Lupta, iulie 1931 (Anul 10, nr. 2893-2919)
1931-07-22 / nr. 2911
Pagina 2-a A apărut No. 30 Gazeta Medica Director G. D. IONĂSESCU Cu următorul sumar: 12 „Şcolile de mame“din Germania Aţi fost bolnav vreodată? Care medic v-a vindecat? O nouă şi foarte interesantă anchetă a „GAZETEI MEDICALE“ Obezitatea şi slăbiciunea femeei — Ce sunt Hemoroizii— — Cancerul mitrei — Curăţirea pietrei de pe dinţi Haponta1 Bălţăteşti. —■ Pot face liduchiya, băi femeile gravide? Cel mai bun calmant: baia rece. Atenţie când săriţi In apă. — — — La Ostanda, etc.----------Sfaturi pentru gospodine Pagini vechi: Doftorul lui Vasile Lupu A.B.C. — derul medical Educaţia sexuală a şcolarilor — O pudoare rău înţeleasă — 12 pagini 7 Lei Red. şi Adiţia Bucureşti str. Doamnei 27 Palatul Justiţiei CONTRABANDA DE SPIRT Tribunalul a confirmat ori mandatul de arestare emis de cab. 7 instrucţie contra fabricantului de parfumeri Aftalion din Capitală, acuzat de tăinuire, prin aceea că a cumpărat spirt de contrabandă sustras din fabrica sigilată de la Şercaia. INSPECTOR LA UZINELE COMUNALE DELAPIDATOR împotriva lui Gheorghe Dumitru, care fiind inspector la Uzinele comunale şi-a însuşit suma de 20 mii lei, s-a deschis ori acţiune publică pentru delapidare. Gheorghe Dumitru, în stare de ares a fost trimis cab. V instrucţie. Curată rinichii PENTRU A EXPLOATA BREVETUL DE INVENŢIE No. 8882 relativ la: „Deshidratat electric pentru emulsiuni de petrol” proprietara, brevetului Soc. DE BATAAFSCHE PETROLEUM MAATSCHAPPIJ doreşte a-i ceda sau a acorda licenţa de exploatare şi, îngenere, a intra în orice combinaţiune posibila in vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la: INGINER MARCUS & BERLESCU, Birou de Brevete de Invenţiune, Bucureşti I, Str. Colţei 1. Continuare din pagina 1 nie atunci când ei sunt puşi la încercare. De aceia, o Germanie comunistă ar fi pentru omenire o primejdie cu mult mai mare decât este Rusia comunistă. Germania posedă poate cel mai cult şi mai bine instruit proletariat din lume. Intelectualii şi conducătorii de industrii sunt aproape cu desăvârşire desfiinţaţi în Rusia, fiindcă ei erau bănuiţi de sentimente ostile împotriva revoluţiei. In Germania însă, „inteligenţa” constitue armate teribile prin număr, capacitate şi caracter. Dacă prăbuşirea economice a Germaniei i-ar urma încă o iarnă grea, cu falimente şi şomaj, atunci ţara ar putea cădea în ghiarele comunismului iar Austria îi va urma fără ezitare. Eu nu-mi pot imagina o primejdie mai gravă pentru Europa şi pentru lumea întreagă, decât un mare organism de stat comunist în Europa centrală, un stat care ar fi condus şi susţinut de una din cele mai inteligente şi mai disciplinate naţiuni din lume. Mână în mână cu Germania şi sub conducerea germană, revoluţia rusă ar dobândi o importanţă însutită. Rusia posedă inepuizabile comori de materii brute şi o populaţie enormă şi de o mare vitalitate. Germania posedă, la rândul ei, experienţă, capacitate şi abilitate pentru a exploata bogăţiile naturale ale Rusiei. Ambele ţări împreunate ar constitui o combinaţie puternică. De aceia ar fi de dorit ca celelalte naţiuni să înlăture primejdia unei asemenea alianţe catastrofale. Hoover, guvernul său şi naţiunea americană se pot felicita de a fi găsit puterea de a întreprinde acest pas, în ciuda tuturor greutăţilor. Lumea a aşteptat până acum în zadar un asemenea demers şi începuse chiar să creadă că el nu se va produce niciodată. Poporul britanic se bucură de perspectivele cari se deschid acum. Se bucură de apropiata concentrare a tuturor forţelor spirituale şi economice ale celor două mari naţiuni de limbă engleză, pentru readucerea tinsǎ lumi sfâşiate, la prosperitate şi pace. S’a descoperit mormântul lui Ovidiu ? CONSTANŢA, 21 Iulie. — Am anunţat că la Constanţa, pe şoseaua Traian, cu ocazia unor săpături s’a descoperit un splendid sarcofag, îngropat la mică adâncime de suprafaţa solului. Desgroparea s’a făcut în prezenţa autorităţilor şi a d-lui profesor universitar C. Brătescu. Această descoperire a produs multă senzaţie bănuindu-se că acest sarcofag ar fi al poetului Ovidiu. Mormântul era aşezat la una din extremităţile cetăţei Tomis, acolo unde se crede că era o poartă de eşire ceea ce a întărit credinţa că ar putea fi mormântul sensibilului poet roman. Sarcofagul este din marmoră zaharoidă albă-vânătă, format din cutia sarcofagului şi un capac în formă de acoperiş dreptunghiular. Pe părţile laterale are sculptur, perfecte imitând flori şi plante, iar pe două feţe laterale două splendide basoreliefuri reprezentând un splendid cap de femeie, foarte expresiv şi cu o coafură specială. Capacul este format din trei părţi. Prin crăpăturile dintre aceste părţi s’a strecurat, cu timpul, şi prin ajutorul ploilor, pământ galben care s’a depus. Pe acest strat de pământ s’au găsit osemintele defunctului. Scheletul este într’o stare foarte proastă, oasele sunt fărâmiţate. Din craniu însă, maxilarul inferior arată că persoana era matură. Bărbia este de o rară frumuseţe şi ar arăta că defunctul avea darul elocinţei. Fruntea largă şi frumos boltită. Pereţii craniului destul de groşi ceea ce ar indica, împreună cu oasele membrelor inferioare, sexul bărbătesc deşi basorelieful arată un cap de femeie. Nu s’a găsit nimic, nici o monedă care să arate epoca. Afară de un fragment de ornament de bronz. Poate că acesta să dea vreo indicaţie. Sarcofagul a fost dat în primirea muzeului regional al Dobrogei, care-l va aşeza în „Muzeul în aier liber“ aşezat pe locul Porţei Măcelăriilor din zidul vechei cetăţi Tomis. Scheletul şi ornamentul în bronz au fost depuse în muzeul de la primărie. Tot aci au fost depuse şi alte obiecte antice ca: amfore, ulcele, opaiţe, sfeşnice de sticlă din epoca romană şi găsite cu ocazia diferitelor săpături ce se fac pentru întărirea malului care limitează portul. ★ Din lămuririle date de d. profesor C. Brătescu, se poate deduce că în sarcofag se odihnesc osemintele unui ilustru cetăţean roman dotat cu inteligenţă şi talent oratoric şi este chiar posibil ca el să aparţină autorului „Tristelor“. ★ nenorocirea din portul Constanța CONSTANȚA, 21 Iulie. — O înfiorătoare nenorocire s’a întâmplat ori în zorii zilei pe linia ce leagă depoul de atelierele C. F. R. din portul nostru. Un tren care manevra pe sus amintita linie, a surprins pe un necunoscut în vârstă de 21—22 die ani, omorându-1 pe loc. Locomotiva fiind in plina viteză l-a mutilat în mod oribil. Corpul şi capul au fost aruncate între linii, iar membrele târâte pe o distanţă de câteva sute de metri. Pe o distanţă de 200 metri terasamentul a fost înroşit de sângele nefericitei victime a neatenţiei sale şi a conducătorului locomotivei. Parchetul fiind înştiinţat, la faţa locului au venit imediat reprezentanţii lui. Asupra cadavrului nu s-a găsit nici un act care să poată duce la stabilirea identităţii necunoscutului. După îmbrăcăminte pare a fi un marinar de pe vreun vas străin ancorat în port, care întorcându-se beat în port a fost surprins pe linie și omorât. LUPTA primește abonamente de riligiatură cu — 75 lei lunar . „Chibiţul işi continuă seria triumfală In urma inepuizabilului ei succes, comedia „Chibiţul”, cu marele artist Iosif Bulow, îşi continuă la „Teatrul Nou” seria spectacolelor şi în cursul acestei săptămâni. Premiera dramei „Samson şi Dalila” se va anunţa ulterior. Pentru astă seară şi-au rezervat locuri o parte din membrii corpului diplomatic străin. Ştiri artistice Compania de reviste „Pitpalacul” direcţia N. Kanner-I. Pizone de la Teatrul „Colos”, (lângă Prefect. Poliţiei) joacă pentru a 43-a oară revista: „Nimic nou pe frontul Bucureşti în 2 acte şi 18 tablouri de N. Kiriţescu şi N. Kanner. In curând va avea loc premiera revistei „A-i gustat revista noastră” în 2 acte şi 18 tablouri de N. Kiriţescu şi N. Kanner, cu întreg ansamblul în frunte cu d-nele Nataliţa Pavelescu, Rozina Wiquelin, Jeana Doljean, Nelly Caracioni, Mica Marinescu, Vera Tacco şi d-nii N. Kanner, I. Pizone, Niculescu-Buzău, I. Brună, M. Emilian, Trestian, Ionescu. Baletul sub conducerea maestrului S. Al. Siomin secondat de profesorul Willy. —■■■■■"■ ,«WBlii.» LAPTA Acuzaţiile aduse directorului henrii filipia“ Hin h Uullull „Ucibid ulii I” — Cam sunt motivele arestării d-lui Ad. Stern.—Cum răspunde directorul băncii „Dacia“ la invinuiri—Arestarea a fost ordonată de la Bucureşti? — IAŞI, 20. — Am relatat arestarea perderilor suferite de bancă prin nedirectorului general al Băncii „Dacia“, d-1 Ad. Stern. Imediat a urmat interogareasa la cabinetul II Instrucţie, de către d-l jude Coman Rozin. împotriva d-lui Stern s-au formulat o serie de grave acuzaţiuni de cari trebue să răspundă în faţa judelui instructor. Se impută directorului general al Băncii „Dacia“ că a făcut o călătorie în străinătate luând 500.000 lei deşi instituţia se afla în jenă, şi-a încasat salarul de 50.000 lei lunar până în ultimul timp, deşi banca nu mai făcea plăţi de peste zece luni, a contractat o datorie a sa faţă de bancă de 140.000 lei, una pentru o rudă de 30.000 Iei, a creditat pe moşierul astăzi falit Iacobovici cu 500.000 Iei pe contul său propriu și nu al băncii, etc. ACUZAŢIILE ADUSE D-LUI STERN In afară de aceasta se impută d-lui Ad. Stern că nu ar fi avut mandat din partea adunărei generale — pe care nu ar mai fi convocat-o de trei ani — să lucreze fără nici un control, cu puteri nelimitate. In registrele băncii nu s’au găsit justificate sume ce s’au cheltuit, etc. Aceste acuzaţii sunt relatate într’o reclamaţie pentru abuz de încredere, înaintată tribunalului de către mai mulţi creditori în frunte cu d-nii: Rameder, Hirschensohn, Landau, Paucker, etc. Acestea sunt afirmaţiile reclamanţilor, afirmaţii făcute în cereri scrise adresate autorităţilor judiciare. Pe de altă parte, se arată din partea celui acuzat, care a fost de o cinste exemplară în tot timpul activităţii sale până a ajuns în fruntea băncii „Dacia“, că nu are absolut nici o vină în degringolada instituţiei şi totul se datoreşte crizei generale, ca şi achitarea diferitelor plasamente. MERSUL CERCETĂRILOR Tribunalul secţia IlI-a ca şi Camera de punere sub acuzare a găsit complect nevinovaţi pe cei doi subdirectori ai băncii „Dacia“, d-nii Rozenthal şi Pleckner, cari au arătat că nu au fost decât simpli funcţionari salariaţi, fără răspundere înpotriva atitudinei în operaţiile băncii. Acelaş lucru îl poate arăta şi d-l Ad Stern, directorul general al Băncii „Dacia“, care nu era decât executorul măsurilor decise de comitetul de direcţie (compus din mai multe persoane). In ce priveşte acuzaţiile de luare a sumei de 500.000 lei pentru un voiaj în străinătate, a fost luată de mult şi a fost trecută sub aprobarea comitetului de direcţie. Celorlalte acuzaţii, d-l Stern le răspunde prin fapte exacte, aşa că o bună parte din vină este spulberată. Rămâne să se termine ancheta cabinetului de instrucţie, pentru a se vedea dacă mai este cazul menţinerei sub stare de arest a d-lui Stern. Ştirea arestării d-lui Stern, o personalitate bine cunoscută în lumea bancară din ţară şi străinătate, a provocat enormă senzaţie. Se afirmă că ordinul de arestare ar fi venit de la ministerul de justiţie, înregistrăm ştirea ce rămâne să fie verificată de mersul lucrurilor. J. M. LUPTA primește abonamente de viligiatură cu — 75 lei lunar . Spectacolele zilei Teatrul Cărăbuş: Compania Tănase: Allo, Radio Cărăbuş. Lido: Bazinul cu valuri maritime, zilnic ceai şi dineu dansant. Teatrul Colos: Nimic nou pe frontul Bucureşti. Ştrandul Kiseleff: Diferite distracţii. Teatrul Nou (Calea Văcăreşti): Trapa Bulow: Samson şi Dalila (pemiera). Teatrul Jigniţa. — Mendale Ganev. CINEMATOGRAFE Capitol sală şi grădină: Nu-ţi înşela nevasta. Regal: Soţie trădătoare. Vox: Generalul cu Pierre Batcheff. Trianon: Fericirea mea eşti tu. Select: Generalul, versiune germană cu Conrad Veidt. Femina: Program de comedie cu Micky Maus. Corso: Monumentul Indian, cu Conrad Veidt. Omnia: Cele trei măşti şi Tavernele Parisului. Milano: Fiii, cu Coleen Moore. Lido: Celebrul Gabbo cu Erich von Stroherin şi Betty Compson. American: Chérie şi Vulturul cenuşiu. Volta: Doctorul Fu Mandschii. Model: „BelphegorFantoma de la Luvra. Morconi: In luptă cu infernul, cu Carta Aldini. Grădina Mania: Două suflete. şi Revistă cu Rădăşanu Simionescu şi Tuchi Eremia. REX: Sărbătoarea Diavolului şi Emil Yaning în Minciuna 2 filme sonore. A. R. P. A. — Sala Franklin: Martha, cu Suzy Vernon. Sala Episcopiei: Madame Sansgene, cu Gloria Swanson. Grădina cinema „Flora” (calea Văcăreşti: Bufniţa cu Eddie Polo. Grădina şi sala Cinematografului Filantropia: Romanul Prinţesei Tatiana cu Olga Tchekowa şi Pat Patachon în Fata Morăriţei. Grădina Şerban Vodă, calea Şeerban-Vodă 113. — Cafenaua cea mică cu Maurice Chevallier şi Ioannie Valié. Tera: Cei trei blestemaţi şi Capcana. Mărăşeşti: „Omul care a văzut moartea” piesă în 3 acte de Victor Eftimiu şi filmul „Fraţii Romanoff” „Cinema Jenny” str. Verzişori 66 colţ Lânăriei: Misterul nopţilor albe Liliacul (B-dul Ferdinand, 92) Vocea sângelui. Leonard (Tei): Fantoma trecutului. Terasa Basarab: Noaptea e a noastră. Cinema Romană: Parada Dragostei cu Maurice Chevalier şi o comedie- Ambele sonore- Bogaciu: Cântecul deşertului. Veneţia (Calea Griviței la Ticu) Fantoma trecutului. INFORMAŢIUNI Principele Nicolae a primit ori cu prilejul serbărei patronului aviaţiei, brevetele de pilot şi observator în aeronautica noastră miliară. Toate departamentele au lucrat cri dimineaţă până la orele 10, afară de ministerul de instrucţie şi de preşidenţia consilului la care orele de serviciu au fost cele obișnuite. întrebuinţaţi numai Piesele de schimb originale cu preţurile nete de fabrică de la Agenţia principală FIAT Bucureşti, Str. Episcopiei 2 (lângă Atheneu). Am fost adeseori întrebaţi dacă un anume S. Milian colaborează la ziarul „Lupta”. Cunoaştem, din reputaţia sa de apaş al presei, pe individul cu acest nume, care n’a avut niciodată vreo legătură cu ziarul nostru. Ştim că profitând de o asemănare de nume, d. G. Millian-Maximin e redactor şi secretar general de redacţie al ziarului „Lupta”, acel S. Milian şi-a însuşit adeseori o calitate pe care n’o avea. Dacă am ignorat existenţa acestui individ care operează la marginea presei, credem că acum e necesar sa prevenim pe cei „atacaţi” că „Lupta” n’a avut niciodată în serviciul ei redacţional sau administrativ pe acel Sandu Milian. Ziarul „Ora 8”, a cărui apariţie fusese temporar suspendată va reapare Miercuri 22 Iulie, sub titlul „Ora” şi în excelente condiţiuni technice şi redacţionale. D. Docent N. Grămadă a fost numit conferenţiar definitiv la conferinţa „Ştiinţele auxiliare ale istoriei” de la facultatea de litere din Cluj. „Majesetatea Sa Regele notificând urcarea Sa pe Tron, a primit din partea Donului Isidro Agora, Președintele Republicei Ecuador, o scrisoare autografă prin care prezintă Augustului Nostru Suveran vii felicitări cu prilejul acestui fericit eveniment”. *■ D. C. Budeanu, profesor la școala politechnică, a fost numit secretar general al ministerului de industrie şi comerţ. D. Budeanu va depune jurământul azi, dim., la orele 9. Dr. O. Mil Han DOCENT UNIVERSITAR Str. Vasile Lascar, 87 Consultații pentru boale de copii și infectioase de la 2—4. * Telefon 21275 D. general Hentescu a fost numit comandant al forţelor aeriene. D-ra docent dr. Raluca Ripa,n a fost numită conferenţiară definitivă de chimie analitică la facultatea de ştiinţe din Cluj. Prin decretul regal Nr. 2.625 din 15 Iulie 1931, d-nii: Constantin Răşcanu, Avei Crudu, Victor Hodor, Dimitrie Tomescu, Ilie Gănescu şi Vasile Florescu, actuali secretari generali ai Directoratelor ministeriale locale: Iaşi, Cernăuţi, Cluj, Bucureşti, Craiova şi Chişinău, cari au fost desfiinţate, îşi recapătă pe ziua de 15 Iulie 1931 funcţiunea, gradul şi salariul de inspectori generali administrativi, pe lângă Ministerul de Interne, ce au avut anterior numirii lor ca secretari generali ai Directoratelor..... 1 ■ 6» Lucrări mari şi mici Capitala roşie Progresele edilitare ale Moscovei Sovietele se laudă, după cum se ştie, de a fi nu numai ţara de avantgardă din punct de vedere al aplicării ideilor şi teoriilor sociale comuniste, dar şi din punctul de vedere al technicei industriale moderne. Planul cincinal «nu tinde oare la industrializarea integrală a întregii Rusii şi pretenţiile guvernului sovietic nu sunt ele formulate prin cuvântul de ordine al zilei „să se ajungă şi să se depăşească America“, plan care, înfăptuit în toate domeniile vieţii, trebue să întărească „dictatura proletariatului”? Bolşevicii afirmă că punerea în practică a acestui principiu a şi dat deja roadele şi arată confirmarea afirmaţiunilor lor în desvoltarea oraşelor ruseşti, în special Moscova. Revista Krasnaia Niva ne prezintă o descriere interesantă a Capitalei Sovietelor şi a rolului social pe care e chemată să-l joace: „Oraşul Moscova trece actualmente printr’o criză care aminteşte pe aceea a reconstruirii generale a Parisului după revoluţia din 1848 sub Napoleon III. Prefectul Seinei, Haussmann, a pus atunci sa se dărâme cartiere întregi ale Parisului, pentru a stabili noui străzi spaţioase. Transformările acestea urmăreau, deopotrivă un scop strategic: burghezia se temea de străzile înguste cari puteau fi uşor apărate prin baricade. Reconstruirea Moscovei nu urmăreşte nici un scop, nici strategic, nici estetic. Capitala noastră e pe cale să se transforme într’unul din cele mai noui centre industriale din lume. Planul cincinal prevede construirea la Moscova, a 32 uzini enorme. La fiecare oră, noui ruaje se pun în mișcare. In fiecare zi, străzile Moscovei văd circulând noui automobile. Intensitatea traficului în străzi creşte fără contenire încât, în anumite artere din centru a trebuit să se întindă corzi între trotuare şi stradă, pentru a se evita accidentele. Construcţia nouilor edificii continuă cu înfrigurare, pretutindeni se întâlneşte piatră şi ipsos. Mirosul lor e minunat, căci e mirosul planului cincinal. Ingineri şi arhitecţii străini cad în admiraţie (după autorul acestui articol) in faţa construcţiilor cari transformă, încetul cu încetul bătrânul oraş de căsuţe joase şi demodate într’o cetate modernă. Moscova nu e numai pământul făgăduit al technicianilor, ci înainte de toate pământul făgăduit al probluimea întreagă. Priviţi pe reprezentanţii tuturor neamurilor pe străzile Capitalei: englezi, malaezi, spanioli.. Moscova este sediul central al revoluţiei mondiale. Oraşul adăposteşte organele centrale ale guvernului Sovietelor, ale partidului comunist, ale Komsomolului. Cine soseşte la Moscova pătrunde, pe dată, în atmosfera ideilor şi realizărilor celor mai îndrăzneţe, într’un cuvânt în acel lucru netraductibil care este planul cincinal”. Articolul se termină printr’o imagină alegorică: „Moscova care, timp de doua veacuri, nu a fost decât un oraş de provincie, intră acum în istoria mondială, sub ţiuitul sirenelor de uzină, nu sub înfăţişarea unei cumetre butucănoase în costum naţional rusesc şi purtând pe cap un kokoşnic, ci sub aspectul unui îndrăzneţ reformator al lumii, cu trăsăturile virile ale clasei muncitoreşti victorioase. Cumpărături de stat la expoziţia franceză de artă din Praga PRAGA. — In ultimul timp au fost organizate la Praga, două mari expoziţii de artă franceză contemporană, care s-au numărat printre cele mai senzaţionale întreprinderi de artă din Europa în ultimul timp. Din Paris au fost trimise la Praga, întregi colecţii ale celor mai mari pictori contemporani ai Franţei, Picasso, Braque, Derain, etc. Au sosit între altele şi numeroase opere ce n’au fost încă nicăeri expuse. Prima expoziţie „Arta Franţei contemporane“, a fost organizată, de Asociaţia artiştilor plastici din Praga, „Manes“, şi a doua, care s’a închis zilele acestea, „Ecole de Paris“, fu organizată de Galeria Modernă Cehoslovacă. In timpul expoziţiilor, Consiliul dei miniştri Cehoslovac a hotărât să îmbogăţească Pinacoteca statului, prin cumpărarea de opere de la aceste expoziţii. Dela expoziţia Artei contemporane franceze au fost cumpărate opere în valoare de un milion cor. cehe, iar dela expoziţia „Ecole de Paris“, opere de 300.000 cor. cehe. Pinacoteca statului va fi astfel îmbogăţită cu importante opere ale creaţiei moderne franceze. (Ceps). Comerţul extern al Poloniei Institutul de statistică din Polonia publică date referitoare la exportul şi importul Poloniei, pentru primele 6 luni ale anului 1931. Polonia a exportat în primul semestru a. c. mărfuri în valoare de 950.176.000 zloţi faţă de 1.235.000 zloţi în aceeaş perioadă a anului 1930. Valoarea mărfurilor importate de Polonia în primul semestru 1930 a fost de 804. 954.000 zloţi faţă de 1.146.765.000 zloţi din anul trecut. Excedentul, realizat din schimbul de mărfuri, pentru primele 6 luni ale a. c. se cifrează deci la 145.218.000 zloţi faţă de 88.446.000 zloţi din această perioadă a anului 1930, aceasta datorită marei scăderi, a mărfurilor importate de Polonia îrt decursul a. c. Concurenţii de la Paris dansează de o lună. PARIS 17. — 700 de ore de dans — scăzând repausurile orare — nu par să fi „ostenit” încă buna dispoziţie şi rezistenţa fizică a celor patru perechi şi a dansatoarei izolate, cari continuă rondurile când languroase, când svelte pentru realizarea campionatului de dans. Aseară, la orele 9, competitorii intrau în a 31-a zi de dans neîntrerupt. Un interesant interview al lui Bernard Shaw VARȘOVIA 20 (Rador). — In trecere spre Moscova, Bernard Shaw a acordat un interview redactorului ziarului „Curier Czerwony”. Shaw a delcarat că se va întoarce peste zece zile, iar la întrebarea dacă Sovietele caută să-l câștige cauzeilor, a răspuns că „cunoşteam teoriile lui Marx încă dinainte ca Lenin să se fi născut”. Redactorul ziarului polon făcu BERNARD SHAW atunci observaţia că după cât se spune Shaw n’ar iubi pe ziarişti. Şi aceasta Shaw răspunse: „Sunt ei însumi jurnalist şi iubesc pe ziarişti, dar numai atunci când am ceva să le spun”. Shaw și-a exprimat apoi regretul că nu poate să rămână mai mult timp la Varşovia, despre care a auzit vorbindu-se mult. întrebat asupra titlului viitoarei sale piese de teatru, scriitorul răspunse, că titlul este următorul „Este prea adevărat pentru a fi bun”. La urările cu privire la apropiata aniversare a 75 ani, Shaw a declarată tocmai aceste urări îi sunt neplăcute. Shaw este însoţit în călătoria sa de lordul şi Lady Astor cu fiica lor Gertruda, lordul Lothian şi d. Tennenki. D-1 Mellon negociator Numeroasele convorbiri cărei au avut loc între Francezi şi Americani pentru punerea la punct a propunerei Hoover nu erau lipsite de pitoresc. D. Mellon lua loc printre miniştri francezi şi asculta, cu un aer obosit, dar atent. II vedeai, mai întâiu, nespus de „american”, neîncrezător în labirintul viclean al Europei. Documentarea abundentă a finanţelor cu termenii săi technici şi deedalul necesar de consideration îl înspăimântau: oferta de la Washington era atât de simplă... însă argumentele miniştrilor techniciani, prezentau clar şi just îl mişcau la rândul lor, înţelegea. Era pe punctul să se lase convins. Odată conversaţia terminată, d. Mellon se punea în legătură cu Washington şi după ce lăsa receptorul din mână, repeta, ca răspuns la tot ce i se demonstrase cu o vocee lentă care apăsa pe toate silabele: „Regret, dar aceeasta nu e conform cu spiritul Un muzeu Bedrich Sme tana la Praga. PRAGA. — De mai mult timp se adună la Praga, amintiri în legătură cu personalitatea și activitatea artistică a celui mai mare compozitor cehoslovac, Bedrich Smetana, autorul cunoscutei opere „Mireasa vândută” și al altor mari opere muzicale. Pe lângă manuscrisele operelor sale au fost adunate şi numeroase fotografii ale lui Smetana din diferiţi ani, corespondenţa sa, însemnările, desemnarile, documente personale, programele originale ale concertelor sale, etc. In special, în ultimul timp comitetul pentru crearea muzeului Smetana a reuşit să obţină amintiri preţioase de la Smetana. Intre alte manuscrise, documente şi scrisori, se află şi o scrisoare a lui Liszt către Smetana. Deschiderea Muzeului pentru public va avea loc în zilele cele mai apropiate.L. Măsurile economice în Bulgaria Deoarece se aşteaptă o recoltă foarte bună, iar situaţia agriculturii bulgare preţuri favorabile şi pentru recolta din prezent. Statul va cumpăra de la agricultori o insemnată cantitate de cereale, parte cu bonuri de stat, parte cu numerar. Cu numerar vor fi plătite 70 la sută din valoarea cerealelor, iar restul cu bonuri. Operaţiunie de cumpărare vor necesita 6.700 milioane leve din tezaurul statului. t. ............... Impresii de la olimpiada şahista din Praga Şahul şi ţigările.—ABiechin-Sultan Khan.—Reprezentantul robust al Poloniei.»„GRUPUL de PATRU TINERI“. — JOCURILE FEMENINE. — Cum „priveşte“ un şahist orb. In palatul „U Novaku“ din Praga, unde are loc Olimpiada şahistă, sunt atârnate tăbliţe prin care se cere a nu se fuma. O interzicere categorică a fumatului în sală n’a fost şi nici nu putea fi, căci ţigările formează un prieten aproape nedespărţit al fiecărui jucător. Rugămintea de a nu se fuma este adresată mai degrabă publicului, care umple sala şi priveşte cu încordare la tăbliţele de şah. Spre seară, sala este învăluită într’un fum albastru-cenuşiu, care face ca invitaţia „A nu se fuma” să nu mai fie vizibilă. La început participanţii la Olimpiadă au fumat ţigări aduse de acasă. Yates a aprins ţigări scurte engleze, una după alta, şahiştii letoni au surprins pe spectatori prin ţigările iar imense cu carton lung, înaintea jucătorilor germani au stat cutii diferit colorate cu ţigări germane, etc. După câteva zile însă ţigările exotice au dispărut. S’a produs o nivelizare, aşa că oficiile vamale pot fi liniştite. Şahiştii şi-au continuat fumatul, trecând la obişnuitele ţigări cehoslovace „Egypt“... Numai Marshall continuă încă să tragă fumul din ţigări de foi americane. Maestrul Alechin schimbă ţigarea foarte des. Cu foc îl servesc politicoşii spectatori cari stau îngrămădiţi în jurul mesei la care joacă campionul mondial. In timpul jocului, Aliechin soarbe o cafea după alta, pe care chelnerul o aşează lângă tabla lui de şah. In exterior Aliechin este rezervat, însă de multe ori foarte agitat. De cele mai multe ori mişcările sale sunt liniştite. Câteodată, după ce a făcut o mişcare, se ridică de la masă ca şi cum ar dori să dea adversarului posibilitatea de a se concentra. La Aliechih se poate observa că de multe ori pulsul îi bate mai grăbit şi că nervii îi sunt încordaţi. Aceasta se vede mai ales atunci când observă obstacole în combinațiunita sale. LUPTA DINTRE ALIECHIN ȘI SULTAN KHON Din punct de vedere exterior a fost interesantă lupta dintre Aliechin și Sultan Khan. Slavul înalt alb și blond a luptat împotriva indusului mic de bronz tăiat parcă dintr’o singură bucată. A fost o luptă parcă între două lumi. Sultan Khan s-a impus încă din primele zile ale Olimpiadei, printre favoriţii principali. Aliechin a jucat pentru prima oară cu un şahist hindus pe care el însuşi l-a numit „senzaţionalul hindus“. Faţa ambilor adversari a fost în aparenţă liniştită. Sub masca de bronz a hindusului a fost în general greu a se urmări dispoziţia şi sentimentele sale. Insă după mişcarea mâinilor, după strălucirea ochilor se putea ghici cât de încordate sunt creerile ambilor jucători. De câteva ori Sultan Khan după ce a mişcat o figură s’a ridicat obosit dela masă ca şi cum s’ar fi săturat de şah. Şi-a făcut însă imediat din nou loc prin public şi s’a reaşezat la masă, depunându-şi ţigara pe scrumieră. Yates, care joacă sub culorile Angliei, vine din timp un timp la masa lui Altechin şi studiază situaţia. Yates îşi acordă o prea mică atenţie exteriorului său. Haina lui boţită e cusută ce e drept din stofa englezească dar formează o reclamă destul de proastă pentru manufactura engleză. După o luptă destul de grea, partida s’a încheiat, după cum s’a așteptat, cu succesul lui Aliechin. Când Bogoliubov a, jucat cu Mattison pe balconul sălii, mişcările sale au fost din ce în ce mai rapide. Privind pe obezul Bogoliubov şi pe înaltul şi slăbitul Mattison, cu greu se putea înţelege cum aceşti jucători desvoltau atâta temperament. Lui Bogoliubov îi plac atacurile; el urmăreşte să lichideze cât mai degrabă partidele, dar la jocuri mai serioase, devine mai precaut şi mai cumpănit, după cum şi adversarul este mai serios sau mai periculos. UN ROBUST REPREZENTANT AL POLONIEI Cei trei reprezentanţi ai Poloniei — Rubinstein, dr. Tartakower şi Przepiorka par, spre mirarea tuturora, aproape identici prin figura lor. Joacă liniştit, conştienţi de forţa lor. In momente deficile dr.Tartako ver face o mişcare nesigură cu mâna stângă, ca şi cum ar vroi să spună „grea e situaţia!“ Rubinstein este în exterior complect liniştit şi chiar atunci când pierde. Acest lucru nu se poate spune şi despre prof. Vidmar, favoritul iugoslavilor. Reprezntantul Iugoslaviei joacă cu o perseverenţă pur profesorală, dar într-o zi când a trebuit să suporte câteva lovituri dela „tineri“, dela lituanul Mikens şi dela Americanul Rashdad, a fost foarte nervos şi după terminarea partidelor a analizat mult timp jocul său şi cel al adversarilor. Jucătorii tineri atrag în general atenţia la Olimpiadă. Au reuşit să pătrundă foarte repede printre favoriţi. S-a format încă din primele zile un grup de patru tineri favoriţi, cari sunt Sultan Khan (Anglia), Kashdan (America), Flohr (Cehoslovacia) şi Mikens (Lituania), cari au adus până în prezent numeroase surprinderi şi promit altele noui. Micul Flohr, obţinând o victorie asupra unui adversar important, s-a simţit parcă foarte vinovat de această lovitură dată adversarului, căci se părea că ar spune: „Regret sincer că aţi pierdut, dar ce să fac?“ Flohr suportă cu răbdare presiunea spectatorilor, cari îi înconjoară din toate părţile şi nu-i lasă să respire. JOCURILE FEMENINE Participantele la concursul femenin de şah al Olimpiadei se pierd parcă în numeroasele rânduri ale şahiştilor bărbaţi. Numărul femeilor care luptă pentru primatul mondial femenin este de 5. Ele sunt: Vera Menşikova (Cehoslovacia), Wally Henschel (Germania), Kalmar Wolff (Austria), K. Beskov (Suedia), Stevenson (Anglia). Femeile luptă în mod foarte învierşunat. Rar dacă termină partida la un singur tur, Vera Menşikova studiază mult fiecare mişcare, îşi netezeşte mereu mâna ca un copil şi în cele din urmă închee partida cu succes, zâmbind amabil la adversara ei bătută. Până în prezent Menşikova n’a fost încă învinsă. Olimpiada femenină are loc în sala subterană a palatului. In sala superioară au loc pe lângă Olimpiadă şi alte concursuri de şah UN ORB ŞAHIST internaţionale, între care cel mai important este concursul „A“. Aci Anglia este reprezentată de vestitul şahist orb Gross. El joacă la o tablă specială, cu astfel de figuri care pot fi uşor deosebite prin atingere. Mersul adversarului este tălmăcit lui Gross, de un şahist care vede şi care se află mereu alături de maestrul orb. Cu toate că e lipsit de vedere, Gross îşi ţine mereu ochii asupra tăbliţei de şah, părându-i-se că ar vedea figurile. La masa lui se află un mare număr de spectatori, cari sunt plini de admiraţie şi stimă adâncă faţă de voinţa umană, faţă de perseverenţa neînvinsă, şi urmăresc cu încordare figurile ce sunt mişcate de un orb, care ştie să triumfe asupra celor cari văd. K. B. (Ceps). . i v