri. Nu ne putem opri asupra artiștilor italieni (102 opere), germani (85 opere), belgieni (40 opere), olandezi (21 opere), elveţieni (47 lucrări), austriaci (21 lucrări), unguri (41), polonezi (minunat Ajdukiewicz al cărui nume e strâns legat de ţara noastră) cehi (3 opere), englezi (7 opere), spanioli (13 opere), norvegieni (4 opere), suedezi (6 opere), ruşi (8 opere între cari Veresagin) şi asupra icoanelor bizantine. E o frescă strălucită, emoţionantă la fiecare pas, care conduce ochiul prin întreaga sensibilitate picturală şi sculpturală a vremii noastre. Cu toate că muzeul este donat „cu dragoste şi de veci Naţiunii române” prin actul încheiat la 25 octombrie 1927, donatorul şi-a rezervat pentru timpul cât va trăi direcţia şi administraţia aşezământului. Secundat de entuziasmul şi înţelegerea egal de intense ale pictorului Bunescu, d-l Simu, animator al artei noastre în străinătate, susţinătorul tinerelor talente, cărora le acordă, anual, o bursă de studii în străinătate, se ocupă de toate sarcinile, cheltuielile de întreţinere, de reparaţie, de îmbunătăţire a muzeului, de retribuţiunile personalului, de toate cumpărăturile noui de artă precum şi de acordarea de nouă premii. Duminicile, când muzeul este vizitat de 400—500 persoane, fără îndoială cel mai mare procent pe care -l înregistrează muzeele noastre, publicul are bucuria să-l vadă pe însuși fondatorul, care se plimbă printre socluri, mângâie cu privire satisfăcută sălile și lumea care le ocupă, se apropie de aceia pe care-i simte în căutarea unei explicaţii, le lămureşte înţelesul tabloului, le povesteşte cum l-a achiziţionat, viaţa artistului, le arată alte lucrări ale aceluiaşi artist, le strânge mâna. un alt grup se află pictorul Marius Bunescu, care oficiază ace- laş rit. Iată momente de înălţare, cari covârşesc toate meschinăriile lumii de afară, toate minciunile umilirile vieţii de toate zilele. Părăsim muzeul cu un negrăit regret. Am petrecut trei ore într’un univers de inspiraţii, de plăsmuiri, de înălţări spirituale, a cărui temperatură înaltă nu am întălnit-o decât în rarele zile dela Luvru, Guimet, muzeul Rodin, Pergamon (Berlin). Pesimismul cu care am pornit în căutarea muzeelor bucureştene a căpătat o desminţire zdruncinătoare. Ne consolăm însă cu gândul, că vom găsi în excursiile viitoare, noui elemente de alarmă. Până una alta, să ne închinăm în faţa operei consacrate artei mari de un singur om. Muzeul Simu este templul Bucureştilor. Când trecem prin faţa casei care adăpostesc încă, neclintite, energia şi avântul celui care a dat acoperiş atâtor opere de mare tensiune spirituală, nu ne putem opri un sentiment de admiraţie pioasă. Ne descoperim. MIRON GRINDEA și mici Jocuri româneşti Sâmbătă 28 Februarie 1931, între orele 6—9 seara, „Liga culturală” secţiunea Bucureşti, continuă lecţiile de jocuri româneşti ii palatul „Ligii culturale” b-dul Shitu Măgureanu No. 1, unde vor continua regulat in fiecare Sâmbătă şi la aceleaşi ore. Membrii „Ligii culturale” sau orice doritor să înveţe adevăratele jocuri româneşti, sunt rugaţi a lua parte ln număr cât mai mare. Teatrul Barascheum Mâine Duminică marele artist american Iacob Rechtzeit va începe la Teatrul Barascheum seria spectacolelor cu trupa de operetă sub direcţiunea d-lui Boris Segal Piesa cu care începe Iacob Rechtzeit este o operetă intitulată „Messer Tenzer” scrisă special pentru acest artist cu muzică de Iacob Rechtzeit. De mic copil Iacob Rechtzeit a Început să joace pe scenele marilor teatre din Rusia. Plecat în America el deveni curând favoritul publicului. A jucat timp de trei ani ca partenerul marei artiste Mary Picon- După un turneu făcut în Europa el începe mâine seară seria str.. „tactilelor la teatrul Barascheum. Spectacolele zilei Opera Română: Un bal mascat. Teatrul Naţional, seara: Flacăra sfântă. Teatrul Ventura, seara: Carnavalul copiilor. Teatrul Regina Maria, seara : Dolari ! Teatrul Alhambra M. R. et Co. Teatrul Majestic (Pasagiul Comedini- Foaie verde Majestic. Ateneu: concertul violonistei Alma Moodie. Eforia Teatrul japonez. Teatrul Barascheum: opereta. Fetiţa din pension. CINEMATOGRAFE Cinema Capitol şi Rosy: Trei băeji şi o fericire, cu Lilian Harvey şi Willy Fritsph. Cinema Regal. — Femeea îndărătnică, de Shakespeare, cu Douglas Fairbanks şi Mary Pikford. Complecturi: Jurnal, Uuvertura 812 şi tenorul Gigli Cinema Trianon. — Nebuniile tinereţe!, (Zweimal hochzeit) cu Liane Haid, vorbit şi cântat Cinema Femina. — Dragostea unei femei pierdute, cu Barbara Stanwyck. Cinema Vox. — Două suflete, film vorbit In limba germană, cu Charlotte Suza şi Gustav Froelich Cinema Corso. — îngerul albastru, cu Emil Janings. Cinema Select. — Si l’empereur savait qa, versiunea în limba francezii, complectări Stan şi Bran într’o creaţie sonoră şi journal Fox. Cinema Bulevard Palace. — Olympia, film vorbit în limba germană. Stan şi Bran şi journal. Cinema A. R. P. A. Edison. — Baiadera şi artişti. Marconi — Femeia care nu te uită, cu Ivan Petrovici şi Lil Dagover, vorbit şi cântat Artişti. Maria. — Celebrul Cabbo, sonor şi vorbit. Artişti. Cinema Roma. — Pisica sălbatecă şi Luna de miere. American. — Regele vagabonzilor. Facla: „Harold Lloyd printre chinezi”, comedie sonoră și trupa de reviste în frunte cu d-na Tuki Eremia la orele 10 seara. Rex. — Monte Carlo, cu Janett Macdonald şi o complectare. Cinema Omnia. — Eroina cu Eleanor Boardman şi o complectare. Cinema Jupiter. — Noaptea e a noastră, cu Marie Bell şi Jean Murat, sonor şi vorbitor. Preţuri reduse. Model. — Fulgerat, cu Lon Chaney, o comedie şi trupa Bejan Cinema Gloria. — Drumul spre glorie, cu Richard Tauber şi complectări. Sala Episcopiei. — Tainele Orientului. Terra. — Insula vapoarelor pierdute şi Stan şi Bran. Volta Ruseşti. — Iubirea noastră a fost un vis, cu Liane Haid, sonor Filantropia. — Umbrelele albe, cu Raquel Torres, Monte Blué şi o comedie. Arpa (Franklin). — Goesta Herling. Cinema Cercul Subofiţerilor. — Vâltoarea valsului şi o comedie. Triumf — Lupta cu chinezii şi Kira Kiralina, de Panait Istrati. Artişti. Ateneul Obor. — Boerii noui. Cinema Filantropia. — recondite, cu Gabriel Gabrio, Andrée Lafayette şi o complectare. INFORMAŢII Aseară, la orele 6, urma să aibă loc şedinţa Senatului universitar din Capitală pentru a discuta proiectul de lege de reorganizare a învăţământului superior, întrucât d. ministru Costăchescu, care îşi exprimase dorinţa de a participa la această şedinţă, a fost reţinut în altă parte membrii Senatului universitar au hotărât să se întrunească din nou Martie Martie, când va asista şi d. ministru al instrucţiunii. Ploeşti Doctorul 1. SEGAL De la Facultatea din Viena Specializat la Clinicele din Paris şi Berlin Boale Interne şi de Copil Raze şi Electroterapie Str. Municipalitatei. ( În dosul pompieriei Aseară a avut loc la sediul Uniunei Generale a funcţionarilor particulari o întrunire de protestare contra scăderilor de salarii, concedieri şi şomaj. D-l G. G. Georgescu preşedintele Uniunei, descrie situaţia funcţionarilor particulari, arătând că autoritatea de stat cu toate intervenţiunile noastre nu a luat măsuri pentru curmarea acestor stări de lucruri. După ce s’au mai rostit şi alte cuvântări s’a hotărât să se continue acţiunea împotriva şomajului şi concedierilor. Doctor O. Millian Docent universitar Consultă pentru boale de sugari, copii şi infecţioase, de la 214 Str. Maria Rosetti, 40. Telet. 212/75 Organizaţia Partidului Poporului din Capitală de sub preşedinţia d-lui Trancu Iaşi a convocat pentru Duminică 1 Martie o întrunire publică în sala Frascati (Elite) din Calea Victoriei. Duminică 14 Martie a. c. ora 10 dimineaţa, are loc întrunirea Comitetului cetăţenesc al secţiunei 23, la şcoala Primară de băieţi „Cuza Vodă“ str. Lănăriei.