Lupta, iulie 1931 (Anul 10, nr. 2893-2919)

1931-07-22 / nr. 2911

Pagina 2-a A apărut No. 30 Gazeta Medica Director G. D. IONĂSESCU Cu următorul sumar: 12 „Şcolile de mame“din Germania Aţi fost bolnav vreodată? Care medic v-a vindecat? O nouă şi foarte interesantă an­chetă a „GAZETEI MEDICALE“ Obezitatea şi slăbiciunea femeei — Ce sunt Hemoroizii— — Cancerul mitrei — Curăţirea pietrei de pe dinţi Haponta1 Bălţăteşti. —■ Pot face liduchiya, băi femeile gravide? Cel mai bun calmant: baia rece. Atenţie când săriţi In apă. — — — La Ostanda, etc.----------­Sfaturi pentru gospodine Pagini vechi: Doftorul lui Vasile Lupu A.B.C. — derul medical Educaţia sexuală a şcolarilor — O pudoare rău înţeleasă — 12 pagini 7 Lei Red. şi Adiţia Bucureşti str. Doamnei 27 Palatul Justiţiei CONTRABANDA DE SPIRT Tribunalul a confirmat ori man­datul de arestare emis de cab. 7 instrucţie contra fabricantului de parfumeri Aftalion din Capitală, a­­cuzat de tăinuire, prin aceea că a cumpărat spirt de contrabandă sustras din fabrica sigilată de la Şercaia. INSPECTOR LA UZINELE COMU­NALE DELAPIDATOR împotriva lui Gheorghe Dumitru, care fiind inspector la Uzinele co­munale şi-a însuşit suma de 20 mii lei, s-a deschis ori acţiune publică pentru delapidare. Gheorghe Dumi­tru, în stare de ares a fost trimis cab. V instrucţie. Curată rinichii PENTRU A EXPLOATA BRE­VETUL DE INVENŢIE No. 8882 relativ la: „Deshidratat­ electric pen­tru emulsiuni de petrol” proprietara, brevetului Soc. DE BATAAFSCHE PETROLEUM MAATSCHAPPIJ do­reşte a-i ceda sau a acorda licenţa de exploatare şi, în­­genere, a intra în orice combinaţiune posibila in vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la: INGINER MAR­CUS & BERLESCU, Birou de Bre­vete de Invenţiune, Bucureşti I, Str. Colţei 1. Continuare din pagina 1 nie atunci când ei sunt puşi la încercare. De aceia, o Germanie comunistă ar fi pentru omenire o primejdie cu mult mai mare decât este Rusia comunistă. Ger­mania posedă poate cel mai cult şi mai bine instruit proletariat din lume. Intelectualii şi condu­cătorii de industrii sunt aproape cu desăvârşire desfiinţaţi în Ru­sia, fiindcă ei erau bănuiţi de sentimente ostile împotriva re­voluţiei. In Germania însă, „in­teligenţa” constitue armate teri­bile prin număr, capacitate şi caracter. Dacă prăbuşirea economice a Germaniei i-ar urma încă o iar­nă grea, cu falimente şi şomaj, atunci ţara ar putea cădea în ghiarele comunismului iar Aus­tria îi va urma fără ezitare. Eu nu-mi pot imagina o pri­mejdie mai gravă pentru Euro­pa şi pentru lumea întreagă, de­cât un mare organism de stat comunist în Europa centrală, un stat care ar fi condus şi susţi­nut de una din cele mai inteli­gente şi mai disciplinate naţiuni din lume. Mână în mână cu Germania şi sub conducerea germană, re­voluţia rusă ar dobândi o im­portanţă însutită. Rusia posedă inepuizabile comori de materii brute şi o populaţie enormă şi de o mare vitalitate. Germania posedă, la rândul ei, experien­ţă, capacitate şi abilitate pentru a exploata bogăţiile naturale a­­le Rusiei. Ambele ţări împreuna­te ar constitui o combinaţie pu­ternică. De aceia ar fi de dorit ca celelalte naţiuni să înlăture primejdia unei asemenea alian­ţe catastrofale. Hoover, guvernul său şi na­ţiunea americană se pot felicita de a fi găsit puterea de a între­prinde acest pas, în ciuda tutu­ror greutăţilor. Lumea a aşteptat până acum în zadar un asemenea demers şi începuse chiar să creadă că el nu se va produce nici­odată. Poporul britanic se bucură de perspectivele cari se deschid a­­cum. Se bucură de apropiata concentrare a tuturor forţelor spirituale şi economice ale celor două mari naţiuni de limbă en­gleză, pentru­ readucerea tinsǎ lumi sfâşiate, la prosperitate şi pace. S’a descoperit mormântul lui Ovidiu ? CONSTANŢA, 21 Iulie. — Am a­­nunţat că la Constanţa, pe şoseaua Traian, cu ocazia unor săpături s’a descoperit un splendid sarcofag, în­gropat la mică adâncime de supra­faţa solului. Desgroparea s’a făcut în prezenţa autorităţilor şi a d-lui profesor universitar C. Brătescu. A­­ceastă descoperire a produs multă senzaţie bănuindu-se că acest sarco­fag ar fi al poetului Ovidiu. Mor­mântul era aşezat la una din extre­mităţile cetăţei Tomis, acolo unde se crede că era o poartă de eşire ceea ce a întărit credinţa că ar pu­tea fi mormântul sensibilului poet roman. Sarcofagul este din marmoră zaha­roidă albă-vânătă, format din cutia sarcofagului şi un capac în formă de acoperiş dreptunghiular. Pe păr­ţile laterale are sculptur, perfecte imitând flori şi plante, iar pe două feţe laterale două splendide basore­liefuri reprezentând un splendid cap de femeie, foarte expresiv şi cu o coafură specială. Capacul este for­mat din trei părţi. Prin crăpături­le dintre aceste părţi s’a strecurat, cu timpul, şi prin ajutorul ploilor, pământ galben care s’a depus. Pe acest strat de pământ s’au găsit o­­semintele defunctului. Scheletul es­te într’o stare foarte proastă, oasele sunt fărâmiţate. Din craniu însă, maxilarul inferior arată că persoa­na era matură. Bărbia este de o rară frumuseţe şi ar arăta că defunctul avea darul elocinţei. Fruntea largă şi frumos boltită. Pereţii craniului destul de groşi ceea ce ar indica, împreună cu oasele membrelor in­ferioare, sexul bărbătesc deşi baso­relieful arată un cap de femeie. Nu s’a găsit nimic, nici o monedă care să arate epoca. Afară de un frag­ment de ornament de bronz. Poate că acesta să dea vreo indicaţie. Sarcofagul a fost dat în primirea muzeului regional al Dobrogei, ca­­re-l va aşeza în „Muzeul în aier li­ber“ aşezat pe locul Porţei Măcelă­riilor din zidul vechei cetăţi Tomis. Scheletul şi ornamentul în bronz au fost depuse în muzeul de la primă­rie. Tot aci au fost depuse şi alte obiecte antice ca: amfore, ulcele, o­­paiţe, sfeşnice de sticlă din epoca romană şi găsite cu­ ocazia diferi­telor săpături ce se fac pentru întă­rirea malului care limitează portul. ★ Din lămuririle date de d. profe­sor C. Brătescu, se poate deduce că în sarcofag se odihnesc osemintele unui ilustru cetăţean roman dotat cu inteligenţă şi talent oratoric şi este chiar posibil ca el să aparţină autorului „Tristelor“. ★ nenorocirea din portul Constanța CONSTANȚA, 21 Iulie. — O înfio­rătoare nenorocire s’a întâmplat ori în zorii zilei pe linia ce leagă de­poul de atelierele C. F. R. din por­tul nostru. Un tren care manevra pe sus amintita linie, a surprins pe un necunoscut în vârstă de 21—22 die ani, omorându-1 pe loc. Locomo­tiva fiind in plina viteză l-a mutilat în mod oribil. Corpul şi capul au fost aruncate între linii, iar mem­brele târâte pe o distanţă de câteva sute de metri. Pe o distanţă de 200 metri terasamentul a fost înroşit de sângele nefericitei victime a neaten­ţiei sale şi a conducătorului loco­motivei. Parchetul fiind înştiinţat, la faţa locului au venit imediat reprezen­tanţii lui. Asupra cadavrului nu s-a găsit nici un act care să poată duce la stabilirea identităţii necunoscu­tului. După îmbrăcăminte pare a fi un marinar de pe vreun vas străin ancorat în port, care întorcându-se beat în port a fost surprins pe linie și omorât. LUPTA primește abonamen­te de riligiatură cu — 75 lei lunar . „Chibiţul işi continuă seria triumfală In urma inepuizabilului ei suc­ces, comedia „Chibiţul”, cu marele artist Iosif Bulow, îşi continuă la „Teatrul Nou” seria spectacolelor şi în cursul acestei săptămâni. Premiera dramei „Samson şi Da­­lila” se va anunţa ulterior. Pentru astă seară şi-au rezervat locuri o parte din membrii corpu­lui diplomatic străin. Ştiri artistice Compania de reviste „Pitpalacul” direcţia N. Kanner-I. Pizone de la Teatrul „Colos”, (lângă Prefect. Po­liţiei) joacă pentru a 43-a oară re­vista: „Nimic nou pe frontul Bu­cureşti în 2 acte şi 18 tablouri de N. Kiriţescu şi N. Kanner. In curând va avea loc premiera revistei „A-­i gustat revista noastră” în 2 acte şi 18 tablouri de N. Kiri­ţescu şi N. Kanner, cu întreg an­samblul în frunte cu d-nele Natali­­ţa Pavelescu, Rozina Wiquelin, Jea­­na Doljean, Nelly Caracioni, Mica Marinescu, Vera Tacco şi d-nii N. Kanner, I. Pizone, Niculescu-Buzău, I. Brună, M. Emilian, Trestian, Io­­nescu. Baletul sub conducerea ma­estrului S. Al. Siomin secondat de profesorul Willy. —■■■■■"■ ,«WBli­i.» LAPTA Acuzaţiile aduse directorului henrii filipia“ Hin h Uullull „Ucibid ulii I” — Cam­ sunt motivele arestării d-lui Ad. Stern.—Cum răspunde directorul băncii „Dacia“ la invinuiri—Ares­tarea a fost ordonată de la Bucureşti? — IAŞI, 20. — Am relatat arestarea perderilor suferite de bancă prin ne­directorului general al Băncii „Da­­cia“, d-1 Ad. Stern. Imediat a urmat interogarea­­sa la cabinetul II In­strucţie, de către d-l jude Coman Rozin. împotriva d-lui Stern s-au formu­lat o serie de grave acuzaţiuni de cari trebue să răspundă în faţa ju­delui instructor. Se impută directo­rului general al Băncii „Dacia“ că a făcut o călătorie în străinătate luând 500.000 lei deşi instituţia se afla în jenă, şi-a încasat salarul de 50.000 lei lunar până în ultimul timp, deşi banca nu mai făcea plăţi de peste zece luni, a contractat o datorie a sa faţă de bancă de 140.000 lei, una pentru o rudă de 30.000 Iei, a creditat pe moşierul astăzi falit Iacobovici cu 500.000 Iei pe contul său propriu și nu al băncii, etc. ACUZAŢIILE ADUSE D-LUI STERN In afar­ă de aceasta se impută d-lui Ad. Stern că nu ar fi avut mandat din partea adunărei gene­rale — pe care nu ar mai fi convo­­cat-o de trei ani — să lucreze fără nici un control, cu puteri nelimitate. In registrele băncii nu s’au găsit justificate sume ce s’au cheltuit, etc. Aceste acuzaţii sunt relatate în­tr’o reclamaţie pentru abuz de în­­credere, înaintată tribunalului de către mai mulţi creditori în frunte cu d-nii: Rameder, Hirschensohn, Landau, Paucker, etc. Acestea sunt afirmaţiile reclaman­ţilor, afirmaţii făcute în cereri scri­se adresate autorităţilor judiciare. Pe de altă parte, se arată din partea celui acuzat, care a fost de o cinste exemplară în tot timpul activităţii sale până a ajuns în fruntea băncii „Dacia“, că nu are absolut nici o vină în degringolada instituţiei şi to­tul se datoreşte crizei generale, ca şi achitarea diferitelor plasamente. MERSUL CERCETĂRILOR Tribunalul secţia IlI-a ca şi Ca­mera de punere sub acuzare a găsit complect nevinovaţi pe cei doi sub­directori ai băncii „Dacia“, d-nii Ro­­zenthal şi Pleckner, cari au arătat că nu au fost decât simpli funcţio­nari salariaţi, fără răspundere în­­potriva atitudinei în operaţiile băn­cii. Acelaş lucru îl poate arăta şi d-l Ad Stern, directorul general al Băncii „Dacia“, care­ nu era decât executorul măsurilor decise de co­mitetul de direcţie (compus din mai multe persoane). In ce priveşte acuzaţiile de luare a sumei de 500.000 lei pentru un vo­iaj în străinătate, a fost luată de mult şi a fost trecută sub aprobarea comitetului de direcţie. Celorlalte a­­cuzaţii, d-l Stern le răspunde prin fapte exacte, aşa că o bună parte din vină este spulberată. Rămâne să se termine ancheta cabinetului de instrucţie, pentru a se vedea da­că mai este cazul menţinerei sub stare de arest a d-lui Stern. Ştirea arestării d-lui Stern, o per­sonalitate bine cunoscută în lumea bancară din ţar­ă şi străinătate, a provocat enormă senzaţie. Se afirmă că ordinul de arestare ar fi venit de la ministerul de justi­ţie, înregistrăm ştirea ce rămâne să fie verificată de mersul lucrurilor. J. M. LUPTA primește abonamen­te de viligiatură cu — 75 lei lunar . Spectacolele zilei Teatrul Cărăbuş: Compania Tă­­nase: Allo, Radio Cărăbuş. Lido: Bazinul cu valuri mari­­time, zilnic ceai şi dineu dansant. Teatrul Colos: Nimic nou pe fron­­tul Bucureşti. Ştrandul Kiseleff: Diferite distrac­ţii. Teatrul Nou (Calea Văcăreşti): Trapa Bulow: Samson şi Dalila (pemiera). Teatrul Jigniţa. — Mendale Ganev. CINEMATOGRAFE Capitol sală şi grădină: Nu-ţi în­şela nevasta. Regal: Soţie trădătoare. Vox: Generalul cu Pierre Batcheff. Trianon: Fericirea mea eşti tu. Select: Generalul, versiune germa­nă cu Conrad Veidt. Femina: Program de comedie cu Micky Maus. Corso: Monumentul Indian, cu Conrad Veidt. Omnia: Cele trei măşti şi Taver­­nele Parisului. Milano: Fiii, cu Coleen Moore. Lido: Celebrul Gabbo cu Erich von Stroherin şi Betty Compson. American: Chérie şi Vulturul ce­nuşiu. Volta: Doctorul Fu Mandschii. Model: „BelphegorFantoma de la Luvra. Morconi: In luptă cu infernul, cu Carta Aldini. Grădina Mania: Două suflete. şi Revistă cu Răd­ăşanu Simionescu şi Tuchi Eremia. REX: Sărbătoarea Diavolului şi E­­mil Yaning în Minciuna 2 filme sonore. A. R. P. A. — Sala Franklin: Marth­a, cu Suzy Vernon. Sala Episcopiei: Madame Sans­­gene, cu Gloria Swanson. Grădina cinema „Flora” (calea Văcăreşti: Bufniţa cu Eddie Polo. Grădina şi sala Cinematografului Filantropia: Romanul Prinţesei Ta­­tiana cu Olga Tchekowa şi Pat­ Patachon în Fata Morăriţei. Grădina Şerban Vodă, calea Şeer­­ban-Vodă 113. — Cafenaua cea mică­­ cu Maurice Chevallier şi Ioannie Valié. Tera: Cei trei blestemaţi şi Cap­cana. Mărăşeşti: „Omul care a văzut moartea” piesă în 3 acte de Victor Eftimiu şi filmul „Fraţii Ro­manoff” „Cinema Jenny” str. Verzişori 66 colţ Lânăriei: Misterul nopţilor albe Liliacul (B-dul Ferdinand, 92) Vocea sângelui. Leonard (Tei): Fantoma trecu­tului. Terasa Basarab: Noaptea e a noastră. Cinema Romană: Parada Dragos­tei cu Maurice Chevalier şi o come­die- Ambele sonore- Bogaciu: Cântecul deşertului. Veneţia (Calea Griviței la Ticu) Fantoma trecutului. INFORMAŢIUNI Principele Nicolae a primit ori cu prilejul serbărei patronu­lui aviaţiei, brevetele de pilot şi observator în aeronautica noas­tră miliară. Toate departamentele au lu­crat cri dimineaţă până la orele 10, afară de ministerul de in­strucţie şi de preşidenţia consi­­lului la care orele de serviciu au fost cele obișnuite. întrebuinţaţi numai Piesele de schimb originale cu preţurile nete de fabrică de la Agenţia principală FIAT Bucureşti, Str. Episcopiei 2 (lângă Atheneu). Am fost adeseori întrebaţi dacă un anume S. Milian colaborează la ziarul „Lupta”. Cunoaştem, din reputaţia sa de apaş al presei, pe individul cu acest nume, care n’a avut nici­odată vreo legătură cu ziarul nostru. Ştim că profitând de o asemănare de nume, d. G. Millian-Maximin e redactor şi secretar general de re­dacţie al ziarului „Lupta”,­­ acel S. Milian şi-a însuşit adeseori o ca­litate pe care n’o avea. Dacă am ignorat existenţa acestui individ care operează la marginea presei, credem că acum e necesar sa prevenim pe cei „atacaţi” că „Lupta” n’a avut nici­odată în ser­viciul ei redacţional sau adminis­trativ pe acel Sandu Milian. Ziarul „Ora 8”, a cărui apari­ţie fusese temporar suspendată va reapare Miercuri 22 Iulie, sub titlul „Ora” şi în excelente condiţiuni technice şi redacţio­nale. D. Docent N. Grămadă a fost nu­mit conferenţiar definitiv la confe­rinţa „Ştiinţele auxiliare ale isto­riei” de la facultatea de litere din Cluj. „Majesetatea Sa Regele notificând urcarea Sa pe Tron, a primit din partea Donului Isidro Agora, Preșe­dintele Republicei Ecuador, o scri­soare autografă prin care prezintă Augustului Nostru Suveran vii feli­citări cu prilejul acestui fericit e­­veniment”. *■ D. C. Budeanu, profesor la școala politechnică, a fost numit secretar general al ministerului de industrie şi comerţ. D. Budeanu va depune jură­mântul azi, dim., la orele 9. Dr. O. Mil Han DOCENT UNIVERSITAR Str. Vasi­le Lascar, 87 Consultații pentru boale de copii și infectioase de la 2—4. * Telefon 212­75 D. general Hentescu a fost numit comandant al forţelor ae­riene. D-ra docent dr. Raluca Ripa,n a fost numită conferenţiară definitivă de chimie analitică la facultatea de ştiinţe din Cluj. Prin decretul regal Nr. 2.625 din 15 Iulie 1931, d-nii: Constantin Răşcanu, Avei Crudu, Victor Hodor, Dimitrie Tomescu, Ilie Gănescu şi Vasile Florescu, actuali secretari generali ai Directoratelor ministe­riale locale: Iaşi, Cernăuţi, Cluj, Bu­cureşti, Craiova şi Chişinău, cari au fost desfiinţate, îşi recapătă pe ziua de 15 Iulie 1931 funcţiunea, gradul şi salariul de inspectori ge­nerali administrativi, pe lângă Mi­nisterul de Interne, ce au avut an­terior numirii lor ca secretari ge­nerali ai Directoratelor.­­.... 1 ■ 6» Lucrări mari şi mici Capitala roşie Progresele edilitare ale Moscovei Sovietele se laudă, după cum se­ ştie, de a fi nu numai ţara de avant­gardă din punct de vedere al apli­cării ideilor şi teoriilor sociale co­muniste, dar şi din punctul de ve­dere al technicei industriale moder­ne. Planul cincinal «nu tinde oare la industrializarea integrală a întregii Rusii şi pretenţiile guvernului sovi­etic nu sunt ele formulate prin cu­vântul de ordine al zilei „să se a­­jungă şi să se depăşească America“, plan care, înfăptuit în toate dome­niile vieţii, trebue să întărească „dictatura proletariatului”? Bolşevicii afirmă că punerea în practică a acestui principiu a şi dat deja roadele şi arată confirma­rea afirmaţiunilor lor în desvoltarea oraşelor ruseşti, în special Moscova. Revista Krasnaia Niva ne prezin­tă o descriere interesantă a Capita­lei Sovietelor şi a rolului social pe care e chemată să-l joace: „Oraşul Moscova trece actual­mente printr’o criză care aminteşte pe aceea a reconstruirii generale a Parisului după revoluţia din 1848 sub Napoleon III. Prefectul Seinei, Haussmann, a pus atunci sa se dă­râme cartiere întregi ale Parisului, pentru a stabili noui străzi spaţioa­se. Transformările acestea urmă­reau, de­opotrivă un scop strategic: burghezia se temea de străzile în­guste cari puteau fi uşor apărate prin baricade. Reconstruirea Moscovei nu urmă­reşte nici un scop, nici strategic, nici estetic. Capitala noastră e pe cale să se transforme într’unul din cele mai noui centre industriale din lume. Planul cincinal prevede cons­truirea la Moscova, a 32 uzini enor­me. La fiecare oră, noui ruaje se pun în mișcare. In fiecare zi, stră­zile Moscovei văd circulând noui automobile. Intensitatea traficului în străzi creşte fără contenire încât, în anumite artere din centru a tre­buit să se întindă corzi între tro­tuare şi stradă, pentru a se evita ac­cidentele. Construcţia nouilor edifi­cii continuă cu înfrigurare, pretu­tindeni se întâlneşte piatră şi ipsos. Mirosul lor e minunat, căci e miro­sul planului cincinal. Ingineri şi arhitecţii străini cad în admiraţie (după autorul acestui articol) in faţa construcţiilor cari transformă, încetul cu încetul bă­trânul oraş de căsuţe joase şi demo­date într’o cetate modernă. Moscova nu e numai pământul făgăduit al technicianilor, ci înainte de toate pământul făgăduit al prob­­­luimea întreagă. Priviţi pe reprezen­tanţii tuturor neamurilor pe străzile Capitalei: englezi, malaezi, spanioli.. Moscova este sediul central al re­voluţiei mondiale. Oraşul adăposteş­te organele centrale ale guvernului Sovietelor, ale partidului comunist, ale Komsomolului. Cine soseşte la Moscova pătrunde, pe dată, în atmosfera ideilor şi rea­lizărilor celor mai îndrăzneţe, în­­tr’un cuvânt în acel lucru netraduc­tibil care este planul cincinal”. Articolul se termină printr’o ima­gină alegorică: „Moscova care, timp de doua vea­curi, nu a fost decât un oraş de provincie, intră acum în istoria mon­dială, sub ţiuitul sirenelor de uzină, nu sub înfăţişarea unei cumetre bu­tucănoase în costum naţional rusesc şi purtând pe cap un kokoşnic, ci sub aspectul unui îndrăzneţ refor­mator al lumii, cu trăsăturile virile ale clasei muncitoreşti victorioase. Cumpărături de stat la expoziţia franceză de artă din Praga PRAGA. — In ultimul timp au fost organizate la Praga, două mari expoziţii de artă franceză contem­porană, care s-au numărat printre cele mai senzaţionale întreprinderi de artă din Europa în ultimul timp. Din Paris au fost trimise la Praga, întregi colecţii ale celor mai mari pictori contemporani ai Franţei, Picasso, Braque, Derain, etc. Au so­sit între altele şi numeroase opere ce n’au­ fost încă nicăeri expuse. Pri­ma expoziţie „Arta Franţei contem­porane“, a fost organizată, de Aso­ciaţia artiştilor plastici din Praga, „Manes“, şi a doua, care s’a închis zilele acestea, „Ecole de Paris“, fu organizată de Galeria Modernă Ce­hoslovacă. In timpul expoziţiilor, Consiliul dei miniştri Cehoslovac a hotărât să îm­bogăţească Pinacoteca statului, prin cumpărarea de opere de la aceste expoziţii. Dela expoziţia Artei con­temporane franceze au fost cumpă­rate opere în valoare de un milion cor. cehe, iar dela expoziţia „Ecole de Paris“, opere de 300.000 cor. cehe. Pinacoteca statului va fi astfel îm­bogăţită cu importante opere ale creaţiei moderne franceze. (Ceps). Comerţul extern al Poloniei Institutul de statistică din Polonia publică date referitoare la exportul şi importul Poloniei, pentru pri­mele 6 luni ale anului 1931. Polonia a exportat în primul se­mestru a. c. mărfuri în valoare de 950.176.000 zloţi faţă de 1.235.000 zloţi în a­ce­e­aş perioadă a anului 1930. Valoarea mărfurilor impor­tate de Polonia în primul seme­stru 1930 a fost de 804. 954.000 zloţi faţă de 1.146.765.000 zloţi din anul trecut. Excedentul, realizat din schimbul de mărfuri, pentru primele 6 luni ale a. c. se cifrează deci la 145.218.000 zloţi faţă de 88.446.000 zloţi din a­­ceastă perioadă a anului 1930, a­­ceasta datorită marei scăderi, a mărfurilor importate de Polonia îrt decursul a. c. Concurenţii de la Paris dansează de o lună. PARIS 17. — 700 de ore de dans — scăzând repausurile orare — nu par să fi „ostenit” încă buna dispo­ziţie şi rezistenţa fizică a celor pa­tru perechi şi a dansatoarei izolate, cari continuă rondurile când langu­roase, când svelte pentru realizarea campionatului de dans. Aseară, la orele 9, competitorii intrau în a 31-a zi de dans neîntrerupt. Un interesant interview al lui Bernard Shaw VARȘOVIA 20 (Rador). — In tre­cere spre Moscova, Bernard Shaw a acordat un interview redactorului ziarului „Curier Czerwony”. Shaw a delcarat că se va întoarce peste zece zile, iar la întrebarea dacă Sovietele caută să-l câștige cauzei­­lor, a răspuns că „cunoşteam teori­ile lui Marx încă dinainte ca Lenin să se fi născut”. Redactorul ziarului polon făcu BERNARD SHAW atunci observaţia că după cât se spune Shaw n’ar iubi pe ziarişti. Şi aceasta Shaw răspunse: „Sunt ei însumi jurnalist şi iubesc pe ziariş­ti, dar numai atunci când am ceva să le spun”. Shaw și-a exprimat a­­poi regretul că nu poate să rămână mai mult timp la Varşovia, despre care a auzit vorbindu-se mult. în­trebat asupra titlului viitoarei sale piese de teatru, scriitorul răspunse, că titlul este următorul „Este prea adevărat pentru a fi bun”. La urările cu privire la apropiata aniversare a 75­ ani, Shaw a decla­rat­ă tocmai aceste urări îi sunt neplăcute. Shaw este însoţit în călătoria sa de lordul şi Lady Astor cu fiica lor Gertruda, lordul Lothian şi d. Ten­­nenki. D-1 Mellon negociator Numeroasele convorbiri cărei au avut loc între Francezi şi Ameri­cani pentru punerea la punct a pro­­punerei Hoover nu erau lipsite de pitoresc. D. Mellon lua loc printre miniştri francezi şi asculta, cu un aer obosit, dar atent. II vedeai, mai întâiu, nespus de „american”, ne­încrezător în labirintul viclean al Europei. Documentarea abundentă a finanţelor cu termenii săi technici şi deedalul necesar de considerati­on îl înspăimântau: oferta de la Washington era atât de simplă... în­să argumentele miniştrilor techni­ciani, prezentau clar şi just îl mi­şcau la rândul lor, înţelegea. Era pe punctul să se lase convins. Odată conversaţia terminată, d. Mellon se punea în legătură cu Washington şi după ce lăsa receptorul din mâ­nă, repeta, ca răspuns la tot ce i se demonstrase cu o vocee lentă care apăsa pe toate silabele: „Regret, dar aceeasta nu e conform cu spiritul Un muzeu Bedrich Sme­­ tana la Praga. PRAGA. — De mai mult timp se adună la Praga, amintiri în legătu­ră cu personalitatea și activitatea artistică a celui mai mare compozi­tor cehoslovac, Bedrich Smetana, autorul cunoscutei opere „Mireasa vândută” și al altor mari opere mu­zicale. Pe lângă manuscrisele ope­relor sale au fost adunate şi nume­roase fotografii ale lui Smetana din diferiţi ani, corespondenţa sa, în­semnările, desemnarile, documente personale, programele originale ale concertelor sale, etc. In special, în ultimul timp comitetul pentru crea­rea muzeului Smetana a reuşit să obţină amintiri preţioase de la Sme­tana. Intre alte manuscrise, docu­mente şi scrisori, se află şi o scri­soare a lui Liszt către Smetana. Deschiderea Muzeului pentru pu­blic va avea loc în zilele cele mai apropiate.­­L. Măsurile economice în Bulgaria De­oarece se aşteaptă o recoltă foarte bună, iar situaţia agricultu­rii bulgare preţuri favorabile şi pentru recolta din prezent. Statul va cumpăra de la agricultori o in­semnată cantitate de cereale, parte cu bonuri de stat, parte cu numerar. Cu numerar vor fi plătite 70 la sută din valoarea cerealelor, iar restul cu bonuri. Operaţiunie de cumpăra­re vor necesita 6.700 milioane leve din tezaurul statului. t. ............... Impresii de la olimpiada şahista din Praga Şahul şi ţigările.—ABiechin-Sultan Khan.—Repre­zentantul robust al Poloniei.»„GRUPUL de PATRU TINERI“. — JOCURILE FEMENINE. — Cum „pri­veşte“ un şahist orb. In palatul „U Novaku“ din Praga, unde are loc Olimpiada şahistă, sunt atârnate tăbliţe prin care se cere a nu se fuma. O interzicere categorică a fumatului în sală n’a fost şi nici nu putea fi, căci ţigările formează un prieten aproape nedespărţit al fiecărui jucător. Rugămintea de a nu se fuma este adresată mai degra­bă publicului, care umple sala şi pri­veşte cu încordare la tăbliţele de şah. Spre seară, sala este învăluită într’un fum albastru-cenuşiu, care face ca invitaţia „A nu se fuma” să n­u mai fie vizibilă. La început par­ticipanţii la Olimpiadă au fumat ţi­gări aduse de acasă. Yates a aprins ţigări scurte engleze, una după alta, şahiştii letoni au surprins pe spec­tatori prin ţigările iar imense cu carton lung, înaintea jucătorilor germani au stat cutii diferit colorate cu ţigări germane, etc. După câteva zile însă ţigările exotice au dispărut. S’a produs o nivelizare, aşa că ofi­ciile vamale pot fi liniştite. Şahiştii şi-au continuat fumatul, trecând la obişnuitele ţigări cehoslovace „E­­gypt“... Numai Marshall continuă încă să tragă fumul din ţigări de foi americane. Maestrul Alechin schimbă ţigarea foarte des. Cu foc îl servesc politico­şii spectatori cari stau îngrămădiţi în jurul mesei la care joacă campio­nul mondial. In timpul jocului, Alie­­chin soarbe o cafea după alta, pe care chelnerul o aşează lângă tabla lui de şah. In exterior Aliechin este rezervat, însă de multe ori foarte a­­gitat. De cele mai multe ori mişcă­rile sale sunt liniştite. Câteodată, după ce a făcut o mişcare, se ridică de la masă ca şi cum ar dori să dea adversarului posibilitatea de a se concentra. La Aliechih se poate ob­serva că de multe ori pulsul îi bate mai grăbit şi că nervii îi sunt încor­daţi. Aceasta se vede mai ales a­­tunci când observă obstacole în com­binațiunita sale. LUPTA DINTRE ALIECHIN ȘI SULTAN KHON Din punct de vedere exterior a fost interesantă lupta dintre Aliechin și Sultan Khan. Slavul înalt alb și blond a luptat împotriva indusului mic de bronz tăiat parcă dintr’o sin­gură bucată. A fost o luptă parcă între două lumi. Sultan Khan s-a impus încă din primele zile ale Olim­piadei, printre favoriţii principali. Aliechin a jucat pentru prima oară cu un şahist hindus pe care el în­suşi l-a numit „senzaţionalul hin­dus“. Faţa ambilor adversari a fost în aparenţă liniştită. Sub masca de bronz a hindusului a fost în general greu a se urmări dispoziţia şi senti­mentele sale. Insă după mişcarea mâinilor, după strălucirea ochilor se putea ghici cât de încordate sunt creerile ambilor jucători. De câteva ori Sultan Khan după ce a mişcat o figură s’a ridicat obosit dela masă ca şi cum s’ar fi săturat de şah. Şi-a făcut însă imediat din nou loc prin public şi s’a reaşezat la masă, depu­­nându-şi ţigara pe scrumieră. Yates, care joacă sub culorile Angliei, vine din timp un timp la masa lui Alte­chin şi studiază situaţia. Yates îşi acordă o prea mică atenţie exterio­rului său. Haina lui boţită e cusută ce e drept din stofa englezească dar formează o reclamă destul de proas­tă pentru manufactura engleză. După o luptă destul de grea, par­tida s’a încheiat, după cum s’a aș­teptat, cu succesul lui Aliechin. Când Bogoliubov a, jucat cu Mat­­tison pe balconul sălii, mişcările sa­le au fost din ce în ce mai rapide. Privind pe obezul Bogoliubov şi pe înaltul şi slăbitul Mattison, cu greu se putea înţelege cum aceşti jucă­tori desvoltau atâta temperament. Lui Bogoliubov îi plac atacurile; el urmăreşte să lichideze cât mai de­grabă partidele, dar la jocuri mai serioase, devine mai precaut şi mai cumpănit, după cum şi adversarul este mai serios sau mai periculos. UN ROBUST REPREZENTANT AL POLONIEI Cei trei reprezentanţi ai Poloniei — Rubinstein, dr. Tartakower şi Przepiorka par, spre mirarea tutu­rora, aproape identici prin figura lor. Joacă liniştit, conştienţi de forţa lor. In momente deficile dr.­Tartako ver face o mişcare nesigură cu mâ­na stângă, ca şi cum ar vroi să spu­nă „grea e situaţia!“ Rubinstein este în exterior complect liniştit şi chiar atunci când pierde. Acest lu­cru nu se poate spune şi despre prof. Vidmar, favoritul iugoslavilor. Reprezntantul Iugoslaviei joacă cu o perseverenţă pur profesorală, dar într-o zi când a trebuit să suporte câteva lovituri dela „tineri“, dela l­ituanul Mikens şi dela Americanul Rashdad, a fost foarte nervos şi du­pă terminarea partidelor a analizat mult timp jocul său şi cel al adver­sarilor. Jucătorii tineri atrag în general atenţia la Olimpiadă. Au reuşit să pătrundă foarte repede printre fa­voriţi. S-a format încă din primele zile un grup de patru tineri favoriţi, cari sunt Sultan Khan (Anglia), Kashdan (America), Flohr (Cehoslo­vacia) şi Mikens (Lituania), cari au adus până în prezent numeroase surprinderi şi promit altele noui. Micul Flohr, obţinând o victorie a­­supra unui adversar important, s-a simţit parcă foarte vinovat de acea­stă lovitură dată adversarului, căci se părea că ar spune: „Regret sin­cer că aţi pierdut, dar ce să fac?“ Flohr suportă cu răbdare presiunea spectatorilor, cari îi înconjoară din toate părţile şi nu-i lasă să respire. JOCURILE FEMENINE Participantele la concursul feme­­nin de şah al Olimpiadei se pierd parcă în numeroasele rânduri ale şahiştilor bărbaţi. Numărul femei­lor care luptă pentru primatul mon­dial femenin este de 5. Ele sunt: Vera Menşikova (Cehoslovacia), Wal­ly Henschel (Germania), Kalmar­ Wolff (Austria), K. Beskov (Suedia), Stevenson (Anglia). Femeile luptă în mod foarte învierşunat. Rar dacă termină partida la un singur tur, Vera Menşikova studiază mult fie­­care mişcare, îşi netezeşte mereu mâna ca un copil şi în cele din urmă închee partida cu succes, zâmbind amabil la adversara ei bătută. Până în prezent Menşikova n’a fost încă învinsă. Olimpiada femenină are loc în sala subterană a palatului. In sala superioară au loc pe lângă Olimpiadă şi alte concursuri de şah UN ORB ŞAHIST internaţionale, între care cel mai important este concursul „A“. Aci Anglia este reprezentată de vestitul şahist orb Gross. El joacă la o tablă specială, cu astfel de figuri care pot fi uşor deosebite prin atingere. Mer­sul adversarului este tălmăcit lui Gross, de un şahist care vede şi care se află mereu alături de maestrul orb. Cu toate că e lipsit de vedere, Gross îşi ţine mereu ochii asupra tăbliţei de şah, părându-i-se că ar vedea figurile. La masa lui se află un mare număr de spectatori, cari sunt plini de admiraţie şi stimă a­­dâncă faţă de voinţa umană, faţă de perseverenţa neînvinsă, şi urmăresc cu încordare figurile ce sunt miş­cate de un orb, care ştie să triumfe asupra celor cari văd. K. B. (Ceps). . i v

Next